IMPORTANA AMINOACIZILOR

AMINOACIZILOR
IMPORTANA

Organismele i sintetizeaz din aminoacizi protidele proprii.

Unii

aminoacizi sunt transformai n substane cu rol biologic important:

hormoni, amine biogene, cetoacizi, etc.
Nu

toi aminoacizii sunt sintetizai de ctre organismul animal.

Aminoacizii care nu pot fi sintetizai de ctre organismul animal, dar

care sunt absolut necesari pentru creterea i dezvoltarea organismului =
aminoacizi eseniali.

CH3

H3C

H3C

Aminoacizi
esentiali
-izoleucina,
-leucina,
-lizina
-metionina,
-fenilalanina,
-treonina,
-triptofan,
--valina,
-histidina (pentru
sugari)
-pentru copii:
-cisteina
-tirozina

CH3

NH2

OH

NH2

NH2

L e u c in a (L e )

L iz in a (L y s )
O

O
H3C

H2 N

OH

OH

I z o le u c in a ( I le )

CH3 O
OH

OH

HO

NH2

NH2

NH2
T r e o n in a (T h r )

F e n ila la n in a ( P h e )

M e tio n in a (M e t)

NH2

NH

CH3 O

OH
H3 C

T r ip to fa n u l (T r p )

N
OH

N
H

NH2

V a lin a ( V a l)

O
OH
OH
NH2
C is te in a (C is )

HO

OH
NH2

H is tid in a (H is )

O
HS

OH

NH2
T ir o z in a (T y r )

Problema
Ierbicidul glifosat (N-(fosfonometil)glicina) Roundup, omoara plantele
prin inhibarea enzimei care catalizeaza sinteza fenilalaninei. Fara
fenilalanina plantele nu pot sintetiza proteinele necesare si mor. Desi o
cantitate mica de Roundup este letala pentru plante pentru animale si
oameni toxicitatea ierbicidului este foarte scazuta. Dati o explicatie pentru
efectul scazut al acestui ierbicid asupra organismelor animale.

O
P

HO
HO

NH
CH2

CH2 OH

Aminoacizii sunt substane solide, cristalizate, in general solubile n

ap;

Au

punct de topire i fierbere relativ ridicate, peste 200C.

Cu

excepia glicocolului, atomul de carbon din structura aminoacizilor

este asimetric. n consecin, aminoacizii prezint activitate optic, avnd
capacitatea de a roti planul luminii polarizate.
n

natur se gsete de obicei, numai una din formele optic active,

dextrogir sau levogir.
Aminoacizii

obinui prin sintez sunt racemici.

Sub aspect structural, dup poziia gruprii -NH 2 fa de atomii de

carbon asimetrici din catena hidrocarbonat, aminoacizii pot aparine
seriei L sau seriei D.

R
H

R
NH2

H2N

COOH

COOH
L-aminoacid

D-aminoacid
Aminoacizii naturali
prezeni n structura
protidelor
aparin
numai seriei L.

H2N
R

COOH
C

2 (

H
HO
R

COOH

H2N

R
CHO

CHO
2 (

HO

R
H
(S) 2,3- dihidroxipropanal (R=CH 2OH)
derivat din L -glicerinaldehida

Proprietatile aminoacizilor

Aminoacizii au caracter amfoter.

soluie acetia se comport ca amfioni sau ioni bipolari datorit disocierii

gruprilor funcionale carboxil i amin.
Astfel,

n funcie de pH, aminoacizii pot exista n soluie apoas sub trei

forme: cationi, amfioni, anioni:
R
+

H3N

+H
H

COOH

C a tio n
(io n p o z itiv )

+H O

H3N

H
COO

A m fio n
(io n b ip o la r)

H2N

H
COO

A n io n
(io n n e g a tiv )

Datorit caracterului lor amfoter, aminoacizii se comport n mediul

acid ca baze, iar n mediu bazic se comport ca acizi.

n cazul n care catenele laterale conin i alte grupri ionizabile ca de

exemplu:
- o grupare COOH adiional (cazul acizilor aspartic i glutamic) aminoacizii
au caracter acid;
- o grupare NH2 suplimentar (cazul argininei, lizinei) aminoacizii respectivi
au caracter bazic.

