INSTALATII NAVALE DE BORD

Razvan Bidoae

Part 5 – Instalatiile pentru prevenirea si stingerea incendiilor

De ce instalatii de prevenire si stingerea incendiului?
De ce instalatii de prevenire si stingerea incendiului?
 Instalatii de prevenire si stingerea incendiului
Navele conţin substanţe cu un potenţial ridicat de aprindere, ceea ce creează posibilitatea apariţiei incendiilor la bord. Materialele
combustibile aflate la bordul oricărei nave sunt de trei categorii principale:
a) materiale combustibile utilizate la construcţia şi amenajările navei;
b) combustibilii utilizaţi pentru instalaţia energetică a navei;
c) marfă (produse petrolifere, LNG, LPG, cărbuni, cherestea, cereale, etc).

Instalatiile de prevenire si stingere a incendiilor sunt reglementate prin regulile:

- SOLAS intreg capitolul II-2 – Construction – Fire protection, fire detection and fire extinction (23 Reguli cuprinse in 122 pagini)
- Fire Safety Systems (FSS) Code, 2015 Edition – Cerinte pentru instalatiile de stins incendiu
- Fire Test Procedures (FTP) Code, 2012 Edition – Metodologia de testare a materialelor si echipamentelor;
- Cerinte suplimentare posibil la Regulile Autoritatilor de pavilion (ANR nu are)
- Regulile Registrelor de Clasificare

Prevenirea aparitiei incendiilor si mai ales extinderea lor se face prin impunerea unor măsuri constructive, încă din faza de
proiectare urmat de constructia corpului corespunzator.
De asemenea este foarte important dotarea navelor cu mijloace eficiente de semnalizare şi intervenţie pentru stingerea
incendiilor, adecvate la tipul de nava şi la natura materialelor incendiate.
 Instalatii de prevenire si stingerea incendiului
In conformitate cu SOLAS Ch. 2, Regulation 2; obiectivele pentru ca o nava sa fie sigura sunt:
1. Prevenirea aparitiei incendiilor sau exploziilor
2. Reducerea riscului de acidente umane datorate focului sau exploziilor
3. Reducerea riscului de deteriorare a navei, marfii transportate sau mediului datorate focului sau exploziilor
4. Limitarea focului si stingerea incendiului in compartimentul in care a aparut
5. Sa existe cai de urgenta pentru evacuare

Pentru indeplinirea obiectivelor de mai sus se impun urmatoarele cerinte functionale:

1. Divizarea navei pe vertical si orizontala prin pereti si punti rezistente la foc
2. Separarea zonei de locuit de restul navei prin pereti si punti rezistente la foc
3. Restrictionarea tipului de carburanti folositi la nava
4. Detectia focului in orice compartiment in care poate apare
5. Restrictionarea focului in compartimentul in care a aparut si stingerea lui
6. Proterajarea cailor de urgenta pentru evacuare prin pereti rezistenti la foc
7. Echipamentele si istalatiile de stins incendiu sa poata fi utilizabile in orice moment
8. Limitarea posibilitatii de aprindere a vaporilor de marfa (aplicabila la navele de tip tanc)
 Instalatii de prevenire si stingerea incendiului
Dotarea navelor cu mijloace de detectie a incediului
Eficienţa stingerii incendiului creşte dacă incendiul este depistat în fază incipientă. De aceea Regulile impun dotări pentru detectia
incendiului în toate compartimentele sau grupuri de compartimente în care acesta poate apare. Detectia unui incendiu se face prin
traductori de fum si/sau temperatură ce sunt montaţi în compartimente unde poate apare incendiu. Semnalele sistemului de detectie sunt
transmise la timonerie unui sistem de alarmă care anunţă apariţia şi locul incendiului, pe o schemă sinoptică a navei.

Triunghiul focului
Pentru ca un incediu sa apara trebuie sa se indeplineasca simultan urmatoarele:
1. Existenta materialului combustibil
2. Cresterea temperaturii peste valoarea de autoaprinderea materialului combustibil
3. Prezenta oxigenului pentru a permite arderea.

