Sunteți pe pagina 1din 350

ŞTIINŢA MATERIALELOR

Titular curs Prof.univ.Dr.ing. Dolphi Drimer

Autor curs:

Prof.univ.Dr.ing. Gheorghe Amza

Completări curs:

Prof.univ.Dr.ing. Dolphi Drimer

Cuvf,ntinainte

Studenliifacultaliide InginerieManagerialdqi a Mediuluiau solicitatsd

adoptaun curs elaboratde un

adopt6ndcursurprofesorului

priniech

in anul

Universitatea politehnicd Bucuregtiqi nu numai.in r9i0,

eugi asistenturdeatunci

aminceputsdpredau Tehnorogiamateriarelor,gi

Amza am awt

cursul

cuprinde:

$tiinta

materialelor, Tehnologia materialelor

aibdla dispozitieun materialbibliograficpeun supot electronic. Am oscilatin

a scfle un rezumatal notelor de curs gi a

specialistcu renume.Am ales a doua cale,

GheorgheAmza de Tehnologia materialelor,editatin Editura

2007 si predat la

9a1d Gh

drept cdlFnzdcursul profesorului Aurel Nanu de la

PolitehnicadinTimigoara,cdruiaii aduc Ai acumrecunogtinlamea.

)r

Prelucrdrigi Recondi{iondriprevdzutein planul de invalimAnt la U.E.B.

in semestreleI, II

adbugatla cursulinilial un capitolintroductivgi capitoleprivind materialele

amorfeqi materialelelichide. Elementenoi predatein cursuri - cum ar fi:

conceptulde disponibilitateai produselortehnice,fiabilitateaumand,elemente

de ingineriefinanciard,inginerieecologicd,inginerievitalogicd - constit-triunmaterialaparte.

qi III, cu un total de 2 + 1 + 1 ore x

14

sdptpdmani.Am

ar putea

Ii mullumescqi pe aceastdcale profesorului GheorgheArnza,carea acceptatfolosireacabaz\.a materialuluitipirit deel giurezstuden{ilorcarevor folosi cD-Romul mult succes.Dar sd fie convingic6 aceastanu estetoa6

bibliografia cursului. Este mult mai mult, la care se

profesoruluiqi inteligenfainlelegerii, acum la inceput de secol XXI, a

conceptului,,inginerie".

adaugdcuvintele

Prof.univ.Dr.ing.DolphiDnmr

Ianuarie2010

Introducere

esteo ramurd a

qtiin{elor naturiiqr

urmdtoarele

anume aceeain care

denunutinginer deslEqoard

ncepfie

activrtSli:

rolectare

(produc!ie)

loatare

ffeFnere

ecuperare (recondilionare) masasau,/gibiotehnomasa. umfea de inginer vine de la cuvjnful

T.tl_::::I,

Ia

::::. : t1-.^:,

anglez,,engme,, (magind de

rdzboi).

Rdsp

Tehnolo

d

in actrvrtateasardspunsulf""i^t*ianr.

special;;

*,;.ili

intrebarea ,,cum,,estedat in

,,ce,,9i,,c61,,.

ddffi*

actwitdlrtorumane .in_care,

prinapticireagtiingelor,

s"e

modulde realizue a tehnomasei.

ii.

0

peste tot ,.' ;";;;;ft;ii;

intrebar ,,K";_r).^.ig:l]:*

mAna" isurile-cu

ingrneri

banilor

,,management.carese referaia

gtiinga

Dealtfelcuv6nrulprov'e

cuv'ntul

tot Jin

cai de pe podurLondrei.SigurterJmenur a

hnAaengeza^-;';#"#;;

evoruat.La

s-aaddugat-modern qi

-:,19="1t-oj1

,,financiit,'care

sereferdla circulatia

"

;;;;

;

;;;;;

nnangiale,

gf

id:.11gbunuri.De

mgmen ecologic5,

deosebi

pe scara

celor

ingineria vitalogicd(a vie{ii) etc.

T omasaeste totalitatea realizirilor

!l:.ir?

Lmateriilorprime

umanepe planeti _ spre a o

careesteproducfia naturald. gioteirnomasa, apirutdrecent

reprezrntd

bunuriintegrateom_naturd

de exemplul

este:

.*:iTt,y,11.,

i:::^_q,i-tl:jehnologie, ingineriegeneticd etc. Schemaformdriiqi

e -'

Biogeneza --+ Minereuri -+ Biosolubilizare

Incdpulin

Materialecompuse Metal - Polimer Polimer - Metal

Metale,Polimeri

Ceramice

Biodepuneri

Biocoroziune

Biodeteriordri

degtiinla umaniesterolulbacteriilorin produclie.

.t

Acumulare

Ionimetalici

Biogenez6,

la suprafali

Enzime

Biosolubilizare

1-10pm

Minereuri

excrelate Biocoroziune Biodeteriorare

Proteine

Biogenezb

15-30 nm

 

Metale

Polimer/ Minereu

Minereuri

Composit

ADN

plasmid

membrane

celulard

Gene ale

codului

metalului

Produse

extrldate

Senzor

Materieprim[

Ioni metalici

Electron

Pompd

acumulare

Fermentatie

Fermentatie

Pompide

Acumulare

toit

atot

microprocesor

(ADN plasmid)

Extr[dare

 

Materiale

Schema ,,uzinei vii"

locuitor

de tehnomasdpe pdmantesteaproximativ2000-3000t pe Terrei. de aproximativ30.000de ori mai mare dec6tgreutatea

Iocui

planetei.Aproximativ1000-2000t de tehnomasSse gdseqtepe

diferite

itetn sistemkulsolargicatevasutedekgin afaraacestuia.

inceput tehnologramaterialelorse confundacu

invdtdturade-a

executa

abilitateunlucrupotrivit,confomunuiansambludenorme. invafaturaconstituia ,,re!ete de fabricalie"ap5ratede breseleqi

mal de organizafiistataleprinbrevete.Obiectelerealizateerauprezentate

ca

r

transfl

umanein lupta cu mateia, constituindprilej de m6ndriepentru qideadmirafiepentruutilizatori.

m a t e i a , constituindprilej d e m 6 n d r i

materialelor se refderd la comportareamaterialelor pentru a fi in obiectegi apoi obiectelein exploataregi recliclare.

ele au evoluatde la lemn - ceramicd - bronz

fier - fontd - otel

- aliaje neferoase -

polimeri - polimeri armaJi

whis

i) - ceramicdplasticd.

fibre -

compozite(cu

En Denffu transformareamaterialelor a evoluat: manuald - - eoliand - maree - chimicd - abur - exploziegaze - electricd -

magnetl

- fasciculdeparticuie -

pasciculdelumind(laser) - jeturi (deapd)

$tii

tehnologi

tehnologieia inceputcu inspiralie - experien(e -

(brevete) -

sistemetehnologice -

relete - procese

sistemeasistatede calculator

(robofi) -

management - rnfluenlamediului.

