Facultatea de Inginerie Medicală
Metode Avansate pentru Caracterizarea Biomaterialelor
Curs 1
ŞL. Dr. Ing. Cristina BUSUIOC
Ştiinţa Materialelor
Materialele sunt sisteme solide, care se definesc prin agregate de
atomi, molecule sau ioni în care forţele de interacţiune sunt mai
importante decât agitaţia termică. Între particule (atomi, ioni,
molecule) se stabilesc anumite raporturi datorită modificării
straturilor de electroni, cu formarea legăturilor chimice.
Ştiinţa Materialelor defineşte legile şi furnizează mijloacele
necesare pentru a proiecta şi realiza diferite categorii de materiale,
cu anumite funcţii de utilizare.
Tabelul Periodic al Elementelor
Ştiinţa Materialelor
Ştiinţa Materialelor
Ştiinţa materialelor constă în investigarea relaţiei dintre
procesarea, structura, propertăţile şi performanţele
materialelor.
Clasificarea Materialelor
Naturale (roci, lemn)
Transformate chimic (fibre celulozice, cauciuc natural)
Sintetice
0D – zerodimensionale (particule)
1D – unidimensionale (fibre)
2D – bidimensionale (filme)
3D – tridimensionale (bulk)
Clasificarea Materialelor
Conductoare
Semiconductoare
Izolatoare
Clasificarea Materialelor
Anorganice
Organice
Hibride
Cristaline
Amorfe
Clasificarea Materialelor
Solidul vitros se caracterizează prin ordine la mică distanţă (se
păstrează simetria din gruparea coordinativă la nivelul câtorva
grupări) şi dezordine la mare distanţă (fragmentele reţelei sunt
dispuse diferit).
Clasificarea Materialelor
Metale
Ceramici
Polimeri
Semiconductori
Materiale avansate: nanomateriale, biomateriale, materiale
compozite,...
Materiale ale viitorului: materiale ecologice, materiale
inteligente,...
Metale
Solide (cu excepţia mercurului), opace
Luciu metalic
Conductibilitate electrică şi termică
Duritate, tenacitate
Plasticitate
Fuzibilitate
Maleabilitate, ductilitate
Caracter electropozitiv, reducător
Ceramici
Solide anorganice compuse din cel puţin un element metalic şi unul
nemetalic
Structură cristalină, semicristalină sau amorfă?
Refractaritate
Duritate, fragilitate
Rezistenţă la coroziune
Polimeri
Materiale compuse din molecule cu masă moleculară mare,
formate dintr-un număr mare de molecule mici identice,
numite monomeri, legate prin legături covalente
Numărul unităţilor de bază care se repetă în cadrul unui lanţ se
numeşte grad de polimerizare (n).
• Oligomeri (n < 50)
• Polimeri (n > 50)
Polimeri
Materiale compuse din molecule cu masă moleculară mare,
formate dintr-un număr mare de molecule mici identice,
numite monomeri, legate prin legături covalente
Numărul unităţilor de bază care se repetă în cadrul unui lanţ se
numeşte grad de polimerizare (n).
• Oligomeri (n < 50)
• Polimeri (n > 50)
Semiconductori
Materiale a căror conductivitate este situată între cea a
conductorilor şi cea a izolatorilor
Intrinseci, extrinseci
Banda interzisă îngustă / largă, directă / indirectă
Si, Ge, C, CdS, SiC, GaN, GaAs, AlGaAs
Semiconductori
Semiconductori oxidici:
• de tip n: ZnO, SnO2, TiO2, WO3, In2O3 etc.
• de tip p: CuO, NiO, Cr2O3, Co3O4 etc.
Semiconductori organici
Nanotuburi de carbon
Electronegativitatea
Electronegativitatea unui element chimic reprezintă afinitatea sa
pentru electroni.
Tipuri de legături
Legăturile chimice între elemente se stabilesc prin interacţia
straturilor lor de electroni.
