Boala Coronariana

si Insuficienta Cardiaca

Grupa 15, Seria B

 Boala Coronariana
• Boala arterială coronariană , cunoscută și sub
numele de cardiopatie ischemică, reprezintă
un grup de boli ce pot fi :
– Dureroase:
– angina pectorala stabila si instabila
– infarctul miocardic
– Nedureroase:
– moartea subita coronariana
– tulburarile de ritm si de conducere
– insufucienta cardiaca de cauza ischemica
 Ce este boala coronariana?
• Boala coronariană reprezintă incapacitatea arterelor
coronare de a asigura aportul constant de oxigen
necesar unei corecte funcţionări a inimii.
• Din cauza depozitării grasimilor, calciului şi altor
substanţe pe pereţii coronarelor, se formează aşa numite
“plăci de aterom”. Acestea îngustează pereţii arterelor,
se pot rupe, pot migra şi pot provoca blocarea parţială
sau completă a fluxului sangvin ce irigă inimă.
 Principalii factori de risc
Principalii factori de risc care duc la apariția bolii
coronariene sunt:
• Hipertensiunea arterială
• dislipidemia (nivel crescut de colesterol în
sânge)
• Diabetul zaharat
• Fumatul
• Obezitatea
• Sedentarismul
 Simptome
• fluxul de sange scazut poate sa provoace:
– Durere si presiune in piept (angina),
– durere in umar sau brat
– dificultate in respiratie( Respiratie sacadata)
– transpiratii
– Oboseala extrema la efort
– O artera coronara complet blocata va provoca un infarct de
miocard.
 Tratament
• Tratamentul bolii coronariene depinde de mai mulți factori, inclusiv
de prezența simptomelor și de caracterul acestor simptome (stabile
sau instabile).
• Dacă boala coronariană este diagnosticată precoce trebuie luate
măsuri pentru a preveni progresia ei. Alimentația sănătoasă,
activitatea fizică și alte “obiceiuri sănătoase” sunt importante, dar
uneori este nevoie de medicamente.
• Când boala coronariană cauzează simptome, tratamentul este
medicamentos, dar implică și proceduri specifice precum:
angioplastie coronariană sau intervenția chirurgicală de bypass
aorto-coronarian, în funcție de severitatea bolii.
 PREZENTARE CAZ CLINIC
Date despre pacient:
• Nume: F.
• Prenume: D.
• Varsta: 63 ani
• Data nasterii: 24 februarie 1945
• Domiciliu: Cluj-Napoca
• Ocupatie: pensionara
 PREZENTARE CAZ CLINIC
Antecedente personale fiziologice:
• menarha la 14 ani
• 5 sarcini, 3 nasteri si 2 avorturi
• ultima menstruatie la 49 de ani
 PREZENTARE CAZ CLINIC
Antecedente personale patologice:
• HTA esentiala grad III
• DZ tp II dezechilibrat
• coxartroza, gonartroza, colecistectomie in
2011
• insuficienta cardiaca NYHA II
• varice la nivelul membrelor inferioare
• obezitate gradul III
 PREZENTARE CAZ CLINIC
Antecedente heredo-colaterale:
• tatal: decedat de AVC
• mama: litiaza biliara, DZ tip I

