PLAN CONSPECT

LA

Tema: Tehnica lucrului pentru stingerea incendiilor in industria petroliera

Scop: De a forma si perfectiona deprinderilor ofiterilor in conducerea actiunilor pe
timpul desfasurarii interventiilor la incendii
Timp: 100 min
Loc: Sectia a 5-a
Asig.mat.: Tehnica de lupta ce incadreaza garda de intervejtie
Probleme de desfasurat si repartitia timpului
5’ – Organizarea sedintei:
- raportul, controlul tinutei si al asig.materiale
- anunt tema, scopul si masurile de securitate
- pun intrebari de control
10’ – Caracteristici constructive: Instalatiile tehnologice in industria chimica si
petrochimica sunt amplasate apropiat unele de altele, cu legaturi tehnologice intre
ele, ceea ce creeaza pericolul extinderii avariei sau incendiului la instalatiile
vecine.
Sub efectul caldurii provenite de la flacari, utilajul tehnologic impreuna cu
fluidele combustibile din interior se incalzesc foarte repede, fapt ce inlesneste
cresterea rapida a presiunii ce duce la deformarea si distrugerea utilajului prin
explozii. In unele cazuri acestea se produc si datorita contactului utilajului
(instalatiei, rezervor, conducta de cracare catalitica etc.) cu apa folosita pentru
racire. De aceea racirea vecinatatilor se face simultan cu stingerea si se declanseaza
din prima faza a incendiului, nu trebuie sa asteptam ca acesta sa se dezvolte. Daca
rezervorul sau coloana se incalzeste intens presiunea din interior se mareste
continuu si in cazul in care aceasta nu poate fi redusa in timp scurt prin recire se
iau masuri de golire a rezervoarelor prin transvazare pentru evitarea producerii
exploziei. Parcurile de rezervoare si coloanele de cracare sunt prevazute cu
instalatii de golire rapida a produselor.
20’ – Caracteristicile incendiilor, substante stingatoare:
Arderea lichidului combustibil se caracterizeaza prin doua fenomene
interdependente si anume evaporarea si arderea amestecului de vapori cu aer,
deasupra suprafetei combustibilului. In functie de felul manifestarii putem avea:
- ardere in rezervoare (numai lichide)
- arderea lichidului, cazului varsat, revarsat pe suprafata unui material de alta
natura sau a solului;
- arderea lichidului, gazului combustibil sub forma de jet, torta.
In functie de forta de explozie si de felul rezervorului pot sa apara
urmatoarele situatii:
- capacul rezervorului vertical se smulge in intregime si poate fi aruncat pana
la 120 m;
 - capacul rezervorului vertical este ridicat de puterea exploziei, se rupe partial
sau in intregime, ramanand in stare semicufundata in lichidul combustibil
aprins;
- capacul rezervorului vertical supus unei forte reduse a exploziei se
deformeaza, producandu-se deschideri mici la imbinarea prin sudura a
capacului de peretele rezervorului.
Incendiile la rezervoarele cu produse petroliere se caracterizeaza prin
urmatoarele fenomene:
- transmiterea energiei calorice prin radiatie de la rezervorul incendiat catre
rezervoarele invecinate, respectiv catre obiectele aflate in apropierea
rezervorului incendiat;
- transmiterea particulelor de fumigene incandescente datorita actiunii
curentilor de aer;
- transmiterea datorita curentilor de aer a vaporilor de lichide combustibile de
la rezervorul care nu arde catre rezervorul incendiat.
- Producerea de explozii in spatiul de vapori aer al rezervorului cateodata cu
aruncarea capacului. Forta exploziei, de regula este mai mare la rezervoarele
in care se pastreaza lichide combustibile usor volatile si exista un spatiu
mare de vapori aer.
- Deversarea sau eruptia clocotitoare a lichidului combustibil aprins in
rezervor, precum si scurgerea lui, ca rezultat al modificarii formei
rezervorului incendiat, creand noi focare de ardere;
- Posibilitatea de propagare a arderii in reteaua de canalizare sau in alte spatii
