tLl212OL6

Derivafi ai acizilor polifenolcarboxilici

Se formeaza prin intermediul acidului sikimic in urma unor procese de aromatizare .

Contin un numar variabil de functii fenolice iar datorita caracterului polifenolic sunt
denumiti si polifenoli.
In regnul vegetal se gasesc sub forma de :
- esteri,
- glicozide,
- acilglicozide.

Cei mai raspanditi dintre esteri sunt cei ai acidului cafeic;

- acizii clorogenici (esteri ai acidului cafeic cu acidul chinic),
- echinacozida, acidul cicorienic (acid2,3 dicafeoiltartric) din speciile de Echinacea,
- acidul rozmarinic (acidul cafeoil - 2hidroxi - dihidrocafeic )

Acidul clorogenic propriu - zis (acid 3 cafeoilchinic) se gaseste in plante singur sau
insotit de o serie de izomeri:
. acid criptoclorogenic: acid I cafeoilchinic
. acizii neoclorogenici:
- acid 4 cafeoilchinic
- acid 5 cafeoilchinic

acizi dicafeoilchinici sau acizii izoclorogenici

- acid 3,4 dicafeoilchinic
- acid 3,5 dicafeoilchinic
- acid 4, 5 dicafeolchinic
- acid l, 3 dicafeolchinic-cinarina

acid cafieic

Hooc
\ ,,oRl nooc;i-oH
a-i\
.-lq"J.. ,o"-\Ao-oc=-
R4o i

d*" oH ^9--.,
acid dorogenic
.-:f.7rj,E1J]'l:ir}l1!lw,'.8 lfr. -, -'.F!

LUzl2oL6

- esterii acidului cafeic : echinacozida, cinarin4 acidul cicorienic izolati din speciile
de Echtnacea

: *co-iaffi t*"' -"'-51'

*
4'*
,o/
rc
cooH

add clcodenh

gfucoza
(,

c:Hc

- acidul rozmarinic (acidul cafeoil - 2hidroxi - dihidrocafeic ) prezent la speciile

apa(infud funiliei Labiatae

,"4fii
oH **-%*
acid mznarinic OH
 tLl2l2ot6

Cynarae folium

Reprezinta frunzele recoltate de la specia Cynara

scolymus din familia Compositae denumita popular
anghinara ,

Specie de origine mediteraneana aflata la noi

numai in culturi este cultivata pe scara larga in scopuri
alimentare in Italia, Spani4 Franta si California.

Compozitia chimica

Produsul vegetal contine trei grupe de principii active :

- depside,
- flavonoide ,
- lactone sescviterpenicede tip guaianolid,
alaturi de taninuri, triterpene , steroli , glucide, mucilagii, pectine si labenzima.

Depsidele sunt reprezentate de didepside (acizi clorogenici): acidul clorogenic,

criptoclorogenic, neoclorogenic, izoclorogenic si tridepside: cinarina(acid 1,3 -dicafeoil-
chinic).

Hooc_!ryo.
'o\ ,L \ -J
.oH

,,o{--z-(o ">-\-O,-",

Deriva{ii flavonici suntreprezentati de glicozide ale :

- luteolinei:
. cinarozida(7-glucozidaluteolinei),
. scolimozida(7-rutinozida-luteolinei),
. cinarotriozida(7-rutinozida-4' -glucozida-luteolinei)
- kemferolului,
- cvercetolului.
 t],l2120t6

OH ?,
>\'/oH
)-,ao' ^

vfl"'""-Yr
oHo

)L..,
lut€olina

;-.,
"*"-q7^/ "''-*""-\WL'[
oHooHo
cinarotriolda

Lactonele sescviterpenice de tip guaianolid sunt reprezentate de cinaropicrina (care

imprima gustul amar) alaturi de dehidrocinaropicrina si cinatriol.

cinaropicrina

Farmacopeea Rom6n[ ed. a X- a prevede penfru Cynarae folium , un continut de minim

0,35 o/o derivati flavonici exprimati in rutozida si minim l% polifenoli exprimati in
cinarina.

Labenzima are proprietatea de a inchega laptele fiind denumitl si cheag vegetal.

