T 35.

STINGEREA
INCENDIILOR LA DEPOZITE
DE PRODUSE PETROLIERE
CAPITOLELE LECTIEI
I. Caracteristici constructive ale depozitelor şi
destinatia acestora.
II.Caracteristicile incendiilor
III Organizarea şi desfăşurarea
intervenţiei
IV. Reguli de protecţie a muncii, executarea indatoriri lor servantilor la
incendiu şi masuri de protectie a acestora.
 CARACTERSTICI COiVSTRUCTTVE SI DESTINA TII > ,

A Car ac te r ist ic ile lich idelo r c o mb ust ib il e

Majoritara lichidelor combustibile sunt de origine organică cu un bogat
continut de carbon,
ce determină combustibilitatea lor. 01-
Lichidele combustibile au o greutate specifică mai mica decât
apa fiind cuprinsa intre 0.67-0,93 .-
Greutatea specifică a vapori lor de lichid este mai mica decât greutatea
specifică a aerului, fiind cuprinsă între 1,59-5.
Toate lichidele combustibile sunt rău conductoare de electricitate şi
puterea calorică dezvoltată de un Kg lichid combustibil este cuprinsă între 7--
11000 Kcalorii / Kg
Toate lichidele combustibile au o temperatură de autoinflamare ridicata
cuprinsa între 149 - 6 1 8 C, iar temperatura de auto inflamare a benzinei,
benzenului şi a altor produse albe , este de regulă mai ridicata decat
temperatura de auto inflamare a ţiţeiului şi a produselor petroliere negre.
Un număr important de lichide combustibile au temperatura de initiere
sub lOC (ţiţeiul uşor, benzina uşoară, benzenul, sulfura de carbon, acetilena,
eterul)
Lichide1e combustibile formează amestec combustibil cu aer în
concentratii mici.
Arderea lichidelor combustibile se caracterizează prin două fenomene
independente şi anume evaporarea şi arderea amestecului de vapori - aer
deasupra suprafeţei lichidului.
Evaporarea are un rol important pentru că ea determină intensibiliatea
arderii.
In caz de incendiu pot apărea condiţii diferite de ardere.
In funcţie de locul unde se află lichidul combustibil se disting mai
multe feluri de ardere:
- ardere in rezervor
-arderea lichidului revărsat pe suprafaţa unui material de altă
natură
-arderea sub formă de jet sau torţă
La un incendiu se pot întâlni una sau toate felurile de ardere. La un
rezervor arderea poate avea loc concomitent la suprafaţa oglinzii
lichidului, la o fisură din mantaua rezervorului (forţă) si vărsat în cuva
de retenţie.
Inflamarea lichidului într-un rezervor închis se produce aproximativ la
fel ca şi în unul descoperit.
Deosebirea constă că într-un rezervor închis temperatura lichidului
introdus în acel recipient este mai mare decât temperatura
 într-un rezervor închis concentraţia de vapori deasupra suprafeţei este
aproximativ egală în întregul volum a amestecului vapori - aer şi în această
situaţie inflamarea este aproape imposibilă
II CARACTERISTICILE INCENDIULUI
A Caracteristicile incendiului la rezervoarele metalice supraterane
în urma exploziei se poate distruge integral sau parţial, capacul
rezervorului, acesta putând fi aruncat în întregime pe sol, unda de şoc a
exploziei putând distruge parţial rezervorul şi lichidul poate fi aruncat la o
suprafaţă relativ mare.
Clasificarea rezervoarelor
Rezervoarele se clasifică în funcţie de poziţia lor astfel:
-Rezervor suprateran;
-Rezervor semiingropat;
-Rezervor subteran.
Rezervoarele mai pot fi clasificate:
-orizontale;
-sferice;
-sub forma de clopot.

-------
b. Capacul rezervorului vertical este ridicat de puterea exploziei se rupe parţial sau în
întregime, rămânând într-o stare semi scufundată în lichidul combustibil
aprins si atunci se provoacă incendiul deasupra şi sub capac, greu de stins.

c. Capacul rezervorului vertical este supus unei forţe a exploziei, se deformează

producând mici fisuri în îmbibaţia cu sudura capacului şi atunci ard numai
vapori de lichid combustibil deasupra neetanşeitătii.

