Colegiu natiolnal de medicina si farmacie

FITOTERAPIA
Seminar:Bazele Asistentii Medicale Profesor:M.Tataru

Zara Inga gr.102

Planul
Notiune.Scopul. Indicatii si contraindicatii. Avantaje , dezavantaje. Plante medicinale notiune,recoltarea si pastrarea ,prepararea si administrare. Fitoterapia in afectiunele aparatului digestiv.

Fitoterapia in afectiunile sistemului digestiv

Fitoterapia este o ramur a categoriei terapiilor alternative i semnific terapia cu plante medicinale. Este tiina despre prevenirea, tratarea si tratamentul afeciunilor i bolilor umane, animale i vegetale cu ajutorul plantelor socotite drept plante medicinale. Scopul:fitoterapia pe lng accepiunea de tratament, enunat mai sus, implic i conceptul de a tri n deplin armonie cu regnul vegetal, att n plan fizic ct i afectiv. Prin administrarea unor remedii naturale, aciunea asupra organismului este mult mai fin, mai coerent, dect n cazul tratamentelor alopate contemporane

Indicatii:
hepatite cronice; ulcer gastric; cardiopatie ischemica; hipertensiune arteriala; accidentele vasculare cerebrale; astm bronsic; dereglari hormonale,etc.

Contraindicatii:
in situatii urgente medicale; in situatii urgente chirurgicale; in cazul bolilor infectioase grave,etc.

Avantaje:
accesibilitatea planetelor; actiunea blinda si lipsa efectelor adverse; tratarea bolnavului ca un intreg; se adreseaza oricarei grupe de virsta; sunt usor de administrat; durata tratamentului fiind pe perioade mai lungi;

Dezavantaje:
efectele se intaleaza mai lent; nu sunt foarte eficiente in tratamentul bolilor acute;

Plante medicinale.
Sunt acele specii vegetale care sunt cultivate sau cresc spontan, si prin compozitia lor chimica au proprietati farmaceutice folosite n terapeutica umana. Recoltarea si pastrarea plantelor medicinale. Pentru a beneficia ct mai mult de efectele terapeutice ale plantelor trebuie sa tinem cont de cteva lucruri foarte importante: - principiile active din plante se gasesc n cantitati mici; - principiile active se distrug usor prin fierbere prelungita, expunere la temperaturi ridicate si lumina solara; - principiile active si pierd proprietatile curative n timp.

Prepararea si administrarea plantelor medicinale. Pentru obtinerea substantelor medicamentoase din plante,se pot folosi diferite procedee de preparare ca: infuzia, decoctul, maceratul, baile, tincturile etc., care n general se bazeaza pe extractia principiilor active, folosindu-se dizolvanti ca: apa, vinul, alcoolul, otetul, uleiul etc.

Cele mai cunoscute si usor aplicabile metode de extragere a substantelor active din plante medicinale sunt infuzia, decoctul si maceratul, pe baza de apa. Infuzia de plante medicinale consta in pastrarea plantei medicinale in contact cu apa clocotita pentru un timp relativ redus de 2-3 minute si folosirea solutiei obtinute dupa strecurare. Cantitatea de infuzie de plante medicinale este de obicei de o lingurita la 250 ml de apa clocotita, si se utilizeaza in general flori si frunze de plante medicinale. Decoctul obtinut din plante medicinale se obtine din materia vegetala maruntita (aproximativ o lingura) la care se adauga apa (250 ml) si se fierbe intre 5 si 30 de minute, dupa care se strecoara cat timp este fierbinte si se completeaza cu apa fierbinte in cantitatea necesara, corespunzatoare cantitatii de apa pierdute prin evaporare pentru decoctul de plante medicinale. Decoctul de plante medicinale se foloseste indeosebi pentru obtinerea principiilor active din plante medicinale care au un tesut lemnos ( radacini, scoarta). Sucul proaspat obtinut din plante medicinale se utilizeaza intern sub forma de picaturi sau extern prin aplicarea pe diferite zone ale pielii. Maceratul de plante medicinale consta in pastrarea plantei maruntite, in contact cu apa rece pentru un timp de 1-12 ore. Maceratul se foloseste cel mai frecvent in cazul plantelor medicinale la care extractia principiilor active necesita timp mai lung: vsc, nalba, in. Maceratul se prepara la temperatura camerei, iar ceaiul obtinut prin extractie apoasa se prepara pentru o singura zi. Se bea neindulcit sau indulcit cu miere de albine.