4
 LLl212016

Acfiune gi intrebuinftrri

Depsidele in special cinara imprima frunzelor de anghinara efecte coleretice si

colecistokinetice.

Derivatii flavonici au actiune diuretica, spasmolitic4 inhiba sinteza de colesterol prin

inhibarea enzimei HMG {oA - reductaza enzima care intervine in prima etapa de formare
a colesterolului (conversia acetil - CoA la acid mevalonic) +ssadelsa riscului aparitiei
aterosclerozei.

Lactonele sescviterpenice imprima efecte tonic amare.

Fitocomplexul format din acizi polifenolcarboxilici,flavonoide si lactone sescviterpenice

dezvolta efecte antioxidative prin inhibarea peroxidarii lipidice la nivelul membranar ceea
ce explica si efectul hepatoprotector al extractelor din frunzele de anghinare.

In terapeutica se folosesc extracte totale preparate in conditii speciale staodardizate in

acizidicafeoilchinici si flavonoide (exprimate in luteolina).

Preparatele care contin extract standardizat se prescriu in :

- afectiuni hepatice insotite de modificari ai parametrilor biochimici specifici,

- hipercolesterolemii si hipertrigliceridemii,
- colecistopatii,
- diskinezii biliare,
- sindrom postcolecistetomic .

Cele 3 grupe de principii active actioneaza la nivelul membranei hepatocitare prin captarea
si degradarea RLO si a metabolitilor acestora ceea ce confera:

- hepatoprotectie fata de toxinele endogene si exogene

- reducerea necrozei hepatocitelor indusa de RLO si
- inhibarea oxidarii LDL

Extractele standardizate din Cynarae folium se folosesc in gastroenterologie si cardiologie.

In cardiologie se administreaza ca adjuvant in profilaxia si tratamentul aterosclerozei .

 tLl212OL6

extract
Studiile clinice au demostrat ca administrarea de 3 ori pe zi a cate 740m9
apos (sub forma produsului HEPAR-SL forte) duce la scadere semnificativa a

trigliceridelor si de pana la 20olo a colesterolului total si a LDL - colesterolului'

Se administreazd sub form6 de infuzii in uzul casnic sau extract hidroalcoolic'

in
Infuzia preparat[ din l,5g produs vegetal la 200m1 apa se folosegte ca adjuvant
afec{iuni hepatobiliare avdnd efect coleretic - colecistokinetic'

Produsulvegetal intri incomponenla ceaiurilor utilizateinafectiunihepatobiliare

si a unor fitopreparate ca atare sau sub forma de extract uscat '

Ex. Anghirol, Maganghinar, Cynarix drajeuri si solutie orala'

Taninuri

Sunt substan[e de naturl vegetalf, care nu contin azot in moleculd'

Din punct de vedere structural apartin la 2 clase de compusi:

o derivatidefenilbenzopiran(taninuri catehice)
o derivati ai acizilor polifenolcarboxilici (taninuri galice)

ambele avdnd o structurl polifenolic[.

Taninurile sunt amestecuri complexe si heterogene de compusi, denumirea de tanin

fiind improprie, mai corecta este cea de taninuri sau materii tanante '

Rtrspindirea

Taninurile sunt substante foarte rlspAndite in regnul vegetal:

- cele mai bogate speciile din familiile Amentaceae, Rosaceae, Legumioasae,
Rubiace ae, Fagaceae, Myrtace ae, Gentianaceae,
- maiputin bogate celedin Ranunculaceaesi Labiatae,
- absentelaspeciile din familiile Papaveraceae si Cruciferae'
 LL/2/20L6

Localizarea

Taninurile se gisesc sub formd :

. macromoleculartr ln:
- scoarte,
- organesubterane,
- centrul tulpinii Ia arbori (inima lemnului),
- formatii patologice.

. forme mai simple in :

- frunze,
- fructe,
- tesuturi cu o activitate fiziologica intensd.

Se g6sesc :
- dizolvate in sucul vacuolar al unor celule parenchimatice nediferentiate,
- in anumite celule *idioblaste tanifere.

