Materii prime cu fenilpropan-derivaţi

Cynarae folium (F.R. X,

Ph.Eur. 8)

frunză de anghinare

Reprezintă frunzele
recoltate de la specia
∗ Cynara scolymus L. sin.
C. cardunculus L. subsp.
scolymus, anghinare
(Asteraceae).
 Materii prime cu fenilpropan-derivaţi:
Cynarae folium

Specia este amară în întregime, cu excepţia fructelor crude

care au valoare alimentară.

În primul an dezvoltă o rozetă de frunze bazale, foarte mari,

până la 1.5 m, accentuat-sectate.

În cel de-al doilea an, în centrul rozetei bazale apare o

tulpină floriferă, cu frunze, având la capăt aspectul unui

buzdugan (fructul).
 Materii prime cu fenilpropan-derivaţi:
Cynarae folium

Obţinere

În primul an se recoltează numai frunzele mediane

ale rozetei bazale, iar în anii următori şi frunzele

tulpinale.

Se usucă în straturi subţiri, la temperatura ambiantă.

În industrie se prelucrează produsul proaspăt

(Cynarae folium recens).

 Materii prime cu fenilpropan-derivaţi:
Cynarae folium

Dacă uscarea se face la 600C, în uscătorii, principiile active

se pierd în proporţie de 80%, iar sub 500C pierderea este de
20–30%.

Stabilizarea se poate efectua cu vapori de alcool.

Specialiştii Institutului de Cercetări pentru Plante

Medicinale şi Aromatice Fundulea au pus la punct o metodă
de conservare prin însilozare (similară furajelor), în gropi
betonate, acoperite, cu guri de aerisire, pentru ca în acest
fel frunzele tocate să se păstreze crude.
 Materii prime cu fenilpropan-derivaţi:
Cynarae folium
Compoziţie chimică

Cynarae folium conţine:

▪ 1–2% polifenoli (derivaţi fenilpropanici, derivaţi cafeil-

chinici), esteri ai acidului cafeic cu acidul chinic:

– de tip monocafeil-chinic: acid clorogenic (acid 3-cafeil-

chinic), aprox. 40% din total, alături de izomerii săi:

-- acid criptoclorogenic (acid 1-cafeil-chinic);

-- acid neoclorogenic (acid 4-cafeil-chinic);

-- acid izoclorogenic (acid 5-cafeil-chinic).

 Materii prime cu fenilpropan-derivaţi:
Cynarae folium

– de tip dicafeil-chinic: cinarina (acid 1,5-dicafeil-chinic)

şi izomeri:

-- acid 1,3-dicafeil-chinic;

-- acid 1,4-dicafeil-chinic;

-- acid 3,4-dicafeil-chinic;

-- acid 3,5-dicafeil-chinic;

-- acid 4,5-dicafeil-chinic.
 Materii prime cu fenilpropan-derivaţi:
Cynarae folium
HO COOH
COOH

HO HO OH

OH OH

acid cafeic acid chinic

COO COOH
HO COOH 1
1
5
HO
3 COO OH
HO OOC OH
OH
OH

OH
HO
OH
acid clorogenic OH cinarina
 Materii prime cu fenilpropan-derivaţi:
Cynarae folium

▪ 0.1–0.5% flavonozide, luteol-glicozide: cinarozida,

scolimozida, cinarotriozida;

▪ principii amare de tip azulenogen (sescviterpenoide

amare): cinaropicrina, dehidrocinaropicrina, cinarotriol,

grosheimina;

▪ triterpenoide: lactucerol, taraxasterol;

▪ steroli: β-sitosterol, stigmasterol;

 Materii prime cu fenilpropan-derivaţi:
Cynarae folium

OH

O
R1O O OR

HO O OH

OH O
O
R R1
luteol –H –H
O
cinarozida –H –glucozil
scolimozida –H –rutinozil cinaropicrina
cinarotriozida –glucozil –rutinozil
 Materii prime cu fenilpropan-derivaţi:
Cynarae folium

▪ alte componente: tanin catehic, mucilagii, pectine,

aminoacizi, glucide, acizi organici, enzime (labenzima

sau cheag vegetal).

Pentru produsul medicinal Cynarae folium, F.R. X prevede

un conţinut de cel puţin 1% polifenoli totali exprimaţi în

cinarină şi de cel puţin 0.35% flavonoide exprimate în

rutozidă.
 Materii prime cu fenilpropan-derivaţi:
Cynarae folium

Acţiuni şi utilizări

Cynarae folium prezintă următoarele acţiuni

farmacologice:

▪ coleretic-colagogă;

▪ antihepatotoxică, datorită esterilor cafeil-chinici care

stimulează sinteza ARN şi a proteinelor în celulele
parenchimului hepatic;

▪ tonic amară (cinaropicrină şi derivaţi);

 Materii prime cu fenilpropan-derivaţi:
Cynarae folium

▪ scade lipidemia şi colesterolemia (stimulează

metabolizarea hepatică a lipidelor şi colesterolului);

▪ diuretică, prin flavonozidele specifice (derivaţi de luteol);

▪ antialergică, prin inhibarea complementului seric

(cinarina);