Mijloacele de preventie a incediului prevad separarea celor trei elemente astfel incat in nici un compartiment al navei, in
conditii normale de functionare, sa nu existe simultan mai muit de 2 elemente (cel mai des se evita ‘temperatura’).
Stingerea unui incediu se bazeaza pe indepartarea unui element din focar (cel mai des se face prin eliminarea ‘oxigenului’).
 Instalatii de prevenire si stingerea incendiului
1 - Înlăturarea materialelor combustibile.
Prevenire: Aceasta este o soluție care se poate aplica numai parțial pe nave deoarece nu toate materialele combustibile pot fi evitate. Nu
este permis folosirea materialelor combustibile in constructia navei. Din pacate, marfa transportata, care poate fi formată din materiale
combustibile si a combustibililor stocați pentru necesitățile energetice ale bordului nu pot fi eliminate de pe nava. Se poate interveni prin
conditii de separare a marfii si a combustibililor de sursele de temperature; in cazul navelor tanc apare o separare a marfii de sursele de
caldura si a oxigenului. In cazul navelor tanc se adopta solutii constructive astfel incat vaporii de marfa sa nu fie absorbiti prin sistemul de
ventilatie si introdusi in incaperile suprastructurii.
Stingere: Se inchid toate conductele prin care combustibili intra in compartimentul de masini (quick closing valves – valve cu inchidere de
la distanta – din exteriorul compartimentului in care se instaleaza).
2 – Mentinerea temperaturii sub punctul de auto-aprindere a materialelor combustibile.
Prevenire: Se realizează prin izolarea tuturor suprafetelor ce pot depasi 220 C si pe care poate ajunge combustibil in urma unei avarii
(esapamentele de la motoarele termice). La navele cu clasa de stingator de incediu pe toata suprafata exterioara a suprastructurii se
amplaseaza duze prin care se stropesc peretii suprastructurii navei cand aceasta participa la stingerea incendiului pe alta nava.
Stingere: Micsorarea temperaturii din focar sub valoarea temperaturii de aprindere a materialului prin racire: instalatia de stins incendiu
cu apa de mare. Ea este disponibilă în orice punct de pe nava, chiar daca pe nava s-a produs o singura avarie. Prin racirea focarului cu apa
se consumă energia incendiului atât prin răcirea directă cât şi prin energia termică extrasă prin vaporizarea apei. Este simplu, eficient şi
ieftin. Are dezavantajul că, în unele cazuri, poate afecta calitatea materialelor incendiate sau poate amplifica avaria (cazul instalaţiilor
electrice sau dacă se introduce o cantitate mare de apă se poate afecta funcționalitatea compartimentului sau stabilitatea navei).
Deoarece apa vine în contact cu suprafața incendiată, pe care o răcește, procedeul se cheamă “de suprafață”. Nu poate fi utilizat la
stingerea combustibililor, deoarece combustibilul incendiat se ridică deasupra apei.
 Instalatii de prevenire si stingerea incendiului
3 - Reducerea procentului de oxigen.
S-a constatat, că într-o atmosferă săracă în oxigen, flacăra nu apare sau dacă există, se stinge. Aceasta se întâmplă dacă procentul de oxigen
din aer scade sub 15% (in mod normal procentul de O2este ~21%). De aici derivă posibilitatea de a preveni şi de a stinge incendiu formând o
atmosferă săracă în oxigen în compartimentul în care este posibilă apariția incendiului sau dacă acesta există deja.
Prevenire: In compartimentele de marfa de la navele tanc se introduce gaz (numit: ‘gaz inert’) cu o concentratia maxima de oxigen de 5%.
Stingere: Instalatia de stins incendiu cu CO2, folosita la Compartimentul de Masini, Compartimentul Dieselului de Avarie, Compartimentul
pompelor si magaziile de marfuri periculoase. Reducerea procentului de oxigen se face prin introducerea, în compartiment a unei cantități
de gaz ce nu contine O2, care reduce procentul de oxigen din aer, la o valoare la care arderea nu mai este posibilă. Procedeul de stingere a
incendiului se cheamă “volumic”.
Tot in aceasta situatie intra si instalatiile de stins incediu care fac o izolare a focarului de aerul proaspat: instalatia de stins incediu cu spuma.
Procedeul se cheamă “de suprafata”. Spuma se produce în instalații speciale existente la bord şi se distribuie, în special, pe suprafețe care
conțin combustibili lichizi care ard.
 Instalatii de prevenire si stingerea incendiului
Fiecare procedeu de stingere se bazează pe un agent, distribuit cu ajutorul unei instalații la locul incendiului.
Ca agenți se utilizează:
- apa,
- spuma chimica si aeromecanică,
- gazele (nu contin O2 ex.: CO2, N2, freoni, etc).
- pulberi - praf
Apa
Realizează stingerea, în general, prin “efect de suprafață”. Este disponibilă în orice cantitate fără costuri şi poate fi distribuită în orice punct al
navei, cu instalații formate din pompe şi tubulatură de distribuție. Poate fi utilizată şi sub formă de apă pulverizată care se utilizeaza în
compartimente. Nu poate fi utilizată în compartimentele cu echipamente electrice sau în compartimnte unde se pot aprinde combustibili
lichizi. De asemenea este interzisă utilizarea apei în cazul substanțelor, care în contact cu apa, produc vapori sau gaze combustbile sau
explozive.
Spuma
Stinge incendiu prin efect de suprafață sau de volum. In cazul de suprafata spuma fiind distribuită pe suprafețele incendiate ale
combustibililor lichizi de obicei pe punti deschise. In cazul volumic se foloseste pentru ‘umplerea’ unui compartiment cu spuma. Substanțele
spumogene se depozitează la bord şi în amestec cu apa din instalaţia de stins incendiu şi cu aerul, formează spuma aeromecanică. Spuma
chimică este formată prin reacția a două substanțe spumogene, într-un generator de spumă amplasat la bord in CM, de unde este
distribuită, printr-o rețea de tuburi la locul incendiului ce apare in acelasi CM. La nava exista si extinctoare portabile care imprastie direct
spuma pe focar. Spuma aeromecanică conține aer şi izolarea suprafeței incendiate este mai puțin eficientă implicând un strat mai gros de
spumă. Cea chimică conține un gaz ce nu intretine arderea (ex. N2), așa că ea, izolează suprafața incendiată mai eficient, cu cantități mai mici
de spumă. Spuma trebuie să fie stabilă, să fie distribuită ușor, să nu fie dăunatoare pentru oameni şi să nu reacționeze chimic cu materialele
cu care vine în contact.
 Instalatii de prevenire si stingerea incendiului
Gazele
- sting incendiu prin “efect volumic”. Sunt de două tipuri:
- gaze depozitate la bord, în recipienți speciali (cel mai des CO2, dar nu numai);
- gaze produse la bord, în generatoare de gaz (cel mai des N2) – cantitati mici de gaz cu rol de prevenire aparitiei incendiului
Primele sunt depozitate la presiuni care asigură volume minime ale recipienților, la temperatura mediului. În acest sens se utilizează gaze
comprimate la presiuni care le aduc în apropirea fazei lichide, cel mai utilizat fiind CO2, soluție care necesită recipienți foarte rezistenți,
presiunea maxima din butelii este de ~125 bar). Mai pot fi utilizate şi alte substanțe, în stare lichidă (anumiti freoni care la presiuni > 10 bari
se lichefiaza), care distribuite la locul incendiului, creează prin vaporizare vapori inerți. Aceștia sting incendiu prin efect volumuic. Vaporii nu
trebuie să afecteze personalul şi nu trebuie să aibă efecte negative asupra mediului, utilizarea lor fiind riguros controlată prin Norme de
protecție a mediului.
Gazele produse la bord cu rolul de prevenire a incendiului sunt:
- Pe navele ce folosesc pentru propulsie cu LNG, LPG sau amoniac, methanol etc. se folosesc generatoare de N2,
- Pe navele tip tanc care transporta titei sau produse rafinate se folosesc ‘generatoare de gaz inert’, care prin arderea combustibililor genereaza un gaz
care contine O2 sub 5%. Ele sunt folosite la inertizarea atmosferei în tancurile de marfa de la petroliere navele de transport gaze lichefiate, unde
spațiile dintre corp şi rezervoarele care conțin gaz lichefiat, se inerțizează. Calitatea gazului generat este controlată pentru a se limita concentrația de
oxygen, a vaporilor de apă, ș.a.
Pulberi – Praf
Sunt substante solide sub formă de pulberi. Aceste instalatii de stins incediu sunt obligatorii pe nave ce transporta gaze lichefiate in vrac (Gas
Carriers). Pulberea, datorita temperaturii focarului, sublimeaza (trece din solid direct in gaz), generează vapori inerți mai grei decât aerul, ce
sting incendiu prin reducerea procentului de oxigen prin izolarea focarului. Distribuția pulberilor se face cu un agent de transport care este
un gaz inert, de obicei N2. Transportul pulberilor pe tubulatură se face după amestecul ei cu agentul de transport, în rezervor şi pe traseu.
 Instalatii de prevenire si stingerea incendiului
Instalațiile de stins incendiu cu apă de mare
Este impusa prin SOLAS Ch. II-2 Regulation 10; obligatorie la toate navele.
Instalaţia este formată din:
- pompe autoamorsabile (numărul şi debitul minim sunt impuse de Reguli);
- tubulatură de distribuție a apei, cuplată la refularea pompelor şi formată
din magistrală şi ramificații către compartimente;
- armături pentru manevra apei în instalație;
- hidranți cu furtunuri şi ajutaje pentru distribuția apei (ciocuri de barză).
Schema principială a unei instalații de stins incendiu cu apă:
Definirea elementelor schemei implică:
- Stabilirea schemei instalatiei - pozitionarea hidrantilor pe nava
- Adoptarea numărului şi debitului debitului pompelor – conform regulilor;
- Dimensionarea tubulaturii şi calculul hidraulic pentru determinarea
sarcinii pompelor;
- Adoptarea pompelor instalației.

1, 2 - pompe principale duzelor din nările puțului de lanț

3 - pompe de avarie (alt compartiment)
4 - magistrale inelare
5 - magistrală liniară
6 - hidranți
7 - armăturile pentru alimentarea
alimentate pentru spălarea lanțurilor
8 - armături cu dimensiuni stnadardizate
pe plan internațional la care se cuplează
furtunurile altor nave care intervin
pentru stingerea incendiului
 Instalatii de prevenire si stingerea incendiului
Adoptarea schemei instalatiei
In adoptarea schemei instalatiei trebuie avut in vedere:
- Toti hidrantii sa poata fi alimentati de la oricare din pompele de stins incendiu;
- In cazul unei avarii in CM toti hidrantii de pe nava sa poata fi alimentati din pompa de avarie;
- In cazul unei avarii in compartimentul pompei de stins incendiu de avarie, toti hidrantii de pe nava sa poata fi alimentati de la pompele de stins
incendiu din CM;
- Sa existe valvule de izolaj pentru tubulaturile ce nu sunt amplasate in zone incalzite (se evita distrugerea tevilor prin inghetarea) si posibilitatea de
golire a tubulaturii din zonele neincalzite (punti deschise, magazii marfa), etc;
- La navele tanc magistrala de stins incendiu din zona de marfa trebuie sa aiba valvule de izolaj la o distanta maxima de 40m una de alta.
- Orice focar de incendiu sa poata fi stins cu 2 jeturi ce nu provin de la acelasi hidrant

Schema instalatiei se adopta pornind de la amplasarea pompelor si a hidrantilor. Pompele principale de stins incendiu se amplaseaza in CM
iar pompa de avarie. impreuna cu sorbul acesteia in alt compartiment ce nu comunica direct cu CM. Pompa de avarie este alimentata de la
Diesel de Avarie sau de la un motor termic independent. Hidrantii se amplaseaza astfel incat orice focar de incendiu sa poata fi batut cu 2
jeturi de apa ce nu provin de la acelasi hidrant. De la hidrant pana la focar se poate folosi 1 furtun pentru primul jet si 2 furtunuri pentru cel
de-al doijea jet. Lungimea minima a unui furtun este de 10 m si nu mai lung de:
- Compartimente de masini => lungimea maxima furtun 15 m;
- Punti deschise si suprastructuri => lungimea maxima furtun 20m;
- Punti deschise la nave cu latimea mai mare de 30m => lungimea maxima furtun 25m;
R2 = 1 furtunuri + jet

R1 = 2 furtunuri + jet
 Instalatii de prevenire si stingerea incendiului
Alegerea numărului pompelor si presiunii minime la hydrant (SOLAS Ch. II-2 Reg 10).