R este cel mai mic elementcu proprietdlifuncfonale intr-un

produs.

(S)Struc

(P)S

(R)Rei

(F) Fo

: E ansamble : X X subansarnble : I ij (i,j, k > 0---+R)

i

X E repere j

k

- material - compoziliechimica(C)

- structurd(S)

- suprafald(Protectie) (P)

- reintegrarein naturd (R)

- formdgeometricd(F)

ii tehnologice

itiectumrcd ---+ obtinereamaterialului minereu - blocuri - lingouri - pulbere (semrfabricat) --+ tratamentetermice,termochimice gi/sautermomecanlce --+ depunerideprotec{ieqi/sauestetice

in naturd --+ concordanlacu mediulambiant

geometricd

---+

prelucrdri

-

;il1?J,1H?#1,

. microvolume (pV) .nanovolume (nV)

fiile realizirii

reperului

C--S---+F--+P--+R clasic,cAndnuseimpun

propriet5lispeciale

caracteristicimecanicespeciale

C --- S' --- F' ---- $ -

C---+F---+S+P--+R pulberi

C --- P' --- S' ---+ F --+ S ---+ R

C' --+ F ---+ (C + S) ---+ P -+ R

(C+S) -+ S ---> P ---+ R Q' ---+ (F+C+C) --+P---+R

!'---+R

pulberi

^;-^,,;t-

vrl

lJurtv

lnLv6rqrv in+amata

metalelichide

ceramiciplastice

(1)C,P

(2)F, S

(3)c',

R

lainceput 9i sfArgitdelan! igi pot schmbaordinea

', F' elementeintermediare

(4)

transformdrisimultane(C+S/ (C+S+F)

(5)(R)

poateintegrain materialsau/Eiformd

lie privind naturafor{elor delegituri in materiale

Forfele

Iegdturdinmaterialepotfi:

vitalionale(Newton,1687)

FN : G Mm (6: 6.67l0-tt

-

----

'

r-

)

Nm-

Kr :----

lectroslalice(CoulombI 785)

-L sQ

F^:t

,

'

F* -_l-

{

(dipoli)

tice (Yukawa I960)tarisislabe

F,:K" r'

acceptdcd naturaforfelor de legdturdeste electroStaliclt fartt cAmpulmagneticqicdmpuldinamiccentrifugaldincorpulsolid. calculeazdenergiamaximddelegdturd:

:Krf"*Kzf'

atraclie

-R

respmgere

(o. F) (KtK2,u, B > 0)

derivarea9-U61qiegalareacuzeroseobline

*

j

l

- distanlastabilitafiimaximea corpuluisolideste:

- Feo: 2,808A

- Cu

- A1

:3,608 A

:4,0421 A

teoreticdla carerezistdunmaterialfEri sdsedezintegreze

(ro

rmax -

lmax

S

intindere

-=:f

_^2

rt.

i2+

1

6

a

d

- 104daN/ mm"(oL 37 :37 ddi-,,-2)

2.10-10m;e:5.10-10aes (CS)

iderlmmaterialulcao releadeioniprincarecirculdelectroni electronului:9,10910" kg

,,clasicd" a electronului : 2,81.10-"cm

umul sfereielectronului : 4.18 13 : 10-37cm3

Deci el

itateaelectronului : 9 : M =10'ke/dm3 sunt particule super dense (de tip pulsar in

ii

astronomie

106 - l01sg/cm Rezultd

electroniiemit unde -

denumimcotontrenul de unde emis de

pulsarulel

Le

intreionii pozitivisefaceprintr-untrendeunde - prin cotoni - emigi

de electroni. i legdturiledinmaterialesuntprinemnergie ginuprinmase.

Aleger

pebaza

1 .

unui materialprintr-unreper din ansamblulunei maqinise desfEqoard i algoritm:

funcflonalitdliireperului?nansamblu,subansamblugiprodus.

2. careaproprietS,tilordoriteinJr-uncaietdesarcini.

3. careavalorilorefectivealeproprietdlilordincaietuldesarcini unsistemdenotarearbitrarales (1,2,3 saul-10saul-100).

4. proprietdfii(1or)funcgionaledirectoare gistabilirea or - p. - aleproprietSlilorin mullimeaacestora.

5 .

eamaterialelorcunoscutein ordinea proprietdliifunclionale oAndla valoarealimitadeacceptarein functionalitatea

tuturorproprietililormaterialelor (flurc,tionale,tehnologice omice)si codificareacunote - n* - avalorilorefective.

7 .

eamaterialelorcu nY : 0 sau1.

8.Se

culeazdprodusele - pyfl* - pentru fiecare material

9.Se

eazdpenIrufiecarematerialX n* Pt

10.Se

oneazdmaterialelein ordineavalorii - X n'pu

Ultimel 3 punctedemaisusseexecutd pecalculator.

1)Se

rezultatele

I ,1

I ,2 materialelecunx : 0 (excluseIa pct.1)carepot fi imbundtS{ite

materialuloptimesteacelcumax.I n*p,

1 |

.3 posibilitdti deinlocuireeconomrcl

Un astf

a experienjei

In

ulti

materialelor.

l. De

2.Co

de

3.Si

Vali

4. Sim

geom

Evalu

fatit

7.R

8.Impl

deprogram de

calculinlocuiesterutina alegeriimaterialelorcu aceea

celpulrno verificd. trnp a cdpdlatun doesebitinteresun algoritmpentruproiectarea

eacondifrilorfuncfionalealereperului.

ireamodeluluiidealpebazarealitdlilordecalculdrntreconditiile

ionare_giproprietSlile funclionalealematerialului(z : f

1"1)

modeluluidematerialin

modelului. posibilitd{rlor detransformareamodeluluimaterialului in forma

condiliidefuncfionarereale.

icasolicitatd.Validareatehnologiilor deprelucrare lz:

)a economicda materia-luluimodel.

f 6.y).

iachimico-metalurgicd amateria.luluigiapreciereadiferen!elor model.

tehnico-economicd.

entareamaterialuluiin formdgeometrici solicitatd.

zecl

ln stru

dec

Nr

terialemetaliceamorfe

amorJdmetalicdordineaaqezdrliatomilorestelimitatdla cAteva

atomice(20-80A).

de coordinafieal structuriiamorfeestede 11-13ori mai maredecAt

efe sauex (1 ). Densitateade impachetarea atomilor - 0,68 aproapede modelul

teoretical

Mode de atomi) $i

ii cristalrne(0,68-0,74)" dar mai mare decAtdensitatearealda

(0,4)

static al struchrii metaliceamorfearela bazd,conceptulde chister (roi

e 3+1 sfererigide cu 3 punctedetangentd.