Conditii de viata: corespunzatoare, fara

stres psihic
 PREZENTARE CAZ CLINIC
Medicatie de fond inaintea internarii:
• Enap 2 x 10 mg/zi
• Metoprolol 2 x 50 mg/zi
• Metformin 2 x 850 mg/zi
• Diclofenac 3 x 1/zi
• Dulcolax la nevoie
 PREZENTARE CAZ CLINIC
Motivele internarii:
• durere toracica retrosternala
• dispnee la efort si uneori la repaus
• transpiratii reci
 PREZENTARE CAZ CLINIC
Istoricul bolii:
Boala actuala a debutat insidios in urma cu
aproximativ 4 luni, cu dispnee inspiratorie la
eforturi moderate, la care de 2 luni se asociaza
durere toracica retrosternala cu caracter de
apasare, avand iradiere in umarul stang, apare
progresiv in functie de efort si uneori la repaus,
care cedeaza prompt la 2-3 minute dupa
administrarea de Nitroglicerina sublingual.
 PREZENTARE CAZ CLINIC
Examen clinic obiectiv:
• pacienta prezinta dispnee, are o frecventa
respiratorie de 18 respiratii/minut
• TA=160/90 mmHg, puls ritmic cu o
frecventa=53 p/minut, pulsul periferic este
mult diminuat, edeme gambiere si varice
• tegumente si mucoase palide
• respiratie de tip costal superior
PREZENTARE CAZ CLINIC
 PREZENTARE CAZ CLINIC
Examen de specialitate:
• EKG: ST subdenivelat 2-3 mm, T negativ,
ischemie inferioara D3 si AVF
• Ecografie: cavitate cardiaca marita,
hipokinezie globala
• RX-toracic: cord global marit
• Ecografie abdominala: ficat de staza
 PREZENTARE CAZ CLINIC
In urma datelor, s-a stabilit diagnosticul de
CARDIOPATIE ISCHEMICA, ANGINA
PECTORALA INSTABILA
 PREZENTARE CAZ CLINIC
Se externeaza cu recomandarile:
1. Regim hiposodat, hipocaloric, hipolipidic
2. Evitarea eforturilor mari
3. Tratament medicamentos cu:
• Enalapril 2 x 40mg/zi
• Diurex 5o mg/zi
• Sortis 20 mg/zi
• Cordil 2 x 40 mg/zi
• Aspenter 1tb/zi
• Nitroglicerina la nevoie, in criza
 Tratament medicamentos
Angina Pectorala
• -Nitrati ornagici- Bianca
-Blocante ꞵ adrenergice-
Bianca
 -Blocante ale canalelor de Ca-
• Calciu-blocantele fac parte din grupa IV de
medicamente antiaritmice, fiind utilizate, de
asemenea, si ca antihipertensive si antianginoase.
• Principalii reprezentanti sunt:
• Verapamilul (afecteaza in principal miocardul)
• Nifedipina (efect puternic asupra musculaturii
netede a vaselor periferice)
• Diltiazemul (are actiuni intermediare)
 Mecanism de acţiune
• Contracţia intracelulara de calciu joaca un rol important
in mentinerea tonusului musculaturii netede in contractia
miocardului
• In cursul ischemiei:
depolarizare activarea
creste epuizarea agravarea
membranara → multor enzime
influxul de → → depozitelor → ischemiei
produsa de ce consuma
calciu de energie
hipoxie ATP

• Blocantele canalelor de calciu protejeaza tesutul prin

inhibarea patrunderii calciului la nivelul patului arterial
coronarian/sistemic si in celulele musculare cardiace
• Antagonistii canalelor de calciu blocheaza influxul ionilor de calciu, prin
atasare la canalele de calciu tip L, prezente la nivelul cordului si
musculaturii netede a vaselor coronariene, dar si a arterelor periferice.

• Efectul consta in:

– Relaxarea musculaturii
netede vasculare
(scaderea tonusului
musculaturii netede)
– dilatarea arterelor
(vasodilatatoare)
Toate blocantele canalelor de
Ca, scad presiunea sangvina
si pot agrava insuficienta
cardiaca din cauza efectului
inotrop negativ
Nifedipina (Actiune principala ca vasodilatator arterial)