Nave de pasageri Tonajul brut al Nave comerciale

Tonajul brut
Presiunea minimă navei Număr de pompe
al navei Număr de pompe
la hydrant [bar] < 1000 2 din care una trebuie sa fie antrenata independent
< 4000 2 3.0 > 1000 2
> 4000 3 4.0
Tonajul brut al Nave comerciale
navei Presiunea minimă la hydrant [bar]
< 6000 2.5
> 6000 2.7

Pompele de stins incendiu pot fi unele dedicate sau pot fi acceptate pompele sanitare, ballast, santina, servicii generale daca acestea nu sunt
folosite pentru transferul de hidrocarburi.
Debitul pompelor de stins incendiu se calculeaza conform (SOLAS Chapter II-2, Regulation 10, 2.2.4) functie de debitul pompelor de santina:
- pasagere: debitul total al pompelor de stins incendiu >= 2/3 din debitul pompelor de santina => debitul total al pompelor de stins incendiu:
.
> 25 + 1.68 + 2 /ℎ ; unde nsantina este numarul pompelor de santina care in cazul pasagerelor poate
fi 3 sau 4.
- comerciale: cel putin 4/3 din debitul unei pompe de santina=>debitul total al pompelor de stins incendiu:
.
> 25 + 1.68 + /ℎ ; Debitul total al pompelor de stins incendiu poate sa nu depaseasca 180 m3/h.
2
Qt
Având debitul total Qt si numarul total de pompe np, se stabilesc debitele fiecărei pompe astfel: Q1 = n k unde kp = 0.8 coeficient de
3 p p
cuplare în parallel – impus de SOLAS - dar nu mai putin de 25 m /h.
Debitul pompei de avarie cel putin 25 m3/h pentru pasagere si nave comerciale cu tonajul > 2000 GT. Pentru nave comerciale <2000 GT
debitul pompei de avarie cel putin egal cu 15 m3/h (FSS Code, Chapter 12, 2.2.1.1)
Pompa de stins incendiu de avarie este obligatorie doar daca in cazul cand apare un incendiu in oricare din compartimentele navei, pompele
principale de stins incendiu devin inoperabile.
 Instalatii de prevenire si stingerea incendiului
Dimensionarea tubulaturii şi calculul hidraulic. Se adopta vitezele pe refulare intre 3 si 4 m/s iar pe aspiratie in jur de 2 m/s. Pentru
ramnificatii se adopta viteze in jur de 3 m/s. Dimensionarea magistralelor se face cu 1 pompa in functiune. Diametrul ramnificatiilor se face
pe baza debitului unui furtun, acesta se determina pe baza presiunii la “ciocul de barza” ph, si diametrul duzei ajutajului da,. Pe baza lor se
calculează debitul unui ajutaj: pd a2 2 ph é m 3 ù in care m @ 0 ,82 coeficient de debit.
qa = m ê ú
4 r ë s û
Diametrul duzei ajutajului poate fi 12, 16 sau 19 mm (SOLAS Ch. II-2, reg 10). Se allege functie de pozitia unde este amplasat si debitul
pompelor de stins incendiu:
- Pentru suprastructurii si spatii de servicii diametrul duzei este de 12 mm;
- Pentru zona exterioara si CM se allege un diametru astfel incat sa se consume debitul unei pompe prin 2 jeturi.
Sarcina pompei trebuie sa asigure prin presiunea de refulare pR (presiunea la hidrant) + sarcina geodezica rgzh + să compenseze pierderile
hidraulice h. Calculul hidraulic al instalației constă în determinarea acestor pierderi de sarcina h. Vom avea astfel: = + +ℎ

Sarcina pompei trebuie să satisfacă cel mai dificil traseu, care poate fi:
- cel mai lung traseu care implică pierderi hidraulice maxime; (de obicei hidrantii de pe puntea teuga) si se obtime sarcina pompei in acest caz H1
- cel mai inalt traseu care implica sarcini geodezice maxime. (de obicei hidrantii de la nivelul timoneriei) si se obtime sarcina pompei in acest caz H2
Pentru calcul se considera deschisi 2 hidranti si debiteaza 1 pompa. Având debitul pe fiecare ramificație diametrele şi configurația instalației,
se determină pierderile de sarcină h, similar cu algoritmul prezentat pentru cazul tubulaturii complexe la instalatia de santina.
Sarcina pompei va fi: = , . Cu parametrii Hp si Qp se alege pompa din catalog (sau se alege o pompa din alta instalatie permisa
de reguli).
Instalatii de prevenire si stingerea incendiului
 Instalatii de prevenire si stingerea incendiului
Instalațiile de stins incendiu cu apă pulverizată.
Utilizează ca agent de stingere tot apa, însă sub formă pulverizată, care, introdusă la locul incendiului realizeaza racirea focarului si izolarea
acestuia. Functie de particularitatile constructive, sistemul poate asigura o stingerea de ‘suprafață’ sau o stingere ‘volumica’. Sistemul de
stins incendiu cu apa pulverizata este folosit la cabine si balcoane (MSC Circ. 1268), compartimentul de masini si cel al pompelor (MSC Circ.
1165) si la spatiul de garaj de la RO-RO (MSC Circ. 1430). Structura acestei instalații este formată din:
- sursa de apă care constă din pompe cuplate la o instalație cu tubulaturi pentru distribuția apei către compartimente;
- dispozitivele de pulverizare a apei pe suprafețele incendiate;
- sistemul de declanșare a dispozitivelor de pulverizare.
Caracteristica acestor instalații este sistemul de declanșare care poate fi automat, obligatoriu în cazul compartimentelor fără prezența
continuă, folosindu-se dispozitive numite sprinklere, comandate prin temperatura din compartiment, sau manual când sunt comandate de
operator, la semnalizarea apariţiei incendiului. Cele cu declanșare automată trebuie să aibă instalaţia permanent sub presiune. De aceea, în
paralel cu pompa, este cuplat un hidrofor care alimentează dispozitivele de
pulverizare un timp suficient până la pornirea pompei instalației, care poate
fi una din pompele instalației de stins incendiu cu apă (in acest caz debitul
trebuie sa asigure 2 furtune + sprinklere) sau o pompă specială, care asigură
debitul cerut de instalație.

1 - pompa principală 6 - armătură ce face legătura cu

2 - magistrala instalației
3 - sprinklere
4 - tubulatura de cuplare a
sprinklerelor
5 - hidrofor de apă dulce pentru
alimentarea inițială a instalație
pompele principale de incendiu
7 - grup de valvule cu deschidere
automată la declanșarea sprinklerelor
8 - pompa auxiliară a hidroforului
9 - releu de pornire a pompei
principale
 Instalatii de prevenire si stingerea incendiului
Instalatiile cu apa pulverizatata se pot clasifica dupa:
- Sistemul de declansare:
- Automat. Declasarea se poate face:
- Senzori electronici conectati la o statie de alarme; aceasta statie porneste pompele de incendiu
- Senzori termici, prin distrugere permit imprastierea apei in compartimentul protejat. Instalatia este mentinuta sub presiune si in momentul cand scade presiunea in
instalatie se declanseaza alarma de incendiu
- Manual. Dupa declansarea alarmei de incediu se porneste instalatia (sistem permis la navele sub 500 GT)
- Prezenta apei jn instalatie cand nu este incendiu:
- Sisteme la care apa este permanent in tubulatura la presiunea de lucru – necesita un hidrofor (sprinklere -spinklers)
- Sisteme la care tubulatura este ‘uscata’. Apa ajunge in tubulatura instalatiei doar in cazul unui incendiu. (drencere - drenchers)
- Dupa dimensiunea picaturilor imprastiate. Confor reglementarilor IMO, dimensiunile picaturilor trebui sa fie intre 5
si 300 mm. Dimensiunile picaturilor se regleaza din duzele de imprastiere si presiunea apei din instalatie. Conform
IMO sunt permise instalatiile de stins incendiu cu apa pulverizata :
- Diametrul intre 100 si 300 mm. Capul de imprastiere este alimentat la presiuni mici (5 – 10 bari, functie de suprafata de imprastiere dorita si
debitul necesar la o duza de pulverizare) – stingerea se face prin efect de suprafata. Folosit in suprastructura si garaje Ro-Ro
- Diametrul intre 5 si 50 mm. Capul de pulverizare este alimentat la presiuni mari (50 – 150 bar, functia de dimensiunea dorita a picaturilor).
Instalatia se numeste “water mist” (se poate intalni si cu numele de ‘high fog’ sau ‘total flooding’ ) - stingerea se face prin efect volumic si se
foloseste in compartimentul de masini si compartimentul pompelor.
- Tipul apei folosit la stins incendiu
- Apa de mare. De obicei folosit la instalatiile de tip ‘uscat’
- Apa dulce. La bordul navei exista tancuri de apa dulce cu un volul suficient pentru un timp de functionare a instalatiei de 30 minute.
- Mixt. Instalatia se presurizeaza si se umple hidroforul cu apa dulce apoi la aparitia incediului instalatia se va alimenta cu apa de mare.
 Instalatii de prevenire si stingerea incendiului
Sprinklere si Drencere