Datorit

capacitii lor de a disocia ca anioni sau cationi, aminoacizii se pot

deplasa sub aciunea unui cmp electric, astfel, n mediu acid, aminoacizii
migreaz spre catod, iar n mediu alcalin spre anod. Punctul izoelectric se
definete ca pH-ul la care aminoacidul nu migreaz n cmp electric.
Pentru majoritatea aminoacizilor punctul izoelectric pI este
pKCOOH pKNH 3
situat ntre 5.4 si 6.
pI
2
Exceptii de la acest regul fac produsii la care radicalul R
include resturi amino (9.7 lisina, 10.8 arginina) si acizii
dicarboxilici (acidul aspartic 2.8, acidul glutamic 3.2).
Datorit structurii lor amfionice solutiile de aminoacizi sunt
solutii tampon, pH-ul lor rmne constant la adaosul unor mici
cantitti de acizi sau baze, acestea fiind neutralizate de
aminoacid.

Curba de titrare a alaninei

Calculul punctului izoelectric

a. Calculati valoarea pI pentru glicina cunoscand ca pKaCOOH=2,37 si
pKaNH2=9,6
O
O

H3N

+ O H -, - H 2 O

H3N

C
+
CH2
OH + H , - H 2 O

pK

pI

+ O H -, - H 2 O

C
CH2
O

H2N

C
CH2
O

+ H , -H 2O

pK

aC O O H

aN H 2

pKaCOOH pKaNH 2 2,34 9,6

5,97
2
2

b. Calculati valoarea pI pentru acidul aspartic cunoscand ca pKa COOH=2,09,

pKa COOH=3,86 si pKaNH2=9,82.
O
HO
O

NH3

OH

+ O H -, - H 2 O
+ H +, -H 2O

pK

pI

aC O O H

O
HO

NH3

+ O H -, - H 2 O
+ H +, -H 2O

pK

NH3

aC O O H

pKaCOOH pKaCOOH 2,09 3,86

2,98
2
2

+ O H -, - H 2 O
+ H +, -H 2O

O
O

pK

aN H 2

NH2

c. Calculati valoarea pI pentru lisina cunoscand ca pKa COOH=2,18,

pKa NH2=8,95 si pKNH2=10,83.
H3 N

NH3

+ O H -, - H 2 O
+ H +, -H 2O

pK

+ O H -, - H 2 O

OH

H3N

+ H , -H 2O

pK

O
+

NH3

+ O H -, - H 2 O
+ H +, -H 2O

pK

aC O O H

O
H2N

NH2

a N H 2

pI

pKaNH 2 pKNH 2 8,95 10,83

9,74
2
2

H3N

O
O
NH2

aN H 2

Proprieti chimice ale aminoacizilor

-sunt determinate de:
- prezena gruprii COOH
- prezena gruprii NH2
- prezena altor grupri funcionale (-OH, -SH)
- prezena simultan a celor dou grupri funcionale COOH i NH 2
Proprieti chimice determinate de prezena gruprii COOH
a) Reacia cu alcoolii cu formare de esteri
H2N

O
CH

H2N

C
OH

OH

O
CH

C
O

b) Reacia cu bazele cu formare de sruri

H2N

O
CH

H2N
CH

OH

H2N

O
CH

C
OH

C
O

H3N

O
CH

C
OH

c) Reacia de decarboxilare cu formare de amine biogene (sub aciunea unor

enzime specifice numite decarboxilaze)
O

HO

OH

HO

NH2

NH2

Acid
glutamic

-amino butirat
(GABA)
(neurotransmitator, reduce
excitabilitatea neuronala, regleaza
tonusul muscular)

O
N
N
H

H
N

OH
NH2

NH2

Histamina
(neurotransmitator-controleaza
contractia vaselor de sange si
productia de HCl din stomac)

Histidina

NH

O
OH
NH

Triptofan

NH2

NH2
HO

Serotonina (hormonul
fericirii)-compus ce controleaza
miscarile tractului digestiv,
apetitul, somnul, memoria si
capacitatea de invatare).