▪ febrifugă;

▪ antibacteriană, faţă de Salmonella, Staphylococcus,

Proteus.
 Materii prime cu fenilpropan-derivaţi:
Cynarae folium

Produsul vegetal este utilizat în: insuficienţă hepatică,

colecistopatii, ciroză hepatică, icter, toxemii (azotemii,

alcoolism), insuficienţă renală, nefrite, alergii pe fond

hepatic (urticarii, eczeme, astm bronşic), hiper-

colesterolemie, hiperlipidemie, obezitate,

ateroscleroză, reumatism.
 Materii prime cu fenilpropan-derivaţi:
Cynarae folium

Produse farmaceutice

Cynarae folium se administrează sub formă de ceai sau

preparate industriale: Anghirol soluţie şi drajeuri, extract

apos deproteinizat având ca model preparatul franţuzesc

Chophytol; Instamixt granule solubile, în amestec cu

Chelidonii herba (Antibiotice Iaşi); Boldocolin, alături de

extract din Boldi folium; Hepatosol soluţie; Hepatogran

granule.
 Materii prime cu fenilpropan-derivaţi
Silybi mariani fructus, Cardui

mariani fructus

fruct de armurariu

Reprezintă achenele recoltate de la

specia
∗ Silybum marianum (L.) Gaertner
sin. Carduus marianus L.,
armurariu, arginţică de grădină
(Asteraceae).
 Materii prime cu fenilpropan-derivaţi:
Silybi mariani fructus

Prezintă frunze mari, spinoase, marmorate cu alb.

Florile, cel mai adesea de culoare mov, sunt grupate în

antodii.

Există şi varietăţi de cultură cu flori albe.

Fructele sunt achene cu papus, galben-brune, cu gust

amărui.
 Materii prime cu fenilpropan-derivaţi:
Silybi mariani fructus

Obţinere

Produsul medicinal provine doar din culturi.

Achenele se recoltează fără papus, la deplina maturitate şi

se usucă pe cale naturală.

Compoziţie chimică

Silybi mariani fructus conţine: 1.5–3% flavanonol-lignani;

flavanonoli (taxifolol sau taxifolină); flavonoli (cvercetol,
camferol); 20–30% lipide; proteine; oze simple.
 Materii prime cu fenilpropan-derivaţi:
Silybi mariani fructus

Flavanonol-lignanii rezultă în urma condensării dintre

coniferol şi taxifolol.

OH
CH2OH

HO O OH

3
OCH3 OH

OH OH O
coniferol taxifolol
 Materii prime cu fenilpropan-derivaţi:
Silybi mariani fructus

Totalul flavanonol-lignanic a fost considerat iniţial ca o

substanţă unitară, cunoscută sub denumirea de silimarină.

Prof. Hildebert Wagner şi colaboratorii au arătat că este de

fapt un amestec de:

– silibină (constituent majoritar, cu structură dioxanică);

– silicristină (cu structură dihidrobenzofuranică);

– silidianină (cu structură lactonică).

Materii prime cu fenilpropan-derivaţi:
Silybi mariani fructus

CH2OH OCH3
O

OH

HO O O

OH

OH O
silibina
Materii prime cu fenilpropan-derivaţi:
Silybi mariani fructus

OH

HO O
O

OH
HOH2C
OH O
OH

silicristina OCH3
Materii prime cu fenilpropan-derivaţi:
Silybi mariani fructus

H3CO

O
HO
OH

HO O O

OH

OH O
silidianina
 Materii prime cu fenilpropan-derivaţi:
Silybi mariani fructus

Alături de componentele sus-menţionate, în amestecul

flavanonol-lignanic se mai găsesc:

– dehidrosilibina;

– 3-desoxi-izosilibina (silimonina);

– 3desoxi-silidianina (silandrina).
 Materii prime cu fenilpropan-derivaţi:
Silybi mariani fructus

Acţiuni şi utilizări

Prin conţinutul de silimarină, produsul vegetal prezintă

acţiune antihepatotoxică şi hepatoregeneratoare,

stimulând refacerea hepatocitelor prin creşterea

sintezei de ARN şi proteine.

De asemenea, inhibă peroxidarea lipidelor, având efect

stabilizator de membrană.
 Materii prime cu fenilpropan-derivaţi:
Silybi mariani fructus

Se utilizează în tratamentul hepatitelor cronice evolutive

(virale, etilice), al cirozei hepatice, insuficienţei hepatice,

intoxicaţiilor medicamentoase, intoxicaţiilor cu

α-amanitină sau faloidină (toxine hepatice,

din Amanita sp.).

Preventiv, se asociază cu medicamente potenţial

hepatotoxice.
 Materii prime cu fenilpropan-derivaţi:
Silybi mariani fructus
Produse farmaceutice

Silybi mariani fructus se condiţionează sub formă de extract

uscat, nebulizat sau tinctură, în preparate industriale de tip

Silimarină (Biofarm) şi Legalon (produs german) –

comprimate cu 70 mg silimarină.

Pulberea de fructe, 1 g de două ori pe zi, administrată cu

miere, combate hipotensiunea arterială, slăbiciunea,

lipotimiile, cefaleea.
 Derivaţi de benzopiran. Generalităţi

Teoretic, benzopiranul provine din condensarea benzenului

cu piranul.

