Capitolul 1:Notiuni generale privind identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu 1.

1 Termeni si expresii n sensul prezentei metodologii, termenii i expresiile de mai jos au urmtoarele nelesuri: a) agent - factorul activ rezultat n caz de incendiu, care provoac diferite fenomene fizice, chimice, electromagnetice sau iologice, cu aciuni i efecte asupra construciilor, instalaiilor i a utilizatorilor! ) ardere, com ustie - reacia exoterm a unei su stane cu un com urant care emite eflueni nsoii de flcri i"sau incandescen! c) arson - termen de origine englez, intraducti il, ce desemneaz un incendiu provocat printr-o aciune intenionat! e) reacie la foc - comportarea unui material care, prin propria sa descompunere, alimenteaz un foc la care este expus, n condiii specificate! f) clase de reacie la foc - expresiile cantitative formulate n termeni de performan pentru modul de comportare a produselor la aciunea focului, n condiii de utilizare final, structurate ntr-o serie de niveluri de performan! g) comportare la foc - schim area sau meninerea proprietilor fizice i"sau chimice ale unui produs expus la foc! h) densitate de sarcin termic - raportul dintre sarcina termic i suprafaa pardoselii spaiului afectat de incendiu! j) incendiu - arderea autontreinut, care se desfoar fr control n timp i spaiu, care produce pierderi de viei omeneti i"sau pagu e materiale i care necesit o intervenie organizat n scopul ntreruperii procesului de ardere! #) risc de incendiu - produsul dintre pro a ilitatea de iniiere a unui incendiu ntrun proces tehnologic sau ntr-o situaie tehnic dat i importana estimat a pagu elor sau a consecinelor lor la apariia incendiului! l) risc de incendiu acceptat - nivelul-limit maxim al riscului de incendiu, considerat accepta il din punct de vedere al gravitii consecinelor incendiului, corelat cu pro a ilitatea de iniiere a evenimentului respectiv! m) sistem - ansam lul de elemente materiale, umane i"sau informaionale asociate ntr-o relaie de interdependen, situat ntr-un mediu dat, care ndeplinete una sau mai multe funcii specificate, n scopul desfurrii corespunztoare a uneia ori mai multor activiti! n) sarcin termic de incendiu - energia termic care poate fi produs prin arderea complet a tuturor materialelor com usti ile coninute ntr-un spaiu, inclusiv finisajele tuturor suprafeelor! o) surs de aprindere"iniiere a arderii - sursa de energie care produce o ardere, aceasta put$nd fi un fenomen fizic, chimic sau de alt natur, care genereaz o cantitate de energie capa il de a iniia aprinderea unui material sau mediu com usti il! p) consecine - rezultatul sau rezultatele evenimentelor, exprimate negativ ori pozitiv, cantitativ sau calitativ! %) pro a ilitate de producere a incendiilor - msura n care un eveniment de tip incendiu este pro a il s se produc! se exprim n numr de evenimente produse ntr-o unitate de timp!

1.2. Generalitati privind constructiiole si instalatiile dintr-un depozit de produse petroliere Construciile se prevd, dup caz, cu instalaii de semnalizare i stingere a incendiilor, potrivit reglementrilor de specialitate. n scopul asigurrii singuranei la foc a utilizatorilor. construciilor, instalaiile de semnalizare i stingere a incendiilor, mainile, utilajele, aparatur, echipamentele de protecie i produsele pentru prevenirea i stingerea incendiilor necesare, sa stabilesc conform normativului i a reglementrilor tehnice specifice, putnd fi suplimentate conform opiunii beneficiarului, n funcie de riscurile de incendiu i de condiiile de propagare incendiilor, de categoria de importan a construciilor, de importana i valoarea acestora, precum i de posibilitile reale de alarmare, alertare i intervenie a forelor de intervenie. Instalaiile de semnalizare i de stingere a incendiilor, sa prevd cu acionare manual, dac observarea incendiului se poate asigura n timp util, sau cu acionare automat. cionarea automat a instalaiilor de semnalizare i de stingere a incendiilor, de regul, se asigur la construcii i spaii unde nu e!ist o permanent supraveghere uman, cnd incendiul nu poate fi uor observat sau atunci cnd, datorit riscului de incendiu ori al condiiilor de siguran la foc a oamenilor i bunurilor, este necesar o intervenie rapid. Instalaiile cu acionare automat se prevd ntotdeauna i cu posibiliti de acionare manua"a construciile, spaiile i ncperile echipate cu instalaii automate de stingere, se prevd instalaii de semnalizare a incendiilor numai cnd sunt sau se afl n construcii de importan deosebit sau cu risc mare, asigurndu#se semnalizarea izbucnirii incendiului nainte de intrarea n funciune a instalaiilor automate de stingere.

A.Generalitati privind rezervoarele de produse petroliere &ezervoarele pentru depozitarea produselor petroliere lichide vor fi construite conform '()' sau dupa un proiect ela orat de un proiectant specializat*+n exploatare se va urmari daca se mentine forma geometrica proiectata a mantalei si capacului rezevorului si daca nu apar unele deformari locale*,rice deformare constatata la mantaua sau la capacul rezervorului va fi adusa la cunostinta in scris conducerii intreprinderii pentru a sta ili masurile necesare*-epozitarea supraterana a enzinelor se recomanda sa se faca in rezervoare cu capac fix si mem rana plutitoare,sau cu capac plutitor*&ezervoarele cu capacitati mai mici de ./m0 pentru depozitarea enzinelor in vederea reducerii pierderilor de evaporare se recomanda sa se monteze su teran*+n depozitele unde nu exista o sursa de a ur pentru depozitarea produselor congelate1uleiuri) se recomanda montarea de rezervoare supraterane* &ezervoarele cilindrice verticale cu capac fix montate suprasol vor tre ui dotate cu urmatoarul echipament1conform '()' .234-34): -gura de vizitare -gura de lumina -gura etansa pentru luarea pro elor si efectuarea masuratorilor, prevazuta cu piulita fluture sau alt sistem de inchidere -stut pentru impingere -stut pentru tragere -stut pentru egalizarea presiunii in spatii de vapori masurarea nivelului pentru aerisire -aparat pentru -stut

stut si supapa hidraulica de respiratie1de siguranta) cu opritori de flacari

-manometru diferential pentru verificarea etanseitatii rezervorului -stut de scurgere1montat pe manta sau pe fundul rezervorului) -stut pentru intrarea a urlui in serpentina -stut pentru iesirea a urului1condensului) din serpentina -teaca pentru regulatorul de temperatura -teaca pentru termometru -instalatie fixa de racire numai pentru rezervoarele sau grupele de rezervoare de enzina, petrol si 5hite spirit cu capacitati mai mari decat 62//mc -scara exterioara -podet de acces pentru achipamentul de pe capac -priza pentru legare,electrica la pamant -gura de vizitare pentru agitator

B. C!"T # T$"#C A% &'T"$%!%!# &etrolul (rut 1numit si titei ) este un produs de natura organica, care se gaseste in pamant su forma de zacaminte*(iteiul a fost cunoscut din cele mai vechi timpuri de catre asirieni si egipteni si folosit in stare ruta, ca liant in unele constructii, ca material incendiar in raz oaie, la conservarea mumiilor, la impregnarea lemnului pentru cora ii etc* 7rima cercetare de la orator a titeiului dateaza din 8426 17* 9ucasie5itz) cand se o tine prin distilare petrol lampant* +n 8423 s-a contruit langa 7loiesti dupa proiectul lui (h* :ehedinteanu prima distilarie de titei 1gazarie) din lume, cu dimensiuni industriale ! in acelasi an ;ucurestiul devine primul oras din lume luminat pu lic cu petrol lampant, iar petrolul romanesc este primul care apare in comertul international* tare naturala* <acamintele de titei au o arie de raspandire mare 1)sia, =uropa, )merica de >ord, )merica ?entrala, )frica), principalele tari producatoare fiind : &usia, '@), Aenezuela, )ra ia 'audita, +ran, +ra#, +ndonezia, )lgeria, 9i ia*<acamintele petroliere din tara noastra sunt grupate in trei zone geografice situate in :oldova 1Bud* ;acau), :untenia1Bud* 7rahova, Ciurgiu, +alomita, -im ovita si )rges) si ,ltenia1Bud* Ailcea, Corj si -olj)* Compozitie.

-in punctul de vedere al compozitiei chimice ,titeiul este un amestec complex de hidrocar uri gazoase si solide dizolvate in hidrocar uri lichide* -e aceea el se prezinta in natura in stare lichida * (iteiul mai contine compusi organici cu oxigen 1fenoli,acizi naftetici),cu sulf1tiofen,mercaptani),cu azot 1chinolina)* +n titei se gasesc hidrocar uri aciclice saturate 1alcani sau parafine),hidrocar uri ciclice saturate1cicloparafine sau naftene) si hidrocar uri aromatice*)ceste trei clase de hidrocar uri in proportii diferite se gasesc in toate tipurile de titei* $riginea titeiului* (iteiul s-a format in straturile adanci ale scoartei prin actiunea apei asupra car urilor metalice: ?a?6 ,)lD?0 etc*,care in contact cu apa se descompun rezultand acetilena ,metan si alte hidrocar uri si su actiunea temperaturii si presiunii inalte din interiorul pamantului si in prezenta catalizatorilor naturali1oxizi si saruri metalice),hidrocar urile nesaturate sau polimerizat formand titeiul de azi* (eoria organica se fundamenteaza pe mai multe ipoteze , si anume : titeiul este de origine vegetala 1Eiguier),formandu-se din plante prin putrezirea acestora si transformarea lor in metan,dioxid de car on si acizi grasi etc* titeiul este de origine animalica 1=ngler),rezultand din transformarea grasimilor animalelor marine ,in special a pestilor ,la temperaturi si presiuni mari in scoarta pamantului ! titeiul este de origine mixta ,vegetala Fanimala 17otonie) si prin transformarea unor plante si animale marine microscopice acterii 1microplanton), acoperite de namol ,si su namolul* actiunea unor

anaero ea rezultat o materie organica ,numita GsapropelH care a im i at

-atorita transformarilor geologice ale scoartei pamantului ,namolul cu GsapropropelH a fost acoperit cu alte straturi de pamant *'u influenta temperaturii si a presiunii inalte GsapropelulH din namol a suferit apoi transformari chimice rezultand titeiul*+n majoritatea cazurilor ,titeiul astfel format n-a ramas in locul de formare printer rocile permea ile adunanduse su forma de zacaminte in straturile de nisip inconjurate de straturi de argila impermea ila sau marna*

&roprietati (iteiul rut, este un lichid vascos ,de culoare runa-neagra ,cu

reflexe al astrui,rareori gal ui* )re miros caracteristic ,este insolu il in apa si mai usor decat apa ,densitatea lui variind intre /,3// si /,I0/ g"cm 0 * >u are temperatura de fier ere fixa ,fiind un amestec complex de hidrocar uri* )erivatele titeiului 7rincipalele derivate ale titeiului sunt urmatoarele : ;enzina usoara ;enzina grea Jhite-spirit Caze de cracare (itei 7etrol lampant ;enzine :otorina @leiuri 7acura prin cracare ;itum 7arafina ?ocs de petrol