• Efect minim asupra frecv. Cardiace si a supra conducerii

impulsurilor dar maxim vasodilatator
• Bun tratament pentru Angina Pectorala
• Se administreaza oral
• Metabolizata hepatic si eliminata prin urina si scaun
• Efecte adverse: congestie faciala, cefalee,
hipotensiune,edeme periferice, constipatie,tahicardie
reflexa
Verapamil
• Incetineste conducerea atrioventriculara
• Scade frecventa Cardiaca, contractilitatea, presiunea
sanguina si necesarul de oxigen
• Efect inotrop negativ mai puternic ca al nifedipinei,dar
este un vasodilatator mai slab
• Contraindicat la persoane cu insuficienra cardiaca
preexistenta sau cu anomalii de conducere
Diltiazem
• Efecte asemanatoare cu cele ale Verapamilului
(incetineste conducerea A-V, scade rata de descarcare a
pacemakerului sinusal)
• Scade frecventa cardiaca
• Reduce presiunea sanguina
• Amelioreaza spasmul coronarian (util la pacientii cu
angina variata)
• Metabolizat la nivel hepatic
 -Hipolipemiante-
• Bolile coronariene se asociaza cu:
– nivelul crescut de LDL-colesterol si trigliceride
– Nivelul scazut de HDL-colesterol
• Adoptarea unui stil de viata sanatos, in asociere cu
tratamentul medicamentos , poate conduce la scaderea ratei
de progresie a placilor coronariene, regresia leziunilor
preexistente si reducerea cu 30% a mortalitatii cauzate de
boala coronariana.
 Medicamentele hipolipemiante
• Cele mai des utilizate substanțe din această clasă
sunt statinele (simvastatina, atorvastatina), care scad
semnificativ cantitatea de LDL-colesterol din sânge.
• Alte produse farmaceutice includ: niacina,
colestiramina, derivații de acid gras Omega 3.
• Medicamentele hipolipemiante trebuie administrate pe o
perioada nedeterminata, deoarece in caz de oprire a
tratamentului, concentratiile lipidelor din sange revin la
valorile preterapeutice
 Insuficienta Cardiaca
• Insuficienta cardiaca (IC) este o
afectiune progresiva complexa,
caracterizata prin faptul ca inima
nu poate pompa suficient sange
pentru a satisfice necesitatile
corpului.
 Simptomatologie
• -dispnee accentuata la
efort, in clinostatism si
pe parcursul noptii
• -fatigabilitate
• -retentie lichidiana
(edeme cardiace)
 Clasificare
• Insuficienta cardiaca stanga (ICS)
• Manifestari clinice:
– Cresterea frecventei respiratorii (dispnee cu tahipnee)
– Ortopnee
– Dispnee nocturna
– Intoleranta la efort
– Fatigabilitate
– Raluri crepitante/subcrepitante initial la baza pulmonara apoi
poate progresa ascendent (edem pulmonar – lichid in alveole)
– Cianoza (semn de hipoxie severa) – apare in stadii avansate
– Soc apexian deplasat la dreapta
– Vertij (hipoperfuzie cerebrala),
– Confuzie
– Lipotimie
– Extremitati reci
 Insuficienta cardiaca dreapta
• Manifestari clinice:
• Edeme declive periferice
• Ascita
• Anasarca (edemul generalizat)
• Nicturie (frecventa crescuta a mictiunilor pe parcursul noptii
• Hepatomegalie cu sau fara afectare hepatica (icter, coagulopatie)
• Presiune jugulara crescuta (turgescenta venelor jugulare)
• Reflux hepatojugular
Insuficienta cardiaca congestiva
• Functia sistolica ventriculara ramane normala, insa inima se confrunta cu un volum sangvin crescut.
Compensator la efortul cardiac crescut se instaleaza hipertrofia ventriculara urmata de hipoperfuzie
miocardica (ischemie miocardica).

• Cauze:
• Boli renale
• Anemie cronica severa
• Post transfuzie sangvina/administrare parenterala de lichide