Dubla legătură C3=C4 (α-cromen) poate exista şi în poziţiile

C2=C3 (γ-cromen), compuşii rezultaţi fiind izomeri.

Cele două structuri de bază constituie puncte de plecare

pentru trei clase de compuşi benzopiranici naturali:

cumarine, cromone şi flavone.

 Derivaţi de benzopiran. Generalităţi

În funcţie de structura chimică, cumarinele se clasifică în:

▪ cumarine simple şi dimeri;

▪ furanocumarine;

▪ piranocumarine;

▪ izocumarine;

▪ cumestani.
 Cumarine şi cromone. Generalităţi

Definiţie

Cumarinele şi cromonele sunt compuşi naturali cu

structură lactonică, derivaţi de α-, respectiv γ-benzopironă.

Denumirea de „cumarină” provine de la specia

Dipteryx odorata (Aubl.) Willd. sin. Coumarouna odorata

Aubl. (Fabaceae), originară din Venezuela, ale cărei seminţe

(coumarou sau Faba Tonka) sunt folosite ca aromatizante.

 Cumarine şi cromone. Generalităţi

Structură chimică. Clasificare

α-Benzopirona se poate condensa cu un nucleu furanic

sau piranic, când rezultă furano-, respectiv

piranocumarinele.

γ-Benzopirona (cromona) se condensează în poziţiile

C6 şi C7 cu un nucleu furanic, când rezultă

furanocromonele.
Cumarine şi cromone. Generalităţi
O1 O O
2

3
4
2[H]-benzopiran cumarine
(α -cromen) (cumarina)

O O O

furanocumarine

O O O

(dihidro)piranocumarine
 Cumarine şi cromone. Generalităţi

O O O

4[H]-benzopiran O O
(γ -cromen) cromone 2-metil-cromone
(cromona) (cromone naturale)

O
O
O

O
O
2-fenil-cromone
(flavone) furanocromone
 Cumarine şi cromone. Generalităţi

În mod obişnuit, partea glucidică a heterozidelor cumarinice

este reprezentată de glucoză, care se poate fixa la oricare

din grupele –OH de pe structura agliconului, de exemplu:

▪ esculozida: 6-O-glucozida esculetolului;

▪ scopoletozida: 7-O-glucozida scopoletolului;

▪ fraxozida: 8-O-glucozida fraxetolului.

 Cumarine şi cromone. Generalităţi

R R1 R2
R2
umbeliferona –H –H –H
O O esculetol –OH –H –H
R1O esculozida –O–glucozil –H –H
scopoletol –OCH3 –H –H
scopoletozida –OCH3 –glucozil –H
R fraxetol –OCH3 –H –OH
fraxozida –OCH3 –H –O–glucozil
 Cumarine şi cromone. Generalităţi

Furanocumarinele se împart în trei serii, ţinând cont de

poziţiile atomilor de C la care se condensează nucleul
furanic:

▪ seria normală, cu structură de bază psoralen

(6,7-furanocumarina): bergapten, xantotoxina, imperatorina;

▪ seria izo, care derivă de la izopsoralen sau angelicină

(7,8-furano-cumarina);

▪ seria allo, reprezentată de allopsoralen

(5,6-furanocumarina).
 Cumarine şi cromone. Generalităţi

O O

O 8 O
O O O O
7
7 6
O 5
6

psoralen izopsoralen allopsoralen

 Cumarine şi cromone. Generalităţi

Piranocumarinele se clasifică în trei categorii, având în

vedere poziţiile atomilor de C la care se condensează

nucleul piranic:

▪ 7,8-dihidropiranocumarine: visnadina, samidina,

DH-samidina;

▪ 6,7-piranocumarine;

▪ 5,6-piranocumarine.
 Cumarine şi cromone. Generalităţi

O O
O O O
7
8 6
O O 6
O 5
7
O
6,7-piranocumarine

7,8-dihidropiranocumarine 5,6-piranocumarine
 Cumarine şi cromone. Generalităţi
Proprietăţi fizico-chimice
Agliconii cumarinici sunt substanţe solide, cristalizate,
sublimabile, cu miros caracteristic, aromat, solubile în
alcool şi în solvenţi organici apolari.
Heterozidele sunt solubile în apă, alcool, acetonă, în funcţie
de numărul de grupe –OH.
Agliconii furanocromonelor sunt substanţe solide,
cristalizate, incolore sau slab gălbui, solubile în alcool,
acetonă şi în solvenţi organici apolari.
Heterozidele sunt solubile în apă.
Cumarinele şi cromonele prezintă fluorescenţă
caracteristică în UV.
 Cumarine şi cromone. Generalităţi
Răspândire
Derivaţii de benzopiran se găsesc în specii vegetale care
provin mai ales din familiile: Apiaceae, Fabaceae,
Lamiaceae, Rubiaceae, Rutaceae.