 7acura de cracare

Ceneralitati privind rezervoarele de produse petroliere

&ezervoarele pentru depozitarea produselor petroliere lichide vor fi construite conform '()' sau dupa un proiect ela orat de un proiectant specializat*+n exploatare se va urmari daca se mentine forma geometrica proiectata a mantalei si capacului rezevorului si daca nu apar unele deformari locale*,rice deformare constatata la mantaua sau la capacul rezervorului va fi adusa la cunostinta in scris conducerii intreprinderii pentru a sta ili masurile necesare*-epozitarea supraterana a rezervoare cu capac fix si enzinelor se recomanda sa se faca in mem rana plutitoare,sau cu capac

plutitor*&ezervoarele cu capacitati mai mici de ./m0 pentru depozitarea enzinelor in vederea reducerii pierderilor de evaporare se recomanda sa se monteze su teran*+n depozitele unde nu exista o sursa de a ur pentru depozitarea produselor congelate1uleiuri) se recomanda montarea de rezervoare supraterane* &ezervoarele cilindrice verticale cu capac fix montate suprasol vor tre ui dotate cu urmatoarul echipament1conform '()' .234-34): -gura de vizitare -gura de lumina -gura pentru luarea pro elor si efectuarea masuratorilor, prevazuta cu piulita fluture sau alt sistem de inchidere etansa -stut pentru impingere -stut pentru tragere -stut pentru egalizarea presiunii in spatii de vapori -aparat pentru masurarea nivelului -stut pentru aerisire -stut si supapa hidraulica de respiratie1de siguranta) cu opritori de flacari

-manometru diferential pentru verificarea etanseitatii rezervorului -stut de scurgere1montat pe manta sau pe fundul rezervorului) -stut pentru intrarea a urlui in serpentina

-stut pentru iesirea a urului1condensului) din serpentina -teaca pentru regulatorul de temperatura -teaca pentru termometru -instalatie fixa de racire numai pentru rezervoarele sau grupele de rezervoare de enzina, petrol si 5hite spirit cu capacitati mai mari decat 62//mc -scara exterioara -podet de acces pentru achipamentul de pe capac -priza pentru legare,electrica la pamant -gura de vizitare pentru agitator

CA&#T$%!% ### N$T#!N# )' &"' C$*B! T#B#%#TAT'A

SUBSTANTELOR

1.1 +'N$*'N!% )' A")'"' -ezvoltarea unui incendiu este un fenomen aleatoriu,o insumare de procese fizice si chimice,care se amplifica si devin tot mai complexe pe masura ce se inainteaza in timp,astfel incat nu este posi ila descrierea lui prin scheme simple* 'tudierea aprofundata a fenomenelor de ardere reprezinta o prima etapa in descifrarea mecanismelor de aparitie si dezvoltare a incendiului* +n prezent,termenul de ardere sau combustie este reglementat prin '()' 88/I3"843 unde a fost definit prin Kreactia unui material cu oxigenul,cu degajare de caldura,fenomen insotit de,in general,de emisie de flacari si"sau emisie de fumL*)rderea este deci posi ila numai in conditiile existentei a trei factori: -prezenta com usti ilului,material suscepti il sa treaca in stare de com ustie in prezenta focului sau a temperaturilor inalte!

-prezenta com urantului-su stanta care intretine arderea1oxigenul din aer sau su stante care pot ceda oxigen)! -amorsarea reactiei-prin realizarea energiei de aprindere sau prin sursa de foc* )rderea are loc aproape intodeauna in faza gazoasa,amestecul aer-gaz com usti il in reactie,cu emisie de lumina,constituind o flacara* ?om ustia fara flacara a materialelor ce raman in stare solida in timpul reactiei,chiar daca produsul arderii este partial sau total un gaz defineste o ardere mognita. +n urma arderii rezulta produse de ardere1gaze de ardere si in cazul arederii corpurilor solide,resturi minerale Fcenusa)precum si o mare cantitate de caldura disipata in modiul inconjurator*-aca arderea nu este completa rezulta fumul,un ansam lu vizi il de particule si"sau lichide in suspensie in aer* ?uloarea fumului este un indiciu al materialelor aflate in com ustie*

:ateriale su stante

si

Caracteristicile fumului

?uloare ;run-inchis >egru- run ?enusiu-inchis Cal en- run )l -dens Cal en-al ?enusiu-negru )l )l dens >egru inchis >egru )l -negru

:iros 'pecific 'ulfuros 'pecific +ritant @sturoi 'pecific &asina Eara Eara Midrocar uri @leios 'pecific

Cust )crisor )cid )cid )cid Eara )crisor )crisor :etalic )lcalin Eara )crisor )cid

com usti ile* ;um ac ?auciuc ?eluloid ?om inatii de azot Eosfor Martie,paie,fin 9emn :agneziu 7otasiu metalic 7olistiren 7oliclorura de vinil 'ulf

C%A #+#CA"'A

!B TANT'%$" )#N &!NCT )' ,')'"' A%

C$*B! T#B#%#TAT## Combustibilitatea reprezinta proprietatea unui material de a se aprinde si de a arde in prezenta aerului,contri uind la cresterea cantitatii de caldura dezvoltata de incendiu* :aterialele si elementele de constructie se clasifica din punct de vedere al com usti ilitatii in doua grupe: -incom usti ile-?/!cele care su actiunea focului sau a temperaturilor inalte nu se aprind,nu ard mocnit si nu se car onizeaza! -com usti ile-care,functie de proprietatea lor de a se aprinde usor sau greu si de capacitatea de a contri ui la dezvoltarea incendiului se clasifica in D clase de com usti ilitate: ?8-practic neinflama ile! ?6-dificil inflama ile! ?0-mediu inflama ile!

?D-usor inflama ile :aterialele din grupele ?8-?6 sunt definite ca greu com usti ile-arderea avand loc numai in cazul existentei unei surse exterioara de foc sau de temperaturi ridicate* +ncadrarea in clasele de com usti ilitate se face pe materialelorrealizate conform '()' 4224-8I34* 7entru alte materiale com usti ile,folosite sau nu in constructii,se utilizeaza metode detaliate in '()' 36D4-8I48,4/62-8I4D,precum si metode ela orate sau adaptate dupa standarde straine in cadrul ?entrului de studii,experimentarii si specializare p*s*i* 1.- &!T'"'A CA%$"#+#CA 7uterea calorifica reprezinta o caracteristica a su stantelor com usti ile,indiferent de starea lor de agregare* Puterea calorifica reprezinta caldura degajata prin arderea completa a unei cantitati unitare de com usti il18#g pentru com usti ili solizi sau 8m0> in cazul celor gazosi)* ?onform definitiei puterea calorifica a unui com usti il se exprima in B"# g sau B"m0>* Eunctie de luarea sau nu in consideratie a cantitatii de caldura utilizara pentru vaporizarea apei continute,sunt definite doua notiuni:-puterea calorifica superioara si puterea calorifica inferioara1ce reprezinta cantitatea de caldura utila degajata prin arderea completa a unei cantitati de com usti il egala cu unitatea,din care sa scazut canditatea de caldura luata pentru vaporizarea apei continuta in gazele de ardere)* 7entru a aprecia rolul unui material intrun incendiu se considera exclusiv puterea calorifica inferioara,deoarece gazele arse nu se acumuleaza decat rareori intr-o incinta degajandu-se spre exterior,iar vaporii de apa nu condenseaza de focar* aza incercarilor

Aalorile puterilor calorifice inferioare pentru cateva su stante com usti ile:

'u stanta Caze naturale )cetilena )moniac ,xid de car on 7ropan :etan

7uterea calorifica 'u stanta Q#B"m0>R D/8I0 2.ID/ 8D8I0 86.DD I0232 023I3 )lcool ;enzen ;enzina Caze lichefiate :otorina (oluen 7oliuretan 7olistiren 7isla 9acuri,vopseluri ?herestea rad ?herestea fag,stejar

7uterea calorifica Q#B"#gR 6.3I. D/8I0 D6/02 D./22 D84D0 D/264 6D0// 6D0// 666// D842/ 804// 8I62/

'arcina termica-conform '()' 8/I/0"6-8I3I1care contine detalii de aplicare)reprezinta cantitatea de caldura pe care o poate degaja,pri com ustie completa,totalitatea materialelor com usti ile fixe si mo ile,existente in spatiul aferent de incendiu*)stfel:
n

'NOP Ni :i Q:BR
iO8

unde:Ni este puterea calorifica inferioara a unui material,in :B"Sg sau :B"m 0>!nnumarul materialelor de acelas felin spatiul respectiv!: i-masa materialelor com usti ile de acelas fel,in Sg* 1.. !B TANT' C$*B! T#B#%' GA/$A ' @nele su stante gazoase sunt com usti ile la temperatura normala:hidrogenul,oxidul de car on,hidrocar uri cu mai mult de D atomi de car on,precum si cateva amestecuri gazoase complexe cum sunt:gazul natural,gazul de sonda,gazul de fermentatie* )rderea gazelor are loc cu flacara,intr-o cantitate de aer specifica fiecarei su stante gazoase*Viteza de ardere in cazul gazelor se defineste prin cantitatea de gaze ce arde in unitatea de timp fara a tine seama de factorul suprafata*Eactorii care influenteaza

viteza de ardere sunt,in primul rand,concentratia si marimea particulelor si,intr-o mai mica masura,presiunea si temperatura,precum si unele adaosuri care maresc,scad sau anihileaza propagarea flacarii* ?omportarea la incendii a su stantelor com usti ile gazoase este caracterizata de urmatoarele proprietati: a. Limite de ardere.?oncentratia minima a gazelor in aer la care se produce arderea,constituie limita inferioara,iar concentratia minima a oxigenului,respectiv concentratia maxima a gazelor com usti ile la care arderea nu mai este posi ila,limita superioara de ardere* 'u limita inferioara,amestecul gazos nu poate sa arda fiind rea sarac in molecule reactante*=nergia rezultata din arderea unei particule se disperseaza inainte de a pute activa o alta particula de su stanta com usti ila pentru propagarea arderii* 7este limita superioara,arderea nu poate avea loc datorita lipsei oxigenului necesar*,xigenul disponi il se consuma in cursul arderii unei particule,nemaifiind timp suficient suficient pentru intretinerea arderii particulei celei mai apropiate* ?restera temperaturii are efect de largire a limitelor de ardere,iar adaosul de gaze inerte sau vapori incom isti ili efect contrar* 9imitele de ardere includ limitele de explozie si detonatie*+n multe cazuri,limitele de ardere si limitele de explozie sunt aproape identice,dar la inceput orice amestec gazos arde cu flacara sta ila,dupa care,in anumite conditii,au loc reactii explozive* 7ericolul cel mai mare pentru initierea unor aprinderi explozive il reprezinta gazele cu limite de ardere largi1acetilena:circa D-4/T)* * Tem eratura de autoa rindere*=ste definita ca temperatura minima pana la care este necesar sa se incalzeasca o su stanta gazoasa com usti ila,fara a veni in contact direct cu o sursa de apindere,pentru a se produce aprinderea si a arde in continuare,fara incalzire ulterioara* )mestecurile gazoase com usti ile pot fi aprinse:cu o scanteie electrica,prin incalzire adia atica,prin contact cu suprafata calda* c* Tem eratura de a rindere reprezinta temperatura minima la care o su stanta gazoasa,aflata in prezenta aerului sau oxigenului,tre uie incalzita pentru a

se aprinde-in contact cu o sursa de initiere de tipul amintit mai sus-si a arde in continuare,dupa indepartarea sursei,de la sine,fara aport de energie din exterior* (a elele din literatura de specialitate dau,in general,temperatura de autoaprindere cea mai joasa,corespunzatoare compozitiei stoechiometrice si o tinuta prin compresie adia atica1concentratia stoechiometrica intr-un amestec de gaz com usti il si aer este concentratia in care proportiile corespund unei reactii chimice complete,fara exces de oxigen sau com usti il)* )tat temperatura de autoaprindere,cat mai ales temparatura de aprindere nu sunt constante fizice,ci marimi complexe a caror valori se schim a in functie de conditiile exterioare1compozitie,temperatura,presiune etc) si de metoda de determinare utilizata* d* Energia minima de a rindere este definita ca marimea minima a energiei unei scantei electrice sau mecanice,suficienta pentru aprinderea unui amestec de gazaer la o anumita concentratie* =nergia minima de aprindere nu este o constanta ci variaza functie atat de parametrii amestecului gazor1compozitie,presiune,temperatura),cat si de aparatul cu care se face determinarea* 1.0 !B TANT' C$*B! T#B#%' %#C1#)' +n afara de unele cazuri rare1dispersia unor lichide pe un corp poros,uleiuri vegetale oxidate),lichidele nu ard niciodata in aceasta stare*=le se vaporizeaza si ard in stare gazoasa1de vapori),adica cu flacara* Aiteza de ardere in cazul lichidelor depinde esential de suprafata li era a acestora in stare linistita*Aiteza de ardere este influentata,in mare masura,de viteza de evaporare,care depinde de presiunea de vapori,de viteza de reannoire a atmosferei deasupra suprafetei li ere a lichidelor si de cantitatea de caldura transmisa de flacari* ?omportarea la incendii a lichidelor este caracterizata de proprietatile specifice: Punctul(temperatura) de inflamabilitate se defineste ca temperatura minima,la presiune admosferica normala,la care vaporii degajati de un lichid com usti il formeaza cu aerul,deasupra suprafetei sale,un amestec de o anumita concentratie,ce se aprinde la contactul cu o sursa de aprindere1flacara,scanteie,corp incandescent s*a)*

