Sunteți pe pagina 1din 36

Ca(OH) 2

Prof. Dr. Ioana Suciu


Indicatii
• dezinfectie ( reluarea t.e. )
• dizolvant tisular
• neutralizarea endotoxinelor in dentina
• material de obturatie temporara a canalului
( temporizarea obt. de durata)
• combatarea rezorbtiei radiculare post-
traumatice
• Actualmente nu exista evidenta stiintifica si clinica de
suport pentru utilizarea hidroxidului de calciu
• Actualmente este tot mai contestata utilizarea de rutina
a Ca(OH)2 cat si conceptul de pansamet medicamentos cu Ca(OH)2
Indicatii
• complexitatea cazului
• timp insuficient pentru finalizarea TE intr-o
sedinta
• canal cu exudat
• inducerea mineralizarii ( apexogeneza,
apexificare )
– Actualmente utilizarea Ca(OH)2 – in declin, se pare ca are
semnificatie limitata
– Cert este ca prin utilizarea Ca(OH)2 se creeaza mediu alcalin care
favorizeaza anihilarea unor bacterii si inactivarea endotoxinei
bacteriene
Cerinte:
• echilibrul intre efectul antimicrobian si
compatibilitate tisulara
• sa se extinda cat de profund posibil in
dentina
• sa nu altereze proprietatile dentinei
EFECTELE Ca(OH)2

• actiune antibacteriana ( nu se exercita asupra intregului


spectru bacterian )

• descompunerea materialului necrotic


• eliminarea secretiei persistente a canalului
• controlul rezorbtiei radacinii
• poate induce formarea de tesut calcificat
poate contribui la vindecarea leziunilor periapicale.
Ca(OH)2
• Hermann (1920)
• coeficient minim de iritabilitate
• pH puternic alcalin - efect citotoxic ( daca depaseste FA )
• in contact cu fluidul tisular, exudat, sange → carbonat de calciu
Ca(OH)2 + CO2 CaCO3 +H2O

• actiunea antiseptica datorita: pH-ul alcalin, cuprins intre 11 si 12,5


• solubilitatea foarte redusa in apa - actiunea de lunga durata

• este cel mai frecvent recomandat medicament


Timpul de actiune in canalul
radicular
• efect optim dezinfectant in 7 zile,
14 zile - 4 saptamani, maximum 3 luni
• transformare mai rapida in CaCO3 cand
aplicarea Ca(OH)2 - in conditii de umiditate
• evitarea prelungirii in timp a pansamentului cu
Ca(OH)2 pentru ca:
efectul antibacterian nu creste in timp
risc de fractura
efect de vulnerabilizare a dentinei
calitatea restauratiei temporare
PREPARATE MAGISTRALE
• pulbere → pasta prin adaugarea fie a apei distilate, a serului fiziologic , fie a unui
anestezic fara vasoconstrictor, glicerina, clorhexidina 2%
• BaSO4
• Rp: Sulfat de bariu 1parte
Hidroxid de calciu 8 parti
Apa distilata q.s
• flacoane inchise (3 luni)
• avantajul controlului consistentei
PRODUSE TIPIZATE
• cantitate mai mica de Ca(OH)2
• pasta(Calxyl)
• carpule (Reogan Rapid)
• seringa( Pulpdent, Hypocal,
Calasept, Ultracal xs )

• Calxyl - primul material in practica


- compozitie: Ca(OH)2,
CaCl2, NaCl,
KCl, Na2CO3
si C3H5(OH)3
TEHNICI DE APLICARE
• ac Lentulo;
• plugger
• injectarea cu seringa;
• injectarea cu seringa de presiune (Pastinject, Messing gun)
• pile activate ultrasonic
propulsarea: ac Kerr tip burghiu
• condensata cat mai dens posibil, evitand extruzia prin FA
• compactarea este influentata de: incurbarae canalului, diametrul
preparatiei, capacitatea de uscare a canalului
MECANISM DE ACTIUNE
• necroza de coagulare → matrice extracelulara;

