0% au considerat acest document util (0 voturi)
183 vizualizări37 pagini

Curs 1

Documentul prezintă o introducere în ştiinţa materialelor, inclusiv clasificarea materialelor, tipurile de legături chimice, reţelele cristaline şi defectele de reţea. De asemenea, sunt prezentate metode de sinteză pentru particule, fibre, filme şi materiale în masă, precum şi proprietăţile care pot fi caracterizate la materiale.

Încărcat de

Preda Manuela
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
183 vizualizări37 pagini

Curs 1

Documentul prezintă o introducere în ştiinţa materialelor, inclusiv clasificarea materialelor, tipurile de legături chimice, reţelele cristaline şi defectele de reţea. De asemenea, sunt prezentate metode de sinteză pentru particule, fibre, filme şi materiale în masă, precum şi proprietăţile care pot fi caracterizate la materiale.

Încărcat de

Preda Manuela
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Facultatea de Inginerie Medicală

Metode Avansate pentru Caracterizarea Biomaterialelor

Curs 1

ŞL. Dr. Ing. Cristina BUSUIOC


Ştiinţa Materialelor

 Materialele sunt sisteme solide, care se definesc prin agregate de


atomi, molecule sau ioni în care forţele de interacţiune sunt mai
importante decât agitaţia termică. Între particule (atomi, ioni,
molecule) se stabilesc anumite raporturi datorită modificării
straturilor de electroni, cu formarea legăturilor chimice.

 Ştiinţa Materialelor defineşte legile şi furnizează mijloacele


necesare pentru a proiecta şi realiza diferite categorii de materiale,
cu anumite funcţii de utilizare.
Tabelul Periodic al Elementelor
Ştiinţa Materialelor
Ştiinţa Materialelor

 Ştiinţa materialelor constă în investigarea relaţiei dintre


procesarea, structura, propertăţile şi performanţele
materialelor.
Clasificarea Materialelor

 Naturale (roci, lemn)

 Transformate chimic (fibre celulozice, cauciuc natural)

 Sintetice

 0D – zerodimensionale (particule)

 1D – unidimensionale (fibre)

 2D – bidimensionale (filme)

 3D – tridimensionale (bulk)
Clasificarea Materialelor

 Conductoare

 Semiconductoare

 Izolatoare
Clasificarea Materialelor

 Anorganice

 Organice

 Hibride

 Cristaline

 Amorfe
Clasificarea Materialelor

 Solidul vitros se caracterizează prin ordine la mică distanţă (se


păstrează simetria din gruparea coordinativă la nivelul câtorva
grupări) şi dezordine la mare distanţă (fragmentele reţelei sunt
dispuse diferit).
Clasificarea Materialelor

 Metale

 Ceramici

 Polimeri

 Semiconductori

 Materiale avansate: nanomateriale, biomateriale, materiale


compozite,...

 Materiale ale viitorului: materiale ecologice, materiale


inteligente,...
Metale

 Solide (cu excepţia mercurului), opace

 Luciu metalic

 Conductibilitate electrică şi termică

 Duritate, tenacitate

 Plasticitate

 Fuzibilitate

 Maleabilitate, ductilitate

 Caracter electropozitiv, reducător


Ceramici

 Solide anorganice compuse din cel puţin un element metalic şi unul


nemetalic

 Structură cristalină, semicristalină sau amorfă?

 Refractaritate

 Duritate, fragilitate

 Rezistenţă la coroziune
Polimeri

 Materiale compuse din molecule cu masă moleculară mare,


formate dintr-un număr mare de molecule mici identice,
numite monomeri, legate prin legături covalente

 Numărul unităţilor de bază care se repetă în cadrul unui lanţ se


numeşte grad de polimerizare (n).
• Oligomeri (n < 50)
• Polimeri (n > 50)
Polimeri

 Materiale compuse din molecule cu masă moleculară mare,


formate dintr-un număr mare de molecule mici identice,
numite monomeri, legate prin legături covalente

 Numărul unităţilor de bază care se repetă în cadrul unui lanţ se


numeşte grad de polimerizare (n).
• Oligomeri (n < 50)
• Polimeri (n > 50)
Semiconductori

 Materiale a căror conductivitate este situată între cea a


conductorilor şi cea a izolatorilor

 Intrinseci, extrinseci

 Banda interzisă îngustă / largă, directă / indirectă

 Si, Ge, C, CdS, SiC, GaN, GaAs, AlGaAs


Semiconductori

 Semiconductori oxidici:
• de tip n: ZnO, SnO2, TiO2, WO3, In2O3 etc.
• de tip p: CuO, NiO, Cr2O3, Co3O4 etc.