Un de chisterldrgit cu 3999 de atomi ducela oblinereaunei forme

sfericece exp

Similar

structurl am

taze tonlce

termicda

valoriexperimentaleale Ni gi Fe in stareamorfi. eJelelorcristalines-auimaginat5 tipuri de poliedrecarepot forma atatpentrumetalepurecat qi pentrualiaje.Atomii de metaloizicu marisepot plasain interviorulpoliedrilordebazd,,mdrindstabilitatea i amorf.Stareaamorfbesteinstabildla crestereatemperafurii.

conduc6nd

o

anumiti limitd la stareacristaiinl (de obicei la o temperaturdde

50"C sub

Curie a materialului)

Starea formaunor toprtd. Starea prin depunere temaredin (S,Se,Te)

s-a remarcatdupd 1960prin experienlepe aliaje Aug6Si26 sub

degrosime30-40pm

qi ld1imede 40-50mm obfinutedirect din stare

orfb eracunoscutdanteriorla metalein straturifoarlesubfiriob[inute vid - de exemplu Pb cu grosimede 4-5 pm saula unelealiaje le sistemuluiperiodicIII (8, Al), IV (C, Si,be),V (P,As, Sb)qi VI sticlecalcogenecuaplicafiin electronicd.

Obrill stdrii amorfela metaleseface prin doudmetodecomplementare.

Metoda

inetici, controlAndu-sevitezaderdcire $i modul de cristalizare.

Metoda

structurald,

controlAndu-searanjareageometricd, legdtudle inter-

atomiceqi di

Posib

solidificarea

iunile atomilor.

apariliei

cinetice a

rialelormetalice.

structurii amorfe rezultd din

curbe de

Lichid

TemperaturadetransformareL-S

Solid

raturala caremdrimreadeplasdriloratomiloreste

La,\

(

metaluluilichi

A

A

vc

A

Oru :

Oru:0

0,

l) Controlul

maimicddecAtdimensiunile1or.

mperaturade amorfizare) - in stareaamorfb.

trebuiesd existeun solid cu arhitectura

temperaturdredusddeamorfizare.

la silicagr 9i polimeri

5-0,5la metale tezeide rdcire

temperaturadetopire

curbedeinceputdecristalizare

curbedesfdrgitdecristalizare

A' cristlizarenormali

Posibile

A cristalizarerapidd

Structuricristaline

Vra"ir" S

2) Controlul

Oru :

a^

0*+

eu_

0"

t /

1

)

odului de cristalizare

Vra"ir") 10' k/s.

V,u"i'."Fe

V.a"i." )

2000-800 :

20s.

1800k/s

!a de salta atomilor) : cemt la metale -.

la temperaturadetopire - (0,25-0,5). d 0" tindecdtreeutindecdtre0u decila temperaturidecristalizare

Eutecti e profundevor fi capabilesdpermitdstdriamorfechiarla vitezemaI

ridicatede

. De ex.Fes6P13Ct (Aa:710 k, 42 :

1280k)

Cu6eZra6(Aa : 900k Ac : 1550k)

Metoderapi

In 1960 - Kl Grosim

Au31Si12(Aa: 300 CuosAl:s (Aa: 550

desolidificare

ireultrarapidd

ndensareatomicd

lantareionicd

Ac: 620k) Ac : 810k)

damentculaser rapidddin starelichidd(R S T)

enta objinut aliajeAu Si amorfcu vteze derdcirede 106-1010C/s. crrttcd,a benziiestestabilitdde o rela{iesinecticdsubforma

:(D.0tp;'")"

v.

r-\- termicdatopiturii(- 0,2crrth)

De exemplu

:

0 : 1000"c.

0.2

\ /

1000 --- V,: 106k/spentruobfinereaunuig", = 0,1mm.

] " in caren:

7

2

Pr

ob,tineriibenzilorestefoartemare,de ex. 2000cu banddamorfh./min.

Similarseob

sifiremetaliceamorfe.

Posibilitatea

ritiei strucfurale

1)Exi

fa

unui nemetalfavorizeazd

Au-Si,Ca-P,F -P:-C).

2)s

structurii amorfe creste dacd intre mdrimea atomilor care

compun

existbo diferenfddemax.10%.(Excepfii:Co-Zn 9i Cu-Zr).

Formule decompozlgesunt:

. amorf: ErEzE:EaEsEeEr

In care

E1este

nemetaldetipulSi,Ge,P,B, C etc.

Ezeste

metaldetipulLi, Mg, Caetc.

E3este

metaldetipulBe,Ca,Zn,Al,Ag,Au etc.

Eaeste

metaldetrwuilredelainceputulserieiSc,Ti, V etc.

E5este

metaldetranziliedela sfArqitulserieiFe,Ca,Ni etc.

E6este

semimetalSu.Sbetc.

E7este

lantanidasauactinidS,La, Gd, U.

Pentrupropri

i magenticetrebuiesdexisteFe,Ni, Ca

Pentruproprie

i mecanicetrebuiesdexisteB. Si-P. Ge

Pentrupropri

electrice si rezistentela coroziunetrebuiesd exrsteNi, Cu, Pd, Pt,

Ca,M.

Exempl deinstalatii

1)

Gazineret

0,1-10mmHg

Vid 1-50mmcolHg

Alimentare

+

mcazltor

_,

topiturametalicd

Rbcire

Cilindru

infigurdtor de bandd sausArmd

roatA

bandd

desoli

(disc6'500mm 4'70rotimin v : 8,'75m/s sau

2)

solidificate

gazracfe

Proprietifile

Rezultddin -

banddcuv:

40m/s.)

metaluluitopitin mediiderdcireviolentdgiobfinereadepulberi id.

metaltopit

particule

f. fine

(RS)

disc

?n

rotatie

Jet

gazrdcfie

metaltopit

jet metaltopit

pulbere

(RS)

gaz racrIe

terialeloramorfe r deumplerea strucfuriimari 0,68fa\d,de0,4 (densitatemaimare) omogend(vezila coroziune)

defectestructurale(limite grdunle)(energiede rupere mar idicatd) opie spa{ia16carepermiterezistenfdmecaniclridicatdla

licitdri ciclice alternative.

- h

Proprietifi

1)Duritateaqiin specialduritateala caldestefoarteridicatb.

Fe76Cr1

si 42,5uni

0,4v,3,

$r numai1

lVula1

IA

2) Rezistenla gienergie

105ergl

3) E estemai

Mo2BeSi areHRCla20'C:44 kuniteti

i la650"C,in timpceo{elul0,3C Cr 9,5W areHRCla2joC:49.5u u la650oCsauofelulcu0,55C

w carea1ungedelar 6,5HRCla 20HRC inalte. rupereaaliajelorpebazddeFe: 25oo-3500M pa rupere10Eerglcm2(fa{dde600-1200M pa 9i la materiale policristaline).

rc cku20-40o/odecAtla materialelepolicristaline,insdvariazdcu

t mai pufind(4-10*lk la policristale).