Fitoterapia in afectiunile aparatulu

digestiv:
Bolile aparatului digestiv 1 - Stomatita 2 - Candidoza bucal 3 - Faringita 4 - Gastrita 5 - Constipaia, diaree 6 - Colecistita 7 - Dischinezia biliar 8 - Colici abdominale

1 Stomatita.. Este o inflamaie a mucoasei bucale. Papilele gingivale se umfl i deseori sngereaz. Limba se acoper cu un strat de culoare deschis care apoi devine cafeniu. Alteori apar pe mucoas pete albicioase. Evoluia bolii este de lung durat, iar primul pas este eliminarea factorilor iritani - tutun, alcool, alimente picante. Fitoterapie Infuzia de ceai de mueel - are efect dezinfectant la nivelul mucoasei i, de obicei, nltur senzaia neplcut a stomatitei. Se prepar o infuzie concentrat, din 4 lingurie la o can de ap i se face gargar de 3-4 ori pe zi. Tot pentru gargar se folosete decoctul de coada racului i de cerenel.

2. Candidoza bucal Este infecia cu o ciuperc numit candida. Se localizeaz n zona mucoaselor. n gur se formeaz plci albe de diferite dimensiuni, constituite din filamentele ciupercii, acoperind o zon roie, presrat cu eroziuni i plesnituri. n colurile gurii se poate forma o plesnitur adnc, dureroas (numit zblu). Leziunile sunt rezistente la tratament i recidiveaz frecvent. Tratamentul se face prin badijonri cu soluii antiseptice. Fitoterapie Ca i n cazul stomatitei, gargara cu mueel are efect calmant i cicatrizant. Mai eficient este cura de afine proaspete. Se consum cte o jumtate de can de afine, timp de o sptmn, apoi se face pauz dou sptmni i se poate repeta. n timul iernii se poate face o infuzie din trei linguri de afine uscate peste care se toarn 200 g de ap fierbinte. Lichidul se bea dup mesele principale, cu sorbituri mici, timp de o sptmn.

3. Faringita Este inflamaia mucoasei faringiene, inclusiv a amigdalelor. Boala se mai numete i angin i este o infecie cu streptococi sau stafilococi. Debuteaz cu durere la nghiit, senzaii de nepturi i cldur n faringe, uscciunea gurii. De multe ori bolnavul prezint o tuse seac, obositoare. Fitoterapie Infuzia de mueel - din dou lingurie de plant la o can cu ap, ndulcit cu miere de tei sau flori de cmp este considerat un dezinfectant eficient al mucoasei farnigiene. Ceaiul de ovrv - 2-3 cni pe zi, preparat dintr-o linguri de plant la can este, i el, util. Infuziile de mueel i ovrv pot fi folosite pentru gargar.

4. Gastrita
Fitoterapie Principiile active ale pelinului l fac eficient n mai multe afeciuni, printre care i n gastritele de aciditate sczut. Se pune o linguri de plant ntr-o can de ap fiart. Lichidul trebuie s se bea ntre mese, nendulcit, cu toate c este foarte amar. Infuzia de glbenele - din dou lingurie cu flori de glbenele la o can cu ap se prepar o infuzie care se bea pe parcursul unei zile, nainte de mese. Infuzia de glbenele are efect cicatrizant i calmant, vindec ulceraiile produse pe mucoase i distruge anumii microbi. Ceaiul gastric - reprezint o combinaie pe care o putei face chiar acas. Are proprieti antiseptice, uor astringente, cicatrizante i de calmare a durerilor, iar prin aciunea valerianei, mentei i ppdiei se calmeaz spasmele ce provoac durerile violente specifice crizelor de gastrit. Exist dou formule de ceai gastric pe care le putei alterna. Formula 1: flori de coada oricelului, flori de glbenele, flori de mueel, rdcin de valerian, izm-bun, ppdie. Formula 2: flori de glbenele, suntoare, coada-calului, troscot, intaur, anason, coriandru.

5 Constipaia
Fitoterapie Coaja de cruin - are cea mai puternic aciune laxativ. Se folosete coaja veche, de cel puin un an, ca decoct, cu o linguri de coaj la o can cu ap clocotit. Se las timp de 20 de minute, apoi se fierbe, timp de o jumtate de or. Se bea ndulcit cu miere. Seminele de in - au aciune mecanic rezolvnd constipaiile rebele. Se face o past din dou lingurie de semine, puin zdrobite, i cteva linguri de ap cldu. Se consum dup amiaza sau seara, nainte de culcare. Seminele de mutar - se consum ca atare sau nmuiate n puin ap, timp de o sptmn, mrind progresiv cantitatea, de la o jumtate de linguri la o lingur. Nu se consum mai mult de o sptmn. Ceaiul laxativ - coaj de cruin, frunze de roini, rdcin de lemn dulce, volbur. Se bea seara, la culcare, cte un ceai ndulcit cu miere. n cazul constipaiilor rebele putei repeta doza dimineaa, pe stomacul gol.

