ALCALOIZI DERIVAŢI DE LA ORNITINÃ

Ornitina este un aminoacid derivat al acidului α- cetoglutaric care participă la

formarea următoarelor grupe de alcaloizi :

H2N H2N C OOH

1. Alcaloizi cu nucleu tropanic, ornitina

H3C N

2. Alcaloizi cu nucleu pirolidinic:

metilpirolidina, higrina, cuschigrina ,
NH

3. Alcaloizi cu nucleu pirolizidinic: echimidina,

licopsamina, simfitina, tusilagina .
N
 Dintre cele 3 grupe de alcaloizi numai alcaloizii cu nucleu tropanic prezintă importanţă
terapeutică.

În cazul celor cu nucleu pirolizidinic o parte dintre aceştia au un grad ridicat de

toxicitate .

Biogeneza

Alcaloizii cu nucleu tropanic se formează printr-un proces biogenetic mai complicat l a

care participă:

- pe de o parte produşii de ciclizare ai ornitinei,

- iar pe de alta unităţi biogenetice C2 .

Formarea alcaloizilor are loc pe calea :

Ornitina → N metilputresceina → higrina

după care prin intervenţia diferitelor sisteme enzimatice se formează derivaţi de

tropanol, ecgonină sau higrină.
 Tropanul reprezintă un heterociclu care prin substituţie conduce la formarea nucleelor de
bază ale alcaloizilor aparţinând acestei clase:

OH
H3C N
H
pseudotropina H
H
HN ( pseudotropanol) H3C N
OH
OH
tropina
nortropina
( tropanol )

H3C N

tropan
C OOH
H
OH H3C N O
H3C N OH
H
ecgonina scopina
 Belladonnae radix et folium

Reprezintă rădăcinile şi frunzele recoltate de la

specia Atropa belladonna L.din familia Solanaceae
denumită popular mătragună, cireaşa lupului,
sau doamna mare.

Compoziţia chimică

Frunzele conţin :
- 0,13-0,75% alcaloizi tropanici (hiosciamina, nor-hiosciamina, scopolamina, beladonina,
apoatropina, scopina),

FR X prevede un conţinut minim de 0,3% alcaloizi totali exprimaţi în hiosciamina

- baze volatile pirolice si pirolidinice (N-metilpirolidina, cuschigrina),

- flavonozide (glicozide ale cvercetolului si kemferolului),
- cumarine (scopoletina, umbeliferona) ,
- acizi fenolici , aminoacizi liberi ,acid ascorbic .
 Rădăcinile conţin :
- 0,37-1% alcaloizi tropanici (hiosciamina, scopolamina, beladonina, scopina),

FR X prevede un conţinut de minim 0,45 % alcaloizi totali exprimaţi în hiosciamină

- baze volatile (cuschigrina în cantitate mai mare ) ,

- cumarine,
- enzime.

Hiosciamina
- esterul tropanolului cu acidul tropic (fenil-hidracrilic),
- izomerul levogir,
- stabililate redusă din punct de vedere chimic,
- în mediu acid sau alcalin hidrolizează la acid tropic şi tropanol
- în timpul uscării produsului vegetal ş i al extractiei alcaloizilor are loc procesul
de racemizare → ATROPINA (d,l - hiosciamina)
H3C - N H3C - N

H H

OCO
OCO
H C C6H5
l-hiosciamină H5C6 CH d-hiosciamină
CH2OH
CH2OH
 - prin încalzire se transformă în apoatropina compus toxic, optic inactiv,
- nu este admisă prezenţa apoatropinei în atropină!!!

N CH3
H3C N

H3C N
H
COO
OCO

C OCO

CH2

apoatropina beladonina

Acţiune şi întrebuinţări

Alcaloizii tropanici sunt parasimpatolitici (anticolinergici) .

Se fixează pe receptorii colinergici de la nivelul organelor periferice pe care îi blochează

reversibil împiedicând activarea lor de către acetilcolină.
Principalele efecte constau în:
- relaxarea musculaturii netede a tubului digestiv şi a vezicii urinare,
- diminuarea secreţiei glandelor exocrine: salivare (senzaţia de uscăciune a gurii şi de
sete), bronşice, sudoripare, gastrice, pancreatice şi lacrimale,
- la nivelul ochiului produce dilatarea pupilei (midriază pasivă) şi o paralizie a
acomodarii pentru aproape (cicloplegie), datorită relaxării muschiului ciliar se
produce şi o creştere a tensiunii intraoculare,
- reducerea motilitatii gastrice si intestinale.