• Ca(OH)2 creste pH-ul local, creand un mediu


favorabil repararii osului. Nu exista date
concrete referitoare la faptul ca pasta hidroxid
de calciu ar avea proprietatea de a induce
formarea de tesut dur, aceasta se datoreaza
proprietatilor antimicrobiene ale pastei, care
permit instalarea vindecarii naturale in absenta
elementului iritativ, infectios;
• se micsoreaza spatiul disponibil pentru fluidele
tisulare;
• formarea de fibre de colagen si reducerea
inflamatiei intr-o perioada de 30 de zile de la
instituirea tratamentului.
MECANISM DE ACTIUNE
• inducerea formarii de tesut calcificat este data exclusiv
de ioni de Ca++ derivati din torentul sanguin, inducand
procesul de vindecare a leziunilor osteitice periapicale
(Zander 1939).

• in 1964, Pisanti, Sciaky si Stark au folosit ioni de calciu


marcati radioactiv pentru a preciza cu exactitate sursa
calciului din tesutul depus in urma folosirii hidroxidului de
calciu. Ei au concluzionat astfel ca puntea de dentina
contine exclusiv ioni de calciu din fluxul sanguin si ca
medicatia creeaza doar conditii favorabile pentru
vindecare si nu contribuie ea insasi la mineralizare.
PROPRIETATI
• este un puternic bactericid - pH ridicat, pH-ul alcalin avand efect
distructiv asupra membranei bacteriene, efectul antimicrobian insa, nu se
exercita asupra tuturor germenilor din sistemul endodontic ( enterococi,
actinomicete )

• reduce atat numarul coloniilor bacteriene, cat si produsii lor toxici (1


saptamana). Prin indepartarea detritusului detinar, este facilitata difuzia;

• eliminarea secretiei apicale, se datoreaza pe de o parte proprietatilor


antibacteriene, iar pe de alta parte eliberarii ionului hidroxil , ca urmare
se produce reparatia si calcificarea, prin formarea unei bariere fibroase;

• descompunerea materialului necrotic, actiunea sa fiind similara cu cea a


NaOCl, prin lizarea substantelor proteice degradate;

• hidrolizeaza fractiunea lipidica a lipopolizaharidelor bacteriene.


Ca(OH)2
• distruge unele bacterii, mai ales cele planctonice

• impiedica cresterea bacteriana in segmentele


neinstrumentate si in canaliculele dentinare adiacente

• ocupa spatiu fizic si limiteaza multiplicarea bacteriana

• priveaza germenii de suport nutritional

• limiteaza exsudatul din sens apical


Ca(OH)2
Observatii clinice

Mecanismul antibacterian al Ca(OH)2

• Efect limitat - eliminarea bacteriilor (Orstavik 1991, Sjogren 1991, Waltimo 2005,Bystrom 1985)

• Rezultate inconsistente – pe culturi-rezultate pozitive (Peters 2002, Kvist 2004)

• Actiune antimicrobiana limitata la distanta de locul unde este amplasat (Nerwich 1993, Kivst
2004)

• Au supraestimat incidenta rezultatelor culturilor negative (Siqueira 2005, Rocas 2005)

• Lipsa evidentei stiintifice – efectului pozitiv (Wu 2009,Andreasen 2006, Rosenberg 2007)
In concluzie:

• Ca(OH)2 nu are actiune antimicrobiana eficienta


impotriva tuturor germenilor din canalul infectat (
s-au identificat bacterii viabile dupa 30 de zile )
• tehnici moderne de debridare si instrumentare
si dezinfectie pot reduce eficient numarul
bacterilor
• respectarea protocolului antiseptic
• rolul solutilor irigante in secventialiate: NaCl,
EDTA,
Radioopacitate
Ca(OH)2 rezidual
• compromite adeziunea
• accelereaza priza sigilantului pe baza de
eugenat de zinc
Ca(OH)2 rezidual