Drencerele imprastie apa in tot

compartimentul protejat, chiar daca
incendiul a aparut doar intr-un colt.
Sprinklere au avantajul ca permit imprastirea apei doar in zona care a depasit Se folosesc doar in instalatii de tip
temperature prestabilita. Dupa un incendiu trebuie schimbate. ‘uscat’ si de preferinta pe punti
Tubul rosu este o capsula de sticla ce contine un lichid cu coeficint de dilatare deschise.
mare. La o anumita temperature se sparge si apa se poate imprastia
Instalatii de prevenire si stingerea incendiului
Water mist - nozles
 Instalatii de prevenire si stingerea incendiului
Amplasarea capetelor spinklelor se face functie de caracteristica de imprastiere a acestora si a se evita eventualele “umbriri” in incaperile cu
configuratie complexa.
Calculul instalației constă în determinarea debitului pompei de alimentare a dispozitivelor de pulverizare şi determinarea presiunii necesare
alimentării dispozitivelor de pulverizare.
[ ]
Calculul debitului se face adoptând tipul de duze si corespunzator consumul specific de apă pulverizată: qap = 5 l / mim / m . Debitul
2

instalatiei se determina de la suprafata compartimentului celui mai mare protejat: Qap = qap × S comp
max
[l / min] , dar nu mai putin de 280 m2
S
Numărul dispozitivelor de pulverizare din fiecare compartiment va fi: ndp =
comp
, aria de acoperire a AImprastiere duza
unei duze depinde de presiunea de alimentare (vezi graphic). Aduza

Calculul sarcinii se face ca la instalaţia de stins incendiu obișnuită, cu diferența că în locul presiunii la
hidrant va trebui asigurată presiunea pduza la dispozitivul de pulverizare, pentru care debitul unui
pulverizator: Qap = f ( pdp ) determinat din diagrame scoase pentru fiecare tip de pulverizator, satisface
(1)

necesarul de apă pentru fiecare compartiment unde sunt montate pulverizatoare. Va rezulta presiunea
la refularea pompei: = + + ℎ unde: rgzi este sarcina geodezica iar hi sunt pierderile
hidraulice pe instalatie.
Volumul hidroforului trebuie sa fie cel putin dublu cu volumul de apa debitat de pompa instalatiei in
1 minut (FSS Code). Presiunea aerului din hidrofor cel putin egala cu 1,35*(pduza + rgz + hi)
Pentru dimensionarea tubulaturii se adopta vitezele astfel:
- Pe magistrale intre 3 si 4 m/s
- Pe ramnificatiile ce duc la sprinklere intre 2 si 3 m/s
 Instalatii de prevenire si stingerea incendiului
Instalațiile de stins incendiu cu spuma
Folosesc pentru stingere spume, generate la bord, care izolează suprafața incendiată şi întrerupe alimentarea cu oxigen a focarului. Sunt
utilizate pentru stingerea suprafețelor incendiate de produse petrolifere (la tancurile de marfă sau în compartimente unde se acumulează
reziduuri petrolifere sau alte produse inflamabile, CM, C pompelor, garaje la Ro-Ro). După tipul spumelor utilizate instalațiile se împart în:
- instalații cu spumă aero-mecanică;
- instalații cu spumă chimică.
Ele se diferențiază după modul de formare şi de distribuire a spumei la locul incendiului.
Instalațiile cu spuma aero-mecanică sunt formate din:
- rezervoarele de păstrare a substantei spumogene;
- o rețea de distribuție a amestecului de substanță spumogenă şi apă, rețea alimentată de la pompa de incendiu sau de la pompe special prevăzute;
- dispozitive de dozare a amestecului apă - substanță spumogenă;
- dispozitive de formare a spumei, prin introducerea aerului în amestecul apă - substanță spumogenă.
 Instalatii de prevenire si stingerea incendiului
Instalațiile de stins incendiu cu spuma
Folosesc pentru stingere spume, generate la bord, care izolează suprafața incendiată şi întrerupe alimentarea cu oxigen a focarului. Sunt
utilizate pentru stingerea suprafețelor incendiate de produse petrolifere (la tancurile de marfă sau în compartimente unde se acumulează
reziduuri petrolifere sau alte produse inflamabile, CM, C pompelor, garaje la navele Ro-Ro).

Instalațiile de stins incendiu cu spuma aero-mecanica

Spuma folosita la stingerea incendiilor si are in componeta:
- aer sau gaz inert – peste 90%;
- apa de mare (mai rar apa dulce) – cantitatea de apa intre 9,6 si 9,9 %;
- spumogen (0,01 – 0,4%).
Spumogenul folosit difera dupa tipul incendiului ce trebuie stins. In cazul navelor tanc, unde un incendiu este generat de produse petroliere,
spumogenul va face parte din clasa AFFF (aqueous film forming foams). Aceasta substanta se poate amesteca cu apa in diferite concentratii
functie de producatorul substantei si de indicele de spumare dorit:
- 1% spumogen concentrat si 99% apa,
- 3% spumogen concentrat si 97% apa,
- 6% spumogen concentrat si 94% apa.
In cazul navelor de tip chemical tanker spumogenul folosit va face parte din clasa AR-AFFF (alcohol resistant aqueous film forming foams).
 Instalatii de prevenire si stingerea incendiului
Dupa tipul substantei spumogen instalatiile se clasifica:
- Cu indice de spumare mic – raportul volum total spuma / (volum spumogen + apa) este mai mic de 20 – se folosesc la aplicarea manuala pe suprafete
unde pot apare accidental reziduri petroliere – de obicei in CM si / sau compartimentul pompelor. Se obtine o spuma cu grad de aderenta mare, cu o
stabilitate foarte mare care are dimensiunea celulei de spuma foarte mica. Spuma se obtine intru-un generator de spuma si de regula se foloseste un
gaz inert. Stigerea incendiului prin effect de suprafata
- Cu indice de spumare mediu – raportul volum total spuma / (volum spumogen + apa) este cuprins intre 20 si 200 – se folosesc de regula la navele
petrolier pentru instalatia de stins incendiu cu spuma in zona de marfa. In acest caz substanta spumanta este compusa din 3-6% spumogen si are o
stabilitate a spumei suficienta pentru utilizarea in exterior pentru stingerea de suprafata (zona de marfa).
- Cu indice de spumare mare - raportul volum total spuma / (volum spumogen + apa) este cuprins intre 200 si 1000 – se folosesc de regula la instalatiile
de stins incendiu interioare prin umpleare compartimentului in care a aparut incendiu( CM, C pompe). In acest caz substanta spumogen este compusa
din 1-3% spumogen si are cea mai mica stabilitate a spumei, astfel se foloseste doar la interior pentru stingerea volumica prin umplearea
compartimentului. La acest tip de spuma este necesar un ventilator pentru a putea agauga cantitatea de aer necesara.
Dupa modul de formare a spumei instalatiile se clasifica:
- Cu formarea spumei la evacuare – pe tevi se trimite amestecul apa + spumogen si aerul este adaugat in capul de imprastiere (folosita pe punti deschise
si la umplerea unui compartiment)
- Cu formarea spumei interioare – spuma este generate intr-un recipient si trimisa pe tevi in locul in care trebuie aplicate (folosita in CM) in loc de aer se
poate utilaza N2 sau alt gaz inert.
In cazul instalatiilor de stingere volumice acestea se pot clasifica dupa provenienta aerului folosit:
- Generarea spumei cu aer din compartiment ce se inunda cu spuma. Are avantajul ca datorita procesului de ardere, aerul folosit la generarea spumei
are un procent de CO2 mai mare decat aerul exterior. Dezavantaj principal este ca ventilatorul care alimenteaza cu aer este amplasat in
compartimentul in care a aparut incendiul.
- Generarea spumei cu aer din exteriorul compartimentului ce se inunda.
• Indice de spumare mic – compozitie: 3l spumogen +
100l apa + aer => 1 m3 spuma. Indice spumare 10
• Indice de spumare mediu – compozitie: 3l spumogen +
100l apa + aer => 8 m3 spuma. Indice de spumare 80
• Indice de spumare mare – compozitie: 3l spumogen +
100l apa + aer => 60 m3 spuma. Indice de spumare 600
 Instalatii de prevenire si stingerea incendiului
Instalațiile cu spuma aero-mecanică prezinta avantajul generarii unui debit de spuma foarte si sunt formate din:
- rezervoarele de păstrare a substantei spumogene;
- dispozitive de dozare a amestecului apă - substanță spumogenă;
- o rețea de distribuție a amestecului de substanță spumogenă şi apă, rețea alimentată de la pompa de incendiu sau de la pompe special prevăzute;
- dispozitive de formare a spumei, prin introducerea aerului în amestecul apă - substanță spumogenă.