În doze mici determină bradicardie şi creşterea ritmului cardiac iar la doze mari
stimularea centrilor nervoşi superiori .

La doze terapeutice :
- hiosciamina este de 2 ori mai activă decât atropina şi mai puţin toxică,
- beladonina este uşor analgetică şi spasmolitică .

Produs vegetal se foloseste pentru extracţia alcaloizilor (rădăcini) şi se prelucrează sub

formă de tinctură, extracte uscate, pulbere, pulbere titrată şi sirop.

F.R. X. oficializează :
- Tinctura Belladonnae folium (0,03% alcaloizi totali exprimaţi în hiosciamina)
- Sirupus Belladonnae (0,0015% alcaloizi totali)
- Extractum Belladonnae siccum (1,5% alcaloizi totali)
 Domenii de utilizare:

- spasme ce însotesc diferite tulburări organice/funcţionale ale aparatului digestiv,

urinar sau respirator: ulcer gastro- duodenal, colon iritabil, colici biliare, colici ale
căilor genito- urinare,
- astm bronsic (alături de simpatomimetice),
- medicaţia preanestezică deoarece previne blocul cardiac, reduce salivarea excesivă
şi secreţia bronsică,
- boala Parkinson unde influenţează rigiditatea şi hipersalivaţia,
- oftalmologie în tratamentul inflamaţiilor irisului şi corneei şi pentru examenul
fundului de ochi,
- intoxicaţii cu pilocarpină, ciuperci din genul Amanita, insecticide organo-fosforice .

Atropina sulfat, sol. inj. 1 mg /ml sulfat de atropină

Apitropin sol. oftalmica 1% : scop diagnostic , tratamentul strabismului, leziuni ale irisului

Toate organele plantei sunt toxice nu numai frunzele şi rădăcinile, în special fructele care
seamănă cu ciresele consumul a:
2 – 5 fructe letale pentru copii
10 – 20 fructe letale pentru adulţi
 Derivaţi de semisinteză şi sinteză ai atropinei:

N-izopropilatropina sub formă de bromhidrat sau bromură de ipatropiu

-
C H3 Br
izopropil +
N

OC O CH C 6H5

C H 2 OH

bromura de ipratropiu

Se foloseşte în tratamentul astmului bronsic datorită acţiunii bronhodilatatoare şi în

tratamentul rinoreei.

Ipravent inhaler 20µg bromura de ipatroprium folosit in tramamentul astmului bronsic.

Homatropina - esterul tropanolului cu acidul mandelic.

Utilizări: N C H3
- midriatic,
- pentru examenul fundului de ochi.

OC O CH C 6H5

OH
homoatropina

Tropicamida - amida acidului tropic la care nucleul tropanic este înlocuit cu unul
piridinic.

Utilizări:
- obţinerea midriazei şi cicloplegiei în scop diagnostic. C 2H5 C 2H2OH
N
N
Mydrium sol.oftalmică 0,5% tropicamida
O
Tropicamidă sol.oftalmică 0,5% tropicamida
tropicamida
 Hyoscyami folium

Reprezintă frunzele speciei Hyoscyamus niger L. din

familia Solanaceae denumită popular măselariţă .
În stare proaspătă întreaga plantă are un miros neplăcut
care dispare prin uscare: în timpul uscării culoarea devine
verde închis.

Compoziţia chimică

- alcaloizi tropanici în prop. de 0.05-0,17 % reprezentaţi în special de hiosciamina şi

scopolamina (hioscina) care se găsesc în proporţii egale,
H3C - N
- baze volatile (tetrametilputresceina ),
- un principiu amar glicozidat : hioscitricina,
- flavonozide, H
O
- cumarine (scopoletol ),
OCO
- acizi fenolici (cafeic, clorogenic),
C6H5 C H
- aminoacizi,
- colină. scopolamina CH2OH
 Acţiune şi întrebuinţări

Produsul vegetal nu se mai foloseste ca atare ci numai extracţia alcaloizilor in stare pură.