Acţiuni şi utilizări

Benzopiran-derivaţii prezintă următoarele acţiuni

farmacologice principale:

– diuretică şi uricozurică: fraxozida;

– coleretică: scopoletol, umbeliferona;

– anticoagulantă: dicumarol;
 Cumarine şi cromone. Generalităţi

– venotonică, vasoprotectoare: esculozida;

– antispastică: visnagina, samidina;

– protectoare la radiaţiile UV: cumarina şi derivaţi;

– fotosensibilizantă: bergapten, xantotoxina;

– bacteriostatică: umbeliferona;

– estrogenică: cumestrol.
 Cumarine şi cromone. Generalităţi

Cumarinele simple (polihidroxi- şi metoxi-derivaţi), absorb o

parte din radiaţiile UV, fiind utilizate în cremele antisolare
(pentru bronzat) sau ca filtre anti-UV în tehnică.

Dicumarolul se utilizează în tratamentul trombozelor,

infarctului miocardic acut, emboliilor, afecţiunilor vasculare
cerebrale.

Furanocromonele prezintă acţiune antispastică şi

vasodilatatoare coronariană, cu utilizări în angină pectorală,
infarct miocardic, astm bronşic, litiază renală, litiază biliară.
 Materii prime cu derivaţi cumarinici
Meliloti herba (Ph.Eur. 8),

Meliloti flos

iarbă şi floare de sulfină

Reprezintă părţile aeriene,

respectiv somităţile florale
recoltate de la specia
Melilotus officinalis Lam.,
sulfină (Fabaceae).
 Materii prime cu derivaţi cumarinici:
Meliloti herba, Meliloti flos

Obţinere

Partea aeriană şi florile se recoltează din iunie până în

septembrie, la înflorire.

Se usucă la o temperatură de cel mult 400C,

pentru a evita degradarea principiilor active

(plantă aromatică).
 Materii prime cu derivaţi cumarinici:
Meliloti herba, Meliloti flos
Compoziţie chimică

Meliloti herba conţine: 1–2% derivaţi cumarinici;

saponozide triterpenice pentaciclice; flavonozide;
alantoină; acizi polifenolcarboxilici; poliuronide;
acizi organici; săruri minerale.

Derivaţii cumarinici cuprind, în principal: cumarina,

DH-cumarina sau melilotina (3,4-dihidrocumarina), acidul
melilotic (acid dihidrocumaric), melilotozida (2-O-glucozida
acidului cumaric), acidul melilotin-cumarinic (ester dintre
acidul melilotic şi acidul cumaric).
 Materii prime cu derivaţi cumarinici:
Meliloti herba, Meliloti flos

Prin hidroliză enzimatică şi izomerizare, melilotozida

(inodoră) se transformă în cumarină (aromată, plăcut
mirositoare).

Prin uscare necorespunzătoare, cu supraîncălzirea

materialului vegetal („încingere”) şi prin contaminare
fungică, produsul Meliloti herba se brunifică, iar
DH-cumarina se dimerizează la dicumarol
(bis-hidroxi-cumarina).
 Materii prime cu derivaţi cumarinici:
Meliloti herba, Meliloti flos

O O O O O O O O

cumarina DH-cumarina HO dicumarol OH

OH O –glucozil OOC
HO
COOH COOH

COOH

acid melilotic melilotozida acid melilotin-cumarinic

 Materii prime cu derivaţi cumarinici:
Meliloti herba, Meliloti flos

Acţiuni şi utilizări

Produsul medicinal Meliloti herba prezintă acţiune

venotropă, fiind administrat în fragilitate capilară,
tromboflebite şi în general în tulburări circulatorii minore.

Meliloti flos este un remediu diuretic, utilizat în nefrite,

hepatobiliar şi antiicteric, aceasta din urmă fiind o practică
empirică, vag explicată din punct de vedere ştiinţific.

Sub formă de infuzii 1–2%, florile de sulfină au proprietăţi

antispastice, fiind utilizate în tratamentul colicilor
abdominale.
 Materii prime cu derivaţi cumarinici:
Meliloti herba, Meliloti flos

În fitoterapia franceză, produsul vegetal se utilizează ca

remediu de tip „sparge ochelarii” („remède de casse
lunettes”), prin ştergeri repetate ale ochilor cu comprese
îmbibate în infuzie de sulfină, în tratamentul blefaritelor,
conjunctivitelor, pentru înviorarea ochilor obosiţi şi
creşterea acuităţii vizuale.

Există semnale în legătură cu efectul hepatotoxic al

produselor vegetale bogate în cumarine, dar tratamentul
cu flori de sulfină nu conduce la leziuni hepatice, doar
cumarina ca atare (substanţă pură) fiind hepatotoxică.
 Materii prime cu derivaţi cumarinici:
Meliloti herba, Meliloti flos

În terapeutica tradiţională românească, sulfina este folosită

pentru combaterea colicilor şi pentru acţiunea laxativă.

Produsul de uz medicinal trebuie uscat corespunzător,

pentru a nu conţine dicumarol.

Dicumarolul este anticoagulant prin efectele de tip

antivitamină K şi prin reducerea sintezei hepatice a

factorilor de agregare plachetară.