O
HO

OH

OH
NH2

HO

L - tir o z in a

NH2
HO

NH2

HO

HO

L -D O P A

D o p a m in a

OH

HN

HO
OH

A d r e n a lin a

OH

CH3

NH2

HO
OH

N o r a d r e n a lin a

-Adrenalina sau epinefrina, este un hormon secretat n snge de glanda

medulosuprarenal n cazuri de stress. Ajuns n snge ea determin
creterea frecvenei cardiace, a presiunii sanguine, dilatarea bronhiilor i
pregtirea organismului pentru o producere masiv de energie prin arderea
lipidelor (lipoliz) i metabolizarea glucozei. Circulaia sngelui este activat
la nivelul sistemului nervos central pe cnd la nivelul tractusului digestiv este
diminuat.
-Concentraia crescut n snge a adrenalinei declaneaz un mecanism de
feedback care regleaz valorile concentraiei de adrenalin ntre anumite

Eumelanina
(negru, brun)

Feomelanina
(rosu)

Sunt pigmentii responsabili de culoarea pielii si a parului. Sunt secretati de

meloanocite (celule situate in piele) iar sursa de la care porneste sinteza
este L-tirozina.
Eumelanina se gsete n pr, areole i pielea. La om, este mult mai
abundenta la persoanele cu pielea inchisa la culoare.
Feomelanina se gaseste in piele si par. Are culoarea roz spre rosu si se
gaseste in cantitati mari in parul roscat. De asemenea se acumuleaza in

--Eumelanina si feomelanina sunt cei mai frecventi pigmenti intalniti in

mamifere si pasari, fiind singurii sintetizati de aceste organisme.
--Toate culorile intalnite in lumea animala sunt rezultatul combinatiilor dintre
acesti doi pigmenti.
Pasarea albastra este de fapt gri.
Pigmentul este tot eumelanina dar in penaj
exista saculeti de aer care duc la o
dispersie a luminii ceea ce face ca pasarea
sa para albastra.

HO
NH2

NH2

HO

NH2

L - D o p a c h in o n a

L -D O P A

L - tir o z in a

OH

OH

OH
HO

O
OH
HS

OH

OH

NH2

F e o m e la n in a

NH2

SH O
O
O

OH
NH2

O
N
H

OH

HO

HO

O
N
H

L - D o p a c h in o n a
E u m e la n in a

OH

Feomelanina este mult mai stabila chimic decat eumelanina si de aceea ruperea
macromoleculei prin oxidare are loc mult mai greu. Este si motivul pentru care mumiile
egiptene au parul rosu, fiind pigmentate numai cu feomelanina in timp ce eumelanina s-a
distrus de-a lungul anilor.

Fiintele umane prezinta mari variatii ale culorii si texturii parului. In general existenta
unui continut mai mare de melanina duce la o culoare mai inchisa a parului in timp ce
continutul mai mare de feomelanina implica un par cu o culoare mai deschisa.
In mod obisnuit culoarea parului variaza de la blond pana la negru. Culoarea neagra
este mai frecventa in Africa de Nord, Orientul Apropiat si Europa Sudica, iar nuantele
mai inchise in Asia de Sud si Est, Africa sub-Sahariana si America.