Daca pe o nava petrolier, unde este obligatoriu instalarea unui sistem de stins incendiu cu spuma pentru zona de marfa, se
instaleaza si sistem de stins incendiu cu spuma la spatiile interioare atunci cele doua sisteme sunt diferite si independente,
exceptie poate fi data doar de pompa de alimentare cu apa.

1 - rezervor de substanță spumogena concentrata

2 - dozator substanță spumogenă
3 - dispozitiv de amestec apă + substanță spumogenă
4 - dispozitiv de amestec apă + substanță spumogenă + aer
5 - armături acționate pneumatic
6 - tubulatură de împrăștiere
7 - tubulatură instalația de stins incendiu cu apă
 Instalatii de prevenire si stingerea incendiului
Umplere tanc
spumogen Compartimentul de masini babord

Tanc
spumogen
Compartimentul pompelor babord

Compartimentul de masini tribord

Pompa spumogen
Compartimentul purificatoarelor

Compartimentul pompelor tribord

Stins incediu cu
jet de apa

Stins incediu cu
spuma pe punte
(petroliere)

Pompa incendiu Magistrala - Valva actionata de la distanta

jet de apa Kingstone
- Sistem de dozare a spumogen
- Generator spuma = apa + aer + spumogen
 Instalatii de prevenire si stingerea incendiului
Calculul instalaţiilor de stins incendiu cu spumă. Calculul are ca scop determinarea cantității de spumă necesară pentru stingerea
incendiului şi stabilirea cantității de substanță spumogenă îmbarcată, în cazul spumei aero-mecanice, sau a capacității generatorului de
spumă, în cazul spumei chimice. Calculul se va face pentru cea mai mare suprafata. Ca date de intrare se vor considera:
In cazul sistemelor folosite la interior:
- Volumul compartimentului cel mai mare compartiment protejat Vp [m3]
- timpul de umplere cu spuma t - FSS impune 10 minute. Debitul de spuma este: = [m3/min]; tinand cont de indicele de spumare a amestecului
spumant iS se determina debitul pompei de alimentare cu apa: = 60 [m3/h]. Functie de dilutia spumogenului, d%, se determina debitul de
spumogen concentrat QSC, astfel: = % [l/min]
In cazul sistemelor folosite la exterior – zona de marfa de la petroliere:
- Suprafata zonei de marfa, suprafata celui mai mare tanc si debitul minim a unui tun de spuma;
ì - 0.6 [ l/min/m2 ] x suprafata zonei de marfa
- Debitul minim de spuma, qS , este maximum din: í- 6 [ l/min/m2] x suprafata celui mai mare tanc protejat
î- 1250 [ l/min ]
Cu formulele de mai sus se determina debitul pompei de alimentare cu apa, , si debitul de spumogen concentrat, QSC.
În cazul spumei aero-mecanice, cantitatea de substanță spumogenă îmbarcată la bord se determină conform cerintelor FSS Code astfel:,
In cazul sistemelor folosite la interior, volumul de spumogen concentrat, VSC, sa fie suficient pentru a genera spuma cu un volum de 5
ori mai mare decat a compartimentului cel mai mare protejat: = % [l] (definitia exacta in FSS).
In cazul sistemelor folosite la exterior, volumul de spumogen concentrat, VSC, sa fie suficient pentru a genera spuma pentru cel putin 20
minute: = 20 [l].
Sarcina pompei se determina pentru traseul cel mai lung si pentru cel mai inalt. Aplicarea spumei la exterior se face prin 2 tunuri/monitoare
de imprastire iar la interior prin toate duzele instalate in compartiment. In calculul pierderilor de sarcina trebuie avut in vedere
caracteristicile amestecului de apa cu spumogen. Sarcina pompei va fi: = + + ℎ ; in care cc reprezinta presiunea minima ce
trebuie sa o aiba lichidul la intratrea in capul de imprastiere al spumei (monitor sau duza).
 Instalatii de prevenire si stingerea incendiului
Instalații cu spumă chimică. Spuma chimică se utilizează, în special la instalațiile portabile - stingatoare. Ea este un produs
al reacției dintre o soluție alcalină şi o soluție acidă în prezența unui stabilizator pe bază de glicerină. Reacția celor doua
soluții produce un gaz inert, care, în prezența stabilizatorului, generează spumă. Cele două soluții sunt introduse în
generatorul de spumă în compartimente separate, care se pun în comunicare în momentul declanșării generatorului, iar
spuma formată este distribuită prin tubulatura flexibilă la locul incendiului. Aceste instalatii sunt doar cu formare interioara
a spumei.
 Instalatii de prevenire si stingerea incendiului
Instalații de stins incendiu cu gaze inerte.
Gazele inerte realizează prevenirea şi stingerea incendiilor prin efect volumic, micșorând procentul de oxigen din compartimente până la valori la care
incendiu nu poate apare sau dacă este declanșat, se stinge. Se diferențiază după natura gazului, după modul de obținere şi distribuție la locul
incendiului. Toate instalațiile de acest tip vor fi utilizate în compartimente închise nelocuite în care accesul în timpul declanșării gazului trebuie
blocat. Compartimentul in care se declanseaza gazul inert trebuie in prealabil etansat (guri de ventilatie si caile de acces trebuie inchise etans).
Instalatiile de gaz inert se pot folosi in compartimentele:
- Compartiment de masini
- Compartimentul pompelor
- Spatiile de depozitare pentru vopse si pituri
- Magazii de marfa la navele ce transporta marfuri periculoase
- Garaje la navele de tip Ro-Ro
Gazul cel mai des utilizat pentru stingerea incendiului este bioxidul de carbon: CO2. Se mai pot utiliza, Ar, N2, haloni si aburul (doar in cazuri speciale –
necesita aprobare de autoritatea de pavilion).
Determinarea cantității de gaz inert necesară stingerii. Procentul normal de oxigen din aer este k0 ~ 21%. Dacă acest procent de oxigen se reduce,
prin introducerea unui gaz inert, la o valoare mai mica de 15%, atunci flăcăra incendiului se stinge, iar dacă procentul scade sub 9% atunci se se stinge
si jarul. Trebuie determinata volumul xg de gaz inert, care introdusă într-un volum de 1 m3 de aer, coboară procentul de oxigen la valoarea kg impusă.
Concentratia de oxigen într-un 1 m3 de aer, după introducerea a unui volum xg de gaz inert va fi: = 1− și ea trebuie să satisfacă procentul
kg care asigură stingerea incendiului de 15%. Astfel, =1− 3
se obtine volumul gazului inert xg = 0.2857 [m ] pentru un compartiment cu volumul
3
de 1 [m ] ;
Regulile internationale (FSS Code; Ch 5) impun: Volumul de CO2 pastrat la bordul navei trebuie sa fie cel putin egal cu 35% din volumul CM + volumul
cosului de fum pentru nave cu GT > 2000 si 30% pentru nave cu GT< 2000. 85% din cantitatea totala de CO2 trebuie sa ajunga in compartimentul
protejat in maximum 2 minute in cazul compartimentelor de masini.
In cazul compartimentelor de tip garaje la Ro-Ro si magazii de mafta in care marfa este in containere sau in pachete (navele pentru transport marfuri
periculoase) timpul este de 10 minute pentru 66,7% din cantitatea de CO2 necesara pentru respectivul compartiment. In cazul navelor ce transporta
marfa in vrac timpul este de 20 minute pentru 66,7% din cantitatea de CO2 necesara pentru respectiva magazie. In cazul garajelor se impune un grad
de umplere de 45% iar in cazul magaziilor de marfa de 30%.
 Instalatii de prevenire si stingerea incendiului
Pentru calculul cantității de gaz îmbarcată pentru stingerea unui incendiu, se stabilesc compartimente navei prevazute cu instalatie de
stingere cu gaz inert (CM; CP; magazie marfa periculoase; Ro-Ro etc.). Astfel cantitatea de CO2 necesara pe nava va fi maxima din cele
determinate pentru fiecare compartiment. Pentru compartimentul i cantitatea de CO2 neceserara se calculeaza: = unde: Xi
3
poate fi 0.3, 0.35, 0.4 sau 0.45 functie de tipul compartimentului (FSS Ch. 5); rg densitatea CO2 1.7857 kg/m (FSS Ch. 5); Vi volumul
compartimentului i.
Instalațiile de stins incendiu cu dioxid de carbon (CO2)
Dioxidul de carbon este un gaz inert, mai greu decât aerul (rCO2 = 1.9767 kg/m3 la 00C, rCO2 = 1.848 kg/m3 la 15oC si rCO2 = 1.786 kg/m3 la
28.5oC), ieftin şi ușor de procurat, utilizat frecvent în instalațiile pentru stins incendiu la nave. Prezența lui în compartimente nu este
sesizată ușor, de aceea poate produce asfixierea personalului neavertizat, motiv pentru care declanșarea gazului trebuie însoțită de o
semnalizare, de avertizare optică şi acustică, eficientă, conform cerințelor din Reguli. Timpul dintre semnalizarea si declasarea proprizisa
trebuie sa fie de cel putin 20 s dar nu mai putin decat timpul necesar pentru parasirea spatiului respective (FSS Code; Capitolul 5).
Pastrarea gazului la bordul navei se face:
- Sisteme de presiune joasa. Buteliile sunt racite si gazul se pastreaza sub forma lichida la o presiune intre 18 si 22 bar (FSS) si
temperature de ~ -20o C (sistem foarte rar folosit)
- Sisteme de inalta presiune. Gazul este pastrat in butelii la presiuni de ~ 57 bar, presiunea din butelii variaza functie de temperatura
mediului ambiant (supapa de siguranta de pe butelii este reglata sa se deschida la o presiune de 125 bar); butelii standard folosite la
pastrarea CO2 au volumul util de 50 litrii in care se incarca q = 37.5 sau 33.5 kg CO2, functie de densitatea gazului din butelie. Astfel,
numărul total al buteliilor necesar pe nava va fi:
=
 Instalatii de prevenire si stingerea incendiului
Presiunea din interiorul buteliilor variaza functie de temperature la care acestea sunt
depozitate si cantitatea de gaz din butelie.
In cazul particular cand buteliile sunt incarcate cu 0.75 kg/l la o temperature de 15 oC
presiunea din butelie este de ~57 bar si starea de agregare este lichida. Daca
temperature in compartiment creste in jurul valorii de 35 oC atunci presiunea din
butelie ajunge la 125 bar si toata cantitatea de CO2 este pierduta deoarece se deschide
supapa de siguranta de pe butelii.
In cazul buteliilor incarcate la o densitate de 0.67 kg/l in butelii se atinge presiunea de
125 bar cand temperature ambianta creste la 45 oC (temperatura putin probabil de
atins in conditie de navigatie sau port).
Din acest motiv se monitorizeaza temperatura in compartimentului in care sunt stocate
buteliile de CO2.
 Instalatii de prevenire si stingerea incendiului
Zona marcata cu albastru este caracteristica
pentru sistemele de inalta presiune.
Zona marcata cu rosu este caracteritica bar
instalatiilor de joasa presiune in care CO2
este mentinut in stare lichida prin racire.
In timpul lansarii CO2 acesta paraseste 1000
butelia (locul de stocare) sub forma lichida
iar in timpul deplasarii prin tubulatura
instalatiei apare o ‘fierbere’ a lichidului si
transformarea partial in gaz, fenomen insotit
de marirea volumului fluidului vehiculat
(amestec de lichid si vapori). In timpul 100
deplasarii, va apare o scadere a presiunii
amestecului lichid + gaz si starea acestuia Punct critic:
se deplaseaza catre ‘punctul triplu critic’ pc = 73.9 bar; tc = 31.1 oC
(p=5.2 bar; t=-56.6 C). Punct in care
simultan coexista: gaz, lichid, solid.
10
Daca fluidul atinge punctul triplu critic atunci
in instalatie o parte din CO2 se va transforma
in gheata carbonica (solid) si curgerea se va Punctul triplu critic:
opri. Proiectarea instalatiei trebuie sa se p3 = 5.2 bar; tc = -56.6 oC
faca astfel incat presiunea la capatul prin
care se injecteaza CO2 in compartimentul 0.0
protejat sa nu scada sub 10 bar.
-70.0 -20.0 30.0 80.0 130.0
oC
Instalatii de prevenire si stingerea incendiului
 Instalatii de prevenire si stingerea incendiului
Pentru a evita pierderea de gaz la apariția incendiului în alte compartimente decât cel cu volumul cel mai mare, butelile se
grupează în stațiile de CO2 astfel încât să fie posibilă lansarea unui număr mai mic de butelii
Amenajarea stațiilor de păstrare a gazului.
Compartimentul in care se amplaseaza buteliile de CO2 este
independent de oricare alt compartiment de la bordul navei,
intrarea in compartiment trebuie sa se faca direct de pe o
punte deschisa.
Stația conține o cantitate mare de gaz, iar pierderea lui accidentala
(cresterea temperaturii buteliilor), limitează posibilitățile de
intervenţie în cazul incendiului. Din acest motiv se recomanda ca
daca cantitatea de gaz din butelii depășește o anumită valoare
sa se construiasca două stații amplaste astfel ca blocarea lor
simultană, la apariția incendiului, să fie puțin probabilă.
În stație se prevăd, conform Regulilor sisteme de semnalizare a
declanșării accidentale a buteliilor, instalații de ventilație prin
extracție a stației, sisteme de semnalizare a declanșării gazului
în compartimente în care pot fi oameni, etc. Buteliile sunt dispuse
în mai multe grupuri, care corespund la compartimente cu volume
diferite, astfel că apariția incendiului la compartimente cu volume
apropiate să necesite lansarea unui singur grup. Cantitatea de gaz
din toate grupurile de butelii corespunde compartimentul cel mai
mare protejat.
Instalatii de prevenire si stingerea incendiului
Statie de declansare a CO2
1. Se sparge geamul cutiei din care se ia cheia care permite accesul la valva de unde se
comanda lansarea de CO2
2. Cutie care se deschide cu cheia pentrua a comanda lansarea CO2 intr-un anumit
compartiment si declansarea alarmei in compartimentul respectiv
3. Sistem de temporizare a operatiunii de ‘Lansare CO2’ pentru a permite ca toti
oamenii sa iasa din compartiment si sa-l ermetizeze.
4. Cutie in care este o butelie de aer comprimat care deschide CO2.
 Instalatii de prevenire si stingerea incendiului
Duzele de introducere a CO2
Duzele ce se monteaza pentru introducerea CO2 in compartimentului protejat se aleg astfel incat :
1. Presiunea la duza mai mare de 5.28 bar pentru a evita blocarea duzei/instalatiei cu gheata carbonica, se recomanda minim 20 bar in cazul
instalatilor de CO2 de inalta presiune si 10 bar in cazul celor de joasa presiune.
2. Aria orificiilor tuturor duzelor sa asigure debitul de CO2 pentru umplerea compartimentului protejat (85% sau 66,7%) conform timpului
cerut de reguli (2, 10 sau 20 minute)
Debitul de CO2 prin duza depinde de aria orificiilor si de presiunea CO2 in duza. Acest debit de gaz se poate calcula cu formule de tipul:
= 0.57 unde: Q este debitul masic [kg/s], A – aria duzei [mm2], p presiunea gazului in duza [bar]
Debitul masic prin duza se poate determina si tabelar functie de presiunea CO2 la intrarea in duza (NPFA 12).
 Instalatii de prevenire si stingerea incendiului
Calculul instalatiei de CO2
Calculul instalatiei de CO2 are urmatoarele etape:
1. Stabilirea schemei instalatiei.
Tubulatura de distribuție, de la butelii la duzele din compartimente, trebuie să fie aleasă astfel încât să se respecte două
condiții funcționale esențiale:
• pe traseul de la butelii la compartiment nu trebuie să aibă loc creșteri ale secțiunii tubulaturii;
• lungimea şi configurația instalației trebuie să aibă pierderi de sarcină minime pentru ca timpul evacuarii gazului sa corespunda
cu cel impus de Reguli .
Daca de-a lungul tubulaturii intr-un punct apare o crestere a sectiunii, va apare o destindere a gazului lichefiat
(scaderea presiunii), însoțita de vaporizare şi absorbție de căldură, cea ce conduce la coborârea temperaturii, fiind
posibila obturarea tubulaturii cu blocuri de gheață carbonica. Condiția evitării acestora, este ca secțiunile să rămână
constante sau să scadă în sensul circulației fluidului.
2. Se dermina necesarul de CO2 pentru fiecare compartiment protejat functie de gradul umplere impus de reguli =
, unde: X – gradul de umplere (functie de tipul compartimentului variaza intre 0.3 si 0.45), =
1,7857 / (densitatea este impusa de FSS Code), Vcomp – volumul compartimentului in
3. Se stabileste numarul de grupuri de butelii de CO2 si numarul de butelii din fiecare grup in vederea optimizarii
consumului de CO2 in cazul unui incendiu la board. Numarul total de butelii din statie trebuie sa asigure umplerea celui
mai mare compartiment protejat (de obicei CM). Numarul de butelii din grupul cel mai mic trebuie sa asigure umplerea
compartimentului celui mai mic protejat. Numarul total de butelii se determina impartind greutatea totala de gaz,
necesara pentru cel mai mare compartiment protejat, la greutate de CO2 din o butelie = volumul buteliei (de regula 50 l)
x densitatea gazului din butelie:
- 750 kg/m3 in cazul cand nava nu intra in zona tropicala;
- 670 kg/m3 in cazul cand nava are zona nelimitata de navigatie.
 Instalatii de prevenire si stingerea incendiului
Calculul instalatiei de CO2
4. Se dimensioneaza tubulatura din statia de CO2 functie de numarul total de butelii dintr-un grup. Astfel, din condiția evitării blocajului
diametrul magistralei, dm, pentru un rastel de butelii este: ≥ => ≤ unde: n numarul de butelii din rastel si dB
este diametrul furtunului flexibil ce conecteaza butelia cu masgistrala rastelului (cel mai des intalnite sunt racordurile de 1/2’) . In mod
similar se determina diametrul distribuitorului principal: ≤ unde N este numarul total de butelii din statie.