• se recomanda: EDTA pentru neutralizarea


Ca(OH)2 rezidual
largirea canalului cu un nr
aditional al instrumentului la LL
Clorhexidina
- efect remanent

efect antibacterian moderat, nu are efect de


dizolvant tisular
T. E. intr-o sedinta vs.
sed. multiple
• evaluare individualizata ( istoric medical, dentar,cantitate
de structura dura restanta, simptome si semne de
inflamatie si infectie, complexitate anatomica )
• o sedinta: absenta infectiei ( la dintii fara PA )
• sedinte multiple: PA, reluarea TE
• strategie de dezinfectie

• daca debridarea + instrumentarea + tratamentul


antimicrobian minutios – vindecare comparabila,
indiferent de nr de sedinte .
MTA
• Prof. Torabinejad
• Universitatea Loma Linda California
INDICATII
• perforarile radiculare
• obturatii retrograde
• tratamentul expunerii pulpare accidentale,
datorita calitatii de formare a puntilor de
dentina, biocompatibilitatii, pH-ului alcalin
si reactiei inflamatorii reduse.
MICROINFILTRATIA

spatiul marginal dintre peretii dentinari si diferite materiale (dupa MAILEFFER)


pH-ul
• de la 10 creste la 12,5 in 3 h
• similar cu cel al Ca(OH)2

SOLUBILITATEA
• lipsa de solubilitate
PRODUSE COMERCIALE
ProRoot MTA - Dentsply
INDICATII
• coafaj direct
• apexificare
• perforatii ale radacinilor sau ale furcatiei
• rezorbtie radiculara interna si externa
• obturatie retrograda
APLICAREA ALTERNATIVA –
Ca(OH)2 - MTA
INSTRUCTIUNI DE UTILIZARE IN PERFORATII
SI RESORBTII INTERNE
● sub izolare cu diga, irigatii largi cu NaOCl
• se usuca canalul si se identifica locul rezorbtiei
• se obtureaza canalul apical de defect
• folosind materialul de tip carrier, se introduce materialul in defectul
rezorbtiv
• se condenseaza - con de hartie
• se confirma radiologic plasarea materialului.
• se aplica o buleta umeda in canal si se sigileaza cavitatea de acces
cu un material de obturatie provizorie pentru minim 4 ore
• dupa 4 ore la o alta programare, se izoleaza cu diga si se
examineaza materialul (MTA); daca acesta a facut priza, se
obtureaza restul canalului, MTA ramanand permanent in canal.
DEZAVANTAJE Ca(OH)2
1. efectul antimicrobian nu se exercita asupra tuturor speciilor
bacteriene din sistemul endodontic
2. multiple etape de tratament necesare;
3. rezultate impredictibile ale formarii unei bariere apicale;

4. variabilitatea duratei tratamentului;


5. dificultati in monitorizarea pacientului;
6. tehnica anevoioasa de aplicare si indepartare;

7. microinfiltratie bacteriana – in caz de obturatie provizorie


neetansa.
8. in caz de utilizare pe termen lung, influenta negativa asupra
proprietatilor fizice ale dentinei ( predisp, fractura )
AVANTAJE & DEZAVANTAJE
MTA
AVANTAJE
1. utilizarea MTA pentru apexificare in aceeasi sedinta cu obturatia de
canal de durata ;
2. sigilarea apicala favorizeaza regenerarea osoasa;
3. lipsa fracturilor radiculare, datorita obturarii cu gutaperca a restului
canalului si a restaurarii compozite imediate a dintelui;
4. in contact cu tesutul periodontal determina cementogeneza.

DEZAVANTAJE
1. dificultatea prepararii, manevrarii si introducerii materialului in
canalul radicular;
2. riscul unei obturatii cu depasire, materialul neavand caracter
rezorbabil;
3. costul ridicat al materialului;
PROPRIETATI Ca( OH)2 MTA
Rezorbtie da Nu

Timp de priza nu face priza lent (4h)

Usurinta in manevrare da da

Formarea unei bariere da da


apicale
Pretul materialului mediu mare

Numar de sedinte multe putine


necesar
Indepartarea materialului da nu

Complicatii fracturi obturatii cu


depasire

S-ar putea să vă placă și