SC PAUL CONSULTING SSM-SU SRL

Nr. Înregistrare la Registrul Comerţului:

J22/2569/06.12.2016
Cod fiscal: 36807495
Telefon: COL.(r) CIUBOTARIU-ANA PAUL - 0752005340
E-mail: ciubotariu.paul1967@ gmail.com

TEMA 14:
STINGEREA UNOR TIPURI
DE INCENDII
 Cuprinsul temei:
Stingerea unor tipuri de incendii la:
- depozite de produse petroliere;
- unitati cu specific chimic si petrochimic;
- unităţi din industria usoară;
- unităti din industria lemnului;
- în transporturi;
- depozite şi spaţii comerciale;
- clădiri de locuit, clădiri înalte, săli de spectacole și spitale;
- unități de cultură;
- unități de cult;
- unități de învățământ;
- structuri de primire turistice;
- unități cu profil energetic
 STINGEREA INCENDIILOR LA DEPOZITE DE
PRODUSE PETROLIERE.
Caracteristicile de ardere a lichidelor combustibile
 Arderea lichidelor combustibile este un proces fizico-chimic complex, de
al cărui caracter şi intensitate depind de o serie întreagă de factori.
 Arderea unui lichid combustibil se caracterizează prin două fenomene
independente şi anume: evaporarea şi arderea amestecului de vapori cu
aer deasupra suprafeţei combustibilului. Evaporarea are un rol extrem de
mare, deoarece, în ultima instanţă, ea determină intensitatea arderii.
 În funcţie de locul unde se află lichidul combustibil se disting trei feluri
de arderi :
- arderea în rezervoare ;
- arderea lichidului vărsat pe suprafaţa unui material de altă natură;
- arderea combustibilului sub formă de jet (torţa).

 În cazuri reale, la un incendiu se pot întâlni două sau trei cazuri de

arderi.
 Temperatura părţii luminoase a flăcării, în funcţie de natura lichidului
combustibil, variază în limitele de la 100 la 1300 grade C.
 STINGEREA INCENDIILOR LA DEPOZITE DE PRODUSE
PETROLIERE.
Caracteristicile de ardere a lichidelor combustibile
Viteza de ardere
 Un parametru caracteristic cu privire la procesul de ardere în cazul incendiului de
rezervoare este viteza ascensională a curentului de vapori care se formează în
interiorul rezervorului, respectiv, viteza de consum prin arderea lichidului
combustibil exprimată în m/s, ea reprezentând de fapt viteza de scădere a nivelului
de lichid în rezervor, datorită evaporării.
Repartiţia temperaturii în lichid
 După un anumit timp, la suprafaţa lichidului se stabileşte o temperatură care este
aproximativ egală cu temperatura de fierbere a lichidului respectiv. În straturile
superioare temperatura este întotdeauna mai mare decât în profunzime. Cu timpul,
temperatura lichidului creşte, variaţia cea mai rapidă constatându-se în perioada
iniţială.
 Caracterul variaţiei depinde de felul lichidului şi de condiţiile de ardere.
 Temperatura cea mai ridicată este în stratul de lichid de la suprafaţă. Temperatura pe
suprafaţa liberă la arderea lichidelor este apropiată de temperatura de fierbere.
 Temperatura nu este egală în toate punctele suprafeţei. În apropierea pereţilor
rezervorului temperatura este mai ridicată decât la centru.
 Distribuţia temperaturii este egală de influenţa pereţilor rezervorului a căror
temperatură este mai ridicată decât a lichidului combustibil.
 STINGEREA INCENDIILOR LA DEPOZITE
DE PRODUSE PETROLIERE.

Fenomene care pot însoţi arderea :

1. Fierberea .
2. Erupţia
3. Explozia rezervorului
4. Unda de viitură
5. Încălzirea rezervoarelor învecinate
 STINGEREA INCENDIILOR LA DEPOZITE
DE PRODUSE PETROLIERE.

Categoriile de incendii de produse petroliere :

1. Incendii care se manifestă sub formă de torţă .
2. Incendii la jeturile de lichide combustibile ieşite din
rezervoare sau conducte
3. Incendii la suprafaţa liberă a lichidului din rezervor
4. Incendii în cuva de retenţie
 STINGEREA INCENDIILOR LA DEPOZITE DE PRODUSE
PETROLIERE.
Caracteristicile incendiilor la rezervoarele de produse
petroliere :
Incendiile de rezervoare cu produse petroliere se caracterizează prin
următoarele fenomene fizico-chimice:
- transmiterea energiei calorice prin radiaţia de la rezervorul
incendiat către rezervoarele vecine, respectiv către obiectele aflate în
apropierea rezervorului învecinat;
- transmiterea particulelor de funingine incandescente datorită
curenţilor de aer;
- transmiterea vaporilor de lichide combustibile de la rezervorul care
nu arde către rezervorul incendiat;
- posibilitatea de propagare a arderii în reţeaua de canalizare sau în
alte spaţii deschise folosite pentru captarea lichidelor combustibile;
- degajarea de mari cantităţi de fum, produse ale arderii incomplete şi
temperaturi de până la 1300 grade C;
- arderea violentă a lichidelor combustibile când acestea se produc la
suprafaţa oglinzii (suprafaţă liberă);
- deformarea şi distrugerea legăturilor de conducte supraterane ale
rezervoarelor din care se scurge o cantitate apreciabilă de lichid.
 STINGEREA INCENDIILOR LA DEPOZITE DE PRODUSE
PETROLIERE.
Organizarea și desfășurarea interventiei pentru stingerea
incendiilor la rezervoarele de produse petroliere :