Punctul!tem eratura" de a rindere reprezinta temperatura la care un corp lichid,dupa ce s-au aprins vaporii,intretine arderea datorita evaporarii ulterioare*=ste temperatura minima pe care tre uie s-o ai a o sursa defoc pentru a initia aprinderea lichidului*>ici temperatura de inflama ilitate,nici cea de aprindere nu sunt constante fizice,valorile lor difera de metoda si aparatura de determinare utilizata* Tem eratura de autoa rindere reprezinta temperatura pana la care este necesar sa fie incalzit un lichid com usti il pentru a se produce apriderea amestecului vaporiaer,fara a veni in contact direct cu o sursa de aprindere* Energia minima de a rindere si limitele de ardere pentru vaporii com usti ili au acelasi rol in aprindere si incendiu ca in cazul gazelor* 1.2 !B TANT' C$*B! T#B#%' $%#)' 'pre deose ire de gaze si lichide,unde arderea are loc intodeauna su forma de flacara,in cazul solidelor putem deose i: solide care ard cu flacara:fie ca se transforma in vapori fara descompunere-direct pri su limare,fie prin topire,urmata de vaporizare*)rderea,in aceste cazuri,este foarte asemanatoare cu cea a lichidelor,avand loc in intregime in faza gazoasa* corpuri solide care ard in stare solida1ardere mocnita)*+n aceasta categorie pot fi incluse solide care contin car on 1car une energetic, grafit), materiale poroase 1 um ac), materiale pulverulente*)rderea mocnita la inceput este o ardere lenta,cantitatea de caldura degajata fiind a ea percepti ila*)poi e creste proportional cu temperatura,dar legea de variatie depinde de numerosi factori caracteristici,atat ai materialului propriu-zis,cat si ai mediului a iant* corpuri solide care prezinta simultan cele doua moduri de com ustie*Eaza de ardere este precedata de o descompunere a partilor inca neaprinse cu degajare de vapori su influenta caldurii degajate de fractiunile arzande* Viteza de ardere a solidelor se defineste in raport cu masa:cantitatea de materiale com usti ile arse pe unitatea de suprafata de ardere in unitatea de timp* Aiteza de ardere a unui material solid nu este o constanta,depinzand de numerosi factori:compozitia chimica si proprietatile materialelor com usti ile,conditiile meteo1creste cu cresterea temperaturii si presiunii atosferice),fiteza vantului si a

curentilor de aer,gradul de umiditate,aportul de aer proaspat in vecinatatea materialului*+n spatii inchise viteza de ardere este mai mica* ?omportarea la incendiu a su statelor com usti ile solide este caracterizata,in primul rand,de temperaturile de aprindere si autoaprindere* :aterialele pulverulente in suspensie in aer su forma de nori,in contact cu o sursa de aprindere,in anumite concentratii,pot forma amestecuri explozive* )'&$/#TA"'A &"$)! '%$" &'T"$%#'"' a.&ericolul de incendiu* 7osi ilitatea formarii amestecurilor explozive in rezervoarele de produse petroliere este determinata de existenta in interiorul rezervorului a unui spatiu de vapori de produs si aer la suprafata lichidului*?oncentratia vaporilor in spatiu de deasupra lichidului este in functie de temperatura initiala de fier ere a produsului si de conditiile climatice*9a cresterea temperaturii in rezervor se produce o crestere a presiunii in spatiul de vapori,ca urmare a vaporizarii unei cantitati suplimentare de produs*+n conditii egale de temperatura,presiunea in spatiul de vapori si deci concentratia vaporilor este mai mare in cazul depozitarii unor produse cu punct de fier ere scazut* -in aceasta cauza produse petroliere volatile,cum sunt :pentan,hexan,heptan se depoziteza in rezervoare la o oarecare suprapresiune1peste 6// mmM6,),in timp ce produsele greu volatile,ca petrolul lampant,motorina si uleiurile pot fi depozitate in rezervoare avand comunicatie li era cu atmosfera* Aariatiile de temperatura ale aerului inconjurator in cursul unei zile produc variatii ale temperaturii si presiunii amestecului de vapori si aer din spatiul gazos al rezervorului*<iua,datorita incalzirii rezervorului si a produsului,cantitatea de vapori si deci presiunea in spatiul gazos creste si o parte din vapori si aer se evacueaza in atmosfera*+n timpul noptii se o serva fenomenul invers,temperatura aerului exterior si a produsului scade,o parte din vapori se condenseaza,presiunea in rezervor descreste,iar aerul din exterior intra inrezervor*)cest proces de schim material intre spatiul gazos din interiorul rezervorului si atmosfera,datorita variatiilor de temperatura din timpul unei zile se numeste Lrespiratia micaL a rezervorului*

+n timpul incarcarii unui rezervor,aerul din interior saturat cu vapori de produs petrolier este evacuat in atmosfera*9a golirea rezervorului patrunde aer din exterior si in acest caz are loc o respiratie,care,fiind de volum mai mare decat prima,poarta numele de Krespiratia mareL a rezervorului* +n timpul KrespiratieiL rezervoarelor se pot forma amestecuri inflama ile in interiorul rezervoarelor si in exteriorul lo,ca urmare a evacuarii vaporilor de produs in aer* -esi presiunea din rezervor ar tre ui sa fie egala cu presiunea de vapori a produsului la temperatura respectiva,s-a constatat ca vaporii de hidrocar uri din rezervoare nu sunt saturati decat la suprafata lichidului si ca in practica,presiunea in rezervor nu este decat aproximativ jumatate din presiunea de vapori a produsului*)cest fenomen se explica prin faptul ca vaporii saturati de la suprafata lichidului,datorita densitatii mari difuzeaza foarte incet masa de vapori impiedicand evaporarea*+ncalzirea datorita razelor solare,in special langa mantaua rezervorului,creaza curenti de convectie care antreneaza vaporii saturati de la suprafata lichidului favorizand evaporarea* +ncetinirea vitezei de evaporare in rezervoare mareste pericolul de aprindere intrucat favorizeaza formarea amestecurilor inflama ile de vapori si aer*+ntr-un rezervor cu enzina,aprinderea de la o scanteie de origine electrostatica este mai posi ila iarna la temperaturi de su F82/?,cand concentratia vaporilor de enzina este aflata in limitele de explozie,sau atunci cand spatiul de vapori intr-un rezervor nu este sarurat la partea superioara* @n pericol important la depozitarea produselor petroliere il constituie de ordarea lichidului prin fi re*+n cazul in care produsul este format din componenti cu diferenta mare intre punctele de fier ere,ca de exemplu in cazul motorinei,in timpul incendiului fractiunile usoare se avapora,in timp ce fractiunile grele co oara la fundul rezervorului*&ezulta asa numita unda de caldura care poate atinge temperaturi de 82/-6./U?*Aiteza ei este diferita dupa natura produsului* -aca exista un strat de apa la fundul rezervorului,unda de caldura provoaca vaporizarea lui*Aaporii formati ocupand un volum mare1un l apa formeaza 83// l vapori) duce de cele mai multe ori la fier erea produsului conducand la intensificarea

focului si raspandirea lui*-e ordarea este semnalata prin cresterea lungimii flacarilor care devin in acelasi timp mai luminoase* )tunci cand pentru stingerea unor produse care provoaca undade caldura se proiecteaza apa sau spuma,se poate forma in straturile superioare o emulsie insotita de producerea de vapori,ceea ce provoaca o de ordare prin emulsie*, asemenea de ordare poate fi provocata de ploaie*=a este semnalata de zgomote specifice*:asurile de prevenire constau in racirea rezervorului sau scoaterea unei parti din produsul depozitat* @n pericol insemnat in parcurile de rezervoare din rafinarii il constituie rezervorul in care se colecteaza scurgerile de diferite produse din instalatii si de la spalarea rezervoarelor denumitrezervorul de slopL*)cesta poate sa contina in afara de apa,reziduri petroliere,parafina si cantitati de hidrocar uri usoare care maresc pericolul de incendiu* (. urse de aprindere* ?auzele principale de aprindere a amestecurilor de

vapori-aer sunt:sarcini electrostatice,descarcari atmosferice,producerea accidentala de scantei electrice,formarea sulfurii de fier.'e vor examina pe rand aceste cauze,aratandu-se masurile de inlaturare a lor* c. arcini electrostatice*)cestea sunt inevita ile la miscarea lichidelor cu conductivitate scazuta,cum sunt produsele petroliere*'arcinile si diferentele de potential sunt insa inofensive,cat timp lichidele se afla in recipiente metalice legate la pamant si lipsite de gaze* +n cursul operatiunilor de pompare si transvazare a lichidelor,sarcinile electrostatice pozitive tind sa se acumuleze in conducte,iar sarcinile negative transportate de lichidul in miscare tind sa se acumuleze in rezervor*?u cat vitezele de curgere sunt mai mari,cu atat cresc posi ilitatile de acumulare a sarcinii* 9a umplerea unui rezervor cu lichide incarcate electrostatic,purtatorii de sarcini electrice se acumuleaza la suprafata lichidului*-aca rezervorul este legat la pamant,potentialul scade de la mijlocul rezervorului catre peretele acestuia* +n cazul existentei in rezervoare a unor o iecte straine care plutesc pe suprafata lichidului1indicatoare pentru masurarea nivelului,aparate pentru luat pro e)acestea

joaca rolul de condensatoare care acumuleaza pe suprafata lor sarcinile electrostatice*9a contactul cu un conductor1peretii rezervorului,conducta,ca lu metalic)se produce o descarcare electrica cu formare de scantei* -e aceea,este o greseala de a se introduce in rezervor rigle de masurat nivelul,tevi suplimentare sau recipienti de metal pentru luat pro e in timpul sau imediat dupa o operatie de umplere* 7entru micsorarea pericolului de aprindere,fenomenul de incarcare electrostatica tre uie redus la minim*)stfel se va evita scurgerea tur ulenta a lichidelor in sectiunile inguste ale conductei*(ur ulenta creste odata cu viteza de curgere* , importanta deose ita tre uie acordata orificiilor de iesire*9a sistemele la care lichidul iese tur ionar din orificiu,stropeste sau formeaza ceata,are loc o separare intensa a sarcinilor electrostatice in interiorul lichidelor,ceea ce poate constitui un pericol* d.)escarcari atmosferice*)cestea constituie o alta cauza de incendii la depozitarea produselor petroliere*&ezervoarele sunt in mod special predispuse de a fi lovite de trasnet datorita formei lor rotunjite,suprafetei exterioare mari si faptului ca ies in relief fata de solul inconjurator*9a cntactul direct al trasnetului se produce incalzirea partilor metalice ale rezervorului pana la aprinderea amestecului de vapori-aer din interior* 7rotectia rezervoarelor impotriva descarcarilor electrice se realizeaza cu instalatii de paratrasnet.(re uie avut in vedere ca deasupra rezervoarelor de capacitate mare 2///-8//// m0,in timpul umplerilor,se pot forma amestecuri explozive de vapori-aer pana la o inaltime de 0-2 m*-e aceea,dispozitivul de protectie tre uie astfel executat,incat canalul trasnetului sa vina in contact cu instalatia de paratrasnet in afara sferei concentratiilor explozive* Eormarea sulfurii de fier constituie de asemenea o sursa de inflamare si un numar aprecia il de explozii la rezervoare*'ulfura de fier1'Ee)rezultata in urma actiunii hidrogenului sulfurat asupra fierului*=a se prezinta su forma unui praf de culoare neagra sau runa*=xpusa la aer,sulfura de fier se oxideaza spontan*)ceasta oxidare degaja suficienta caldura pentru a inflama sulfuea de fier,care este adusa in stare de topire,ceea ce provoaca