In trecut folosit pentru obtinerea ţigărilor antiastmatice şi a uleiului de Hyoscyami,

utilizat în aplicaţii locale ca analgezic pentru tratarea durerilor reumatice şi a nevralgiilor
.

Scopolamina (hioscina)
- parasimpatolitic asemănator atropinei dar cu o intensitate de actiune diferită:
a. la nivelul glandelor exocrine şi cel ocular efectul este mai intens ,
b. la nivelul miocardului si a organelor abdominale efectul are o intensitate mai
mica.
- deprimant al SNC ,
- psihotrop

Utilizări :
- combaterea răului de mişcare (de electie), - boala Parkinson ,
- delirium tremens , - medicaţia preanestezică.

Doze maxime : 1 mg odată şi 3 mg/24 ore

Intern scopolamina se foloseşte sub formă de sare iar extern sub formă de bază.
 Produse farmaceutice:

Bromhidrat de scopolamina, sol. injectabila

Isopto Hyoscine, cps.
Scopoderm, Transderm, sisteme terapeutice transdermice (1,5 mg scopolamina baza/3
zile)

In cazul administrarii unor doze mari pe o perioada indelungata apar efecte adverse care
se manifesta prin : dificultate motorie, halucinatii, confuzie narcoza, reducerea capacitatii
de memorare .

Derivati de semisinteza si sinteza ai scopolaminei :

Bromura de oxitropiu -
H5C 2 C H3 Br
+
N
- se foloseste in tratamentul bronsitelor
cronice sub forma de aerosoli.
O

OC O CH C 6H5

C H2OH

bromura de oxitropiu
 Derivaţi de semisinteză şi sinteză ai scopolaminei Br
-
H5C 2 + C H3
N
Bromura de oxitropiu
- în tratamentul bronşitelor cronice sub formă de aerosoli. O

OC O C H C 6H5
Bromura de tiotropiu
- bronhodilatator cu acţiune de lungă durată C H2OH
Spiriva - 18 micrograme capsule cu pulbere de inhalat
bromura de oxitropiu

Bromhidrat de N butilscopolamoniu (butilscopolamina) derivat cuaternar de amoniu al

scopolaminei cu proprietăţi antispastice asemănătoare scopolaminei.

-
Br
Scopantil - comprimate 10 mg butilscopolamina
butil
Scobutil - sol. injectabila 10mg / ml + C H3
N

Buscopan - drajeuri 10 mg de butilscopolamina

O
- sol.inj. 20mg/ml
OC O C H C 6H5

C 2H2OH
butilscopolamina
 Stramonii folium
Reprezină frunzele recoltate de la
specia Datura stramonium din familia
Solanaceae denumita popular laur sau
ciumafaie.

Recoltarea frunzelor se face în timpul înfloririi împreună cu peţiolul deoarece acesta este
mult mai bogat în principii active decât limbul.

Compoziţia chimică

- alcaloizi tropanici în prop. de 0,1- 0,5% cei mai importanti sunt hiosciamina(75%) şi
scopolamina (25 %) alături de urme de apoatropina şi norscopolamină; totalul alcaloidic
este cunoscut sub denumirea de daturina,
- baze volatile,
- cumarine (urme),
- enzime,
- aminoacizi,
- flavonoide,
- lactone terpenoidice.
Acţiune şi întrebuinţări

Produsul vegetal se foloseste la fabricarea ţigărilor antiasmatice, în afecţiuni respiratorii sub

formă de pulbere şi pentru extracţia scopolaminei (Datura innoxia).

Acţiunea pe care o exercita asupra căilor respiratorii se datorează în special hiosciaminei

care se resoarbe foarte uşor atât prin piele cât şi prin mucoase.

Intoxicaţiile produse de hiosciamina şi atropină se manifestă prin: inroşirea pielii,

uscăciunea gurii, midriază, creşterea pulsului.

Intoxicatul prezintă o stare de agitaţie puternică, halucinaţii, începe să vorbească cu el insuşi

prezentând şi reacţii psihice anormale.