In produsele vegetale uscate taninurile cristalizeaza pe peretii celulelor.

Biogeneza taninurilor
lv3 C6

il
----> ac. sikimic -._ crs
I

+
-lco<g
ac. oalic
qEslLb
I
I
OQ*J
* fenilpropan
T. GALICE

I
llavonokle
ac. oolifenol- M

carboxilici taninuri catehice

M

1*
DEPSIDE
I
I

I
Y
FLOBAFENE
 LLl2120L6

Structura chtmictr

1. Derivafi ai acizilor polifenolcarboxilici:

Cel mai rdspandit constituent este acidul galic care:

OH

In forma cea msi simpla se gaseste esterificat cu glucoza

s"

cooH

acid m_digalic

Prin condensare oxidative 2 molecule de acid galic se leaga in acid hexahidroxidifenic

care prin lactonizare :
- partiala-+ acidul luteolitic,
- totala - formeaza acidul elagic.

8
 LLl2120L5

cooH

acid hexahklroxidifenic

acid elagic

2. Derlvati dc 2-fcnilbenzopiran

z-Gnilbenzopiran
1 flavan 1

Cel mai simplu compus din aceasta serie este catehina (3,5,7,3',4'-pentahidroxiflavan)

catehina

9
 LLl2120L6

Clasificarea

In 2 grupe: taninuri galice si taninuri catehice

A. Taninuri galice

Se numesc si taninuri :
- pirogalice sau galotaninuri (prin distilare uscata formeaza pirogalolul),
- hidrolizabile deoarece prin fierbere cu acizi diluati sau in prezenta tanazei formeaza
molecule de oze * compusi cu structura mai simpl6.

Se impart in mai multe subgrupe:

- esteri ai glucozei sau a unei oze specifice cu diversi acizi polifenolcarboxilici:
hamamelitan ester galic al hamamelozei (din frunzele de Hamamelis viryiniana).

- glicozidele acidului elagic; deoarece acidul elagic nu are la dispozitie functii

carboxil libere esterificarea se face la glucoza care are 4 grupari oxidril , aceste
combinatii se numesc taninuri elagice, tanoglicozide sau tanozide.

- depside : esterii formati din doua sau mai multe molecule ale aceluiasi acid
polifenolcarboxilic sau a unor acizi diferiti din aceasi serie intre ei.

Denumirea "depsidg, provine de la cuvdntul latin depso (a tabaci) si dupf, numarul de

acizi sunt : didepside(2 acizi), tridepside(3acizi), tetradepside(4 acizi) .

B. Thninuri catehice

Se mai numesc si taninuri :

- pirocatehice (prin distilare uscata formeaza pirocatehina) ,

- condensate (se gasesc sub forma de macromolecule) ,
- nehidrolizabile deoarece prin fierbere cu acizi nu se desfac in compusi
mai simpli din contra se condenseaza in macromolecule uriase.

10
 LLl212OL6

Se impart in :

- taninuri catehice simple sau catehine sunt derivati ai 2 fenil benzopiranului sau
flavanului

2-fenilbenzopiran
( flavan)

Acesta poate fi substituit cu un numar variabil de oxidrili care :

- se pot esterifica ca acidul galic sau,

- pot forma combinatii glicozidice cu glucoza.
Cel mai raspandit dintre acesti compusi este catehina(3,5,7,3',4'- pentahidroxiflavan ).

catehina poate fi insotitA de stereoizomerul s6u epicatehina gi ambele se pot gasi sub
forma celor doi izomeri optici D si L, precum si a racemicul lor DL.

OH

catehina epbatehina

galocatehina(3,5,7,3'4',5'-hexatridroxiflavanul)Eiinmodanalog gilaaceastaintdJnim
epimerii respectivi (epigalocatehina ),D si L si racemicul lor DL.

OH

OH

galocatehina

IL
 Ltl212OL6

Prin esterificare cu acidul galic la pozitia 3 - galat de catehina respectiv galat de epicatehina

R=H + galatdecatehina

R=OH + galatdegaklcabhina

- flobafene, compusi macromoleculari se formeaza prin condensarea catehinelor cu

stabilirea unor legaturi C - C care nu pot fi hidrolizate

Prin incdlzire cu acizi se mlreste gradul de condensare formdndu-se produsi de culoare

rosie pdndlanegru.