deschise folosite pentru captarea lichidelor combutibile;
- Degajare de mari cantitati de fum, produse ale arderii incomplete si
temperaturi de pana la 13000C, peretii rezervorului la 6000C pierd rezistenta
si incepe sa se deformeze spre interior;
- Ardere violenta a lichidelor combustibile cand aceasta se produce la
suprafata oglinzii.
- Intensificarea apreciabila a arderii pe timp de vant, masa de fum si flacari
fiind deviata sau de curenti de aer fumul se disperseaza si se depune pe
pamant sub forma de funingine.
- Deformarea legaturilor de conducte supraterane ale rezervoarelor, din care
se scurge pe teren o cantitate mare de lichid combustibil.
Ca metode de stingere a incendiilor de rezervoare cu produse petroliere se
pot folosi:
- instalatii fixe de stingere a incendiilor cu spuma sau lichid watter;
- instalatii semifixe;
- instalatii mobile, formate totalitatea masinilor speciale de stins incendii,
utilajelor, aparatelor si accesoriilor care pot fi folosite la refularea spumei
pulberilor stingatoare si a apei asupra incendiilor.
Cea mai eficienta substanta stingatoare folosita pentru intreruperea
procesului de ardere a gazelor este pulberea stingatoare.
60’ – Stingerea incendiului
Recunoasterea, in special cand instalatiile nu sunt in functiune trebuie sa
stabileasca urmatoarele:
- natura, cantitatea, nivelul lichidelor combustibile aflate in rezervoarele
incendiate si in cele invecinate;
- tipul si starea rezervoarelor incendiate si a celor din apropiere;
- posibilitatea producerii exploziilor in rezervoarele incendiate si in cele
invecinate;
- necesitatea si posibilitatea de transvazare a lichidelor combustibile din
rezervoarele incendiate si din cuvele de retentie;
- existenta si starea digurilor in jurul rezervoareelor pentru productie si cele de
avarie;
- posibilitatea pierderii si deversarii produselor negre (titei, pacura);
- timpul aproximativ cand se va produce debordarea, caracteristicile terenului
si caile posibile de scurgere a lichidului incendiat;
- pericolul pentru imprejurimi, tinand seama de directia vantului si de
influienta acestuia asupra stingerii incendiului;
- amplasarea incendiului si prezenta fortelor si mijloacelor prevazute in planul
de interventie pentru varianta respectiva, precum si necesarul de noi forte
suplimentare;
- posibilitatile reale de alimentare cu apa;
- starea si eficienta instalatiilor de stingere si recire precum si cantitatea de
substante de spumant, existente in obiectiv si posibilitatea aducerii lor rapide
de la obiectivele vecine sau din depozite.
Stingerea incendiilor la depozitele de lichide combustibile, in special a celor
declansate la rezervoarele de mare capacitate, datorita caracteristicilor de ardere
deosebite – ardere violenta, degajari mari de caldura, fum si gaze toxice,
posibilitatea de explozie, de fierbere si de deversare – impune o temeinica
pregatire a actiunii de atac si de conducere a acestuia, pentru care trebuiesc
stabilite;
- concentrarea la locul incendiului si pregatirea pentru actiune a mijloacelor,
substantelor de stingere si a rezervei stabilite prin calcul;
- numirea sefilor de sectoare si a personalului care participa la executarea
atacului cu spuma;
- stabileste si aducerea la cunostinta personalului de interventie, a semnalelor
de incepere si de oprire a debitarii spumei si de retragere in siguranta si in
caz de pericol;
- efectuarea atacului pe directia vantului, concomitent cu toate mijloacele,
neintreruopt si la intensitatea de regfulare care sa asigure lichidarea
incendiului.
- 5’ – Incheierea sedintei:
- verific modul de insusire a cunostintelor
- execut bilantul sedintei
 - anunt subiectul si data sedintei urmatoare.
PLAN CONSPECT
LA