 Materii prime cu derivaţi cumarinici:
Meliloti herba, Meliloti flos

Produse farmaceutice

Meliloti herba face parte din compoziţia unor produse de tip

Plafar: Ceai aromatizant pentru băi, Ceai laxativ şi
antispastic, Ţigări antiastmatice.

Dicumarolul este condiţionat în următoarele preparate

industriale: Trombostop comprimate de 2 mg,
Dicoumarolum comprimate de 10 mg,
Sintrom comprimate de 1 mg şi 4 mg.
 Materii prime cu derivaţi cumarinici

Fraxini cortex, Fraxini folium

(Ph.Eur. 8)

scoarţă şi frunză de frasin

Reprezintă scoarţa, respectiv

frunzele uscate după recoltare
de la speciile Fraxinus
excelsior L., frasin şi F. ornus
L., mojdrean (Oleaceae).
 Materii prime cu derivaţi cumarinici:
Fraxini cortex, Fraxini folium

Obţinere

În luna aprilie se recoltează scoarţa de pe ramurile tinere,

în vârstă de 2–3 ani.

În luna iunie se recoltează frunzele tinere, roşietice, care

uneori poartă pe suprafaţă o secreţie răşinoasă dulce şi

uşor lipicioasă, cu reflexe albicioase (mană).

 Materii prime cu derivaţi cumarinici:
Fraxini cortex, Fraxini folium

Compoziţie chimică

Produsele vegetale conţin: derivaţi cumarinici simpli,

în principal fraxozidă (fraxină, fraxetol-8-O-β-D-glucozidă),

fraxetol (fraxetină) şi izofraxetol; 1–3% D-manitol; 1% acizi

triterpenici pentaciclici (acid ursolic); flavonozide

(rutozidă); tanin catehic; inozitol; glucoză; acizi organici;

ulei volatil; gume.

Materii prime cu derivaţi cumarinici:
Fraxini cortex, Fraxini folium

CH2OH
OR
HO C H
HO O O
HO C H

H C OH
H3CO
H C OH
R
fraxetol –H CH2OH
izofraxetol –CH3
fraxozida –glucozil D-manitol
 Materii prime cu derivaţi cumarinici:
Fraxini cortex, Fraxini folium

Acţiuni şi utilizări

Prin conţinutul de fraxozidă, produsele Fraxini cortex şi

Fraxini folium acţionează în principal ca diuretice

uricozurice.

Ceaiul din frunze de frasin reprezintă un adevărat

„remediu de întinerire”, datorită efectului său uşor

astringent, diuretic, diaforetic, uşor laxativ, antigutos,

antireumatismal, în artrite, artroze, tonic, biostimulator.

 Materii prime cu derivaţi cumarinici:
Fraxini cortex, Fraxini folium

Prin capacitatea sa de a forma chelaţi cu ionii de Ca2+,

fraxozida destructurează depozitele de uraţi,

în litiază.

Efectul este şi mai accentuat la tratament cu

soluţii extractive apoase obţinute din scoarţa

de frasin.
 Materii prime cu derivaţi cumarinici:
Fraxini cortex, Fraxini folium
Produse farmaceutice

Fraxini folium face parte din formula Ceaiului antireumatic

şi a Pulberii laxativ-purgative (Plafar).

În litiaza renală se recomandă administrarea unui decoct

preparat din 40 g Fraxini cortex la 1000 ml de apă.

Se fierbe 10 min., apoi se lasă în repaus încă 10 min.,

pe baia de apă.

Întreaga cantitate se bea pe parcursul unei zile.

 Materii prime cu derivaţi cumarinici

Ammi majoris fructus

Reprezintă fructele recoltate de la

specia Ammi majus L. (Apiaceae).

 Materii prime cu derivaţi cumarinici:
Ammi majoris fructus

Obţinere

Produsul vegetal se recoltează la maturitate, se separă de

impurităţi şi se usucă la cel mult 400C, pentru a preveni

pierderea principiilor active.

Deşi prezintă miros aromat, Ammi majoris fructus are gust

neplăcut, amar, comparativ cu fructele altor specii de

Apiaceae (coriandru, chimen, anason, fenicul).

 Materii prime cu derivaţi cumarinici:
Ammi majoris fructus

Compoziţie chimică

Ammi majoris fructus conţine: 1% furanocumarine;

ulei volatil; flavonozide; tanin catehic; oleo-răşini;

gume; mucilagii; oze.

Furanocumarinele au ca reprezentanţi principali următorii

compuşi: bergapten (majudină, heraclină), xantotoxină

(amoidină, metoxalen), imperatorină (amidină, marelosină),

marmezină, majurină, izopimpinelină.

 Materii prime cu derivaţi cumarinici:
Ammi majoris fructus

O O OCH3 O
O
O O O O
O O

OCH3
bergapten xantotoxina imperatorina
 Materii prime cu derivaţi cumarinici:
Ammi majoris fructus

O O O
O O O
HO

marmezina majurina
 Materii prime cu derivaţi cumarinici:
Ammi majoris fructus

Acţiuni şi utilizări

Pulberea, tinctura şi extractul din fructe, dar mai ales

xantotoxina, sunt utilizate în tratamentul leucodermiei

(vitiligo), maladie cutanată în care apar pete albe pe

piele, mai frecvente pe mâini, în dreptul articulaţiilor

degetelor.