Ex. de flobafen cu o structura foarte simpla este compusul extras din tegumentul
semintelor de I rachis ltypoged care este format din doua molecule de catehina legate in
pozitia 4-4'.

flobaf€n din AEctris hypogea

Se acumuleaza de obicei in organele derezerva carora le imprima coloratia rosie -
bruna de unde si denumirea:
- scoarta arborilor - rosu de China ,
- radacini - rosu de Ratanhi4
- seminte - rosu de Cola.

L2
 LLl2/20L6

Se acumuleaza de obicei in organele de rezerva carora le imprima coloratia

rosie - bruna de unde si denumirea:
- scoarta arborilor-rosu de China,
- radacini-rosudeRatanhi4
- seminte - rosu de Cola"

Rolul taninurilor ln organismul vegetal

Sunt substan{e puternic reducatoare actionand ca antioxidanti ;datorita localizarii in

celulele si tesuturile aflate la periferie protejeaza substanta vie de actiunea oxigenului
din componenta aerului.

Detin un rol important in procesul de respiratie celulara in special catehinele care

actioneaza ca transmitatori de hidrogen.

Constituie substante de rezerva ale organismelor vegetale (taninurile depozitate in seminte

dispar in timpul infloririi).

Acfiunea terapeutictr qi intrebuinftrri

Datorita proprietatilor lor generale de a precipita proteinele se folosesc :

a. extern:
- tratarea pligilor provenite din arsuri,
- actiunea antiseptica (coaguleaza si proteinele microorganismelor) .

b. intem ca substante antidiareice unde actioneaza prin :

- aglutinarea bacteriilor din flora intestinala oprind fermentatia,
- coagularea plagile sanguinolente de pe intestin,
- retractarea intestinului,
- diminuarea secretiilor.

In doze prea mari au actiune invers6" laxativl sau purgativI.

Prezintaac{iune hemostaticd datoritl precipitirii proteinelor sanguine.

13
 LLl2/20L6

Catehinele actioneaza ca vitamina P protejand capilarele sanguine impotriva

permeabilitatii fata de elementele figurate ale sangelui.

Datorita proprietatilor de a precipita alcaloizii se folosesc la prepararea antidoturilor

utilizate in cazul intoxicatiilor cu alcaloizi.

Se folosesc la tabacirea pieilor(coaja de stejar, de salcie, conurile de molid, galele

de stejar, rumegusul de stejar).

Desi sunt considerate netoxice pot provoca efecte secundare nedorite intrucdt prin
resorbtia unor cantitati mari de tanin poate frlezata functia hepatica.

Hamamelidis folium

Reprezinta frunzele obtinute de la specia

Hamame lis virginiana din familia Hamamelidaceae
arbust originar dinAmerica de Nord denumit gi
nucul vrajitoarelor.

Caractere macroscopice

- frunze ovale sau rombice asimetrice labaza.

- marginea este incisiv dintat4
- nervatia penatA
- subtiri usor pubescente,
- lungime de l0 - 15 cm si latime de 7 - 8cm,
- culoarea este verde mata,
- gustul este astringent amarui,
- sunt lipsite de miros.

L4
 LLl2l2OL6

Compozifia chimictr

Contine taninun Q rcyA formate din galotaninuri, catehine condensate si

-
acid galic liber, hamameloza alEtwi de flavonozide (glicozide ale cvercetolului,
kemferolului, miricetolului), ulei volatil.

co-o

hamamelitanin

Acfiune gi intrebuinftrri

Datorita taninurilor produsul vegetal prezintil propietati astringente, antiseptice,

hemostatice, vasoconstrictoare iar datorita flavonoidelor dezvolta o actiune
vasoprotectoare..

Se foloseste in :

- tratamentul diareei acute si dizenteriei,

- diferitelor afectiuni de la nivelul pielii si mucoaselor (rani deschise, degeraturi, arsuri
eczeme) ,
- afectiuni venoase (hemoroizi, varice, flebite),
- starile congestive uterine avand o actiune diferentiata asupra fibrelor musculare netede
uterine prin inhibarea contractiilor fibrelor longitudinale.
- cosmetica (Aqua Hamamelidis)pentru ingrijirea tenului si combaterea celulitei.