• Factori de risc: Cardiopatie ischemica, pacient fumator, HTA, obezitate, diabet zaharat,
afectiuni valvulare cardiace
 Diagnostic IC:
– Ecocardiografie – masoara fractia de ejectie (FE), poate masura dimensiunile
peretelui ventricular si poate releva aspectul valvelor dar si functionalitatea
acestora
– Teste sanguine – Na,K,Ca, teste renale, teste de apreciere a functiei tiroidiene,
hemoleucograma
– EKG – semne de hipertrofie ventriculara, aritmii cardiace
– Radiografie cardio-toracica – indice cardio-toracic marit = cardiomegalie
 Rolul mecanismelor compensatorii
fiziologice in progresia IC
• Activarea cronica a sistemului nervos simpatic si a axei renina-
angiotensina-aldosterone se asociaza cu remodelarea tesutului
cardiac, caracterizata prin distrugerea de miocite, hipertrofie si
fibroza.
• Forma cordului devine mai putin eliptica, mai sferica, ceea ce
interfera cu capacitatea acestuia de a functiona in mod eficient ca
pompa.
• Aceasta modificare conduce la activare neuroumorala suplimentara,
cu formare de cerc vicios care in absenta tratamentului duce la
deces.
 Tratament
• Obiectivele tratamentului sunt ameliorarea simptomelor, incetinirea
progresiei bolii si cresterea supravietuirii.
• Inhibitori ai ECA: Captopril, Enalapril, Fosinopril, Lisinopril, Ramipril
• Blocante ale receptorilor pentru angiotensina: Candesartan, Losartan, De asemenea:
Telmisartan, Valsartan -renuntarea la fumat
-dieta alimentara
• Blocante ale receptorilor beta-adrenergici: Metoprolol, Atenolol,
hipolipidica/hiposodata
Carvedilol
-evitarea factorilor ce pot
• Diuretice: Furosemid, Metolazona declansa forma acuta de IC-
• Vasodilatatoare directe:Hidralazina, Nitroprusiat de Sodiu factori infectiosi
• Agenti inotropi: Digoxina, Dobutamina, Milrinona -implantarea de defibrilator
• Antagonisti ai aldosteronului: Spironolactona intracardiac
-transplant cardiac
• In functie de severitatea insuficientei cardiace si de factori care tin de
pacient, se administreaza medicamente apartinand uneia sau mai multora
din aceste clase.
• Efectele benefice ale interventiei farmacologice include reducerea sarcinii
miocardului, diminuarea volumului de fluid extracelular, ameliorarea
contractilitatii cardiace si scaderea vitezei de remodelare cardiaca.
 Caz clinic
Date despre pacient:
Pacienta A.M, în vârstă de 60 de ani, cu proveniență
din mediul urban, pensionară, grupa sangvină AII,
cunoscută cu alergie medicamentoasă la acid
acetilsalicilic și piramidon.
Pacienta se prezinta la spital acuzând următoarele:
dispnee, cefalee, stare generală alterată, tuse seacă.
 Caz clinic
Anamneza:
Din antecedentele heredocolaterale aflăm că pacienta prezintă
încărcătură cardio-vasculară, mama ei fiind cardiacă.
Din antecedentele personale patologice precizăm următoarele
boli asociate: HTA esențială gr.I, litiază biliară,
gastroduodenită (2011). Pacienta a avut 4S-2N-2A, menarha la
13 ani și menopauza la 39 de ani.
Pacienta nu fumează, nu consumă alcool, consumă cafea
(1/zi). Precizăm condițiile de muncă în mediu cu toxicitate
crescută-30 ani a lucrat la vopsitorie.
 Caz clinic
Medicația de fond administrată înaintea internării:
Controloc (Pantoprazol), Ranitidină 150mg/Zantac
150mg, Antinevralgic și Ibuprofen- la nevoie.