 Semiconductori organici

 Nanotuburi de carbon
Electronegativitatea

 Electronegativitatea unui element chimic reprezintă afinitatea sa


pentru electroni.
Tipuri de legături

 Legăturile chimice între elemente se stabilesc prin interacţia


straturilor lor de electroni.

 În funcţie de diferenţa dintre valorile electronegativităţii


elementelor, legăturile chimice pot fi:
• ionice (transfer de electroni);
• covalente (punere în comun de electroni);
• metalice (punere în comun de electroni între toţi atomii).
Tipuri de legături

 În afara legăturilor primare, în corpurile solide se manifestă


legături secundare, slabe, rezultate din atracţia dipolilor existenţi:
• forţe Van der Waals;
• punţi de hidrogen.
Tipuri de legături

 Interacţiunile între speciile care formează un corp solid sunt


legături de rezonanţă între două sau mai multe legături chimice
fundamentale.
• Oxizi: interacţiuni de rezonanţă iono-covalente, cu un aport mai
important din partea legăturilor ionice.

• Carburi: interacţiunile de rezonanţă între legăturile covalente şi cele


metalice, cu o pondere mai mare a legăturilor covalente.

 Diferitele tipuri de legături care pot să se stabilească între speciile


de atomi, molecule sau ioni care formează un corp solid sunt unul
din factorii care determină diversitatea cristalină şi de proprietăţi a
materialelor.
Reţea cristalină

 Reţeaua cristalină: atomii, moleculele sau ionii sunt aranjaţi în


spaţiu în mod periodic, ceea ce corespunde unei ordini la mare
distanţă.

 Celula elementară reprezintă cel mai mic paralelipiped sau acea


regiune din reţea cu ajutorul căreia prin translaţii pe cele trei
direcţii necoplanare se poate construi întreaga reţea.
Reţea cristalină

 Reţeaua cristalină: atomii, moleculele sau ionii sunt aranjaţi în


spaţiu în mod periodic, ceea ce corespunde unei ordini la mare
distanţă.

 Celula elementară reprezintă cel mai mic paralelipiped sau acea


regiune din reţea cu ajutorul căreia prin translaţii pe cele trei
direcţii necoplanare se poate construi întreaga reţea.
Reţea cristalină
Defecte de reţa

 Orice abatere de la regula geometrică de dispunere în spaţiu se


numeşte defect de reţea.
Defecte punctuale

 Orice abatere de la regula geometrică de dispunere în spaţiu se


numeşte defect de reţea.
Defecte liniare

 Orice abatere de la regula geometrică de dispunere în spaţiu se


numeşte defect de reţea.
Defecte de suprafaţă

 Orice abatere de la regula geometrică de dispunere în spaţiu se


numeşte defect de reţea.
Defecte de volum

 Orice abatere de la regula geometrică de dispunere în spaţiu se


numeşte defect de reţea.
Metode de sinteză - particule

 Top - Down / Bottom - Up

 Fază solidă: măcinare

 Fază lichidă:
• Metoda precipitării / coprecipitării
• Metoda sol-gel
• Metoda hidrotermală / solvotermală
• Metoda microemulsiilor
• Metoda pirosol

 Fază gazoasă: condensare


Metode de sinteză - particule
Metode de sinteză - particule
Metode de sinteză - particule
Metode de sinteză - fibre

 Cu / fără şablon

 Metoda electrochimică

 Metoda electrofilării
Metode de sinteză - filme

 Depunere prin centrifugare

 Depunere prin pulverizare catodică

 Depunere prin ablaţie laser

 Depunere prin epitaxie cu fascicul molecular


Metode de sinteză - filme

 Depunere prin centrifugare

 Depunere prin pulverizare catodică

 Depunere prin ablaţie laser

 Depunere prin epitaxie cu fascicul molecular


Metode de sinteză - bulk

 Metoda reacţiilor în fază solidă

 Metoda sărurilor topite


Caracterizare materiale

 Proprietăţi termice
 Proprietăţi ceramice
 Proprietăţi mecanice
 Proprietăţi compoziţionale
 Proprietăţi structurale
 Proprietăţi optice
 Proprietăţi electrice
 Proprietăţi magnetice
 Proprietăţi biologice

S-ar putea să vă placă și