incandescenta*-atorita acestei proprietati de a se aprinde in aer sulfura de fier a fost denumita sulfura piroforica* 7rocesul formarii sulfurii de fier este urmatorul:titeiul si materiile rute contin in diferite procente hidrogen sulfurat,care ataca ta la rezervoarelor si da sulfura de fier*Eormarea sulfurii de fier in rezervoarele de produse finite este legata de prezenta apei*=xista in apa o hidrogen sulfurat* )ctiunea acestei acterii este cu atat mai importanta,cu cat temperatura este mai ridicata*:ulta vreme s-a crezut ca acteriile reducatoare de sulfati nu se gasesc decat in apa de mare* 'ulfura de fier se formeaza atat pe ta lele udate de lichidcat si pe cele neudate* -epozite importante de sulfura de fier se gasesc intodeauna pe partile care nu sunt atinse niciodata de hidrocar uri,adica ta la capacului,partea superioara a mantalei rezervorului si pe piesele scheletului ce sustine capacul* 7entru indepartarea formarii sulfurii de fier se va elimina pe cat posi il apa din produs*?um aceasta nu este posi il intodeauna,se va controla ca apa care se evacueaza de la fundul rezervorului sa nu contina sulfuri si hidrogen sulfurat*>oroaiele acumulate la fundul rezervoarelor,care contin apa,sulfuri si acterii reducatoare tre uie evacuate periodic 1la fiecare 6-0 ani)* +n exploatarea curenta,pericolul inflamarii vaporilor de hidrocar uri in rezervoare este redus*-impotriva,pericolul este considera il in timpul deschiderii rezervoarelor si aerarii lor* -e aceea se va evita aerarea prin ventilatie naturala sau artificiala fara a se umezi suprafata interioara a rezervorului* acterie anaero a,care are proprietatea de a reduce sulfatii1prezenti in apa sau in noroiul de la fundul rezervorului) dand nastere la

e.*asuri de securitate la depozitarea produselor petroliere . 7entru a se evita scaparile de produse petroliere si raspandirea lor,care constituie principalul pericol de incendii si explozii,la depozitare se vor lua o serie de masuri:

Cuve de retentie.&ezervoarele izolate sau grupurile de rezervoarele se prevad cu cuve de retentie pentru a impiedica revarsarea produsului in cazuri de avarie sau incendiu*+naltimea digului sau zidului de protectie,precum si spatiul din interiorul ndiguirii se calculeaza astfel incat sa incapa in el intreaga capacitate de lichid din rezervoarele grupei respective sau a rezervorului izolat* ,glinda lichidului scurs tre uie sa fie cu /*6/ m su inaltimea digului* +n ultima vreme s-au realizat rezervoare avand spatiul colector su forma unui spatiu inelar format din peretele rezervorului si o manta exterioara tot din otel*Eolosirea acestui sistem prezinta pe langa un cost mai scazut,urmatoarele avantaje: 'e poate realiza scurtarea timpului de constructie,deoarece mantaua exterioara se poate realiza simultan cu constructia rezervorului! >ecesita mai putin teren care tre uie amenajat special! 'patiul inelar mai mic atrage dupa sine cantitati mai mici de spuma in caz de incendiu! +n cazul supraincarcarii rezervorului,mantaua poate fi folosita pentru primirea produsului deversat! 'patiul inelar acoperit,datorita pernei de aer realizeaza o izolatie termica eficienta,care la produsele usor volatile,in cazul rezervoarelor cu capac fix,duce la scaderea pierderilor prin evaporare* )ceasta constructie prezinta insa dezavantajul ca pentru evitarea unor concentratii periculoase de vapori-aer este necesara prevederea unor dispozitive de aerisire a spatiului inelar* 'ta ilizarea titeiului si produselor*=ste recomanda il ca,inainte de depozitare,titeiul si enzinele usoare sa fie sta ilizate pentru indepartarea gazelor si a produselor foarte volatile1metan,etan,propan si partial utan)* "educerea spatiului gazos este una din masurile principale impotriva scaparilor de produse datorita celor doua tipuri de 3respiratii4.

Aceasta se realizeaza prin urmatoarele metode: 8* 6* -epozitarea indelungata a produselor petroliere numai in rezervoare umplute in intregime* 7astrarea produselor petroliere pe o perna de apa de inaltime varia ila*9a evacuarea produsului,se introduce apa in rezervor,iar la incarcare se evacueaza apa,astfel incat nivelul superior al produsului petrolier in rezervor ramane constant*)cest procedeu nu a primit o larga folosire din cauza unor neajunsuri si anume:consum mare de energie,pericol de introducere a apei in produs,pericol de inghetare a apei in timpul iernii etc* 0* +zolarea spatiului gazos al rezervorului de oglinda lichidului,prin acoperirea suprafetei acestuia cu un stra de spuma,care sa nu permita evaporarea produsului petrolier si saturarea spatiului gazos cu vapori*Creutatea consta in producerea unei spume cat mai sta ile* D* a* Eolosirea unor rezervoare de constructie speciala dintre care amintim: &ezervoare Kpicatura de apaL*Eorma acestor rezervoare reprezinta o picatura de lichid ce sta pe o suprafata plana su actiunea fortelor de tensiune superficiala*=le se folosesc in special pentru produse volatile,in cazul depozitarii indelungate,fiind calculate la presiuni pana la 6 at si vid de 2// mm M6,*)cest tip de rezervor asigura micsorarea pierderilor Krespiratiei miciL* * &ezervoare cu capac plutitor*7entru a reduce pierderile de produse volatile in timpul Krespiratiei mari si miciL se folosesc rezervoare al caror capac pluteste pe suprafata lichidului depozitat,co orandu-se odata cu acesta*&ezervoarele cu capac plutitor nu au spatiu gazos deasupra lichidului,cu exceptia unui spatiu mic din zona inchizatorului,care fiind insa constant la orice pozitie a capacului nu reprezinta o sursa de pierderi prin KrespiratieL*-esi mai costisitoare decat rezervoarele o isnuite,diferenta de cost se amortizeaza datorita reducerii pierderilor de produse volatile*)ceste rezervoare sunt foarte utile atunci cand se fac operatii dese de incarcare si descarcare1rezervoare curente),deoarece se

reduc pierderile datorita Krespiratiei mariL*&ezervoarele cu capac plutitor au neajunsul ca deasupra capacului in spatiul cilindric,se pot acumula vapori de produse petroliere,in cazul unei etansari necorespunzatoare,ceea ce indica pericol de incendiu*@n alt neajuns aste ca in regiunile cu ninsori a undente,pentru a evita acumularea zapezii tru uie constituit un acoperis exterior,ceea ce scumpeste constructia*)cest tip de rezervor are o larga raspandire in ultimii ani*=l nu se recomanda pentru depozitarea produselor foarte volatile 1izooctan, enzine de aviatie)din cauza imposi ilitatii de a se asigura o inchidere a solut etansa a spatiului inelar* c* &ezervoare cu capac KrespiratorL*?apacul acestor rezervoare consta dintr-o mem rana de otel elastic cu grosime de 6-0 mm*?and rezervorul este gol,partea de mijloc a capacului,su propria greutate,co oara si se sprijina pe suporti*9a umplerea rezervorului sau la cresterea presiunii,capacul se ridica si volumul rezervorului creste*Aariatiile de volum reprezinta 0-2T,ceea ce este pe deplin suficient pentru lichidarea totala a Krespiratiei miciL a rezervorului* d* &ezervoarele gazometrice cu capacul construit su forma unui clopot*9a cresterea presiunii in rezervor clopotul se ridica*=tansarea spatiului inelar dintre peretii clopotului si ai rezervorului se realizeaza cu ajutorul unei inchideri hidraulice*9ichidul de etansare a inchiderii hidraulice este un produs petrolier cu punct de congelare scazut*7entru a nu permite patrunderea diferitelor o iecte si a precipitatiilor atmosferice,el este aparat de o manta exterioara*7ozitia corecta a clopotului se realizeaza cu ajutorul unor dispozitive de ghidare*)cest tip de rezervor asigura lichidarea totala a Krespiratiei miciL*=l se comporta foarte ine in exploatare si se foloseste in special pentru depozitarea indelungata a produselor petroliere* *icsorarea amplitudinii variatiilor de temperatura5care se realizeaza prin urmatoarele metode: Aopsirea suprafetei exterioare a rezervorului in culori deschise,ce reflecta razele solare*=ficacitatea acestui mijloc de protectie a rezervorului impotriva incalzirii datorita radiatiilor solare rezulta din datele de mai jos,care

reprezinta pierderile anuale de produse volatile,in T,in functie de culoarea vopselei: Aopsea de aluminiu: /,40 ?enusie : /,II rosie neagra : 8,6D : 8,6D

+zolarea termica a capacului rezervorului cu materiale izolatoare!sarcina suplimentara pe capac datorita izolarii nu tre uie sa depaseasca 6/-60 #gf"m6* =cranarea rezervoarelor prin plantarea in apropierea lor a unor pomi cu frunza deasa sau prin amenajarea unor constructii speciale pentru reflectarea razelor solare* 'tropirea capacului rezervorului cu apa pulverizata*+n cazul rezervoarelor cu capac plat,prevazute cu o ordura,se realizeaza un strat de apa uniform pe toata suprafata capacului,care reduce pierderile de produs prin evaporare*

f.)epozitarea produselor su( presiune* 7rin acest sistem se reduca aproape complet pierderile datorita respiratiei mici si partial cele provenite din Krespiratia mareL*7resiunea optima se alege in functie de proprietatile fizice ale produsului si de conditiile mediului* +n rezervoarele sferice si sferoide presiunea poate atinge valori de 6//-0// mm M6,* g.Captarea vaporilor *7entru captarea vaporilor de produse petroliere din rezervoare cu capac fix se folosesc rezervoare cu capac KrespiratorL,rezervoare gazometru, aloane sau a sor ere*+n acest scop se leaga conductele de aerisire de la mai multe rezervoare pentru produse de acelasi fel intr-o retea colectoare* 9egarea spatiului gazos al rezervoarelor asigura un schimg reciproc de gaze si o izolare perfecta fata de mediul exterior*Aaporii de produs petrolier trec din rezervorul care este in incarcare in rezervorul ce se descarca,ceea ce permite sa se reduca considera il pierderile*