Proprietdli

ce

Rezi

Ia coroziunedeosebitdprin formareaunei pelicule uniforme

p.rotectoare(d ex.penfu ataculculIzSOa,HNO:,FeCh). vitezeledecoroziunealeofelurilorinoxidabilein NaCl suntde 16-

decoroziunen

ce Fe72Crs P13C7,Fe1()Cr16P13C7,Fe65CrroNis Pp C7 au iteze ---+ protec{ie nave.

Proprietri{i

ectrice oizolante, fie superconductoare(Au27La76ZrnPd3s

2176(Ca Ni Cr

Ncn? la

10k sauchiaryLa Cu O superconductorla1890k).

Proprietitile

gnetice

Stabili

momentmegnetic.

Curbd

magnetizue dreptunghiulara

Pierderi

icemici (de10ori falddemag.metalicd)

Ferite,m

ii, disp.Magnetoelectrice.

Proprietdfi

ologice

-de

ilitate buna

- maleab

Utiliziri

bund - chiarmaterialedelipit.

deAu, Ag, Pt,Ph 91

Industria

lndustria

rezistive ezuntransiomatoare uatori deultrasunete. vialiei - reducereaw 6-700/oa greut.Aeronavei himicd - placdripentrureducereoleluri inoxidabile

6 - 7 0 0 / o a greut.Aeronavei himicd - placdripentrureducereoleluri i n o x

gimaterialeplastice.

k

Materiale in stare lichidl

Aparifia necesitali un

obicei in tehno

structurii soli

tehnologia a struchrii li rnteratomice W

In gaze

realegi

acflune. Funcfia

una de cealaltd, sistem de coor cuprmsd inhe R

n ultimele

j;?'ffi

decenii a

materialelor utilizate in

':1XT'1T't"'$i;l;;;;:#:IH:

stare li

';:t,:.".''

ffTj

::-l-i'*l:";;;;;;"riereacant*ari

iil.i3:'J;f

:,,1: i" r: *1;i' ;;#J,_"F{i::9:'iilfj:ff

ffili.'Hil'.,TJ:ff i'f

f,

,[J :tfl:':.g #il::if. ,::Ui1r!',1,]lf:t'" il;;;;;

,t.ii;JfI."T,"jilffi:li:L1 u;ttlnrui?i";#;:#

ru;l,l.ffiT:?il,':,.??:T:'iiiilTffi,T

dP

4IIR'

):w@;=_-

Condi4ia

r

V

j

V

normare a

lui w (R)

este:

"" w(R) +tR.2 dR: r

Dacd ?n

in stratul datva fi:

sferic demaisusseaflddN molecule, concentralia partrculelor

dN

r : ?rnran

deunde

J\I

-

alelui R, ob,trnem

5-+]1lo*

lndrrra

de

9i,dacdintegrdm dupdroate valorle posibile

--r* !vq'v v

normare pen tru frurctia"dN:

looo

Legdtara densitdlii 6 (R)

w (R)

medie amoleculel Pentru

examrneazd sensul

In cantl acestea sd se apropi oriunde in afara sfe;

incdt dacd,p G) :

'lfnlan:N-t: N

funcfia radiald de distribufie W(R) qi firncla de distriburie a

j(R):p

-Ec)

undey.: N

reprezintd.densitatea

*

t:,mr1l

yin

aromi ,uurnol r"X. p. *,

"'*tu

:a deosebirilor dintre st

" ut tuplto.

gazoasd' lichidd 9i solidd se

o. JJi'rJr.

r romate din molecule

,^1:.,,.

i

derazdR :2r,

l"r: :;."rSrI;

sferice^rigide de razd,

o probabilitate

ca

nura,rnrrmpcedispunerea

".i" ;utdi-nn'*u

u"e"d

moleculelor

#,T;"#ff:::fi

,u,

qi W(R) : S. Reprezentarea

"";e;;;;;;

g.ut"a

w(R)

gazideal

w(R)

gaz real

4t6rR

R

fig. la

fig

1b

Dacad

sazuluiestesuficientde

marc (gazulreal), firnclia W (R) va

avea un

1 pentruW(R In cazul atomilorin re

determtratd

Ia distanta2r" Probabilitatea zero.Funclia

pentru valoareaR:2r.

vatinde cdtrezeropentruW(R) < 2r gi cdtre

> 2r(fig 1b). istalelor{brddefecte,dacdseneglljeazdmiqcareatermicd,dispunerea

este perfect ordonatd; atomii cristalului se afld la distan(dbine

de atomuldereferinfd.De exempluin structuracfc 12atomiseafld la distanla2r 'l Z ,24 la distan{aZr tr 3,12 la distanfa4r q.a.m.d. a gdsiatomila altedistangedecdtceleindicateesteteoreticegal5cu

dedistribulieareuncaracterdiscretcainfrg.2a.

nr.de

cfc

cristalesolidecrc

atomi

Ftg.2a.

Fig.2b.

Dacd

drepteledin tine seamacd datoritd

line seamagi de miqcareatermicd a atomilor in re{ea, atunci 2 trebuieinlocuitecuniqtecurbedetip Gaussdeaceeagildrgimecare ele atomilordin re{easuntdeplasatefala de poziliade echilibru or (fig.2b).

poziliilor de echilibru,av6nd

Molecul le in starelichidd oscileazdin jvnl

amplitudinea

solidelor.Fun

translatieamo

scilaliilor cu mult mai mare dec6tamplitudinileintAlnite in caztl ia radiald,de distribufieW(R) estecontinuddatoritdmigrdrii prin

elorqiareformadinfig. 3.

Maxime

minimele indi W (R) oscil ordoniri la proprietSlile

energrar

Funclia

din aceastdcurbd indicd distan{elecele mai probabile dintre atomi,

distanfelela caremoleculelese afld cu

amorlizatin jurul valorii 1, rezult6ndinsd existenlain lichidea unei

o probabilitatemai micd.

distan{d.Cunosc6ndfuncliaW(R ) sau p (R ) se pot determina

e ale lichidelor cum ar fi: ecuatia

destare,compresibilitatea,

adialdde distribu{iese determindca qi ?n cazul corpuluisolid cu

ajutoruldifrali i razelorX, insdcu alteformulede calcul,de exemplurelaliaclasicd

din studiul cri compactda at

.alelorsolide.2 d sin 0 : nl. estein cazi lichidelor cu o impachetare

milor 2 d sin 0r :

1,23 )" (relatia lui Ekenfest), iar pentru cazuri mai

complexe

interpretdriale curbelorde intensitate.De asemeneaexistdmetode

bazatepe

cosinus-Fourierpentrustudiereasimehieilocalesaudispune-

rea relativda

. Formaspecificda impachetdriimoleculelorin starelichidd

sugereazdci

ar fi utilizatein aplicagiletehnologiceindeosebiin straturi

subliri,unde

obabilitateaunei aranj5ri preferenlialeesteremarcabilagi simetricd,

maisc5zutdin

rt cuunvolummaimare.