Din istoricul afecțiunii aflăm că boala actuală,

necunoscută în antecedente, a debutat brusc cu un
episod nocturn de dispnee paroxistică, cefalee, tuse
seacă și alterarea stării generale.
 Caz clinic
Examenul clinic obiectiv:
•stare generală ușor alterată
•supraponderalitate (IMC: 27,9)
•tegumente ușor palide
•discrete edeme gambiere
•Ap. respirator: torace cu aspect emfizematos, amplitudinea
mișcărilor respiratorii normală, freamăt pectoral accentuat bazal
bilateral, raluri subcrepitante bazale bilateral, submatitate
bazală bilateral
 Caz clinic
• Ap. cardivascular: arie precordială normală, zgomote cardiace
ritmice, de intensitate și frecvență crescută, cu suflu sistolic,
întărite în focarul mitral și aortic; TA: 145/75 mmHg, AV: 108
bpm
• Ap. digestiv: edentație parțială, limba saburală, abdomen cu
aspect destins, participant la mișcările respiratorii, elastic,
sensibil la palparea profundă în hipocondrul drept și
flancul drept; tranzit intestinal prezent, scaune normale;
ficat/splină –limite normale
 Caz clinic
• Ap. uro-genital: loje renale libere, micțiuni fiziologice
spontane, manevra Giordano( +) dreapta
• SNC, endocrin, OS: orientată temporo-spațial, fără semne de
iritație meningeală
• osteo-articular: limitarea mișcărilor active la nivelul coloanei
vertebrale cervicale, redoare articulară la nivelul genunchiului
stg
 Caz clinic
Hemoleucograma completă

Investigatii
VSH 55 2-17

Leucocite 10.08 mii/mm3 1.0-10.0

• Explorari biologice: Eritrocite 4.90 mil/mm3 3.8-4.5

Hemoglobina eritrocitară 26.7 pg 27-31

medie
Volum trombocitar mediu 11.7 fL 7-9

Formula leucocitară

Neutrofile 94.7 % 50-70

Limfocite 2.8 % 20-40

Biochimie

Glucoza 185 mg/dl (3:33) 74-115

129 mg/dl (13:10) 16.10

138mg/dl ; 91 20.10
mg/dl
Creatinina serică (datorat 0.97 mg/dl <1
reducerii fluxului sangvin
renal și a RFG)
Fibrinogen 451.00 mg.dl 180-450

Ex. sumar de urină: densitate urinară normală (1009), pH 6.5,

proteinurie/leucocite/hematii/ glucoză/pigmenti biliari/corpi cetonici
absenți
 Caz clinic
• EKG: HVS-supraîncărcare diastolică; amplitudine mare a
undei R in DI, indice Sokolow-Lyon:
R(v5,v6)+S(v1,v2)>35mm, ST subdenivelat, T negativ în
v5v6; tahicardie sinusala (frecventa 128bpm)

• Eco cord: VS ușor dilatat, insuficiență mitrală

moderată/severă
 Caz clinic
• Explorări radiologice- radiografia toracică: interstițiul peribronhovascular
accentuat difuz bilateral cu aspect reticulomacronodular perihilar, cord
configurat aortic.
• Ecografie abdominală: pancreas omogen, normoecogen. Ficat cu structură
omogenă, diametru antero-posterior 153mm, ușoară atenuare posterioară.
Colecist cu pereți subțiri, cu multiple formațiuni hiperecogene. Vezică
urinară-semirepleție. Rinichi stâng – indice parenchimatos diminuat.
Splină omogenă, ax lung 104 mm.
• Imunologie: FT4: 21.31 pmol/l (IR:12-22)
 Caz clinic
• Coroborând datele din anamneză (dispnee/ortopnee, cefalee, tuse seacă),
examenul obiectiv (raluri de stază bazale, tahicardie, jenă în hipocondrul
drept, edeme gambiere) si explorările complementare (modificări HVS pe
EKG, modificări radiologice cord/pulmonare, eco cord) se poate contura
diagnosticul de:
 INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ CLASA NYHA II CU REGURGITARE
MITRALĂ MODERAT-SEVERĂ
 HTA ESENȚIALĂ GR. III
 TAHICARDIE SINUSALĂ
 LITIAZĂ BILIARĂ
 GASTRODUODENITĂ
 Caz clinic