Administrarea intema pe o perioada indelungata determina fenomene de iritarea gastrica

si afectare hepatica.

Se administreaza sub forma de infuzie, extracte moi sau fluide conditionate sub forma de
unguente sau supozitoare.

Intra in compozitia ceaiurilor antihemoroidale si antiflebitice.

15
 tll212OL6

Quercus cortex

Reprezinta scoartele care se recolteaza de pe ramurile tinere pana la 3 ani ale speciilor
Quercus robur (stejar) si Quercus sessili/lora (gorun) din familia Fagaceae.

Compozitie chimica

Contin 8 - 20% taninuri mixte , catehine (galocatehin (4,8f catehina), elagitatinuri,

oligomeri proantocianidolici (procianidolul B3), substante pectice, rezine, un principiu
amar (cvercina)

proantocianidolul B3

Continutul in principii active este foarte variabil si depinde de:

- momentul recoltarii,
- varsta ramurilor,
- metodele de izolare si dozare folosite.

Acfiune gi lntrebuinfiri

Datorit6 taninurilorprezinta proprietati astringente, hemostatice si antidiareice.

Sub forma de decoct l0%o, cataplasme, gargarisme, bai medicinale se folosesc in

tratamentul local al unor stari inflamatorii ale : pielii, mucoasei bucale, faringiene,
regiunii anale si genitale in tratamentul degeraturilor si a transpiratiei picioarelor.

Intra in componenta ceaiului antidiareic.

Nu se foloseste la copii datorita actiunii de tabacire a mucoasei intestinale.

L6
 LLl2l2oL6

Gei rhizoma - Rhizoma Caryophyllata

Reprezinta rizoamele insotite de radacini

apartinand speciei Geum urbanum din familia
Rosaceae denumita popular cerentel.

Recoltarea

Toamna (continutul de tanin este mare) si mai putin primavara inainte de aparitia
frunzelor.

Compozifia chimictr

Principiile active sunt constituite din taninuri de natura galica si catehic4 geozida
(glicozida care prin hidroliza enzimatica pune in libertate eugenolul si vicianoza o
diholozida constituita din glucoza si arabinoza) .

Eugenolul imprima produsului vegetal mirosul aromat de cuisoare si actiune

antimicrobiana.

o.n,,?.-o-q-) n"'o-r-Q-' . k
ocH3 ocH3
?
OaHeC5
geozida eugenol vlqanozzt

Mai contine ulei volatil, rezine, mucilagii, oze reducatoaxe, un principiu amar.

Acfiune gi intrebuinfiri

Datoritd taninurilor prezint[ propriet6ti antidiareice, astringente qi antiseptice la acestea

din urma contribuind si eugenolul.

In medicina populara se foloseste in tratamentul diareei, stomatitelor, gingivitelor,

degeraturiloq hemoroizilor.

Remediile homeopatice cu Gei rhizoma se foloseste in tratamentul transpiratiei excesive.

Intrd in compozilia ceiului antidiareic Ai a ceaiului pentru gtrgm5,.

L7
 tLl2/20L6

Ratanhiae radix

Reprezint6 ridicinile plantei Krameria triandra din

familia Krameriaceae.

Originari de pe coastele boliviene si peruviene ale

Anzilor Cordilieri unde creste la altitudini de 1000 -
2500 m.

Caractere macroscopice

bucati cilindrice, lemnoase, dure, greu de rupt,

la exterior au o culoare rosie - violacea sau brun -
roscat4 la interior fiind galben - brun,
gustul este astringent mai mult sau mai putin amar,
mirosul lipseste.

Compozitia chimicl

Taninuri catehice (cel putin I 07o conform FR X) alaturi de N-metil -lirozina , cear4
gume, lignine.

Taninul catehic (acidul rataniatonic) este constituit din catehina si produsi de

condensare ai acesteia. Prin fierbere cu acizi diluati formezl glucoz[ si un flobafen(rosu
de Rathania).