Tema: Particularitatile stingerii incendiilor la cladiri inalte si cu aglomerari de

persoane
Scop: Cunoasterea de catre participanti a modului de actionare in caz de incendiu
la cladiri inalte si cu aglomerari de persoane
Timp: 100 min
Loc:
Asig.mat.: Caiete pregatire profesionala, costum protectie
Bibliografie: TSI vol.I
TRATAREA TEMEI
Din punct de vedere al protectiei contra incendiilor, cladirile inalte
comporta, insa un pericol deosebit, generat pe de o parte de greutatile legate de
evacuarea rapida a persoanelor aflate in primejdie, iar pe de alta parte de
consecintele foarte grave pe care le-ar antrena prabusirea lor partiala sau totala.
Cladirile inalte sunt constructii civile la care pardoseala ultimului etaj
folosibvil este situata la inaltimea de 28 m sau mai mult deasupra terenului
accesibil vehiculelor de interventie ale pompierilor. Cladirile inalte sunt de regula,
constructii de gradul I de rezistenta la foc, au acoperis incombustibil, cu pardoseli,
tamplarie si tavane suspendate din materiale care nu trebuie sa permita propagarea
incendiului. La etajele cladirilor sunt adapostite bunuri materiale, multe din acestea
fiind combustibile sau inflamabile, fapt ce constituie un mare pericol de incendiu.
Principalele substante combustibile intalnite sunt lemnul, sub forma
elementelor de planseu, pardoseli, parchete si mobile, precum si tesaturile sub
forma de tapiterie, covoare, perdele, lenjerie etc. In functie de materialul supus
arderii, puterea calorica dezvoltata pe timpul incendiului este de 2500-3000
kcal/kg la lemn si 4200 kcal/kg la bumbac.
Compartimentarea eficace este realizata prin pereti antifoc, plansee si
elemente de protectie a golurilor.
Drept amenajari comune, care fac legatura intre etaje, servesc casele de
scari, golurile pentru ascensoare si sisteme de ventilatrie, conductele de gaze, apa
si canal, conductele retelei electrice si ghenele.
Etajele cladirilor sunt prevazute cu un numar redus de cai de evacuare uneori
cu o singura scara, iar pentru usi si ferestre sunt limitate si situate la inaltime fata
de sol, fapt ce ingreuiaza salvarea opamenilor, evacuarea bunurilor materiale si
intrarea rapida in dispozitivul de interventie.

Caracteristicile incendiilor la cladirile inalte:

Incendiile izbucnite la cladirile inalte se propaga de la un etaj la altul prin
intermediul planseelor combustibile, al golurilor tehnologice si al casei scarilor
datorita tirajului. In plan orizontal, incendiul se propaga prin intermediul peretilor
despartitori combustibili, al mobilierului si al altor materiale combustibile din
incaperi, cu o viteza liniara de 0,5-0,7 m/min pana la 4-5 m/min (in cazul
coridoarelor si galeriilor) de regula in sens ascensorial si in directia deschiderilor.
Incendiul se propaga pe cai ascunse, in cazul peretilor din paianta sau al
plaseelor duble, vcare au straturi de aer din constructiile mai vechi.
Pe timpul incendiului se degaja mari cantitati de fum si produse ale arderii
incomplete care inunda incaperile incendiate, pe cele vecine si caturile superioare,
punand in pericol viata oamenilor.
Numarul de persoane care trebuie salvate este mare, inaltimea la care se
actioneaza, precum si panica si blocarea ascensoarelor creeaza dificultati mari in
operatia de stingere.
Interventia pentru stingerea incendiilor la cladiri inalte se va realiza prin:
- introducerea in actiune a tevilor la focare pe directiile principale de
dezvoltare a incendiului, punerea in functiune a instalatiilor de hidranti
interiori, concomitent cu executarea operatiunilor de salvare a oamenilor pe
scarile interioare, exterioare, fixe si mobile, utilizarea accesoriilor de salvare
din dotare si a elicopterelor la cladirile care au amenajate platforme in acest
scop;
- - stingerea incendiului cu apa pulverizata prin tevi cu diametre mici, pulbere
stingatoare sau spuma usoara;
- atacul incendiului din casele scarilor, organizand sectoare de interventie la
etajul incendiat, la etajele superioare si inferioare;
- oprirea dezvoltarii incendiului pe cai ascunse (canale de ventilatie, plansee
false, ghene tehnice, pereti despartitori), prin executarea unor deschideri prin
care se refuleaza apa sub forma de jeturi pulverizate;
- aducerea ascensoarelor la parter si transportul mijloacelor de stingere la
nivelurile superioare cu ascensoarele de serviciu, destinate actiunii de
interventie.

Intocmit,