Având în vedere caracteristicile incendiilor la marile rezervoare de

lichide combustibile, pentru asigurarea gradului înalt de securitate
cerut acestor importante şi vulnerabile obiective, este necesar un sistem
complex de protecţie contra incendiilor, care să asigure, după caz,
următoarele funcţiuni principale:
- detectarea concentraţiilor periculoase de vapori inflamabili în aer,
ce se formează în caz de avarie în zona parcului de rezervoare sau
perimetrul acestei zone;
- limitarea posibilităţilor de răspândire a lichidelor combustibile
revărsate în caz de avarie la rezervoarele sau conductele de produse;
- vehicularea produselor din/sau în rezervoare, în funcţie de
necesităţile intervenţiei, folosind la maximum posibilităţile instalaţiilor
tehnologice sau instalând dispozitive provizorii în acest scop;
- stingerea produselor incendiate;
- răcirea construcţiilor incendiate şi a celor învecinate expuse
acţiunii căldurii.
 STINGEREA INCENDIILOR LA DEPOZITE DE PRODUSE
PETROLIERE.
Organizarea și desfășurarea interventiei pentru stingerea
incendiilor la rezervoarele de produse petroliere :
Recunoaşterea
În caz de incendiu, comandantul intervenţiei trebuie să stabilească printr-o operativă
recunoaştere şi consultare cu specialiştii obiectivului, mai ales dacă instalaţiile de stingere
nu sunt în funcţiune, următoarele:
- natura, cantitatea, nivelul lichidelor, combustibile aflate în rezervoarele incendiate, şi
în cele învecinate, starea rezervoarelor;
- posibilitatea producerii exploziilor în rezervoarele învecinate şi în cele incendiate;
- existenţa şi starea digurilor în jurul rezervoarelor de producţie şi de avarie;
- necesitatea şi posibilitatea de transvazare a lichidelor combustibile din rezervoarele
incendiate şi din bazinele de reţinere;
- posibilitatea fierberii şi deversări produselor negre (ţiţei, păcură); timpul în care se
va produce fenomenul, caracteristicile terenului şi căile posibile de scurgere a lichidului
incendiat;
- pericol pentru vecinătăţi, ţinând seama şi de direcţia vântului şi de influenţa
acestuia asupra incendiului;
- proporţiile incendiului şi dacă forţele şi mijloacele prevăzute în planul unic de
intervenţie pentru varianta respectivă, au sosit la faţa locului, precum şi necesarul de noi
forţe suplimentare;
- posibilităţile reale de alimentare cu apă;
- starea şi eficienţa instalaţiilor fixe (semifixe) de stingere şi răcire, precum şi
cantitatea de substanţe de spumant existente în obiectiv şi posibilitatea aducerii lor rapide
de la obiectivele vecine sau din alte depozite.
 STINGEREA INCENDIILOR LA DEPOZITE DE PRODUSE
PETROLIERE.
Organizarea și desfășurarea interventiei pentru stingerea incendiilor la
rezervoarele de produse petroliere :
Pentru o bună reuşită a intervenţiilor la stingerea incendiilor izbucnite la rezervoarele de mare
capacitate este necesar să se ţină seama de o serie de principii tactice, printre care:
- punerea în funcţiune a instalaţiilor de stingere şi răcire şi urmărirea eficacităţii acestora;
- începerea atacului cu spumă se va face numai după asigurarea forţelor şi mijloacelor (calculate
şi de rezervă) necesare, realizându-se continuitatea acţiunii cu spumă de bună calitate până la
lichidarea completă a arderii precum şi un anumit timp după aceea, pentru prevenirea reaprinderii
produselor;
- la incendierea mai multor rezervoare se stinge mai întâi rezervorul situat în direcţia vântului; în
acelaşi timp se vor lua măsuri pentru oprirea propagării incendiului;
- în cazul incendierii concomitente a rezervorului şi a cuvei de retenţie se stinge mai întâi lichidul
din cuva de retenţie;
- asigurarea alimentării cu apă şi cu alte substanţe de stingere, refularea acestora la debitare şi
presiuni, în raport de natura lichidelor combustibile care ard;
- evacuarea din rezervoare a apei, acolo unde există, cu ajutorul instalaţiilor tehnologice şi a
canalizării industriale;
- începerea operaţiunilor de pompare a lichidului din rezervorul incendiat şi rezervoarele vecine,
se va evacua numai după anunţarea comandantului intervenţiei. Evacuarea ţiţeiului şi a tuturor