Acfiune qi intrebuinfiri
Datorit[ taninurilorprezinti proprietlti astringente, antidiareice gi hemostatice.

Se foloseste intem ca antidiareic qi extem in tratamentul gingivitelor, stomatitelor,

faringitelor, hemoroizilor, fi surilor anale.

Se administreaza sub forma de decoct sau tinctura care se asociaza cu tinctura Myrrhae
(smima).

Intra in compozitia multor preparate folosite in tratamentul unor inflamatii de la nivelul

cavitatii bucale si a cailor respiratorii superioare: ECHTROSEPT, MUNDSPRAY,
REPHA-OS.

18
 Ltl212OL6

Gallae turcicae ( gogosi de ristic)

Formatiuni hipertrofice care iau nastere din transformarea mugurilor foliari ai speciei
Quercus lusitanica var infectoria din familia Fagaceae in urma intepaturilor unei
specii de viespii.

Aceasta perforeaza in perioada depunerii oualelor care coincide cu stadiul

de inmugurire a frunzelor plantei, mugurii si in fiecare depune cate un ou.

Recoltarea se face inainte ca insecta sa pamseasca mugurele foliar, cantitatea de principii

active fiind maxima .

Caractere macroscopice

- forma sferica avand dimensiuni de l- 2cm si o greutatea 5 -69,

- culoarea este cenusiu verzui la cele neperforate ( se numesc si gale negre) si mai
albicioasa la cele perforate (se numesc si gale albe),
- gust astringent, lipsite de miros .

Compozifia chimicl

Taninuri galice in prop. de 25 - 45 Yo formate din esterii glucozei cu acidul galic si m -

digalic, glucoza, amidon, substante lipoide, substan{e minerale,un pigment rosu cu structura
tropolonica care se numeste purpurogalina.

purpurogalina

19
 LLl212OL6

Acfiune gi intrebuinJtrri

Sub forma de tincturi galele se folosesc sub forma de badijonari si gargarisme in

diferite afectiuni ale cavitatii bucalo.

Cea mai larga utilizare a galelor este cea de materia prima pentru extragerea acidului tanic
care este pentadigaloilglucoza si care constituie,,acidum tanicum purum"inscris in unele
farmacopei (FRVII).

e?"
H*-5^"q*
R_
""2Y.OH cooH
aclo t€lnlc acid galoilgalic

Acidul tanic se foloseste in aplicatii externe ca cicatrizant (rani, plagi, arsuri).

In cazul administrarii interne la nivel gastric in portiunea superioara a intestinului

subtire este scindat cu eliberarea de glucoza si acid galic care nu are proprietati
astringente + nu dezvolta actiune antidiareica.

Pentru actiunea antidiareica se foloseste o combinatie :

acidul tanic + albumina: complex tanalbin

stabil in mediul gastric fiind scindat in mediul intestinal cu eliberare de acid tanic.

20
 Ltl2120L6

Salicis cortex

Reprezint5 scoadele recoltate de la diverse specii Salrx cele mai utilizate fiind : .lallx
alba (salcia alba), Salix purpurea (rachita rosie), Salix caprae din familia Salicaceae .

Se recolteaz6 in martie, aprilie de pe ramurile tinere ; se usuca natural sau artificial la

temperatura moderata.

Compozifia chimictr

20% taninuri alaturi de derivati ai alcolului salicilic cum ar fi salicozida (p D glucozida

saligenolul sau alcoolul salicilic) .

Produsul vegetal mai contine substante fenolice:triandrina, vimalina , piceina, alcooli,

aldehide, flavonoide mai ales glicozide ale cvercetolului, luteolinei, naringeninei si o calcon4
izosalipurpozida.

cH cH:CH_CH2
TH: -cH2-o-Grc -o -Gtc
,(
(_,J \)
I I
OH OCH3

triandrina vimalina
OH

zosalipurpolda

2L
 ttl212oL6

Acfiune 9i intrebuinttrri

DatoritA taninurilor posedl proprietati tonice si astringente.