Materialle cu suportdeproprietd.ti sefiilizeazddindoudmotive:

- fie ori

faptul ca legdturainteratomicbestedeosebitdqi are fie proprietafi

mecalllce sau e -

fie

cI

remarcabilein

ectrice,sauopticeetc.remarcabile;

tzotropianaturaldsau provocatdeste deosebitdqi se ob{in variafii oprietdfileelectrice,magnetice,termice,opticeetc.

Materialle solide au constituit mai intAi ,jnveliguri" sigure qi

iqi menfin

supremaliain

rAndpropri

electricsauc

licalii mecaniceqi oarecumelectrice,materialelelichide

auin primul

termice,magnetice,optice,darnu seexcludutilizarileqi

in domeniul

mecarric(de ex. tdiereain jet de apa).

Prop

{ile

materialelorlichide

e proprietS{iale materialelor lichide sunt rezultatulcu fenomene

termice,electri . magneuce,meczllxce-oplrce,

nucleare.

Propri

Stru

file optice majoritelii mezofazelorconstddintr-unaranjamentaproximativparlel

al moleculelor cu o form6 alungitdgi prezintdastfelproprietalide birefringen{i

optic6. Efecte exterioare

optice provin din modificareastructuriica rdspunsla influenJele materialului.Acesteinfluen{epot fi electrice,magnetice,termice,

acustlce

sau

icedin suport.Materialullichidareo ax6opticdnumitddirec.tiede

vibratie

ce corespundela indicelederefiacliemaxim.Luminace sepropagd

de-alungul

i direc{tipoatevibracu egalSuqurin{din toatedirecliileqi astfelnu

suferddubl5re

indicede

LIE.

axaopticA

indicederefracliemaxim

minim[

mezofazenemairce.

In cazul cel mai simplu al moleculelor de formd alungrtd, formate dintr-o

perechede

situatela distanterelativmari unelede altele.oentu a nu lnter-

acliona,

unui fasciculde luminS,se constatdcd componentaelectricdE a

cAmpuluiund

or luminoasedeplaseazdelectroniiatomilorin rapoft cu

nucleele,

astfelinc6t mo

nilor. Polari de poluizare limitl suntindi

eculeledevindioolielectrice.Efectulestedenumit polarizarea

electro-

se modificdcontinuucorespurzdtorcu oscilatiilecdmpului.Gradul inde gi de direcliade vibrafiea luminii (direclialui E). Cazurile

in figura l.

E ll cuaxa

centrul

In prim

E

une$te

+

+

E l- peaxaceune$te centrulatomilor

caz momenteledipolilor sunt mai mari qi de asemeneainduclia

electromagneti tn raportcu celde-aldolleacaz.C6ndaxamoleculeloresteparaleld

cu E, mediul lungulacestei

aveaun indicede refractiemaximpentru luminace vibreazdde-a e giindicederefiaclieminimpentrudirecliinormalela'aceasta.

rotalie optic6. extremde mic cristalelecol luminiivizibile

Prop

cu proprietatea de birefringenldopticd se remarcdqi fenomenulde

$1

cazulcristalelorsolide - pasulspiraleiatomilorde de cdlivaA este rotaf;ileluminiinu depSgesc250pentrugrosimide 1 1 mm,in r timp

iceavSndpasulspiraleide acelaqiordindemdrimecu lungimea)"a

ce

)va

o componentdalumiipolarizatdceserotegtein material.

!i electro-magnetice

placi destil6 sffat conductorff ansparent mezofazd distanlier fir contactelectric materialpentru ermetizor

Principal e proprietdJice pot fi remarcatein celulastandarddin fig. 1 sunt

anizotropia

ptibititlfi diamagneticegi anizotropia dielectrici a mezo-

fazelor. Un

ren;]tat il constituieefectelede aliniere ale materialuluiin c6mo

magnetic Ai

v in cdmpelectric.

Mezo

sepoateorientapeun suportsolidin doudmoduri:cu axelelungiale

moleculelor

iculare

pe suprafafasuporlilor

(orientarehomeotropi)sau cu

axelelungi

ele(orientarehomotropd).

placi sticli stratconductortransparent

ordonare

"Y:

etropa

ordonarehomotropd

Ordonarile se lecitindsau

blin prin adilionareasupreafe,telor corpuluisolid, de exemplu cu

impurificarea controlatda mezofazei.

Me

doudcorpuri

poate uda

relatia

solidulcAndintre transmisiunile superficiale 1 ale celor

Tt> "'ls

in caz contrar pe suprafafa solidului se formeazdpicdturi cu datederelalia:

unghiurile de contact0

unde T este susprafalap

este mdsura moleculelorli homeotropd.

moleculele

Ay: (s-ls)I

0:r[1-b(y,-yr)

parametru carecraate

zeazdplwreitatea suprafeleiegalcu 1 pentru

frrd,zgdrietwiqib - unparametruempiric.

:

ergiei

"lz -

"'lt

libere

care favorizeazd, orientarea

normald

,

sau paraleld a

ide pe suprafa{a solidului.Dacb ys > y2

ergra supreafelei este minimd dacd mezofaza udd

se obline o ordonare

solidul, iar

yTAl" cusupreafalasolidului.Seoblineobundordonarec6nd

Un

mezofazelor

cunoscuteastfl careconstituie rn mezo structuriielicoi (ln solideperi

mezofazelecol

+

electric exteriorpoate modifica, dupd modul de

Laticepe suportgi, ca atare,influenleazaproprietdfie lor

aplicare,ordonarea

optice. Sunt

trei efecte:efecteledielectrice,piezoelectrice gi electrodinamice,

,aa numeroase aplicatii.

le colestericeciimpul electricare ca

principal

efectmodificarea

e. Pasuleliceilichidelorcolesterice arevalori mai mari de 1000A

citatearefeleiestedenumaic6livaA).