Melanoza (melanism)

Amelanoza (albinism)

Proprieti chimice determinate de prezena gruprii NH 2

a) Reacia de alchilare (metilare) cu formare de derivai cuaternari;
R
H

NH2

Cl

COOH

R
NH

COOH

R
N

COOH

b) Reacia de acilare cu formare de N-acil-derivai;

R
H

NH2

H
Cl

COOH

NH

COOH

c) Reacia de dezaminare cu formare de acizi nesaturai sau saturai (sub aciunea

unor enzime specifice numite dezaminaze);
O

HO

OH
NH2

A c id g lu ta m ic ( G lu )

HO

OH
O

A c id c e to g lu ta r ic

NH3

Amoniacul rezultat este un toxic puternic. De aceea ficatul contine un

sistem de molecule si enzime care convertesc amoniacul (si dioxidul de
carbon) in uree, mai putin toxica, si care se elimina usor prin intermediul
rinichilor. Acest proces se numeste ciclul ureei.
O

+ N H 3, + C O

HO

NH2

O
HO

-H 2O

NH2

NH

+ N H

NH2

NH2

O r n itin a

-H 2O
C itr u lin a
O

NH

HO

NH
NH2

A r g in in a

C
NH2

+ H 2O

H2N

C
NH2

U re e

HO

NH2
NH2

O r n itin a

d) Reacia cu aldehidele cu formare de baze Schiff.

Bazele Schiff ale aminoacizilor au caracter acid i se utilizeaz

pentru dozarea volumetric a aminoacizilor.
Prin aceast proprietate gruparea funcional bazic a unui
aminoacid poate fi blocat i astfel aminoacidul poate fi titrat n
mod obinuit cu hidroxizii alcalini (metoda Sorensen).

e) Reacia cu acidul azotos cu formare de hidroxiacizi

Aminoacizii reacioneaz aproape cantitativ cu acidul azotos HONO.
Din volumul de azot care se degaj se poate stabili numrul
gruprilor aminice din molecula aminoacidului. Aceast proprietate
st la baza dozrii aminoacizilor prin metoda van Slyke.
R
HC NH2 + O N OH
COOH

R
- H2O

aminoacid

COOH
alanina

+ N2

COOH
hidroxiacid

CH3
HC NH2 + O N OH

HC OH

CH3
- H2O

HC OH
COOH
acid lactic

+ N2

Proprieti chimice determinate de prezena altor grupri funcionale

(-OH, -SH)
a) Gruparea alcool (-OH) se poate fosforila (esterificare cu H 3PO4). De
exemplu, serina duce la formare de fosforilserina (particip la structura
proteinelor din lapte)
CH2 O

CH2 OH
H2N

CH

+ HO

COOH

PO3H2

H2N
-H2O

PO3H2

CH
COOH

Fosforilserina

Serina

b) Gruparea tiol (-SH) se poate oxida reversibil pentru a forma o legtur

disulfur. Astfel, cisteina se poate cupla cu o alt molecul de cistein ducnd
la formarea cistinei).
O

NH2

O
S

HS

OH
NH2

C is te in a (C y s )

HO

OH

S
O

NH2

C is tin a

Proprieti chimice determinate de prezena simultan a celor dou grupri

funcionale COOH i NH2
- reacia de condensare intermolecular cu formare de dipeptide, tripeptide, etc.
- doi sau mai muli aminoacizi reacioneaz ntre ei cu eliminare intermolecular de ap
ntre o grupare COOH a unui aminoacid i o grupare NH2 a altui aminoacid.
- legtura peptidic format -CO-NH- st la baza structurii peptidelor, polipeptidelor i
proteinelor.

R'

R''

CH

CH

Aminoacid

OH H
+

R'
OH

H
-H2O

CH

HN

CH

R''

Aminoacid

OH

Dipeptida

R
CH

OH

Aminoacid
-H2O

R'
Polipeptida

CH

CH

HN

CH

R''
Tripeptida

HN

OH
C
O

Peptidele sunt substane naturale sau sintetice constituite dintrun numr restrns de aminoacizi care se condenseaz
intermolecular la nivelul gruprii -carboxil a unui aminoacid i
a gruprii -amino a altui aminoacid, cu formare de legturi
peptidice.