7entru cazurile in care nu exista o sincronizare a operatiilor de incarcare si descarcare,ceea ce duce la aparitia unui excedent de vapori sau a unui minus,in reteaua de gaz se cupleaza un rezervor gazometru*)cest sistem foarte eficient este una din masurile principale pentru reducerea pierderilor de produse volatile datorita am elor tipuri de KrespiratiiL* @neori pentru captarea vaporilor se folosesc rezervoare cu pereti elastici,su forma unor aloane in care se aduna vaporii de la mai multe rezervoare*)ceste rezervoare- alon au diametru mare cu fund si capac rigid din ta la de 6mm*?orpul se confectioneaza din tesatura de um ac impregnata cu o su stanta rezistenta data de produsele petroliere* 9a umplerea lor cu vapori de produs petrolier,capacul se ridica de la 6,// pana la D,2/ m*'upapele de siguranta mentin in interiorul alonului presiunea de 6/-0// mm M6,* -eseori pentru captarea vaporilor de la rezervoare se folosesc a sor ere,al caror principiu de functionare consta in a sor tia vaporilor in a sor anti speciali*-rept a sor anti se pot folosi petrol lampant,uleiuri etc* +n a sor ere nu se retine intreaga cantitate de vapori 1aceasta ar necesita a sor ere de dimensiuni mari),dar se micsoreaza scaparile de produse volatile datorita Krespiratiei miciL cu circa D/T*7entru scurgerea vaporilor produselor petroliere se folosesc si instalatii de a sor tie cu car une activ* 6.'xploatarea rationala* 7entru a micsora scaparile de vapori si a reduce pericolul de incendiu se pot lua si o serie de masuri organizatorice si anume:

8* verificarea zilnica a etanseitatii rezervoarelor* 6* reducerea la minimum a numarului de operatii de incarcare si descarcare,ceea ce micsoreaza piederile datorita Krespiratiei mariL* 0* incarcarea produsului in rezervoare sa se faca pe cat posi il noaptea ,la o temperatura cat mai scazuta,iar descarcarea Fziua* 'c6iparea rezervoarelor cu ec6ipamentul necesar unei exploatari lipsite de pericol si anume: ?lapeta de retinere pentru a impiedica deversarea produsului din rezervor in cazul deteriorarii conductelor*:ecanismul de actionare a clapetei se monteaza la partea inferioara a rezervorului* 'upapa de respiratie,in cazul rezervoarelor cu capac fix,care asigura automat comunicatia spatiului gazos al rezervorului cu atmosfera la variatiile de presiune datorita temperaturii cau la operatiile de incarcare si golire a rezervorului*'upapa consta dintr-o cutie cu doua clapete:una din clapete se deschide la crestere presiunii in spatiul gazos si asigura evacuarea gazelor in atmosfera,iar cealalta se deschide in cazul formarii unei depresiuni si permite intrarea aerului in rezervor*?ele doua clapete se deschid la o suprapresiune de 8//-6// mmM 6,,respectiv la o depresiune de 2/-8// mmM6,*'upapele de respiratie se monteaza pe aceeasi conducta cu opritoarele de flacari*

Supapa de siguranta hidraulica limiteaza marirea suprapresiunii sau a depresiunii din spatiul gazos al rezervorului,in cazul nefunctionarii supapei de respiratie.Drept lichid B. C!"T # T$"#C A% &'T"$%!%!#
&etrolul (rut 1numit si titei ) este un produs de natura organica, care se gaseste in pamant su forma de zacaminte*(iteiul a fost cunoscut din cele mai vechi timpuri de catre asirieni si egipteni si folosit in stare ruta, ca liant in unele constructii, ca material incendiar in raz oaie, la conservarea mumiilor, la impregnarea lemnului pentru cora ii etc* 7rima cercetare de la orator a titeiului dateaza din 8426 17* 9ucasie5itz) cand se o tine prin distilare petrol lampant* +n 8423 s-a contruit langa 7loiesti dupa proiectul lui (h* :ehedinteanu prima distilarie de titei 1gazarie) din lume, cu dimensiuni industriale ! in acelasi an ;ucurestiul devine primul oras din lume luminat pu lic cu petrol lampant, iar petrolul romanesc este primul care apare in comertul international* tare naturala* <acamintele de titei au o arie de raspandire mare 1)sia, =uropa, )merica de >ord, )merica ?entrala, )frica), principalele tari producatoare fiind : &usia, '@), Aenezuela, )ra ia 'audita, +ran, +ra#, +ndonezia, )lgeria, 9i ia*<acamintele petroliere din tara noastra sunt grupate in trei zone geografice situate in :oldova 1Bud* ;acau), :untenia1Bud* 7rahova, Ciurgiu, +alomita, -im ovita si )rges) si ,ltenia1Bud* Ailcea, Corj si -olj)* Compozitie.

-in punctul de vedere al compozitiei chimice ,titeiul este un amestec complex de hidrocar uri gazoase si solide dizolvate in hidrocar uri lichide* -e aceea el se prezinta in natura in stare lichida * (iteiul mai contine compusi organici cu oxigen 1fenoli,acizi naftetici),cu sulf1tiofen,mercaptani),cu azot 1chinolina)* +n titei se gasesc hidrocar uri aciclice saturate 1alcani sau parafine),hidrocar uri ciclice saturate1cicloparafine sau naftene) si hidrocar uri aromatice*)ceste trei clase de hidrocar uri in proportii diferite se gasesc in toate tipurile de titei* $riginea titeiului* (iteiul s-a format in straturile adanci ale scoartei prin actiunea apei asupra car urilor metalice: ?a?6 ,)lD?0 etc*,care in contact cu apa se descompun rezultand acetilena ,metan si alte hidrocar uri si su actiunea temperaturii si presiunii inalte din interiorul pamantului si in prezenta catalizatorilor naturali1oxizi si saruri metalice),hidrocar urile nesaturate sau polimerizat formand titeiul de azi* (eoria organica se fundamenteaza pe mai multe ipoteze , si anume : titeiul este de origine vegetala 1Eiguier),formandu-se din plante prin putrezirea acestora si transformarea lor in metan,dioxid de car on si acizi grasi etc* titeiul este de origine animalica 1=ngler),rezultand din transformarea grasimilor animalelor marine ,in special a pestilor ,la temperaturi si presiuni mari in scoarta pamantului ! titeiul este de origine mixta ,vegetala Fanimala 17otonie) si prin transformarea unor plante si animale marine microscopice acterii 1microplanton), acoperite de namol ,si su namolul* actiunea unor

anaero ea rezultat o materie organica ,numita GsapropelH care a im i at

-atorita transformarilor geologice ale scoartei pamantului ,namolul cu GsapropropelH a fost acoperit cu alte straturi de pamant *'u influenta temperaturii si a presiunii inalte GsapropelulH din namol a suferit apoi transformari chimice rezultand titeiul*+n majoritatea cazurilor ,titeiul astfel format n-a ramas in locul de formare printer rocile permea ile adunanduse su forma de zacaminte in straturile de nisip inconjurate de straturi de argila impermea ila sau marna*

&roprietati (iteiul rut, este un lichid vascos ,de culoare runa-neagra ,cu

reflexe al astrui,rareori gal ui* )re miros caracteristic ,este insolu il in apa si mai usor decat apa ,densitatea lui variind intre /,3// si /,I0/ g"cm 0 * >u are temperatura de fier ere fixa ,fiind un amestec complex de hidrocar uri* )erivatele titeiului 7rincipalele derivate ale titeiului sunt urmatoarele : ;enzina usoara ;enzina grea Jhite-spirit Caze de cracare (itei 7etrol lampant ;enzine :otorina @leiuri 7acura prin cracare ;itum 7arafina ?ocs de petrol

 7acura de cracare

Ceneralitati privind rezervoarele de produse petroliere

&ezervoarele pentru depozitarea produselor petroliere lichide vor fi construite conform '()' sau dupa un proiect ela orat de un proiectant specializat*+n exploatare se va urmari daca se mentine forma geometrica proiectata a mantalei si capacului rezevorului si daca nu apar unele deformari locale*,rice deformare constatata la mantaua sau la capacul rezervorului va fi adusa la cunostinta in scris conducerii intreprinderii pentru a sta ili masurile necesare*-epozitarea supraterana a rezervoare cu capac fix si enzinelor se recomanda sa se faca in mem rana plutitoare,sau cu capac

plutitor*&ezervoarele cu capacitati mai mici de ./m0 pentru depozitarea enzinelor in vederea reducerii pierderilor de evaporare se recomanda sa se monteze su teran*+n depozitele unde nu exista o sursa de a ur pentru depozitarea produselor congelate1uleiuri) se recomanda montarea de rezervoare supraterane* &ezervoarele cilindrice verticale cu capac fix montate suprasol vor tre ui dotate cu urmatoarul echipament1conform '()' .234-34): -gura de vizitare -gura de lumina -gura pentru luarea pro elor si efectuarea masuratorilor, prevazuta cu piulita fluture sau alt sistem de inchidere etansa -stut pentru impingere -stut pentru tragere -stut pentru egalizarea presiunii in spatii de vapori -aparat pentru masurarea nivelului -stut pentru aerisire -stut si supapa hidraulica de respiratie1de siguranta) cu opritori de flacari

-manometru diferential pentru verificarea etanseitatii rezervorului -stut de scurgere1montat pe manta sau pe fundul rezervorului) -stut pentru intrarea a urlui in serpentina

-stut pentru iesirea a urului1condensului) din serpentina -teaca pentru regulatorul de temperatura -teaca pentru termometru -instalatie fixa de racire numai pentru rezervoarele sau grupele de rezervoare de enzina, petrol si 5hite spirit cu capacitati mai mari decat 62//mc -scara exterioara -podet de acces pentru achipamentul de pe capac -priza pentru legare,electrica la pamant -gura de vizitare pentru agitator

CA&#T$%!% ### N$T#!N# )' &"' C$*B! T#B#%#TAT'A

SUBSTANTELOR

1.1 +'N$*'N!% )' A")'"' -ezvoltarea unui incendiu este un fenomen aleatoriu,o insumare de procese fizice si chimice,care se amplifica si devin tot mai complexe pe masura ce se inainteaza in timp,astfel incat nu este posi ila descrierea lui prin scheme simple* 'tudierea aprofundata a fenomenelor de ardere reprezinta o prima etapa in descifrarea mecanismelor de aparitie si dezvoltare a incendiului* +n prezent,termenul de ardere sau combustie este reglementat prin '()' 88/I3"843 unde a fost definit prin Kreactia unui material cu oxigenul,cu degajare de caldura,fenomen insotit de,in general,de emisie de flacari si"sau emisie de fumL*)rderea este deci posi ila numai in conditiile existentei a trei factori: -prezenta com usti ilului,material suscepti il sa treaca in stare de com ustie in prezenta focului sau a temperaturilor inalte!

-prezenta com urantului-su stanta care intretine arderea1oxigenul din aer sau su stante care pot ceda oxigen)! -amorsarea reactiei-prin realizarea energiei de aprindere sau prin sursa de foc* )rderea are loc aproape intodeauna in faza gazoasa,amestecul aer-gaz com usti il in reactie,cu emisie de lumina,constituind o flacara* ?om ustia fara flacara a materialelor ce raman in stare solida in timpul reactiei,chiar daca produsul arderii este partial sau total un gaz defineste o ardere mognita. +n urma arderii rezulta produse de ardere1gaze de ardere si in cazul arederii corpurilor solide,resturi minerale Fcenusa)precum si o mare cantitate de caldura disipata in modiul inconjurator*-aca arderea nu este completa rezulta fumul,un ansam lu vizi il de particule si"sau lichide in suspensie in aer* ?uloarea fumului este un indiciu al materialelor aflate in com ustie*

:ateriale su stante

si

Caracteristicile fumului

?uloare ;run-inchis >egru- run ?enusiu-inchis Cal en- run )l -dens Cal en-al ?enusiu-negru )l )l dens >egru inchis >egru )l -negru

:iros 'pecific 'ulfuros 'pecific +ritant @sturoi 'pecific &asina Eara Eara Midrocar uri @leios 'pecific

Cust )crisor )cid )cid )cid Eara )crisor )crisor :etalic )lcalin Eara )crisor )cid

com usti ile* ;um ac ?auciuc ?eluloid ?om inatii de azot Eosfor Martie,paie,fin 9emn :agneziu 7otasiu metalic 7olistiren 7oliclorura de vinil 'ulf

C%A #+#CA"'A

!B TANT'%$" )#N &!NCT )' ,')'"' A%

C$*B! T#B#%#TAT## Combustibilitatea reprezinta proprietatea unui material de a se aprinde si de a arde in prezenta aerului,contri uind la cresterea cantitatii de caldura dezvoltata de incendiu* :aterialele si elementele de constructie se clasifica din punct de vedere al com usti ilitatii in doua grupe: -incom usti ile-?/!cele care su actiunea focului sau a temperaturilor inalte nu se aprind,nu ard mocnit si nu se car onizeaza! -com usti ile-care,functie de proprietatea lor de a se aprinde usor sau greu si de capacitatea de a contri ui la dezvoltarea incendiului se clasifica in D clase de com usti ilitate: ?8-practic neinflama ile! ?6-dificil inflama ile! ?0-mediu inflama ile!