Datoritaperiodicitdjii spa{iale

ceauurmdtoareleproprietdfioptice.:

suportului(opti

ce de refraclieminim c6nd axa opticd estenormaldpe suprafala uniaxiale);

- putere

rotafiea luminiideordinula sutederotafiicompletede I mm fatd

decuar!carear 24"lmm -ore

dereflexiea luminii polarizale:

- vectorii trmp cedirectia - form Grandjean. Aceste la rAndullui

electriciai luminiiincidentegireflectateserotescin

direcfiiopuse,in

plane

rotale nuesteafectatdprinreflexiepecristalesolide; tn unele cazuri franjuri alternantede lumind denumite

prietafi suntsensibilela aranjamentulmoleculelor,aranJrrmentcare

rfi modificatpecalechimicd,electricd,magneticd,termicd etc.

Rolul şi importanţa tehnologiei. Principiile tehnologiei

21

1
1

ROLUL ŞI IMPORTANŢA TEHNOLOGIEI. PRINCIPIILE TEHNOLOGIEI

1.1. GENERALITĂŢI

Lexiconul tehnic român atribuie cuvântului ,,tehnologie’’ două sensuri:

- ştiinţa metodelor şi mijloacelor de prelucrare a materialelor;

- ansamblul proceselor, metodelor, procedeelor, operaţiilor etc. utilizate în scopul obţinerii unui anumit produs cu o anumită utilitate socială. Analizând cele două definiţii şi luând în considerare şi alte sensuri întâlnite în texte de specialitate, se constată că semnificaţia termenului

,,tehnologie’’ a evoluat de la sensul restrâns al ştiinţei metodelor de producţie, la înţelesul larg al ştiinţei tehnicilor umane. Se poate spune că asistăm la o dublă expansiune a noţiunii de tehnologie:

- o expansiune a conţinutului care, limitat iniţial la metodele de muncă, a

înglobat treptat şi mijloacele tehnice de producţie pentru ca, în ultima vreme, să cuprindă o sistematizare ştiinţifică a tuturor cunoştinţelor necesare elaborării unor

scheme logice, coerente, care să constituie sistemele tehnologice moderne;

- o expansiune a domeniului de acţiune care, limitat iniţial la producţia de

bunuri materiale, a inclus apoi prestaţiile de servicii cu caracter tehnic (reparaţiile, transporturile, gospodăria casnică etc.), pentru ca astăzi să se extindă şi în sfera

producţiei spirituale (creaţiile artistice, organizarea timpului liber, sportul, turismul etc.). Având în vedere aceste fenomene se poate afirma că tehnologia este ştiinţa aplicării tuturor ştiinţelor. O definiţie mai pe scurt şi cuprinzătoare ar fi:

tehnologia este ştiinţa care studiază toate transformările la care este supusă

22

Tratat de tehnologia materialelor

substanţa în procesele tehnologice de lucru şi modalitatea conducerii acestor transformări în vederea obţinerii produselor necesare societăţii, în condiţii tehnico-economice optime.

Datorită ariei foarte largi pe care o cuprinde şi a multitudinii de fenomene pe care le foloseşte tehnologia, se pune întrebarea dacă tehnologia este sau nu o ştiinţă. Răspunsul vine imediat, dacă admitem că la baza ei stau o serie de legi şi principii general valabile, care o deosebesc de celelalte ştiinţe. Tehnologia se deosebeşte de celelalte ştiinţe prin următoarele:

- este o ştiinţă tehnică aplicativă deoarece urmăreşte un scop practic

nemijlocit (sunt foarte multe cunoştinţe despre gama largă de fenomene ale naturii, dar pentru a le utiliza în vederea realizării de produse este necesară această ştiinţă

tehnologia). De exemplu, legea gravitaţiei se cunoaşte de peste 300 de ani, dar utilizarea ei în vederea obţinerii de produse utile societăţii a fost posibilă numai odată cu dezvoltarea tehnologiilor cosmice;

- este dependentă de timp şi de spaţiu deoarece oricare descoperire a

legilor naturii este făcută utilă societăţii printr-o anumită tehnologie, iar modul de utilitate este perfecţionat în timp tot de o tehnologie (de exemplu: ideea

calculatorului este cunoscută cu mii de ani înainte de Cristos, dar atingerea performanţelor actuale, în forma actuală de prezentare, a fost posibilă numai datorită evoluţiei tehnologiei). Dependenţa de spaţiu se bazează pe modul cum gândesc şi acţionează oamenii locului de muncă respectiv, pe experienţa acestora, pe posibilităţile concrete ale locului de muncă şi, mai ales, pe scopul urmărit (de exemplu: autoturisme se fac şi în România şi în Germania şi în Rusia, dar tehnologia de fabricaţie este diferită cu toate că se lucrează la acelaşi produs, cu aceleaşi destinaţii şi utilitate socială);

- nu rezolvă problema realizării unui singur produs, ea rezolvă problemele

obţinerii unei producţii industriale, de serie diversificată, cu aceeaşi utilitate socială, devenind în acest fel o condiţie esenţială a dezvoltării societăţii umane. Această caracteristică a tehnologiei a condus în ultima vreme la apariţia expresiei:

,,tehnologia este principala cale de risipă prin care omenirea îşi consumă resursele’’ - ţinând cont de semnalul de alarmă tras de criza de energie, criza de materii prime, criza de protecţie şi criza de încredere. În acelaşi timp a apărut însă

şi expresia: ,,tehnologia principală sursă de economie’’, pentru că numai prin valorificarea imenselor resurse de economii ascunse în tehnologie, prin îmbunătăţirea cercetării tehnologice şi optimizarea proceselor de producţie este posibilă soluţionarea crizei energetice, de materii prime, crizei de protecţie şi crizei de încredere, care de fapt formează o criză tehnologică. Eforturile tehnologiei sunt canalizate acum în două direcţii cunoscute: pe de o parte, reducerea consumurilor şi, pe de alta, crearea de noi resurse;

- aplică toate legile celorlalte ştiinţe ale naturii în vederea transformării

Rolul şi importanţa tehnologiei. Principiile tehnologiei

23

substanţei în produse social utile, dar este guvernată şi de o serie de principii care fundamentează orice tehnologie. Aceste principii sunt: principiul multidimensional, principiul eficienţei, principiul informaţiei şi altele.

1.2. PRINCIPIILE TEHNOLOGIEI

1.2.1. Principiul multidimensional

Orice tehnologie este o sumă de procese multidimensionale, cu foarte mulţi parametri, rezultaţi din interacţiunea concretă a unor materiale reale cu mijloacele de transformare ale acestora. Pentru a înţelege multitudinea de factori care apar într-o tehnologie trebuie definit procesul de producţie.