Fisuri în îmbinaţia capacului provocate de explozie

4 UNDA DE VIITURĂ
La producerea exploziei unui rezervor este posibil să apară pericolul undei de
viitură.
Apare sub forma unui şuvoi de lichid scurs şi poate deteriora şi aprinde în calea sa
toate materialele.
• ÎNCĂLZIREA REZERVOARELOR VECINE
Sub influenta fluxului de radiaţii de la rezervorul care arde în special pe timp de
vânt sau când există curenţi locali de aer aceasta acţionează asupra pereţilor
rezervoarelor vecine , supapei de respiraţie şi a altor instalaţii ce se supraîncălzesc.
Incălzirea supapei de respiraţie duce la opritorul de flăcări acesta nemaiputând
opri pătrunderea flăcărilor în interiorul rezervorului.
Prin Încălzirea capacului şi a mantalei rezervorului se accelerează procesul de
evaporare a lichidului din rezervor favorizând propagarea incendiilor.
 CATEGORII DE INCENDII DE PRODUSE PETROLIERE
La rezervoarele cu produse petroliere se pot produce diferite categorii
de incendii în funcţie de natura şi cantitatea produsului de felul rezervorului şi
condiţiile meteorologice.
1. Incendiul sub formă de tortă
Se caracterizează prin arderea vaporilor de lichid combustibil ieşite din
spaţiile de gaze ale rezervorului prin neetanşeităti
2. Incendiul la jet lichid de combustibil
Ieşite din rezervoarele care se caracterizează prin ardere continuă a
suprafeţei incendiate şi propagă incendiul în reţeaua de canalizare.
3. Incendiul la suprafata liberă din rezervor
4. Incendiul la spaţiul inelar de etanşeitate a capacului plutitior
5. Incendiu! se manifestă la cuva de retentie ,
6. Mixt
III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA
INTERVENŢIEI
A. RECUNOAŞTEREA
In funcţie de suprafaţa şi numărul rezervoarelor incendiate,
recunoaşterea se poate executa pe una sau mai multe direcţii sau mai multe
echipe.
Captarea în echipa de recunoştere obligatoriu a unui specialist Se va
urmării:
· natura, cantitatea, nivelul lichidului combustibil aflat în rezervorul
incendiat precum şi în rezervoarele vecine
· tipul şi starea rezervoarelor incendiate şi a celor vecine
· posibilitatea producerii exploziei la rezervorul incendiat ŞI la cele
vecine
· necesitatea şi posibilitatea de transvazare a lichidului combustibil
din rezervorul incendiat
· existenţa şi starea digurilor din jurul rezervorului incendiat
· timpul aproximativ când se va produce debordarea
· posibilitatea fierberii şi deversării produselor negre
· caracteristicile terenului şi posibilitatea de scurgere a lichidului
revărsat
 Capac plutitor