?D-usor inflama ile :aterialele din grupele ?8-?6 sunt definite ca greu com usti ile-arderea avand loc numai in cazul existentei unei surse exterioara de foc sau de temperaturi ridicate* +ncadrarea in clasele de com usti ilitate se face pe materialelorrealizate conform '()' 4224-8I34* 7entru alte materiale com usti ile,folosite sau nu in constructii,se utilizeaza metode detaliate in '()' 36D4-8I48,4/62-8I4D,precum si metode ela orate sau adaptate dupa standarde straine in cadrul ?entrului de studii,experimentarii si specializare p*s*i* 1.- &!T'"'A CA%$"#+#CA 7uterea calorifica reprezinta o caracteristica a su stantelor com usti ile,indiferent de starea lor de agregare* Puterea calorifica reprezinta caldura degajata prin arderea completa a unei cantitati unitare de com usti il18#g pentru com usti ili solizi sau 8m0> in cazul celor gazosi)* ?onform definitiei puterea calorifica a unui com usti il se exprima in B"# g sau B"m0>* Eunctie de luarea sau nu in consideratie a cantitatii de caldura utilizara pentru vaporizarea apei continute,sunt definite doua notiuni:-puterea calorifica superioara si puterea calorifica inferioara1ce reprezinta cantitatea de caldura utila degajata prin arderea completa a unei cantitati de com usti il egala cu unitatea,din care sa scazut canditatea de caldura luata pentru vaporizarea apei continuta in gazele de ardere)* 7entru a aprecia rolul unui material intrun incendiu se considera exclusiv puterea calorifica inferioara,deoarece gazele arse nu se acumuleaza decat rareori intr-o incinta degajandu-se spre exterior,iar vaporii de apa nu condenseaza de focar* aza incercarilor

Aalorile puterilor calorifice inferioare pentru cateva su stante com usti ile:

'u stanta Caze naturale )cetilena )moniac ,xid de car on 7ropan :etan

7uterea calorifica 'u stanta Q#B"m0>R D/8I0 2.ID/ 8D8I0 86.DD I0232 023I3 )lcool ;enzen ;enzina Caze lichefiate :otorina (oluen 7oliuretan 7olistiren 7isla 9acuri,vopseluri ?herestea rad ?herestea fag,stejar

7uterea calorifica Q#B"#gR 6.3I. D/8I0 D6/02 D./22 D84D0 D/264 6D0// 6D0// 666// D842/ 804// 8I62/

'arcina termica-conform '()' 8/I/0"6-8I3I1care contine detalii de aplicare)reprezinta cantitatea de caldura pe care o poate degaja,pri com ustie completa,totalitatea materialelor com usti ile fixe si mo ile,existente in spatiul aferent de incendiu*)stfel:
n

'NOP Ni :i Q:BR
iO8

unde:Ni este puterea calorifica inferioara a unui material,in :B"Sg sau :B"m 0>!nnumarul materialelor de acelas felin spatiul respectiv!: i-masa materialelor com usti ile de acelas fel,in Sg* 1.. !B TANT' C$*B! T#B#%' GA/$A ' @nele su stante gazoase sunt com usti ile la temperatura normala:hidrogenul,oxidul de car on,hidrocar uri cu mai mult de D atomi de car on,precum si cateva amestecuri gazoase complexe cum sunt:gazul natural,gazul de sonda,gazul de fermentatie* )rderea gazelor are loc cu flacara,intr-o cantitate de aer specifica fiecarei su stante gazoase*Viteza de ardere in cazul gazelor se defineste prin cantitatea de gaze ce arde in unitatea de timp fara a tine seama de factorul suprafata*Eactorii care influenteaza

viteza de ardere sunt,in primul rand,concentratia si marimea particulelor si,intr-o mai mica masura,presiunea si temperatura,precum si unele adaosuri care maresc,scad sau anihileaza propagarea flacarii* ?omportarea la incendii a su stantelor com usti ile gazoase este caracterizata de urmatoarele proprietati: a. Limite de ardere.?oncentratia minima a gazelor in aer la care se produce arderea,constituie limita inferioara,iar concentratia minima a oxigenului,respectiv concentratia maxima a gazelor com usti ile la care arderea nu mai este posi ila,limita superioara de ardere* 'u limita inferioara,amestecul gazos nu poate sa arda fiind rea sarac in molecule reactante*=nergia rezultata din arderea unei particule se disperseaza inainte de a pute activa o alta particula de su stanta com usti ila pentru propagarea arderii* 7este limita superioara,arderea nu poate avea loc datorita lipsei oxigenului necesar*,xigenul disponi il se consuma in cursul arderii unei particule,nemaifiind timp suficient suficient pentru intretinerea arderii particulei celei mai apropiate* ?restera temperaturii are efect de largire a limitelor de ardere,iar adaosul de gaze inerte sau vapori incom isti ili efect contrar* 9imitele de ardere includ limitele de explozie si detonatie*+n multe cazuri,limitele de ardere si limitele de explozie sunt aproape identice,dar la inceput orice amestec gazos arde cu flacara sta ila,dupa care,in anumite conditii,au loc reactii explozive* 7ericolul cel mai mare pentru initierea unor aprinderi explozive il reprezinta gazele cu limite de ardere largi1acetilena:circa D-4/T)* * Tem eratura de autoa rindere*=ste definita ca temperatura minima pana la care este necesar sa se incalzeasca o su stanta gazoasa com usti ila,fara a veni in contact direct cu o sursa de apindere,pentru a se produce aprinderea si a arde in continuare,fara incalzire ulterioara* )mestecurile gazoase com usti ile pot fi aprinse:cu o scanteie electrica,prin incalzire adia atica,prin contact cu suprafata calda* c* Tem eratura de a rindere reprezinta temperatura minima la care o su stanta gazoasa,aflata in prezenta aerului sau oxigenului,tre uie incalzita pentru a

se aprinde-in contact cu o sursa de initiere de tipul amintit mai sus-si a arde in continuare,dupa indepartarea sursei,de la sine,fara aport de energie din exterior* (a elele din literatura de specialitate dau,in general,temperatura de autoaprindere cea mai joasa,corespunzatoare compozitiei stoechiometrice si o tinuta prin compresie adia atica1concentratia stoechiometrica intr-un amestec de gaz com usti il si aer este concentratia in care proportiile corespund unei reactii chimice complete,fara exces de oxigen sau com usti il)* )tat temperatura de autoaprindere,cat mai ales temparatura de aprindere nu sunt constante fizice,ci marimi complexe a caror valori se schim a in functie de conditiile exterioare1compozitie,temperatura,presiune etc) si de metoda de determinare utilizata* d* Energia minima de a rindere este definita ca marimea minima a energiei unei scantei electrice sau mecanice,suficienta pentru aprinderea unui amestec de gazaer la o anumita concentratie* =nergia minima de aprindere nu este o constanta ci variaza functie atat de parametrii amestecului gazor1compozitie,presiune,temperatura),cat si de aparatul cu care se face determinarea* 1.0 !B TANT' C$*B! T#B#%' %#C1#)' +n afara de unele cazuri rare1dispersia unor lichide pe un corp poros,uleiuri vegetale oxidate),lichidele nu ard niciodata in aceasta stare*=le se vaporizeaza si ard in stare gazoasa1de vapori),adica cu flacara* Aiteza de ardere in cazul lichidelor depinde esential de suprafata li era a acestora in stare linistita*Aiteza de ardere este influentata,in mare masura,de viteza de evaporare,care depinde de presiunea de vapori,de viteza de reannoire a atmosferei deasupra suprafetei li ere a lichidelor si de cantitatea de caldura transmisa de flacari* ?omportarea la incendii a lichidelor este caracterizata de proprietatile specifice: Punctul(temperatura) de inflamabilitate se defineste ca temperatura minima,la presiune admosferica normala,la care vaporii degajati de un lichid com usti il formeaza cu aerul,deasupra suprafetei sale,un amestec de o anumita concentratie,ce se aprinde la contactul cu o sursa de aprindere1flacara,scanteie,corp incandescent s*a)*

Punctul!tem eratura" de a rindere reprezinta temperatura la care un corp lichid,dupa ce s-au aprins vaporii,intretine arderea datorita evaporarii ulterioare*=ste temperatura minima pe care tre uie s-o ai a o sursa defoc pentru a initia aprinderea lichidului*>ici temperatura de inflama ilitate,nici cea de aprindere nu sunt constante fizice,valorile lor difera de metoda si aparatura de determinare utilizata* Tem eratura de autoa rindere reprezinta temperatura pana la care este necesar sa fie incalzit un lichid com usti il pentru a se produce apriderea amestecului vaporiaer,fara a veni in contact direct cu o sursa de aprindere* Energia minima de a rindere si limitele de ardere pentru vaporii com usti ili au acelasi rol in aprindere si incendiu ca in cazul gazelor* 1.2 !B TANT' C$*B! T#B#%' $%#)' 'pre deose ire de gaze si lichide,unde arderea are loc intodeauna su forma de flacara,in cazul solidelor putem deose i: solide care ard cu flacara:fie ca se transforma in vapori fara descompunere-direct pri su limare,fie prin topire,urmata de vaporizare*)rderea,in aceste cazuri,este foarte asemanatoare cu cea a lichidelor,avand loc in intregime in faza gazoasa* corpuri solide care ard in stare solida1ardere mocnita)*+n aceasta categorie pot fi incluse solide care contin car on 1car une energetic, grafit), materiale poroase 1 um ac), materiale pulverulente*)rderea mocnita la inceput este o ardere lenta,cantitatea de caldura degajata fiind a ea percepti ila*)poi e creste proportional cu temperatura,dar legea de variatie depinde de numerosi factori caracteristici,atat ai materialului propriu-zis,cat si ai mediului a iant* corpuri solide care prezinta simultan cele doua moduri de com ustie*Eaza de ardere este precedata de o descompunere a partilor inca neaprinse cu degajare de vapori su influenta caldurii degajate de fractiunile arzande* Viteza de ardere a solidelor se defineste in raport cu masa:cantitatea de materiale com usti ile arse pe unitatea de suprafata de ardere in unitatea de timp* Aiteza de ardere a unui material solid nu este o constanta,depinzand de numerosi factori:compozitia chimica si proprietatile materialelor com usti ile,conditiile meteo1creste cu cresterea temperaturii si presiunii atosferice),fiteza vantului si a

curentilor de aer,gradul de umiditate,aportul de aer proaspat in vecinatatea materialului*+n spatii inchise viteza de ardere este mai mica* ?omportarea la incendiu a su statelor com usti ile solide este caracterizata,in primul rand,de temperaturile de aprindere si autoaprindere* :aterialele pulverulente in suspensie in aer su forma de nori,in contact cu o sursa de aprindere,in anumite concentratii,pot forma amestecuri explozive*