1.2.1.1. Procesul de producţie

Pentru existenţa sa şi pentru progresul societăţii omul crează în permanenţă în urma unor procese de muncă bunuri materiale şi spirituale. Rezultatele proceselor de muncă în care omul acţionează asupra obiectelor muncii (materiale, piese etc.) cu ajutorul mijloacelor de muncă (scule, maşini-unelte, aparate etc.) poartă denumirea de produse. Noţiunea de produs este foarte largă, ea cuprinzând mijloacele de producţie (maşini, utilaje, scule, aparate etc.), bunurile materiale naturale (minerale, vegetale, animale), bunurile de consum etc. Orice produs este o sumă de repere, fiecare reper caracterizându-se prin proprietăţi şi prin formă (fig.1.1). Proprietăţile rezultă din natura materialului cu o anumită structură şi compoziţie chimică, iar forma se obţine în urma interacţiunii cu mijloacele de transformare. Forma şi proprietăţile sunt implicate sau implică un anumit rol funcţional.

Produs
Produs

=

Proprietăţi Structură Material Compoziţie chimică n Rolul funcţional ∑∑∑∑ Repere i ==== 1 Formă
Proprietăţi
Structură
Material
Compoziţie
chimică
n
Rolul funcţional
∑∑∑∑
Repere
i ====
1
Formă
Interacţiunea cu
mijloacele de
Prescripţii
transformare
tehnologice
Fig. 1.1. Structura unui produs.

24

Tratat de tehnologia materialelor

Crearea oricărui produs este rezultatul unui proces de producţie, definit ca fiind un proces tehnico-economic complex, care cuprinde întreaga activitate desfăşurată într-un loc de muncă (fig.1.2). Componenta principală a unui proces de producţie o constituie procesele de bază, care contribuie direct la transformarea materiilor prime în produse finite, ca de exemplu: obţinerea de semifabricate turnate, forjate, sudate etc., prelucrarea prin aşchiere a semifabricatelor pentru obţinerea pieselor finite, tratamentele termice sau termochimice, asamblarea pieselor şi subansamblelor reprezentând produsul finit, repararea şi recondiţionarea acestuia în vederea recăpătării sau schimbării rolului funcţional. Procesele auxiliare ajută la buna desfăşurare a proceselor de bază cuprinzând: construirea de scule, dispozitive şi verificatoare (SDV-uri); întreţinerea şi repararea maşinilor şi utilajelor folosite în cadrul proceselor de bază; transportul pieselor, semifabricatelor şi materialelor pe teritoriul întreprinderii etc. Pentru buna desfăşurare a procesului de producţie sunt necesare şi alte activităţi, ca de exemplu, cele de pregătire a proceselor de bază şi auxiliare, activităţi de conducere şi activităţi de desfacere şi livrare. Practic, un proces de producţie nu se consideră încheiat până când produsele realizate nu au fost desfăcute pe piaţă şi testate din punct de vedere al cerinţelor.

Proces de producţie Procese de Procese de Procese livrare şi conducere auxiliare Procese de bază
Proces de producţie
Procese de
Procese de
Procese
livrare şi
conducere
auxiliare Procese
de bază
Procese de pregătire a proceselor
de bază şi auxiliare
desfacere
Pregătire
de elaborare
organizatorică
Procese de
de semifabricare
Pregătire
deservire
tehnică
de tratament
Procese
Pregătire
anexe
de fabricare
economică
de control
de asamblare
de reparare şi
recondiţionare

Fig. 1.2. Structura unui proces de producţie.

Fiecare din aceste procese este influenţat de o serie de parametri f 1 , f 2 , …, f n , astfel încât tehnologia de realizare a produsului este o funcţie de forma

Rolul şi importanţa tehnologiei. Principiile tehnologiei

25

T

=

F

(

f

1

,

f

2

,

,

f n

)

.

(1.1)

Schema generală de obţinere a unui produs se prezintă în figura 1.3. Nu este obligatorie întotdeauna respectarea acestei ordini, în foarte multe situaţii sunt

scurtcircuitări (I, II

propus). De exemplu, în cazul I, când scopul final îl reprezintă obţinerea unui semifabricat sunt necesare doar etapele 1 şi 2. Când scopul final îl constituie obţinerea unei piese turnate sau deformate se poate pleca de la un semifabricat iniţial (cazul II) sau de la materia primă sub formă naturală (cazul III), scurtcircuitând anumite etape. De asemenea, se poate pleca de la un material sub formă primară (de exemplu, un lingou) şi să se treacă direct la o prelucrare dimensională prin turnare sau deformare plastică (cazul IV).

VI etc., depinde de produsul ce se vrea obţinut şi de scopul

Materia primă sub formă naturală Intrare 1 Materiale sub formă primară (lingouri, blocuri, pulberi etc.)
Materia primă sub formă naturală
Intrare
1
Materiale sub formă primară (lingouri, blocuri, pulberi etc.)
I
2
Semifabricate (bare, plăci, table etc.)
III
IV
3
Tratament termic primar
II
4
Prelucrare dimensională (turnare, deformare, aşchiere etc.)
5
Tratament termic final (recoacere, călire, revenire,
V
stabilizare dimensională)
VI
6
Prelucrare finală
7
Control final
8
Asamblare repere
9
Control final
Ieşire
Produsul

Fig. 1.3. Schema generală de obţinere a unui produs.

În fiecare etapă de obţinere a produsului interacţionează foarte mulţi parametri g 1 , g 2 , …, g i , foarte multe variabile de material, de maşini şi utilaje, de calificarea muncitorului, de natura prelucrării, de anotimp şi chiar de starea de moment a muncitorului, astfel încât tehnologia devine o funcţie de forma

T = F [f 1 (g 1 , g 2 , …, g i ), f 2 (g 1 , g 2 , …, g i ), … , f n (g 1 , g 2 , …, g i )].

(1.2)

26

Tratat de tehnologia materialelor

O tehnologie optimă de obţinere a unui produs presupune utilizarea unor metode de determinare a interdepenedenţelor dintre multitudinea de parametri ce apar în fiecare etapă a procesului de transformare a substanţei (metoda corelaţiei multiple, metoda celor mai mici pătrate, metoda factorialelor etc.). Pentru buna desfăşurare a procesului de producţie, întreprinderea constructoare de maşini, ca de altfel orice societate economică a unei ramuri a oricărei economii, trebuie să dispună de o organizare corespunzătoare scopului propus (fig.1.4). Produsele şi procesele de producţie sunt concepute, proiectate, organizate şi conduse, din punct de vedere tehnico-economic, de specialişti cu calificare corespunzătoare.

Tema de necesitate Cercetare fundamentală Decizia - Cercetare aplicativă NU necesităţii realizării - Studii
Tema de necesitate
Cercetare fundamentală
Decizia
-
Cercetare aplicativă
NU
necesităţii realizării
- Studii tehnico-economice
produsului
-
Studii marketing
DA
Dezvoltarea
Cercetarea tehnologică
a realizării produsului
experimentală
a produsului
DA
Decizia
NU
tehnologică
Prototip, experimentare,
acceptare
DA
Pregătirea
şi realizarea
seriei zero
NU
NU
Omologarea
seriei zero
DA
Elaborarea documentaţiei tehnologice
Completări
în
pregătire
NU
Decizia de
DA
Organizarea
Activitatea
producţie
producţiei
de producţie
NU

Fig. 1.4. Schema organizării activităţii inginereşti într-o întreprindere industrială.