• Măsuri farmacologice:

 furosemid 20mg + spironolactonă 50mg- Diurex 50: 1-0-0

 ramipril 5mg- Ramipril 5mg: 0-0-1
 bisoprolol 5mg – Concor 5mg: 1-0-0 / nebivolol 5mg (de ultimă generație)- Nebilet
5mg
 isosorbid mononitrat 40mg – Olicard retard 40 mg: 1-0-0
 acidacetil salicilic 100mg: Aspirin Cardio 100mg: 0-1-0
 omeprazol 20 mg: Omez 20mg: 1-0-0
 Caz clinic
• Indicații la externare
 respectarea regimului hiposodat și a măsurilor indicate
anterior
 respectarea tratamentului impus
 se recomandă interventia chirurgicală pentru optimizarea
calității vieții (indicație chirurgicală: absolută – chirurgia valvei
mitrale se recomandă la pacienții cu disfuncție ventriculară severă și
regurgitare mitrală importantă, pentru îmbunătățirea simptomatologiei.)
 reluarea activității în limita apariției simptomatologiei
-Sistemului renina-angiotensita-aldosteron-
Baroreceptorii de la nivelul rinichilor raspund la
scaderea presiunii arteriale prin eliberarea enzimei denumite
RENINA . Aceasta peptidaza transforma
ANGIOTENSINOGENUL in ANGIOTENSINA l, care la randul
sau este transformata in ANGEOTENSINA ll in prezenta
enzimei de conversie (ACE). Angiotensina ll este cel mai
puternic vasoconstrictor circulant al organismului, ce
produce cresterea presiunii sangvine. Aceasta stimuleaza
secretia de ALDOSTERON , ceea ce conduce la cresterea
reabsorbtiei de Na la nivel renal si la cresterea volumului
sangvin, ceea ce contribuie la cresterea presiunii sangvine.
-Sistemului renina-angiotensita-
aldosteron-
-Inhibitoare renina-angiotensina-aldosteron-

Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei

(cunoscuți și ca inhibitori ECA) alcătuiesc o clasă de
medicamente folosite în tratamentul hipertensiunii arteriale
(antihipertensive) și insuficienței cardiace congestive.
Aceste medicamente funcționează prin reducerea nivelului
enzimei de conversie a angiotensinei din țesuturi, ceea ce
duce la vasodilatare și, drept consecință, scăderea tensiunii
arteriale. Exemple de inhibitori ECA sunt: enalapril,
captopril, ramipril, etc.
 Enalapril, Captopril, Ramipril
Aceste medicamente produc relaxarea
pereților vaselor de sânge (vasodilatație), ceea ce
duce la o micșorare a presiunii arteriale. Ele
inhibează enzima de conversie a angiotensinei,
care este un component important în sistemul
renină-angiotensină-aldosteron. In present,
inhibitorii ACE reprezinta standardul terapiei post
infarct miocardic, ce este initiat dupa 24h de la
infarct. Efecte adverse: tuse uscata, alterarea
gustului , hTA, eruptii cutanate
 -Antagonistii ANGIOTENSINEI ll-

Losartan, un blocant inalt selective al

receptorului pentru angiotensina ll , a fost
aprobat recent pentru terapia insuficientei
cardiac. Efectele sale farmacologice sunt
similar cu cele ale inhibitorilor ACE- produce
vasodilatatie si blocheaza secretia de
aldosterone. Acesta prezinta toxicitate
fetala.
 - Medicamente Inotrope-
• Actiuni:
Cresc contractilitatea muschiului cardiac prin
urmare cresc debitul cardiac. Desi aceste
medicamente actioneaza prin mecanisme
diferite, actiunea inotropa este consecinta
cresterii concentratiei citoplasmatice de Ca care
la randul ei creste contractilitatea muschiului
cardiac.
 1. DIGITALICELE
• Derivate din Digitalis lanata / purpurea
• Pot creste contractilitatea muschiului cardiac si de aceea sunt larg
utilizate in tratamentul insuficientei cardiace.
• Glicozidele cardiac influenteaza concentratia de ioni de Ca/ Na deci
cresc contractilitatea miocardului
• Mecanism de actiune: glicozidele cardiace se combina reversibil cu
ATP-azele Na/K situate la nivelul membranei cardiace conducand la
inhibarea activitatii de pompa. Aceasta conduce la cresterea
concentratiei intracelulare de Na, care favorizeaza transportul Ca in
celula prin mecanismul de schimb Na/Ca. Nivelurile intracelulare
crescute de Ca conduc la cresterea fortei sistolice a cordului.
 1. DIGITALICELE
• Utilizare terapeutica: Terapia cu DIGOXIN este indicata
la pacientii cu disfunctie sistolica severa a Vs dupa
initierea terapiei cu diuretice si vasodilatatoare. Nu este
indicat la pacientii cu insuficienta diastolica.
DOBUTAMINA poate fi administrat intravenos.
• Farmacocinetice:
-sunt bine absorbite dupa administrarea orala
-T1/2 relativ scurt
-debut rapid al actiunilor ceea ce il face util in situatii de urgente
-metabolizate hepatice ( in cazul bolilor hepatice se recomanda
reducerea dozelor)
-eliminare renala, netransformata
 1. DIGITALICELE
• Efecte adverse:
- Blocuri A-V,
- TPSV,
- fibrilatie atriala/ ventriculara,
- in final bloc cardiac complet.
- anorexie, greata, voma,
- cefalee, fatigabilitate, vedere neclara.
 2. Antagonisti BETA-adrenergici