Extractele de Ammi majoris fructus se folosesc în

tratamentul pitiriasisului verzicolor şi al peladei.

 Materii prime cu derivaţi cumarinici:
Ammi majoris fructus

Tratamentul fotochimioterapic sau PUVA-terapia

psoriasisului şi leucodermiilor, presupune fie administrarea
orală de xantotoxină, în doze unice de 20–40 mg, fie
aplicarea pe zonele afectate a unor soluţii cu xantotoxină,
proceduri urmate, după două ore, respectiv după 30 min.,
de expunerea pacientului la radiaţii solare sau UV zonă A
(λ 320–380 nm), timp de 10–15 min.

Pielea reacţionează la tratament prin apariţia unei zone de

eritem cu flictene care se sparg, iar ulterior ţesutul cutanat
se repigmentează.
 Materii prime cu derivaţi cumarinici:
Ammi majoris fructus

Toxicitate

La administrare internă, pulberea de fructe determină

iritaţii gastro-intestinale mai accentuate decât în cazul

tincturilor, extractelor sau soluţiei de xantotoxină,

în anumite doze.
 Materii prime cu derivaţi cumarinici:
Ammi majoris fructus

Produse farmaceutice

Xantotoxina este administrată sub forma următoarelor

preparate industriale: Meladinine comprimate,

0.05–0.15 g/zi, soluţie alcoolică de uz extern şi unguent

(produs franţuzesc); Neo-Meladinine; Oxsoralen soluţie

de uz extern; Ammifurin (produs rusesc).

 Materii prime cu derivaţi cromonici

Ammi visnagae fructus

Reprezintă fructele mature

recoltate de la specia

Ammi visnaga (L.) Lam. sin.

Daucus visnaga L.

(Apiaceae).
 Materii prime cu derivaţi cromonici:
Ammi visnagae fructus

Florile sunt grupate în umbele dense şi mai mari

(aprox. 80 cm) decât cele de fenicul, anason sau coriandru.

Sunt formate din 100 de raze principale, care se folosesc

drept scobitori.

Obţinere

Fructele se recoltează la maturitate şi se usucă la cel mult

400C.
 Materii prime cu derivaţi cromonici:
Ammi visnagae fructus

Compoziţie chimică

Produsul medicinal Ammi visnagae fructus conţine:

▪ 2–4% furanocromone, dintre care 1% kelină,

0.1% visnagină, 0.3–1% kelol, 0.3% kelozidă
(kelol-glucozidă), alături de kelinol, amiol;

▪ 0.2–0.5% 7,8-dihidro-piranocumarine cu structură esterică,

în principal visnadină, samidină, DH-samidină, amestec
denumit visnagan;

▪ cromolinat de sodiu;
 Materii prime cu derivaţi cromonici:
Ammi visnagae fructus
▪ 7,8-dihidro-izofuranocumarine: atamantină;

▪ flavonozide, mono- şi diglucozide ale cvercetolului,

camferolului, acacetolului;

▪ derivaţi de furanoacetofenonă;

▪ ulei volatil, în urme;

▪ 18% lipide, bogate în gliceride ale acidului petroselinic;

▪ proteine; glucide.

Furanocromonele naturale prezintă întotdeauna o grupă

–CH3 sau –CH2OH la C2 de pe nucleul cromonic.
 Materii prime cu derivaţi cromonici:
Ammi visnagae fructus

R R1

O O CH2O-R
O O

R1 O OCH3 O

R R1 R R1
visnagina –H –OCH3 amiol –H –OCH3
kelinol –OCH3 –OH kelol –H –H
kelina –OCH3 –OCH3 kelozida –glucozil –H
 Materii prime cu derivaţi cromonici:
Ammi visnagae fructus

OOC OOC OOC

OOC CH3 OOC CH3 OOC CH3

O O O O O O O O O

visnadina samidina DH-samidina

Materii prime cu derivaţi cromonici:
Ammi visnagae fructus
NaOOC O O COONa

O O O O

cromolinat de sodiu

O
O

O
O O O

atamantina
 Materii prime cu derivaţi cromonici:
Ammi visnagae fructus

Acţiuni şi utilizări

Componentele furanocromonice şi piranocumarinice din

Ammi visnagae fructus prezintă două tipuri de acţiuni
farmacologice:

▪ spasmolitice (antispastice), cu efecte asemănătoare

papaverinei: de exemplu, visnadina este de trei ori mai
activă decât papaverina;

▪ vasodilatatoare coronariene, similare nitroglicerinei

(trinitrinei).
 Materii prime cu derivaţi cromonici:
Ammi visnagae fructus

În scop terapeutic se utilizează şi principiile active:

▪ kelozida şi kelina: în astm bronşic, tuse convulsivă, cord

pulmonar cronic, coronaropatii, colici renale, hepatice,
intestinale, biliare;

▪ visnadina: în coronaropatii (coronarodilatator de elecţie),

astm bronşic, colici renale, hepatice, intestinale, biliare.