În funcţie de diferenţa dintre valorile electronegativităţii
elementelor, legăturile chimice pot fi:
• ionice (transfer de electroni);
• covalente (punere în comun de electroni);
• metalice (punere în comun de electroni între toţi atomii).
Tipuri de legături
În afara legăturilor primare, în corpurile solide se manifestă
legături secundare, slabe, rezultate din atracţia dipolilor existenţi:
• forţe Van der Waals;
• punţi de hidrogen.
Tipuri de legături
Interacţiunile între speciile care formează un corp solid sunt
legături de rezonanţă între două sau mai multe legături chimice
fundamentale.
• Oxizi: interacţiuni de rezonanţă iono-covalente, cu un aport mai
important din partea legăturilor ionice.
• Carburi: interacţiunile de rezonanţă între legăturile covalente şi cele
metalice, cu o pondere mai mare a legăturilor covalente.
Diferitele tipuri de legături care pot să se stabilească între speciile
de atomi, molecule sau ioni care formează un corp solid sunt unul
din factorii care determină diversitatea cristalină şi de proprietăţi a
materialelor.
Reţea cristalină
Reţeaua cristalină: atomii, moleculele sau ionii sunt aranjaţi în
spaţiu în mod periodic, ceea ce corespunde unei ordini la mare
distanţă.
Celula elementară reprezintă cel mai mic paralelipiped sau acea
regiune din reţea cu ajutorul căreia prin translaţii pe cele trei
direcţii necoplanare se poate construi întreaga reţea.
Reţea cristalină
Reţeaua cristalină: atomii, moleculele sau ionii sunt aranjaţi în
spaţiu în mod periodic, ceea ce corespunde unei ordini la mare
distanţă.
Celula elementară reprezintă cel mai mic paralelipiped sau acea
regiune din reţea cu ajutorul căreia prin translaţii pe cele trei
direcţii necoplanare se poate construi întreaga reţea.
Reţea cristalină
Defecte de reţa
Orice abatere de la regula geometrică de dispunere în spaţiu se
numeşte defect de reţea.
Defecte punctuale
Orice abatere de la regula geometrică de dispunere în spaţiu se
numeşte defect de reţea.
Defecte liniare
Orice abatere de la regula geometrică de dispunere în spaţiu se
numeşte defect de reţea.
Defecte de suprafaţă
Orice abatere de la regula geometrică de dispunere în spaţiu se
numeşte defect de reţea.
Defecte de volum
Orice abatere de la regula geometrică de dispunere în spaţiu se
numeşte defect de reţea.
Metode de sinteză - particule
Top - Down / Bottom - Up
Fază solidă: măcinare
Fază lichidă:
• Metoda precipitării / coprecipitării
• Metoda sol-gel
• Metoda hidrotermală / solvotermală
• Metoda microemulsiilor
• Metoda pirosol
Fază gazoasă: condensare
Metode de sinteză - particule
Metode de sinteză - particule
Metode de sinteză - particule
Metode de sinteză - fibre
Cu / fără şablon
Metoda electrochimică
Metoda electrofilării
Metode de sinteză - filme
Depunere prin centrifugare
Depunere prin pulverizare catodică
Depunere prin ablaţie laser
Depunere prin epitaxie cu fascicul molecular
Metode de sinteză - filme
Depunere prin centrifugare
Depunere prin pulverizare catodică
Depunere prin ablaţie laser
Depunere prin epitaxie cu fascicul molecular
Metode de sinteză - bulk
Metoda reacţiilor în fază solidă
Metoda sărurilor topite
Caracterizare materiale
Proprietăţi termice
Proprietăţi ceramice
Proprietăţi mecanice
Proprietăţi compoziţionale
Proprietăţi structurale
Proprietăţi optice
Proprietăţi electrice
Proprietăţi magnetice
Proprietăţi biologice