Administrarea repetată a unei infuzii din Datura sp.induce:

▪ schizofrenie,
▪ midriază,
▪ indiferenţă faţă de mediul înconjurător,
▪ instabilitate in mers ,
▪ tremor la nivelul membrelor .
 Cocae folium

Reprezinta frunzele arbustului Erythroxylon coca din

familia Erythroxylaceae, originar din zonele tropicale şi
subtropicale ale Americii de Sud.

Compoziţia chimică

Alcaloizi in prop. de 2% în produsul uscat care se impart în 3 grupe:

1. alcaloizi cu nucleu tropanic din seria cis esteri ai ecgoninei si pseudotropinei cel mai
important fiind cocaina (metil-benzoil-ecgonina) care reprezinta 30-50%, alături de
cinamilcocaina, benzoilecgonina si truxilinele (esteri ai ecgoninei cu acizii truxilici),
2. alcaloizi cu nucleu pirolidinic: α şi β higrina, higrolina şi cuschigrina,
3. alcaloizi cu nucleu piridinic legat cu pirolidina: nicotina.

Produsul vegetal mai conţine:

- acid clorogenic,
. - flavonoide,
- taninuri,
- ulei volatil,
- ceara.
 H3C COOCH3
N
N

OCOC6H5 N C H3

nicotina
cocaina H

O
O

N C H2 C H3 N N
C H3 C H3 C H3

α higrina cushigrina

Se cunosc mai multe sorturi comerciale de frunze de coca:

- coca de Bolivia sau Huanaco care are frunzele cu dimensiunile cele mai mari,
- coca de Truxilla sau Peru cu frunze de talie mica,
- coca de Java.
Acţiune şi întrebuinţări

Frunzele de coca folosite ca stimulent fizic în timpul muncilor grele .

COCAINA
- anestezic local (ORL, stomatologie, oftalmologie)
a. blocarea canalelor de sodiu din membranele neuronale,
b. diminuarea permeabilitatii neuronale  intrerupe propagarea potentialului de
actiune corespunzator mesajului senzorial
- simpatomimetic,
- stimularea centrală de tip amfetaminic: senzaţie de euforie, stimulare intelectuală,
hiperactivitate, hiperluciditate, diminuarea senzaţiei de oboseală, accelerare în
elaborarea ideilor.

STUPEFIANT: dependentă psihică puternică

COCAINISM - intoxicaţia cronică

COCAISM - mestecarea frunzelor în prezenţa varului nestins  eliberarea ecgoninei

din cocaină → nu provoacă farmacodependenţă

100g frunze = 2 g cocaina/24 ore

Administrarea cronica provoacă: confuzie mentală, episoade depresive, perforarea
septului nazal.

Utilizarea prelungită produce: deziluzii, halucinatii, paranoia iar în cazul supradozarii

apar convulsii, afectare cardiacă, comă.

Cocaina nu se mai utilizează în terapeutica actuală fiind folosită ca model structural

pentru obţinerea anestezicelor de sinteză.

Benzocaina (anestezina)
O
▪ topic cu o durată scurtă de acţiune.
O
Hemorzon sup. hidrocortizon +tetraciclina + benzocaina + procaina
H2N
Hemorzon ung . hidrocortizon +tetraciclina + benzocaina
benzocaina
Lidocaina (xilina)
▪ utilizată atât topic cât si parenteral in interventii chirurgicale,
▪ prezintă şi acţiune antiaritmică fiind folosită în tratamentul aritmiilor ventriculare; de
asemenea analogii acesteia mexiletenul şi tocainida sunt antiaritmici,
▪ intră în componenţa diferitelor supozitoare şi unguente folosite în tratamentul
hemoroizilor şi fisurilor anale .
NH
N

lidoca ina
Doxiproct ung . dobesilat de calciu + lidocaină
Doxiproct plus ung . dobesilat de calciu + lidocaina+ dexametazonă
Procto-glyvenol crema şi supozitoare tribenosid +lidocaină
Bupivacaina
▪ prezintă o acţiune anestezică asemănătoare cu lidocaina având însă o durată de acţiune
mai mare,
▪ se foloseşte în rahianestezie. NH
N
Marcaine sol. inj. 5mg/ml O
Marcaine spinal 0,5 %
Marcaine spinal heavy 0.5 %
bupiva ca ina
Procaina (novocaina): N
C OO