Stimularea beta-adrenergica amelioreaza

performanta cardiaca prin efectul inotrop pozitiv si
vasodilatator. DOBUTAMINA este agentul inotrop cel mai
utilizat dupa digitalice. Dobutamina conduce la cresterea
concentratiei intracelulare de AMPc, care consecutive
produce activarea proteinkinazei. Canalele lente de Ca
sunt un situs important al fosforilarii de catre proteinkinaza.
In urma fosforilarii , creste patrunderea ionilor de Ca in
celula miocardica, deci contractilitatea. Dobutamina
necesita administrarea i.v. si este utilizata in principal in
tratamentul insuficientei cardiac acute.
 3. Inhibitori de fostodiesteraza

AMRINONA si MILRINONA sunt inhibitori ai

fosfodiesterazei care cresc concetratia intracelulara de
AMPc. Aceasta duce la cresterea calciului intracelular si
deci a contractiei cardiac.
Milrinona este utilizată pentru a trata insuficiența cardiacă
congestivă.
Milrinona se poate administra pe cale orală, sau prin
injectare intravenoasă sau intramusculară.
Efecte adverse: hipokalemia, tremurături și
trombocitopenia.
 -Diuretice-
• Diureticele sunt utile in reducerea simpotomelor suprasarcinii volumice prin
reducerea volumului fluidelor extracelulare. Prin reducerea volumului
plasmatic, acestea reduc intoarcerea venoasa catre cord, ceea ce duce la
scaderea contractiilor miocardului, implicit si a tensiunii arteriale, dar si a
necesarului de oxigen.
• Diureticele amelioreaza congestia pulmonara si edemele periferice, dar si a
simptomelor suprasarcinii cum ar fi ortopneea si dispeea paroxistica
nocturna.
• Diureticele tiazidice au efect moderat si eficacitate inconstata, fiind
depedente de clearance-ul creatininei, care nu trebuie sa fie mai mic de
50ml/min.
• Cele mai folosite diuretice tiazidice sunt Hidrocloratiazida si Metolazona.
• Diureticele de ansa sunt cel mai adesea folosite in cazul pacientilor ce
sufera si de insuficienta renala.
• Cele mai folosite diuretice de ansa sunt Bumetanid si Furosemid. Acestea
au actiune in principal la nivelul portiunii ascendente a ansei Henle prin
inhibarea mecanismului de contratrasport Na/K/Cl la nivelul membranei
luminale. Acestea actioneaza asupra tubului distal prin scaderea
reabsorbtiei Na, prin inhibarea contratransportului Na/Cl in membrana
luminala, ceea ce duce la cresterea concentratiei de Na si Cl in lichidul
tubular.
 -Vasodilatatoare-
• Vasodilatatoarele sunt utile in reducerea presarcinii si postsarcinii excesive.
• Dilatatia venelor determina scaderea presarcinii prin cresterea capacitatiei venoase.
• Agentii care dilata arterele reduc postsarcina.
• Nitratii sunt medicamente dilatatoare veoase folosite frecvent la pacientii cu IC
congestiva.
• Daca un pacient nu tolereaza IECA sau beta-blocantele sau daca este necesar si un
raspuns vasodilatator suplimentar poate fi folosita o combinatie de hidralazina si
izosorbid dinitrat
 -Antagonisti ai receptorilor
pentru aldosteron-
• Pacientii cu insufcienta cardiaca decompensata au un nivel crescut al
aldosteronului din cauza stimulariiproduse angiotensina II si reducerii
epurarii hepatice a acestui hormon.