Un efect interesant al visnadinei îl constituie relaxarea

colului uterin, dar numai post partum.
 Materii prime cu derivaţi cromonici:
Ammi visnagae fructus

Toxicitate

Extractul fluid, Tinctura Visnagae şi preparatele industriale

trebuie administrate cu precauţie, deoarece la depăşirea

dozelor apar reacţii adverse (vertij, lipotimie, urticarie,

dermatite).
 Materii prime cu derivaţi cromonici:
Ammi visnagae fructus

Produse farmaceutice

Preparatele industriale includ, ca substanţe active,

visnadina (Carduben, produs german) şi derivatul său

de semisinteză, cromoglicatul de sodiu (Cromolin sau Intal),

cu acţiune antialergică (în rinite alergice), vasoactivă,

antiastmatică.
 Flavonoide. Generalităţi
Definiţie

Flavonoidele sunt compuşi fenolici naturali de tip C6–C3–C6.

Structură chimică. Clasificare

Flavonoidele sunt derivaţi ai 2-fenilbenzopiranului

(2-fenilcroman sau flavan).

O B O R (B)

A A

flavan
(flavonoide)
 Flavonoide. Generalităţi
După structura chimică, flavonoidele se clasifică în:
▪ catecholi (flavanoli, 3-hidroxi-flavani);
▪ flavanone;
▪ flavone;
▪ leucoantocianidoli (leucoantocianidine);
▪ antocianidoli (antocianidine);
▪ flavanonoli;
▪ flavonoli (3-hidroxi-flavone);
▪ neoflavani;
▪ izoflavone;
 Flavonoide. Generalităţi

▪ aurone;

▪ chalcone;

▪ benzoflavone;

▪ benzoflavanoli;

▪ proantocianidoli (proantocianidine).

Până în prezent, au fost descoperite aprox. 3000 de

flavonoide, majoritatea în plantele superioare, cele
mai răspândite fiind flavonozidele, antocianozidele şi
catecholii.
 Flavonoide. Generalităţi

Flavonoidele prezintă diverse funcţiuni, –OH alcoolic

sau fenolic, –OCH3, –CH3 la C6 şi pot fi heterozide.

Partea glucidică, formată din una sau mai multe oze,

se poate fixa la oricare din grupele –OH din structura

agliconului.

Flavonoidele sunt fie pigmenţi de culoare galbenă (flavonoli,

flavone, chalcone), roşie, violetă, albastră (antocianidoli),

fie copigmenţi incolori (flavanone, flavanonoli).

 Flavonoide. Generalităţi

Flavonoide monomeri

O R O R O R

OH

O O
catecholi (flavanoli) flavanone flavone

HO–
O R O(+) R O R

OH OH OH

OH O
leucoantocianidoli antocianidoli flavanonoli
 Flavonoide. Generalităţi

O R O O

OH R

O R O
flavonoli neoflavani izoflavone

O R OH R

O O
aurone chalcone
 Flavonoide. Generalităţi

O B O B

A A

OH

O
benzoflavone benzoflavanoli
 Flavonoide. Generalităţi

Flavonoide dimeri
proantocianidoli

O R O R

4 OH 4 OH
O 8' O R1
4'
OH

OH

O R1
biflavonoide diflavonoide
(legătură eterică) (legătură C–C)
 Flavonoide. Generalităţi

Biosinteză

Inelul A din structura flavonoidelor se formează pe

calea acetil-coenzimei A, iar inelul B derivă pe

calea acidului shikimic.

 Flavonoide. Generalităţi
OH COOH COOH

3 CH3CO~ SCoA (C2) +

HO OH OH HO OH

floroglucinol OH OH
acid cafeic acid shikimic
(structură fenilpropanică)

OH

HO OH B OH

A flavonoide

OH O
chalconă
(marker biogenetic)
 Flavonoide. Generalităţi

Proprietăţi fizico-chimice

Flavonozidele sunt substanţe solide, cristalizate,

de culoare galbenă, solubile în apă, alcool, acetat de etil,

acetonă, insolubile în solvenţi organici apolari.

Agliconii sunt insolubili în apă, dar solubili în alcool,

acetat de etil, solvenţi organici apolari.

 Flavonoide. Generalităţi

Antocianozidele sunt substanţe solide, cristalizate, în

funcţie de pH având culoare roşie, violetă sau albastră,

solubile în apă, alcool, insolubile în solvenţi organici

apolari.

Antocianidolii sunt insolubili în apă, dar solubili alcool şi în

solvenţi organici apolari.

 Flavonoide. Generalităţi

Răspândire

Flavonoidele sunt componente naturale, specifice regnului

vegetal.

În organismul uman şi animal, flavonoidele au origine

exogenă, fiind preluate din hrană şi reprezintă sursa

curentă de nuclee aromatice.

 Flavonoide. Generalităţi

Rol fiziologic

Flavonoidele sunt pigmenţi accesorii ai fotosintezei,

coenzime care mobilizează diverse microelemente

cu rol în respiraţia celulară a plantelor.

De asemenea, asigură protecţia ţesuturilor vegetale contra

radiaţiilor UV.
 Flavonoide. Generalităţi

Acţiuni şi utilizări

Bioflavonoidele (vitaminoidele P, vitamina C2), prezintă,

la nivel biomolecular, două direcţii principale de acţiune:

– inhibitoare ale unor sisteme enzimatice;

– moderatoare ale unor căi metabolice.