CA&#T$%!% #, )'&$/#TA"'A &"$)! '%$" &'T"$%#'"' a.&ericolul de incendiu* 7osi ilitatea formarii amestecurilor explozive in rezervoarele de produse petroliere este determinata de existenta in interiorul rezervorului a unui spatiu de vapori de produs si aer la suprafata lichidului*?oncentratia vaporilor in spatiu de deasupra lichidului este in functie de temperatura initiala de fier ere a produsului si de conditiile climatice*9a cresterea temperaturii in rezervor se produce o crestere a presiunii in spatiul de vapori,ca urmare a vaporizarii unei cantitati suplimentare de produs*+n conditii egale de temperatura,presiunea in spatiul de vapori si deci concentratia vaporilor este mai mare in cazul depozitarii unor produse cu punct de fier ere scazut* -in aceasta cauza produse petroliere volatile,cum sunt :pentan,hexan,heptan se depoziteza in rezervoare la o oarecare suprapresiune1peste 6// mmM6,),in timp ce produsele greu volatile,ca petrolul lampant,motorina si uleiurile pot fi depozitate in rezervoare avand comunicatie li era cu atmosfera* Aariatiile de temperatura ale aerului inconjurator in cursul unei zile produc variatii ale temperaturii si presiunii amestecului de vapori si aer din spatiul gazos al rezervorului*<iua,datorita incalzirii rezervorului si a produsului,cantitatea de vapori si deci presiunea in spatiul gazos creste si o parte din vapori si aer se evacueaza in atmosfera*+n timpul noptii se o serva fenomenul invers,temperatura aerului exterior si a produsului scade,o parte din vapori se condenseaza,presiunea in rezervor

descreste,iar aerul din exterior intra inrezervor*)cest proces de schim material intre spatiul gazos din interiorul rezervorului si atmosfera,datorita variatiilor de temperatura din timpul unei zile se numeste Lrespiratia micaL a rezervorului* +n timpul incarcarii unui rezervor,aerul din interior saturat cu vapori de produs petrolier este evacuat in atmosfera*9a golirea rezervorului patrunde aer din exterior si in acest caz are loc o respiratie,care,fiind de volum mai mare decat prima,poarta numele de Krespiratia mareL a rezervorului* +n timpul KrespiratieiL rezervoarelor se pot forma amestecuri inflama ile in interiorul rezervoarelor si in exteriorul lo,ca urmare a evacuarii vaporilor de produs in aer* -esi presiunea din rezervor ar tre ui sa fie egala cu presiunea de vapori a produsului la temperatura respectiva,s-a constatat ca vaporii de hidrocar uri din rezervoare nu sunt saturati decat la suprafata lichidului si ca in practica,presiunea in rezervor nu este decat aproximativ jumatate din presiunea de vapori a produsului*)cest fenomen se explica prin faptul ca vaporii saturati de la suprafata lichidului,datorita densitatii mari difuzeaza foarte incet masa de vapori impiedicand evaporarea*+ncalzirea datorita razelor solare,in special langa mantaua rezervorului,creaza curenti de convectie care antreneaza vaporii saturati de la suprafata lichidului favorizand evaporarea* +ncetinirea vitezei de evaporare in rezervoare mareste pericolul de aprindere intrucat favorizeaza formarea amestecurilor inflama ile de vapori si aer*+ntr-un rezervor cu enzina,aprinderea de la o scanteie de origine electrostatica este mai posi ila iarna la temperaturi de su F82/?,cand concentratia vaporilor de enzina este aflata in limitele de explozie,sau atunci cand spatiul de vapori intr-un rezervor nu este sarurat la partea superioara* @n pericol important la depozitarea produselor petroliere il constituie de ordarea lichidului prin fi re*+n cazul in care produsul este format din componenti cu diferenta mare intre punctele de fier ere,ca de exemplu in cazul motorinei,in timpul incendiului fractiunile usoare se avapora,in timp ce fractiunile grele co oara la fundul rezervorului*&ezulta asa numita unda de caldura care poate atinge temperaturi de 82/-6./U?*Aiteza ei este diferita dupa natura produsului*

-aca exista un strat de apa la fundul rezervorului,unda de caldura provoaca vaporizarea lui*Aaporii formati ocupand un volum mare1un l apa formeaza 83// l vapori) duce de cele mai multe ori la fier erea produsului conducand la intensificarea focului si raspandirea lui*-e ordarea este semnalata prin cresterea lungimii flacarilor care devin in acelasi timp mai luminoase* )tunci cand pentru stingerea unor produse care provoaca undade caldura se proiecteaza apa sau spuma,se poate forma in straturile superioare o emulsie insotita de producerea de vapori,ceea ce provoaca o de ordare prin emulsie*, asemenea de ordare poate fi provocata de ploaie*=a este semnalata de zgomote specifice*:asurile de prevenire constau in racirea rezervorului sau scoaterea unei parti din produsul depozitat* @n pericol insemnat in parcurile de rezervoare din rafinarii il constituie rezervorul in care se colecteaza scurgerile de diferite produse din instalatii si de la spalarea rezervoarelor denumitrezervorul de slopL*)cesta poate sa contina in afara de apa,reziduri petroliere,parafina si cantitati de hidrocar uri usoare care maresc pericolul de incendiu* (. urse de aprindere* ?auzele principale de aprindere a amestecurilor de

vapori-aer sunt:sarcini electrostatice,descarcari atmosferice,producerea accidentala de scantei electrice,formarea sulfurii de fier.'e vor examina pe rand aceste cauze,aratandu-se masurile de inlaturare a lor* c. arcini electrostatice*)cestea sunt inevita ile la miscarea lichidelor cu conductivitate scazuta,cum sunt produsele petroliere*'arcinile si diferentele de potential sunt insa inofensive,cat timp lichidele se afla in recipiente metalice legate la pamant si lipsite de gaze* +n cursul operatiunilor de pompare si transvazare a lichidelor,sarcinile electrostatice pozitive tind sa se acumuleze in conducte,iar sarcinile negative transportate de lichidul in miscare tind sa se acumuleze in rezervor*?u cat vitezele de curgere sunt mai mari,cu atat cresc posi ilitatile de acumulare a sarcinii*

9a umplerea unui rezervor cu lichide incarcate electrostatic,purtatorii de sarcini electrice se acumuleaza la suprafata lichidului*-aca rezervorul este legat la pamant,potentialul scade de la mijlocul rezervorului catre peretele acestuia* +n cazul existentei in rezervoare a unor o iecte straine care plutesc pe suprafata lichidului1indicatoare pentru masurarea nivelului,aparate pentru luat pro e)acestea joaca rolul de condensatoare care acumuleaza pe suprafata lor sarcinile electrostatice*9a contactul cu un conductor1peretii rezervorului,conducta,ca lu metalic)se produce o descarcare electrica cu formare de scantei* -e aceea,este o greseala de a se introduce in rezervor rigle de masurat nivelul,tevi suplimentare sau recipienti de metal pentru luat pro e in timpul sau imediat dupa o operatie de umplere* 7entru micsorarea pericolului de aprindere,fenomenul de incarcare electrostatica tre uie redus la minim*)stfel se va evita scurgerea tur ulenta a lichidelor in sectiunile inguste ale conductei*(ur ulenta creste odata cu viteza de curgere* , importanta deose ita tre uie acordata orificiilor de iesire*9a sistemele la care lichidul iese tur ionar din orificiu,stropeste sau formeaza ceata,are loc o separare intensa a sarcinilor electrostatice in interiorul lichidelor,ceea ce poate constitui un pericol* d.)escarcari atmosferice*)cestea constituie o alta cauza de incendii la depozitarea produselor petroliere*&ezervoarele sunt in mod special predispuse de a fi lovite de trasnet datorita formei lor rotunjite,suprafetei exterioare mari si faptului ca ies in relief fata de solul inconjurator*9a cntactul direct al trasnetului se produce incalzirea partilor metalice ale rezervorului pana la aprinderea amestecului de vapori-aer din interior* 7rotectia rezervoarelor impotriva descarcarilor electrice se realizeaza cu instalatii de paratrasnet.(re uie avut in vedere ca deasupra rezervoarelor de capacitate mare 2///-8//// m0,in timpul umplerilor,se pot forma amestecuri explozive de vapori-aer pana la o inaltime de 0-2 m*-e aceea,dispozitivul de protectie tre uie astfel executat,incat canalul trasnetului sa vina in contact cu instalatia de paratrasnet in afara sferei concentratiilor explozive* topire,ceea ce provoaca

Eormarea sulfurii de fier constituie de asemenea o sursa de inflamare si un numar aprecia il de explozii la rezervoare*'ulfura de fier1'Ee)rezultata in urma actiunii hidrogenului sulfurat asupra fierului*=a se prezinta su forma unui praf de culoare neagra sau runa*=xpusa la aer,sulfura de fier se oxideaza spontan*)ceasta oxidare degaja suficienta caldura pentru a inflama sulfuea de fier,care este adusa in stare de incandescenta*-atorita acestei proprietati de a se aprinde in aer sulfura de fier a fost denumita sulfura piroforica* 7rocesul formarii sulfurii de fier este urmatorul:titeiul si materiile rute contin in diferite procente hidrogen sulfurat,care ataca ta la rezervoarelor si da sulfura de fier*Eormarea sulfurii de fier in rezervoarele de produse finite este legata de prezenta apei*=xista in apa o hidrogen sulfurat* )ctiunea acestei acterii este cu atat mai importanta,cu cat temperatura este mai ridicata*:ulta vreme s-a crezut ca acteriile reducatoare de sulfati nu se gasesc decat in apa de mare* 'ulfura de fier se formeaza atat pe ta lele udate de lichidcat si pe cele neudate* -epozite importante de sulfura de fier se gasesc intodeauna pe partile care nu sunt atinse niciodata de hidrocar uri,adica ta la capacului,partea superioara a mantalei rezervorului si pe piesele scheletului ce sustine capacul* 7entru indepartarea formarii sulfurii de fier se va elimina pe cat posi il apa din produs*?um aceasta nu este posi il intodeauna,se va controla ca apa care se evacueaza de la fundul rezervorului sa nu contina sulfuri si hidrogen sulfurat*>oroaiele acumulate la fundul rezervoarelor,care contin apa,sulfuri si acterii reducatoare tre uie evacuate periodic 1la fiecare 6-0 ani)* +n exploatarea curenta,pericolul inflamarii vaporilor de hidrocar uri in rezervoare este redus*-impotriva,pericolul este considera il in timpul deschiderii rezervoarelor si aerarii lor* -e aceea se va evita aerarea prin ventilatie naturala sau artificiala fara a se umezi suprafata interioara a rezervorului* acterie anaero a,care are proprietatea de a reduce sulfatii1prezenti in apa sau in noroiul de la fundul rezervorului) dand nastere la

e.*asuri de securitate la depozitarea produselor petroliere . 7entru a se evita scaparile de produse petroliere si raspandirea lor,care constituie principalul pericol de incendii si explozii,la depozitare se vor lua o serie de masuri: Cuve de retentie.&ezervoarele izolate sau grupurile de rezervoarele se prevad cu cuve de retentie pentru a impiedica revarsarea produsului in cazuri de avarie sau incendiu*+naltimea digului sau zidului de protectie,precum si spatiul din interiorul ndiguirii se calculeaza astfel incat sa incapa in el intreaga capacitate de lichid din rezervoarele grupei respective sau a rezervorului izolat* ,glinda lichidului scurs tre uie sa fie cu /*6/ m su inaltimea digului* +n ultima vreme s-au realizat rezervoare avand spatiul colector su forma unui spatiu inelar format din peretele rezervorului si o manta exterioara tot din otel*Eolosirea acestui sistem prezinta pe langa un cost mai scazut,urmatoarele avantaje: 'e poate realiza scurtarea timpului de constructie,deoarece mantaua exterioara se poate realiza simultan cu constructia rezervorului! >ecesita mai putin teren care tre uie amenajat special! 'patiul inelar mai mic atrage dupa sine cantitati mai mici de spuma in caz de incendiu! +n cazul supraincarcarii rezervorului,mantaua poate fi folosita pentru primirea produsului deversat! 'patiul inelar acoperit,datorita pernei de aer realizeaza o izolatie termica eficienta,care la produsele usor volatile,in cazul rezervoarelor cu capac fix,duce la scaderea pierderilor prin evaporare* )ceasta constructie prezinta insa dezavantajul ca pentru evitarea unor concentratii periculoase de vapori-aer este necesara prevederea unor dispozitive de aerisire a spatiului inelar* 'ta ilizarea titeiului si produselor*=ste recomanda il ca,inainte de depozitare,titeiul si enzinele usoare sa fie sta ilizate pentru indepartarea gazelor si a produselor foarte volatile1metan,etan,propan si partial utan)*

"educerea spatiului gazos este una din masurile principale impotriva scaparilor de produse datorita celor doua tipuri de 3respiratii4.