Peptidele reprezint compui intermediari ntre aminoacizi i

proteine.

Peptidele

constituite

din

2-10

aminoacizi

se

numesc

oligopeptide.
Cele

a cror structur este format din 10-100 aminoacizi se

definesc ca polipeptide.

La capetele lanului peptidic rmne o grupare amino liber i o grupare

carboxilic liber.
Aceste dou grupri neimplicate n fomarea legturilor peptidice se numesc
grupri carboxil C-terminale (aminoacid C-terminal) i respectiv grupri
amino-N-terminale (aminoacid N-terminal).
Prin convenie aminoacidul N-terminal dintr-un lan polipeptidic sau proteic
se consider ca fiind primul aminoacid din structura respectiv.

Denumirea

peptidelor se formeaz din numele radicalilor aminoacizilor

constitueni, cu excepia aminoacidului care are gruparea carboxilic liber,
ultimul din lanul polipeptidic.
OH
CH3

H3C
CH

Seril-glicil-tirozil-alanil-leucina
SER-GLY-TYR-ALA-LEU
H-SER-GLY-TYR-ALA-LEUOH

H3N

CH2OH

Serina

CH2

C
O

Glicina

CH2

C N

Tirosina

CH3

H CH2

Alanina

N C COOH
Leucina

-carbonul -CH- se poate roti, putnd s apar n planuri diferite.

-datorit lungimii relativ mici a catenelor laterale, ele se pot aranja de o parte
i de alta a lanului proteic, astfel c lanul proteic nu este ramificat.

-prima structura elucidata a fost a insulinei in 1953 (51 de aminoacizi),

urmata de cea a ribonucleazei (124 aminoacizi)
-astazi se cunosc structurile primare a zeci de mii de proteine.

Proprieti fizico-chimice ale oligopeptidelor

Peptidele prezint proprieti intermediare ntre cele ale
aminoacizilor i cele ale proteinelor.
Peptidele cu mas molecular mare sunt solubile n ap i insolubile
n alcool, solubilitatea scznd odat cu creterea masei moleculare.
Sub aciunea cldurii nu coaguleaz i nu sunt denaturate.
Hidroliza enzimatic a peptidelor (sub influena enzimelor
peptidaze) conduce, n cazul homopeptidelor, la aminoacizii din care
s-au format, iar n cazul heteropeptidelor, se obine, pe lng
aminoacizi, i o component neproteic (component prostetic).
-sunt rspndite att n regnul vegetal ct i n cel animal, unde ndeplinesc un
anumit rol fiziologic;
-se formeaz n metabolism ca faze intermediare;
30

-intr n compoziia unor hormoni, antibiotice, etc.

OH

COO-

CH CH2 CH2 C NH CH C NH CH2

NH3+

COO
CH2
H3N

CH

C
O

CH2
SH

CH2

OCH3

Aspartam (esterul
metilic al aspartilfenilalaninei)

H2N

H H
CH(CH2)3CONH

HOOC

COO-

Penicilina (antibiotic)

Glutationul (glutamil-cisteinil-glicina)
-se gaseste in seminte si embrioni ai
plantelor
Important rol in procese redox,
antioxidant, rol de protectie a unor
substraturi

S CH3
CH3
COOH
Faloidina (otrava din
ciupercile Amanita
phalloides)

Tema pentru acasa:

Desenati structurile formelor predominante ale:
(a) lisinei la pH= 11
(b)glicinei la pH =2
(c) acidului aspartic la pH= 7
(d) acidului aspartic la pH =3
e.) acidului glutamic la pH =4 (pKa COOH=2,19, pKa COOH=4,25 si pKaNH2=9,67).