Componenta de bază în organizarea unei întreprinderi este secţia. În funcţie de profilul lor, secţiile pot fi: de pregătire a fabricaţiei în care se întocmeşte toată documentaţia necesară procesului de producţie; de bază în care

Rolul şi importanţa tehnologiei. Principiile tehnologiei

27

se desfăşoară o parte a procesului de producţie (procesele de bază), în scopul obţinerii unei părţi a unui produs sau a întregului produs; auxiliare în care se desfăşoară procesele auxiliare; de deservire în care se desfăşoară procesele de deservire a secţiilor de bază sau auxiliare.

1.2.2.2. Procese tehnologice

Procesul tehnologic este o parte componentă a procesului de producţie în decursul căruia se efectuează logic şi treptat modificările şi transformările materialelor necesare obţinerii produsului. În cadrul procesului tehnologic, materia primă, cu proprietăţile neadecvate utilizării directe, este supusă unui şir lung de transformări fizico-chimice în vederea obţinerii unui produs cu proprietăţi şi funcţii bine stabilite, conform cu o anumită utilitate socială. Transformările fizico-chimice efectuate au loc atât în procesele tehnologice de extracţie, care se execută asupra resurselor naturale şi au ca rezultat obţinerea materialelor brute, cât şi în procesele tehnologice de fabricare ce se exercită la început asupra materialelor brute şi au ca rezultat obţinerea produselor

(fig.1.5).

Resurse Materiale Produs Elaborare Fabricare naturale brute fabricat
Resurse
Materiale
Produs
Elaborare
Fabricare
naturale
brute
fabricat

Fig. 1.5. Schema generală a realizării produselor fabricate.

În funcţie de scopul urmărit, procesele tehnologice utilizate în construcţia de maşini şi aparate pot conduce la:

ale

materialelor;

calităţii

suprafeţelor semifabricatelor şi pieselor.

tehnologice

(fig.1.6):

de prelucrare, prin care materiile prime îşi modifică treptat starea, compoziţia, forma, dimensiunile, rugozitatea şi poziţia reciprocă a suprafeţelor (fig.1.7). Procesul tehnologic de prelucrare poate fi:

de elaborare se efectuează pentru a se extrage metale sau

aliaje industriale brute (elaborare primară) sau de puritate înaltă (elaborare

Se

modificarea

modificarea

pot

deosebi

proprietăţilor

formei,

astfel,

fizico-chimice

şi

fizico-mecanice

reciproce

de

procese

şi

dimensiunilor,

următoarele

poziţiei

categorii

secundară);

de semifabricare şi prelucrare dimensională se efectuează

pentru obţinerea de semifabricate sau piese, prin modificarea formei,

dimensiunilor, poziţiei reciproce şi calităţii suprafeţelor;

28

Tratat de tehnologia materialelor

de tratament se efectuează pentru modificarea proprietăţilor fizico-chimice şi fizico mecanice ale unui material, fie în întreaga masă, fie numai în straturile de suprafaţă;

de asamblare prin care piesele sunt grupate ordonat în subansamble şi apoi în ansamble, de regulă reprezentând produsele finite (fig.1.8);

de prelucrare de asamblare PROCES TEHNOLOGIC de control de reparare şi recondiţionare
de prelucrare
de asamblare
PROCES
TEHNOLOGIC
de control
de reparare şi
recondiţionare

de elaborare materiale

de semifabricare

de prelucrare dimensională

de tratament

de tratament demontabil ă nedemontabil ă distructiv nedistructiv

demontabilă

nedemontabilă

de tratament demontabil ă nedemontabil ă distructiv nedistructiv

distructiv

nedistructiv

pentru acelaşi rol funcţional

pentru un alt rol funcţional

Fig. 1.6. Principalele categorii de procese tehnologice.

Procese tehnologice de semifabricare

de procese tehnologice. Procese tehnologice de semifabricare Materii Materiale Semifabricat Semifabricat

Materii

Materiale

Semifabricat

Semifabricat

Piesa

prime

brute

finită

Semifabricat Piesa prime brute finit ă Procese tehnologice de elaborare Procese tehnologice de

Procese tehnologice de elaborare

prime brute finit ă Procese tehnologice de elaborare Procese tehnologice de prelucrare mecanic ă ş i

Procese tehnologice de prelucrare mecanică şi tratament termic

Fig. 1.7. Structura procesului tehnologic de prelucrare.

de control prin care se determină precizia geometrică şi calitatea semifabricatelor, pieselor şi respectiv a produselor, în conformitate cu documentaţia tehnologică;

de reparare şi recondiţionare prin care pieselor sau subansamblelor

care s-au degradat în timp, ca urmare a solicitărilor din timpul funcţionării, li se restabilesc caracteristicile iniţiale. Elementul de bază al oricărui proces tehnologic îl constituie operaţia tehnologică, definită ca fiind o activitate ordonată şi limitată în timp, efectuată de către un muncitor sau o echipă de muncitori fără întrerupere, la un singur loc de muncă, cu uneltele şi utilajele necesare, asupra unuia sau mai multor materiale sau obiecte, în scopul modificării proprietăţilor fizico chimice, formei, dimensiunilor, netezimii şi aspectului suprafeţelor. Operaţiile la rândul lor se

Rolul şi importanţa tehnologiei. Principiile tehnologiei

29

subdivid în faze, care sunt deci părţi ale operaţiei şi care se realizează într-o singură aşezare şi poziţie a piesei de prelucrat, cu aceleaşi unelte de lucru şi cu acelaşi regim de lucru. În timpul fazelor de lucru operatorul execută treceri şi mânuiri (totalitatea mişcărilor efectuate în timpul lucrului). Prin urmare, orice proces tehnologic are structura generală prezentată în figura 1.9. De exemplu, un proces tehnologic de obţinere a unei piese finite presupune parcurgerea mai multor etape de prelucrare a unui semifabricat iniţial

(fig.1.10).

Piesa Piesa finită 1 finită 2
Piesa
Piesa
finită 1
finită 2

Subansamblul

A

Piesa Piesa Piesa finită i finită j finită k
Piesa
Piesa
Piesa
finită i
finită j
finită
k

Subansamblul

B

Ansamblu

= Produs finit

Piesa finită n
Piesa
finită n

Subansamblul

N

Fig. 1.8. Schema unui proces tehnologic de asamblare.

Proces tehnologic

=

l