Aceasta se realizeaza prin urmatoarele metode: D* 2* -epozitarea indelungata a produselor petroliere numai in rezervoare umplute in intregime* 7astrarea produselor petroliere pe o perna de apa de inaltime varia ila*9a evacuarea produsului,se introduce apa in rezervor,iar la incarcare se evacueaza apa,astfel incat nivelul superior al produsului petrolier in rezervor ramane constant*)cest procedeu nu a primit o larga folosire din cauza unor neajunsuri si anume:consum mare de energie,pericol de introducere a apei in produs,pericol de inghetare a apei in timpul iernii etc* .* +zolarea spatiului gazos al rezervorului de oglinda lichidului,prin acoperirea suprafetei acestuia cu un stra de spuma,care sa nu permita evaporarea produsului petrolier si saturarea spatiului gazos cu vapori*Creutatea consta in producerea unei spume cat mai sta ile* D* e* Eolosirea unor rezervoare de constructie speciala dintre care amintim: &ezervoare Kpicatura de apaL*Eorma acestor rezervoare reprezinta o picatura de lichid ce sta pe o suprafata plana su actiunea fortelor de tensiune superficiala*=le se folosesc in special pentru produse volatile,in cazul depozitarii indelungate,fiind calculate la presiuni pana la 6 at si vid de 2// mm M6,*)cest tip de rezervor asigura micsorarea pierderilor Krespiratiei miciL* f* &ezervoare cu capac plutitor*7entru a reduce pierderile de produse volatile in timpul Krespiratiei mari si miciL se folosesc rezervoare al caror capac pluteste pe suprafata lichidului depozitat,co orandu-se odata cu acesta*&ezervoarele cu capac plutitor nu au spatiu gazos deasupra lichidului,cu exceptia unui spatiu mic din zona inchizatorului,care fiind insa constant la orice pozitie a capacului nu reprezinta o sursa de pierderi prin KrespiratieL*-esi mai costisitoare decat rezervoarele o isnuite,diferenta de cost se amortizeaza datorita reducerii

pierderilor de produse volatile*)ceste rezervoare sunt foarte utile atunci cand se fac operatii dese de incarcare si descarcare1rezervoare curente),deoarece se reduc pierderile datorita Krespiratiei mariL*&ezervoarele cu capac plutitor au neajunsul ca deasupra capacului in spatiul cilindric,se pot acumula vapori de produse petroliere,in cazul unei etansari necorespunzatoare,ceea ce indica pericol de incendiu*@n alt neajuns aste ca in regiunile cu ninsori a undente,pentru a evita acumularea zapezii tru uie constituit un acoperis exterior,ceea ce scumpeste constructia*)cest tip de rezervor are o larga raspandire in ultimii ani*=l nu se recomanda pentru depozitarea produselor foarte volatile 1izooctan, enzine de aviatie)din cauza imposi ilitatii de a se asigura o inchidere a solut etansa a spatiului inelar* g* &ezervoare cu capac KrespiratorL*?apacul acestor rezervoare consta dintr-o mem rana de otel elastic cu grosime de 6-0 mm*?and rezervorul este gol,partea de mijloc a capacului,su propria greutate,co oara si se sprijina pe suporti*9a umplerea rezervorului sau la cresterea presiunii,capacul se ridica si volumul rezervorului creste*Aariatiile de volum reprezinta 0-2T,ceea ce este pe deplin suficient pentru lichidarea totala a Krespiratiei miciL a rezervorului* h* &ezervoarele gazometrice cu capacul construit su forma unui clopot*9a cresterea presiunii in rezervor clopotul se ridica*=tansarea spatiului inelar dintre peretii clopotului si ai rezervorului se realizeaza cu ajutorul unei inchideri hidraulice*9ichidul de etansare a inchiderii hidraulice este un produs petrolier cu punct de congelare scazut*7entru a nu permite patrunderea diferitelor o iecte si a precipitatiilor atmosferice,el este aparat de o manta exterioara*7ozitia corecta a clopotului se realizeaza cu ajutorul unor dispozitive de ghidare*)cest tip de rezervor asigura lichidarea totala a Krespiratiei miciL*=l se comporta foarte ine in exploatare si se foloseste in special pentru depozitarea indelungata a produselor petroliere* *icsorarea amplitudinii variatiilor de temperatura5care se realizeaza prin urmatoarele metode:

Aopsirea suprafetei exterioare a rezervorului in culori deschise,ce reflecta razele solare*=ficacitatea acestui mijloc de protectie a rezervorului impotriva incalzirii datorita radiatiilor solare rezulta vopselei: din datele de mai jos,care reprezinta pierderile anuale de produse volatile,in T,in functie de culoarea

Aopsea de aluminiu: /,40 ?enusie : /,II

rosie neagra

: 8,6D : 8,6D

+zolarea termica a capacului rezervorului cu materiale izolatoare!sarcina suplimentara pe capac datorita izolarii nu tre uie sa depaseasca 6/-60 #gf"m6* =cranarea rezervoarelor prin plantarea in apropierea lor a unor pomi cu frunza deasa sau prin amenajarea unor constructii speciale pentru reflectarea razelor solare* 'tropirea capacului rezervorului cu apa pulverizata*+n cazul rezervoarelor cu capac plat,prevazute cu o ordura,se realizeaza un strat de apa uniform pe toata suprafata capacului,care reduce pierderile de produs prin evaporare*

f.)epozitarea produselor su( presiune* 7rin acest sistem se reduca aproape complet pierderile datorita respiratiei mici si partial cele provenite din Krespiratia mareL*7resiunea optima se alege in functie de proprietatile fizice ale produsului si de conditiile mediului* +n rezervoarele sferice si sferoide presiunea poate atinge valori de 6//-0// mm M6,* g.Captarea vaporilor *7entru captarea vaporilor de produse petroliere din rezervoare cu capac fix se folosesc rezervoare cu capac KrespiratorL,rezervoare gazometru, aloane sau a sor ere*+n acest scop se leaga conductele de aerisire de la mai multe rezervoare pentru produse de acelasi fel intr-o retea colectoare*

9egarea spatiului gazos al rezervoarelor asigura un schimg reciproc de gaze si o izolare perfecta fata de mediul exterior*Aaporii de produs petrolier trec din rezervorul care este in incarcare in rezervorul ce se descarca,ceea ce permite sa se reduca considera il pierderile* 7entru cazurile in care nu exista o sincronizare a operatiilor de incarcare si descarcare,ceea ce duce la aparitia unui excedent de vapori sau a unui minus,in reteaua de gaz se cupleaza un rezervor gazometru*)cest sistem foarte eficient este una din masurile principale pentru reducerea pierderilor de produse volatile datorita am elor tipuri de KrespiratiiL* @neori pentru captarea vaporilor se folosesc rezervoare cu pereti elastici,su forma unor aloane in care se aduna vaporii de la mai multe rezervoare*)ceste rezervoare- alon au diametru mare cu fund si capac rigid din ta la de 6mm*?orpul se confectioneaza din tesatura de um ac impregnata cu o su stanta rezistenta data de produsele petroliere* 9a umplerea lor cu vapori de produs petrolier,capacul se ridica de la 6,// pana la D,2/ m*'upapele de siguranta mentin in interiorul alonului presiunea de 6/-0// mm M6,* -eseori pentru captarea vaporilor de la rezervoare se folosesc a sor ere,al caror principiu de functionare consta in a sor tia vaporilor in a sor anti speciali*-rept a sor anti se pot folosi petrol lampant,uleiuri etc* +n a sor ere nu se retine intreaga cantitate de vapori 1aceasta ar necesita a sor ere de dimensiuni mari),dar se micsoreaza scaparile de produse volatile

datorita Krespiratiei miciL cu circa D/T*7entru scurgerea vaporilor produselor petroliere se folosesc si instalatii de a sor tie cu car une activ* 6.'xploatarea rationala* 7entru a micsora scaparile de vapori si a reduce pericolul de incendiu se pot lua si o serie de masuri organizatorice si anume: D* verificarea zilnica a etanseitatii rezervoarelor* 2* reducerea la minimum a numarului de operatii de incarcare si descarcare,ceea ce micsoreaza piederile datorita Krespiratiei mariL* .* incarcarea produsului in rezervoare sa se faca pe cat posi il noaptea ,la o temperatura cat mai scazuta,iar descarcarea Fziua* 'c6iparea rezervoarelor cu ec6ipamentul necesar unei exploatari lipsite de pericol si anume: ?lapeta de retinere pentru a impiedica deversarea produsului din rezervor in cazul deteriorarii conductelor*:ecanismul de actionare a clapetei se monteaza la partea inferioara a rezervorului* 'upapa de respiratie,in cazul rezervoarelor cu capac fix,care asigura automat comunicatia spatiului gazos al rezervorului cu atmosfera la variatiile de presiune datorita temperaturii cau la operatiile de incarcare si golire a rezervorului*'upapa consta dintr-o cutie cu doua clapete:una din clapete se deschide la crestere presiunii in spatiul gazos si asigura evacuarea gazelor in atmosfera,iar cealalta se deschide in cazul formarii unei depresiuni si permite intrarea aerului in rezervor*?ele doua clapete se deschid la o suprapresiune de 8//-6// mmM 6,,respectiv la o depresiune de 2/-8// mmM6,*'upapele de respiratie se monteaza pe aceeasi conducta cu opritoarele de flacari* 'upapa de siguranta hidraulica limiteaza marirea suprapresiunii sau a depresiunii din spatiul gazos al rezervorului,in cazul nefunctionarii supapei de respiratie*-rept lichid de etansare se foloseste o fractie greu volatila,de o icei un mineral cu greutatea specifica /,4.-/,44 si

temperatura de congelare F6//?*?and uleiul co oara su de ule prin stratul de ulei,iesind in atmosfera*

marginea

crestata a despartiturii,amestecul vapori-aer din rezervor trece su forma ,pritorul de flacari:serveste la protectia spatiului gazos al rezervorului de patrunderea flacarii prin supapele de respiratie*,pritorul de flacari consta dintr-un corp turnat, avand in interior un pachet de placi metalice,alternand unele ondulate cu altele netede*7lacile se confectioneaza dintr-un material anticoroziv1otel inoxida il)*-istanta dintre placi este de regula de 8 mm* =xista si alte feluri de opritoare de flacari cu plase de sarma cu ochiuri mici sau cu umplutura de pietris*7rincipiul de functionare al opritoarelor de flacara consta in faptul ca flacara trecand prin sistemul de canale de sectiune mica este

dispersata*)cestea se vor controla cel putin o data pe luna verificadu-se starea de curatenie a placilor metalice si asezarea corecta*