produselor petroliere cu punctul de inflamabilitate mai mic de 28 grade C, din rezervoarele
neincendiate, de regulă, se interzice, deoarece în cursul acestei operaţii se produce diluarea cu aer a
amestecului de vapori din interiorul rezervorului, sub limita superioară de explozie;
- asigurarea condiţiilor optime de lucru grupei operative, legăturilor şi informării operative pe tot
timpul intervenţiei;
- organizarea, simultan cu efectuarea recunoaşterii, a răcirii, cu numărul necesar de jeturi, a
rezervorului incendiat şi a celor învecinate. De fapt, aceasta trebuie să fie prima acţiune în cadrul
intervenţiei pentru stingerea incendiului.
 STINGEREA INCENDIILOR LA DEPOZITE DE PRODUSE
PETROLIERE.
Organizarea și desfășurarea interventiei pentru stingerea incendiilor la
rezervoarele de produse petroliere :
Pentru răcirea rezervoarelor se folosesc ţevi cu ajutaje mari, sau tunuri cu apă, spre a
se asigura bătaia şi debitul necesar. Rezervoarele se răcesc continuu, inclusiv pe timpul
atacului cu spumă şi, după aceea, la răcirea completă a produsului. Protecţia rezervoarelor
vecine prin răcire este nevoie să se asigure pe o distanţă echivalentă cu diametrul a două
rezervoare.
La răcirea rezervoarelor incendiate şi a celor vecine se va urmări, pe cât posibil, ca
răcirea să se facă uniform. La început, la rezervoarele care nu au instalaţii fixe sau acestea
nu funcţionează, este indicat ca jetul compact să nu atingă punctiform tabla foarte
încălzită a rezervoarelor, deoarece este posibil să se producă tensiuni, motiv pentru care se
recomandă jetul dispersat; la nevoie se vor proteja armăturile rezervoarelor neincendiate
(supape de respiraţie, guri de luat probe etc.), cu jeturi de apă pulverizată sau cu pături
umede şi de azbest etc.
Organizarea stingerii incendiului pe sectoare cu misiuni de răcire a rezervoarelor,
protejarea rezervoarelor supuse acţiunii radiaţiei de căldură, pregătirea şi executarea
atacului;
Stabilirea celor mai adecvate procedee şi substanţe de stingere, în raport de forţele la
dispoziţie, căile de atac ale incendiului, natura produselor care ard şi mijloacele de
protecţie a personalului;
Incendiile de benzină se sting cu spumă grea, de ţiţei cu spumă grea şi spumă medie,
iar cele de motorină cu spumă sau apă pulverizată. Se poate folosi şi apa uşoară de tip
light-water.
 STINGEREA INCENDIILOR LA DEPOZITE DE PRODUSE
PETROLIERE.
Organizarea și desfășurarea interventiei
pentru stingerea incendiilor la rezervoarele
de produse petroliere :
Localizarea şi lichidarea incendiilor .
Atacul cu spumă pentru stingerea incendiului
se execută numai la ordinul şi sub conducerea
comandantului intervenţiei, pentru aceasta fiind
necesare:
- concentrarea la locul incendiului şi pregătirea
pentru acţiune a mijloacelor, substanţelor de
stingere şi a rezervei stabilite
- numirea comandanţilor de sectoare şi personalului care participă la executarea
atacului cu spumă;
- stabilirea şi aducerea la cunoştinţa personalului de intervenţie, a semnalelor de
începere şi oprire a debitării spumei şi de restrângere în caz de pericol;
- efectuarea atacului pe direcţia vântului, concomitent cu toate mijloacele, neîntrerupt
şi la intensitatea de refulare care să asigure lichidarea incendiului; spuma se va debita în
rezervorul incendiat dinspre partea expusă la vânt
În caz că nu este posibil să se amplaseze generatoare lângă peretele rezervorului sau
să se folosească tunuri de spumă, debitarea spumei se realizează cu ajutorul ţevilor
prelungitoare. Trebuie reţinut faptul că la rezervoarele de peste 20.000 m3, acţiunea cu
ajutorul ţevilor prelungitoare de spumă (deversoare telescopice), manevrate manual, nu
este în general posibilă. Pentru aceasta este nevoie, deci, de utilaje cu ţevi prelungitoare de
spumă, acţionate mecanic, de fabricaţie specială, de ex. montate pe şasiuri cu şenile .
 BIBLIOGRAFIE
Ordinul Inspectorului general al
IGSU nr. 1416 din 20.07.2013
pentru aprobarea Ghidului
privind tehnica şi tactica
stingerii incendiilor