Saligenolului eliberat la nivelul intestinului este oxidat in ficat sub actiunea citocromului
P-450 la acid salicilic .

Acesta intervine in metabolismul acidului arahidonic inhiband COX si prin aceasta

sinteza de PG PC si TX. Reducerea concentratiei in PG la nivelul focarului inflamator are
ca efect reducerea durerii pana la disparitie.

Preparatele care contin extract de salcie standardizat in salicozida se folosesc ca o

altemativa la medicatia antireumatica cu acid acetilsalicilic.

Ex. ASSALIX contine 393,24m9 extract uscat echivalent la 60 mg salicozida.

Preparatele din coaja de salcie au proprietati sedative, antireumatice, analgezice fiind

utilizate in tratamenful insomniilor nevrotice, dismenoree, dureri pelviene, anxietate.

Intra in compozitia ceaiului antireumatic.

Salix, Salipren , Migrolin plus, Artro forte

Agrimoniae herba

Reprezintil pdrtile aeriene inflorite recoltate de la

specia Agrimonia eupatoria din familia Rosacee
denumit6 popular turifl mare.

Planta ierbacee inalt[ p6n6 la I m cu tulpina

ramificata la varf, frunzele sunt imparipenat compuse
cu flori mici galbene. Toata planta este acoperita de
peri tectori m6t?lsoqi.

Compozifia chimictr

Taninuri catehice condensate, alIturi de cantitAfl reduse de elagitaninuri (agrimoniina),

taninuri galice, poliholozide, triterpene pentaciclice(acid ursolic), glicozide ale cvercetolului
si kemferolului, rutozida, izocumarine (agrimonolid ).

22
 tL/212ot6

Z^-.//OCH1
H"J
lll
\--\,o I
lll
oHo
agrimonolid
Actiune si intrebuintari

Produsulvegetal se foloseste ca antidiareic (mai ales in diaree determinata de

enterovirusuri), coleretic si colagog.

Prezinti de asemenea o acliune hepatoprotectoare, este folosit ca adjuvant in tratamentul

afectiunilor circulatorii, antireumatic.

Se prelucrezi sub form6 de infuzie, tincturtr, extract fluid .

Alchemillae herba

Reprezint[ partea aerianE inflorit6a speciei

Alchemilla vulgaris din familia Rosaceae denumita
popular crefisoartr, brumtrrei.

Este raspanditil prin ptrSunile umede de munte

din toatd zona nordic[ gi centrala a Europei.

Planta mici de 20-30cm cu frunze aproape

circulare 7 - llpalmal lobate cu marginile lobilor fin
dintate, acoperite cu peri tectori. Florile sunt mici de
culoare galben verzuie.

Compozifia chimictr

Taninuri galice qi catehice (pedunculagina, alchemilina) 9i flavonoide.

23
 Ltl2l20L6

Acfiune gi intrebuinflri

Datoriti taninurilor prezint[ proprietati antidiareice, antiseptice, cicatnzante,

hemostatice.

Extractele hidroalcoolice (fitocomplex) au proprietatea de a tonifica si consolida

musculatura uterina fiind utilizate in caz de hemoragii uterine si in iminenta de
avort in primele luni de sarcina.

Pentru tratamentul sterilitatii la femei se foloseste sub forma de tincturS.

Tormentillae rhizoma

Reprezintd rizomii ftrr[ rSddcini recoltate

de la specia Potentilla tormentilla din,fanilia
Rosaceae denumit[ popular sclipeti sau
scrintatoare.

Rizomul scurt de 3 - 4cm si grosime de 0,5

- 0,7cm are o forma foarte neregulata de culoare
bruna la exterior si rosiatica la interior. Mirosul
lipseste, iar gustul este astringent.
Compozifia chimictr

Contine taninuri mixte condensate (15 - 22o/o) hidrolizabile, derivati fenilpropanici,

urme de ulei volatil.

Acfiune qi intrebuinflri

- intern ca antidiareic,
- extem in inflamatii ale mucoasei bucale si cailorrespiratorii superioare, degeraturi,
tratamentul fisurilor anale, leucoree,
- se administreazl sub forml de macerat in vin roqu sau decoct.

24