dM

dm dB

5. Se determina debitul de CO2 pentru fiecare compartiment protejat. Pentru fiecare compartiment se determine grupul sau grupurile de
butelii ce se deschid. Respectivul numar de butelii se inmulteste cu 50l – volumul de CO2 af fiecarui butelii – determinand volumul total
de CO2 ce pleaca spre respectivul compartiment.

unde: q – debitul de CO2; V – volumul de CO2 aferent compartimentului; Y – procentul din volumul total de CO2 ce trebuie sa ajunga in
compartiment; t – timpul in care trebuie sa ajunga CO2 in compartiment.
 Instalatii de prevenire si stingerea incendiului
Calculul instalatiei de CO2
6. Se pre-dimensioneaza tubulutara instalatiei ce conecteaza statia de CO2 cu fiecare compartiment protejat. Adoptand o viteza a CO2
lichid intre 10 si 20 m/s pe tubulatura, functie de distanta dintre statia de CO2 si compartiment, din ecuatia debitului se determina
diametrul tubulaturii: =

7. Se pre-dimensioneaza tubulutara instalatiei din compartimentul protejat din condiția evitării blocajului, pentru ramificațiile care se
desprind din magistrală va impune o modificare a diametrului magistralei, astfel:

≥ + => la limita: = −
dm dm1 dm2 dm3
≥ + => la limita: = −
dr dr dr
≥ + => la limita: = −

Diametrul ramnificatiei, dr, se determina pe baza vitezei adoptate si a debitului de CO2 dorit pe duza. De obicei se considera acelasi
debit prin toate duzele si in acest caz este o singura valoare a diametrului ramnificatiei. In caz contrar se modifica corespunzator
formulele de mai sus.
8. Pentru determinarea pierderilor de sarcina si implicit a timpului de umplere a compartimentelor se pot folosi 2 metode:
1. Metoda simplificata: metoda pierderilor de sarcina
2. Metoda exacta: metoda transformarii de faza
 Instalatii de prevenire si stingerea incendiului
Metoda simplificata.
Calculul tubulaturii instalatiei de stins incendiu cu CO2 se face considerand ca din butelie pana la duze avem doar lichid cu
densitatea constanta de 750 kg/m3 (functie de modul de umplere desitatea gazului poate fi si 670 kg/m3). Buteliile se
considera ca debiteaza continu la o presiune constanta de 52.8 bar (corespunzatoare unei temperature a gazului de 15 0C)
sau putem considera buteliile ca o pompa cu caracteristica = 52,8 . Cu diametrele tubulaturii adoptate la pasul
anterior se determina pierderile de sarcina pentru cea mai indepartata duza. Caracteristica instalatie care este definita prin:
= + unde: cc – presiunea (dorita) in duza, din conditia ca sa se realizeze debitul de CO2 prin duza; s –
caracteristica instalatiei.
Punctul de intersectie a celor doua curbe va corespunde cu debitul Gef la care se face debitarea CO2 in compartimentul
protejat si se compara cu debitul necesar. In cazul in
H
care debitul obtinut este mic atunci se maresc
diametrele tubulaturii pentru a muta punctul de
functionare inspre dreapta.
Dupa indeplinirea conditiei de functionare se va face o
echilibrare a instalatiei pentru ca prin fiecare duza sa se Caracteristica buteliei
introduca in compartiment cantitatea de CO2 dorita.
Echilibrarea consta in introducerea unor pierderi locale
de sarcina, inainte de fiecare duza, astfel incat pierderea
de sarcina de la statia de CO2 la oricare duza dintr-un
compartiment protejat sa fie aceiasi.
cc

Gef Q
Instalatii de prevenire si stingerea incendiului
 Instalatii de prevenire si stingerea incendiului
Metoda exacta (in conformitate cu standardul NFPA 12 - National Fire Protection Association).
Aceasta metoda ia in considerarea tranformarea de faza ce apare de-lungul tubulaturii cand o parte din lichid se transforma in gaz si apare o
modificare atat a densitatii cat si a vitezei fluidului. Metoda se bazeaza pe urmatoarea relatie pentru calcului debitului efectiv:

In care: Q – Debitul de CO2 [lb/min]

D – diametrul interior at tevii [in]
L – lungimea echivalenta a tevii [ft] = pierderile locale + lungimea tevii
Y – factor ce tine cont de presiunea la care este CO2 la intrarea in sectorul de tubulatura pe care se determina debitul[psi·lb/ft3]
Z – factor ce tine cont de variatia densitatii cu presiunia [-]
 Instalatii de prevenire si stingerea incendiului
In cazul cand se foloseste argon sau azot presiunea de stocare a gazului creste pana la 300 bar. Acesta presiune ridicata, si faptul ca
nu apare transformare de faza, conduce la viteze pe tubulatura foarte mari, fapt ce conduce la dimensiuni de tubulatura foarte mici. Spre
deosebire de CO2 atat Ar cat si N2 se pastreaza sub forma de gaz comprimat si nu apare schimbare de faza de-a lungul tubularii sau la iesirea
din duza.
In industria navala s-au impus diverse solutii bazate pe amestecul de gaze, astfel una din acestea este INERGEN sau IG-541. Gazul folosit este
un amestec format din 52% N2, 40% Argon si 8% CO2. In acest caz se cere ca gazul trimis intr-un compartiment sa fie 44% din volumul lui si
stocarea la nava la o presiune maxima de 200bar.
Calculul instalatiei se face identintic cu cel de CO2 si de asemenea se elimina conditia ca sa nu apara crestere brusca a sectiunii de tubulatura.