• Sprionolactona este un antagonist direct al aldosteronului care previne
retentia salina, hipertrofa miocardica si hipokaliemia.
• Efectele adverse includ letargie, confuzie, ginecomastie la barbati si
tulburari de ciclu menstrual la femei.
• Eplerenona are actiuni similare cu ale spironolatonei dar se asociaza cu o
incidenta mai mica a efectelor secundare endocrine datorita afnitatii reduse
pentru receptorii de glucocorticoizi, androgeni si progesteron.
 Ordinea de utilizare a medicatiei
• Insuficienta cardiaca a fost clasificata de catre experti in 4 stadii, de la cel
mai putin sever pana la cel mai sever (A,B,C,D). In figura de mai jos este
prezentata o strategie terapeutica bazata pe aceasta clasificare si care
foloseste medicamente anterior descrise.
• Pe masura ce boala progreseaza se initiaza politerapia. La
pacientii cu IC manifesta, diureticele de ansa sunt primele
medicamente folosite pentru ameliorarea simptomelor
supraincarcarii de volum (de exemplu: edeme). Ulterior, dupa
optimizarea terapiei diuretice, se vor adauga IECA. Dozele se cresc
progresiv pana la atingerea valorilor maxime tolerate.
• Administrarea de beta blocante se initiaza dupa ce bolnavul
devine stabil sub tratament cu IECA.
• Digoxina va fi administrata la pacientii care continua sa prezinte
simptome in ciuda tratamentului polimedicamentos.
 Tratament chirurgical
• A. In cazul bolii coronariene:
• Angioplastia cu montare de stent este o procedură minim-invazivă.
Medicul introduce un cateter în artera blocată și prin acesta inserează un
mic balon. Balonul este apoi umflat și dilată astfel vasul de sânge îngustat.
Dacă este nevoie, în cadrul procedurii medicul poate monta în arteră și un
stent - un mic dispozitiv cilindric sub forma de plasa, dintr-un aliaj metalic
precum Cobalt Crom - pentru a menține artera funcțională și a preveni un alt
blocaj.
• Bypass-ul coronarian: în cadrul unei operații clasice, medicul va folosi o
grefă obținută dintr-un vas de sânge ( vena sau artera)  ca să devieze
circulația sângelui, astfel încât fluxul sanguin să ocolească zona de artera
blocată. Procedura este însă mai complexa, se face pe cord oprit si
circulatie extracorporeala. Pe cord batand, presupune anumite riscuri și de
aceea se recomandă doar în cazuri selective.
 Tratament chirurgical
• B. In cazul insuficientei cardiace:
• Are ca scop corectarea cauzei care a dus la instalarea  insuficientei
cardiace, astfel:
– disfunctia electrica a inimii -implantarea de cardiostimulatoare,
resincronizare cardiaca, defibrilatoare;
– cardiopatia  ischemica -restabilirea fluxului coronarian prin metode
interventionale-stenturi  sau chirurgicale- by-pass;
– disfunctia valvulara -inlocuirea sau repararea valvelor prin metode
interventionale sau chirurgicale;
•  In cazuri extreme (insuficienta cardiaca severa care nu mai raspunde la
tratamentul conventional) pe langa interventiile obisnuite de terapie
intensiva se pot implanta temporar inimi artificiale(dispozitive de asistare a
unuia sau a ambilor ventriculi) sau inima-plaman artificial (ECMO) ca punte
in asteptarea recuperarii muschiului inimii sau a realizarii transplantului de
cord.