Nivelul
Structura flăcărilor de lichid combustibil depinde nemijlocit de
dimensiunile fluxului de vapori evaporaţi pe timpul arderii acestuia şi de viteza
de mişcare a aerului.
Pe timpul arderii la rezervoarele deschise, structura flăcărilor,
temperatura degajată şi depind de diametrul rezervorului unde
are loc arderea (înălţimea flăcărilor = 2 X diametrul rezervorului)
Temperatura părţii luminoase a flăcărilor este în funcţie de natura
lichidului combustibil şi variază între 1 000-1 300 °C creând pericolul ca
incendiul izbucnit la un rezervor să se propage cu uşurinţa la alt rezervor sau
alte obiective.
Peretii
, rezervorului aflati sub, directa influentă a flăcării
, sunt
încălziţi la o temperatură de 500 - 600 aC, temperatură la care îşi pierd
capacitatea de rezistenţă şi încep să se deformeze spre interiorul rezervorului.
II FENOMENELE CARE ÎNSOŢESC INCENDIILE
SPECIFICE PRODUSELOR PETROLIERE NEGRE.
1 FIERBEREA
Este- legată de existenta apei în ţiţei sau pe fundul rezervorului sub
formă de pernă de apă.
La o ardere de lungă durată ţiţeiul şi păcura care conţin apă se încălzesc
in profunzime şi pe suprafaţa lichidului incendiat apare un strat de lichid în
fierbere a cărui grosime creşte progresiv în timp şi viteza de încălzire depăşeşte
de două ori până la patru ori viteza de ardere.
Procesul de fierbere în rezervor se caracterizează prin formarea vapori
lor de apă în toată masa lichidului de regulă pe pereţi şi pe fundul rezervorului.
Apar un număr mare de bule de vapori care pot determina formarea unui strat
de vapori care stau la baza începerii distrugerii şi care au un caracter exploziv.
Contactul dintre produsele petroliere supraâncălzite puternic şi apa de la
fundul rezervorului provoacă fierberea explozivă, violentă a apei şi formarea
instantanee a unei mari cantităţi de vapori din
 perna de apă şi produse petroliere, este aruncat în atmosfera sub formă pulverizată violentă
şi chiar explozivă.
2.ERUPŢIA
Iu benzină erupţia nu se produce datorită faptului că temperatura stratului încălzit
este inferioară temperaturii de fierbere a apei sau în cel mai rău caz apropiată acestuia.
Erupţia se produce numai după fierbere sau în timpul fierberii şi constă în aruncarea
peste pereţii rezervorului a unei mari cantităţi de produs petrolier aprins care răspândit în
apropierea focarului de ardere complică situaţia acestuia.
De regulă sunt aruncate zeci de tone de ţiţei la câteva zeci de metrii (60 - 70m)
Erupţia ţiţeiului aprins poate evolua când sub stratul de ţiţei se află apă. Lichidul se
încălzeşte în timpul arderii în profunzime.
Temperatura stratului supraîncălzit este mai mare decât temperatura de fierbere a
apei.
Lipsa unuia din aceşti factori nu mai duce la fenomenul de erupţie.
3 EXPLOZIA
Intr-un rezervor închis concentraţia de vapori deasupra suprafeţei lichidului
combustibil este aproximativ egală în întregul volum al acestor vapori de aer.
Inflamarea în rezervor cu capac este însoţită în marea lor majoritate de explozii în
timpul cărora rezervorul se distruge.
Forţa exploziei este mai mare la rezervoarele cu produse petroliere albe în care sunt
depozitate lichide combustibile uşor volatile şi în care există un strat liber mare umplut cu
amestec vaporI - aer
în funcţie de forţa de explozie şi felul rezervorului pot apărea următoarele situaţii:
a. Capacul rezervorului vertical se smulge şi poate fi aruncat la o distanta de peste
100 m , lichidul arzând pe întreaga suprafaţă a acestuia.

6.
. pericolul pentru împrejurimi ţinând seama de direcţia vântului şi
influenta acestuia asupra acţiunii de stingere
· amploarea incendiului, prezenţa forţelor şi mijloacelor prevăzute
în planul de intervenţie
· posibilităţi reale de alimentare cu apă
· starea şi eficienţa instalaţiei de stingere şi răcire ale rezervorului
şi existenta substanţe lor de stingere în obiectiv
PRINCIPII TEHNICO - TACTICE
· amplasarea autospecialelor conform planului de intervenţie
· concentrarea rapidă la locul acţiunii a tuturor forţelor şi mijloacelor
prevăzute în planul de intervenţie
· punerea în funcţiune a instalaţiei fixe de stingere şi răcire a
rezervorului
· începerea atacului cu spumă se va face numai după asigurarea
tuturor forţelor şi mijloacelor necesare acţiunii de stingere
realizând continuitatea acţiunii cu spumă de bună calitate până la
lichidarea completă a arderii precum şi un timp de 7-10 min.de la
stingerea incendiului
· până la începerea atacului cu spumă, imediat după sosirea la locul
intervenţiei se va acţiona cu jet de apă refulat cu ţevi de diametru
mari pentru răcirea rezervoarelor incendiate şi a celor din imediata
apropiere situate pe directia de bătaie a vântului sau a curentilor de
aer . .
· la celelalte rezervoare răcirea se va realiza cu ţevi tip C sau se vor
forma perdele de apă
· când sunt incendiate mai multe rezerv oare se stinge mai întâi
rezervorul situat pe direcţia de bătaie a vântului
· în cazul incendiilor concomitente a rezervorului şi cuvei de
retenţie , se stinge mai întâi cel din cuvă
· asigurarea alimentării neîntrerupte cu apă şi substanţe de stingere
regulată la debite şi presiuni în raport de natura lichidului