▪ utilizată în anestezia locală de infiltraţie, rahianestezie,

H2N
▪ proprietăţi analgezice slabe şi
procaina
▪ trofic tisular.
▪ intră în componenţa Gerovital Hз dj. şi sol inj. indicat în tulburări trofice, nevrite,
nevralgii, prevenirea fenomenelor de îmbătrânire.
O
Cincocaina anestezic de uz topic. O N
NH
▪ intră în compoziţia unor preparate hemoroidale, N

▪ se administreaza sub formă de supozitoare sau unguente.

Ultraproct ung. - fluocortolona +cincocaina clorhidrat cincocaina

Ultraproct sup. - fluocortolona + cincocaina clorhidrat

Mepivacaina - anestezic cu structură de tip amidic .

NHC O N

▪ anestezic local în stomatologie.

mepiva ca ina
 ALCALOIZI DERIVAŢI DE LA LIZINÃ

Lizina este aminoacidul precursor al următoarelor grupe de alcaloizi:

H2N NH2 C OOH

lizina

1. Alcaloizi cu nucleu piperidinic: peletierina, pseudopeletierina, NH

N-metilpeletierina,coniina, piperina piperidina

2. Alcaloizi cu nucleu indolizidinic: castanospermina N

indolizidina

3. Alcaloizi cu nucleu chinolizidinic: sparteina.

N

chinolizidina
 Conii herba et fructus

Reprezintă partea aeriană şi fructele recoltate de la specia Conium maculatum din

familia Umbelliferae denumită popular cucută.

Datorită toxicităţii ridicate produsul vegetal nu se mai utilizează.

Prezintă interes toxicologic datorită aspectul asemănător şi a posibilei confundări cu

frunzele de Petroselinium sativum (pătrunjel) şi fructele de Pimpinella anisum (anason).

Gustul şi mirosul este greţos, dezagreabil prin zdrobire fructele degaja un miros neplăcut
de urină de şoarece.
Compoziţia chimică

- alcaloizi cu nucleu piperidinic care se găsesc în toate organele plantei în proportii care
variază între 0,05- 0,3 % în rădăcini, tulpini şi frunze iar în fructe ajungând la 1,5% sub
formă de săruri cu acizii malic şi cafeic; alcaloidul principal este coniina care se găseşte
alături de derivaţii săi: N- metilconiina, conhidrina, pseudoconhidrina.

N C H3
H

coniina

Acţiune şi întrebuinţări

Extractul obţinut din fructe se folosea sub forma de emplastre ca analgezic, preparatele
de Conii fructus având şi proprietăţi sedative şi antispastice.

Coniina acţionează asupra terminaţiilor nervilor motorii iniţial ca excitant apoi ca

inhibitor; la doze toxice se instalează progresiv paralizia muschilor respiratori iar moartea
survine prin stop respirator.
 Sarothamni scopari herba

Reprezintă vârfurile înflorite ale speciei

Sarothamnus scoparius sin Spartium scoparius
din familia Leguminosae denumită popular
maturice sau drob.

Compoziţia chimică

- alcaloizi cu nucleu chinolizidinic în proportie de 0,3 –1,5% cel mai important alcaloid
fiind sparteina alături de sarotamnina,oxsparteina.
- derivaţi flavonici(scoparozida) şi
- carotenoide. H
N

N
H
sparteina

Sparteina este un alcaloid neoxigenat, lichid incolor care prezintă o alcalinitate marcată.
Acţiune şi întrebuinţări

Produsul vegetal se folosea ca:

- diuretic,
- purgativ şi
- hemostatic în epistaxis.

Sparteina prezintă proprietăţi analeptic cardiace şi ocitocice, sub formă de sulfat se

foloseşte în tratamentul aritmiilor cardiace având o actiune similara chinidinei.

Este indicată ca uterotonic pentru declanşarea travaliului mai ales în cazurile de insuficienţă
cardiacă.

În doze mari este un paralizant central şi ganglionar producând moartea prin stop cardiac.

Sulfat de sparteina - sol. inj. 1 ml