Astfel, bioflavonoidele se diferenţiază net de vitamine,

care sunt activatoare la cele două nivele.

 Flavonoide. Generalităţi

Flavonoidele, lipsite de toxicitate la doze terapeutice,

prezintă peste 40 de acţiuni farmacologice diferite,
printre care:

▪ vitaminizante, capilaroprotectoare şi vasculotrope

(vitaminoide P, ale permeabilităţii capilare), scad
permeabilitatea (prin efect antiinflamator) şi cresc
rezistenţa vaselor capilare (protecţie antihemoragică);

▪ potenţatoare ale efectelor PGI2, secretată de endoteliul

vascular – astfel, flavonoidele se opun agregării plachetare,
care constituie principalul mecanism de apariţie a
ateroamelor, respectiv aterosclerozei;
 Flavonoide. Generalităţi

▪ cardioactive (bradicardizante, antiaritmice) şi coronariene

(vasodilatatoare) – de exemplu, vitexinele din Crataegi
folium cum flore;

▪ sedative ale sistemului nervos central, prin mecanism

capilar;

▪ antihepatotoxice – de exemplu, catecholul şi crisolul din

Propolis;

▪ antioxidante – protejează lipidele şi acidul ascorbic

împotriva oxidării (participă la sisteme redox cu acidul
ascorbic) şi reduc posibilitatea apariţiei unor radicali activi
carcinogeni.
 Flavonoide. Generalităţi

OH
HO

HO
HO O OH O
O

+
O O

OH O luteol acid dehidroascorbic

O HO

HO
O O
HO O O

+
HO OH

O dehidroluteol acid ascorbic

OH
 Flavonoide. Generalităţi

▪ inhibitoare ale estrogen-sintetazei umane, enzimă care

favorizează transformarea testosteronei şi androstendionei
în factori feminizanţi (estrogeni – foliculină): flavonoidele se
opun acestui efect prin blocarea aromatizării primului
nucleu (A) din structura steranică a hormonilor sexuali
masculini;

▪ spasmolitice, mai ales agliconii flavonici polimetoxilaţi;

▪ inhibitoare ale multiplicării virusurilor (virustatice);

▪ antibacteriene, antifungice;

▪ diuretice.
 Materii prime cu flavonoide: Alchemillae herba

Alchemillae herba (Ph.Eur. 8)

iarbă de creţişoară

Reprezintă partea aeriană

înflorită a speciei
Alchemilla vulgaris L.
emend. Fröhner, creţişoară
(Rosaceae).
 Materii prime cu flavonoide: Alchemillae herba

Obţinere

În lunile mai–iunie se recoltează vârfurile înflorite,

care se usucă la o temperatură de cel mult 400C.

În scop medicinal, se recoltează şi părţile aeriene

de la A. mollis (Buser) Rothm.

 Materii prime cu flavonoide: Alchemillae herba

Compoziţie chimică

Alchemillae herba conţine: 3–4% leucoantocianozide

(proantocianozide), cu aglicon leucocianidol

(leucocianidină); flavonozide, glicozide ale cvercetolului şi

camferolului; 3–5% tanin galic, în principal agrimonină şi

pedunculagină (tetraesterul glucozei cu acidul

hexahidroxidifenic); carotenoide (βcaroten, luteină,

violaxantină); steroli (βsitosterol).

 Materii prime cu flavonoide: Alchemillae herba

Pentru determinarea leucocianidolului, se recurge la

obţinerea unei soluţii extractive apoase, prelucrată

cu grijă dintr-o cantitate exactă de produs vegetal

şi care se acidulează cu soluţie de acid clorhidric 6 N.

În acest proces, leucocianidolul incolor se transformă în

cianidol (cianidină), de culoare roşie intensă în mediu acid.

 Materii prime cu flavonoide: Alchemillae herba

OH OH

HO–
OH (+)
HO O HO O OH

HCl 6N

OH OH

OH OH OH
leucocianidol cianidol
 Materii prime cu flavonoide: Alchemillae herba

Acţiuni şi utilizări

Produsul vegetal are acţiune astringentă, antidiareică,

hemostatică, antihemoroidală, uterotonică, eupeptică.

Se utilizează în profilaxia avortului spontan (fortifiant al

endometrului), ca antihemoragic uterin (scade timpul de

coagulare şi creşte numărul de trombocite), în sterilitatea

feminină şi ca remediu favorabil în tratamentul hemofiliei

(prof. Teodor Goina, dr. farm. Ladislau Tuka).

 Materii prime cu flavonoide: Alchemillae herba

Produse farmaceutice

Alchemillae herba se administrează sub formă de extract

fluid (Alchemilla, flacon de 100 ml) sau intră în formula

unor ceaiuri compuse: Ceai antidiareic, Ceai hepatic nr. 2

(Plafar).

În tratamentul sterilităţii feminine şi al hemofiliei se

recomandă, de 2–3 ori/zi, o infuzie din 4 g de produs

vegetal la o ceaşcă de apă.