5 Diareea
Fitoterapie Ceai de ment concentrat - infuzie cu 2 lingurie de plant la o can cu ap clocotit. Se consum cte 2-3 cni, nendulcit, pe parcursul unei zile ntregi. Decoct de fructe de afine - se prepar fie decoct, dintr-o linguri de fructe puin zdrobite la o can, fie soluie macerat la rece, timp de 7-8 ore. Frunze de fragi, mure i zmeur - se face o infuzie din dou lingurie de frunze uscate sau proaspete la o can cu ap. Are un gust aromat, plcut i efect garantat. Infuzie de frunze de nuc - se beau dou cni pe zi dintr-o infuzie fcut din 2 lingurie de plant la o can. Infuzia de petale de trandafir (cel din care se prepar i dulceaa) - este plcut la gust i se folosete n diareele rebele i cele cronice. Se pun 2 lingurie de plant la o can cu ap clocotit i se pot bea trei cni pe zi. Formula de ceai antidiareic: coaj de stejar, frunze de nuc, rdcin de cerenel, coada-racului, rchitan, turi-mare, cimbrior de cmp, izm-bun. Turia-mare, rchitanul, coada-racului, frunzele de nuc, coaja de stejar i rdcina de cerenel au un puternic efect antidiareic, iar izma-bun i cimbriorul calmeaz durerile i au aciune antiseptic. Se beau 2-3 cni pe zi, de preferin nendulcite.

6. Colecistita
Fitoterapie Se vor consuma ceaiurile amare, datorit capacitii lor de a mri secreia bilei. Ceai de anghinare - preparat din patru lingurie de plant la 500 ml de ap clocotitt. Are aciune antimicrobian i coleretic. Se poate bea ndulcit cu miere, n cure de o lun de zile, naintea meselor principale. Decoctul de cicoare - are efect depurativ i colagog. Decoctul se face din 2 lingurie de plant mrunit la o can cu ap rece. Se las 15 minute, apoi se fierbe la foc mic 5 minute. Se bea naintea meselor principale. Ceaiul de glbenele - are aciune antiinflamatoare. Se bea o infuzie preparat din dou lingurie de plant la o can cu ap. Se bea fracionat, pe parcursul unei zile ntregi, cu nghiituri mici.

7. Dischinezia biliar
Fitoterapie Decoctul de cicoare - are efect depurativ, laxativ i coleretic. Stimuleaz funciile ficatului. Decoctul se face din 2 lingurie de plant mrunit la o can cu ap rece. Se las 15 minute, apoi se fierbe la foc mic 5 minute. Se bea naintea meselor principale. Infuzia de glbenele - are efect sedativ local, antiinflamator, coleretic, colagog. Se prepar o infuzie din dou lingurie de plant la o can cu ap clocotit din care se bea, cu nghiituri mici, pe parcursul unei zile. Infuzia de intaur - mrete activitatea vezicii biliare. Se bea cte o jumtate de can naintea meselor principale. Ceaiul de levnic - are aciune antispasmodic, calmant, antiseptic. Se beau dou cni de ceai pe zi, dintr-o infuzie de 2 lingurie la o can cu ap fierbinte.

8. Colici abdominale
Fitoterapie Infuzie combinat de flori de tei, mueel i frunze de ment, uor ndulcit cu miere sau zahr. Se bea cldu, cu nghiituri mici. Formula de ceai mpotriva colicilor - capsule de mac, flori de coada oricelului, flori de mueel, frunze de roini, fenicul, izm-bun, cimbru de cultur. Plantele care intr n compoziia acestui amestec au aciune antiseptic, calmant i antivomitiv. Astfel, mueelul i coada oricelului, datorit uleiurilor volatile bogate n aluzen, au o aciune puternic antiseptic, calmnd spasmele musculaturii stomacului. Roinia, menta i capsulele de mac opresc contraciile ce provoac durerile, suprim greurile i stimuleaz funciile digestive. Fructele de fenicul ajut la eliminarea gazelor, iar cimbrul i celelalte plante uleio-eterice au proprieti antiseptice i stimulative

"Pentru a asigura o stare bun de sntate mananca superficial, respira adanc, fii moderat i menine un interes n viaa".
WILLIAM LONDEN