Comparatie intre CO2 si N2

In cazul cand se utilizeaza o butelie de CO2 de 50 l (37.5 kg), cantitatea de CO2 este suficienta pentru stingerea unui incendiu intr-un
compartiment a carui volum este 70 m3 (grad umplere 30%).
In cazul cand aceiasi butelie de 50 l se umple cu N2 la o presiune de 300 bar, gazul inert este suficient pentru stingerea unui incendiu intr-un
compartiment a carui volum este 50 m3.
 Instalatii de prevenire si stingerea incendiului
Instalațiile de stins incendiu cu CO2 au dezavantajul presiunilor mari la care este păstrat gazul la bord, care complică instalaţia şi măresc riscul
pierderii gazului. De aceea au fost dezvoltate şi alte instalații la care agentul de stingere ambarcat la bord este păstrat la presiuni coborâte
sau la presiunea atmosferică. Dintre acestea se pot aminti:
- instalațiile cu CO2 refrigerat pentru a fi păstrat la presiuni coborâte;
- instalații cu lichide volatile care distribuite la locul incendiului produc vapori inerți;
- instalații cu pulberi, având ca agent de stingere substanțe sub formă de pulberi care distribuite la locul incendiului produc vapori inerți prin sublimare.
Problemele care apar în cazul utilizării acestor agenți sunt:
- compatibilitatea lor cu normele din Reguli şi cu cele de protecție a mediului;
- conditiile de păstrare la bord;
- sistemul de distribuție la locul incendiului.
Instalațiile cu CO2 de joasă presiune, utilizează rezervoare mari
refrigerate în care gazul este păstrat în stare lichidă la o presiune
de ~ 20 bar, suficientă pentru a asigura distribuția lichidului la
locul incendiului, pe o tubulatură asemănătoare cu cea de la
instalațiile de înaltă presiune, si care se calculează în mod
asemănător. Buteliile de păstrare a dioxidului de carbon, precum
şi dispozitivele de lansare vor fi mai simple, însă instalaţia se
complică prin sistemul de refrigerare care trebuie atașat.
1 - rezervor de joasă presiune 7 - colector general
2 - tubulatura de umplere 8 - compresoare cu acționări
3 - traductor de nivel independente
4 - supape de siguranță legate cu atmosfera 9 - răcitor
5 - conductă de distribuție 10 - valvule de zonă
6 - supapă de presiune 11- valvulă de zonă a
compartimentului de mașini
 Instalatii de prevenire si stingerea incendiului

Instalațiile cu CO2 de joasă presiune, utilizează rezervoare mari refrigerate în care

gazul este păstrat în stare lichidă la o presiune de ~ 20 bar, suficientă pentru a
asigura distribuția lichidului la locul incendiului, pe o tubulatură asemănătoare cu
cea de la instalațiile de înaltă presiune, si care se calculează în mod asemănător.
Buteliile de păstrare a dioxidului de carbon, precum şi dispozitivele de lansare vor
fi mai simple, însă instalaţia se complică prin sistemul de refrigerare care trebuie
atașat.
Acest sistem de pastrare a CO2 este consummator de energie pentru mentinerea
gazului la ~ -20 C si in conditiile actuale cand IMO impune o performanta
energetica a navei nu se mai instaleaza pe navele noi.
De asemenea are dezavantajul ca butelia refrigerate trebuie amplasata in afara
spatiului protejat. Din cauza temperaturii scazute, debitul de CO2 prin duza de
imprastiere se face cu alti coeficienti sau pe baza de tabele de tipul =>
Calculul instalatiei se poate face prin doua metode, similar ca la instalatia CO2 de
inalta presiune, scopul calculului este determinarea diametrelor tubulaturii
pentru indeplinirea timpilor si cantitatilor de gaz impuse de IMO.
 Instalatii de prevenire si stingerea incendiului
Instalațiile care folosesc alte substanțe lichide ai căror vapori pot fi utilizați ca agenți de stingere, sunt similare cu cele care folosesc CO2 de
joasă presiune, distribuția la locul incendiului fiind făcută cu presiunea vaporilor proprii, dacă aceasta este mai mare decât cea atmosferică,
la temperatura mediului (cazul hidrocarburilor halogenate denumite şi freoni) sau cu un agent de transport (N2, Ar sau CO2) păstrat în butelii
sub presiune şi utilizat la lansarea substanței lichide volatile la locul incendiului. Lista freonilor ce pot fi folositi ca agenți de stingere a
incendiului la nave este data in FSS Code. Celelalte substanțe lichide, potențial utilizabile ca agent de stingere, trebuie avizate de Autoritatile
de pavilion şi să corespundă Normelor privind evitarea poluării.
In momentul actual in SOLAS (Chapter II-2, Regulation 10) este indicat ce substante sunt interzise:

Regulamentul European ES-TRIN (similar SOLAS dar pentru navigatia pe fluvii si lacuri) indica ce substante de tip haloni/freoni sunt premise
la stins incendiu pe nave. Astfel sunt premise urmatoarele substante:
- FM-200 sau denumirea stiintifica HFC 227 (heptafluoropropane)
- NOVEC sau denumirea stiintifica FK-5-1-12 (dodecafluoro-2-methylpentan-3-one)
Amandoua substantele au avantajul ca nu au effect de sera, nu distrug stratul de ozon si nu sunt toxice pentru oameni (pana la o anumita
concentratie). Astfel, este permisa pastrarea recipientului cu agentul folosit la stins incendiu in spatial protejan (ex: compartimentul de
masini) dar declansarea trebuie sa se faca din exteriorul compartimentului. Diferenta majora intre instalatia de stins incendiu cu CO2 si cea
cu haloni consta in timpul in care cantitatea de halon trebuie sa fie descarcata si anume de numai 10 secunde.

Densitaea lichidului in Densitatea Grad minim Grad maxim Procent din Timp de Presiunea
butelii vaporilor de umplere de umplere cantitatea totala transfer din butelie
[kg/l] [kg/m 3] [%] [%] [%] [s] [bar]
CO2 0.75 1.7857 35 - 85 120 57
FM-200 1.15 7.278 8 10.5 95 10 25
NOVEC 1.00 13.908 5.5 10 95 10 25
 Instalatii de prevenire si stingerea incendiului
Haloni au avantajul ca densitatea vaporilor este mult mai mare decat cea a aerului, astfel realizeaza o stingere ‘de suprafata
prin izolarea focarului’ fara a fi necesara micsorarea procentului de O2 din tot compartimentul. Gradul de umplere maxim
este impus ca sa nu se atinga o concentratie toxica pentru oameni. Timpul de imprastiere de numai 10 s este relativ usor de
realizat deoarece lungimea tubulaturii de la butelie la duze este una foarte scurta.
Calculul instalatiei are drept scop verificare timpului de de descarcare a halonului si are ca rezultat adoptarea diametrelor
tubulaturii instalatiei.
 Instalatii de prevenire si stingerea incendiului
Instalații care folosesc substanțe solide sub formă de pulberi.
Regulamentul European ES-TRIN (reglementeaza regulile pentru navigatia interioara – fluvii lacuri) care impune conditii de
siguranta pentru navigatia pe fluvii si lacuri indica ca la stins incendiu pe nave se poate folosi pulberi si anume K2CO3 –
carbonatul de potasiu. Substanta necesara pentru protectia unui compartiment sa fie de minimum 120 g/m3 iar timpul de
imprastiere de maxim 120s. Carbonatul de potasiu trebuie pastrat intr-un recipient in compartimentul protejat si pentru
imprastierea lui se foloseste un gaz inert (C02, N2, Ar, halon, etc). Dimensiunile grauntilor sunt intre 1- 3 mm astfel raman in
suspensie in compartimentul in care sunt imparastiati formand o ceata. Datorita temparaturii focarului carbonatul de sodiu
sublimeaza (trece din solid direct in gaz), vapori inerți generati, mai grei decât aerul, sting incendiu prin izolarea si racirea
focarului.
 Instalatii de prevenire si stingerea incendiului
Instalații care folosesc substanțe solide sub formă de pulberi. Aceste instalatii de stins incediu sunt obligatorii pe nave ce
transporta gaze lichefiate in vrac (Gas Carriers) pentru a stinge un incendiu in zona de marfa conform SOLAS II-2/1.6.2 si Ch.
11. Cerintele referitoare la aceste instalatii se gasesc in IGC Code (Code of the Construction and Equipment of Ships Carrying
Liquefied Gases in Bulk – dotarea navelor) si in MSC.1/Circ.1315 (Guidelines for the Approval of Fixed Dry Chemical Powder
Fire-Extinguishing Systems for the Protection of Ships Carrying Liquefied Gases in Bulk - testarea instalatiilor).
Pulberea, datorita temperaturii focarului, sublimeaza (trece din solid direct in gaz), generează vapori inerți mai grei decât
aerul, ce sting incendiu prin reducerea procentului de oxigen prin izolarea focarului. Pulberea ce se poate folosi la nave este
bicarbonatul de potasiu. Efect similar are si bicarbonatul de sodiu, sulfatul de amoniu, etc (dar nu sunt acceptate pentru
utilizarea pe nave). Pulberea este depozitată, la presiunea atmoserică, în rezervoare etanșe. Distribuția pulberilor se face cu
un agent de transport care este un gaz inert, de obicei azot, pe o tubulatură astfel realizată încât să nu permită depunerea şi
aglomerarea pulberilor pe traseu. În acest scop se vor evita coturile, iar cele strict necesare se fac cu rază de curbură foarte
mare. De asemenea, se utilizează armături cu cep sferic care perturbă minim curgerea şi astfel se evită formarea depunerilor.
Transportul pulberilor pe tubulatură se face după amestecul ei cu agentul de transport (N2, Ar, CO2, etc.), în rezervor şi pe
traseu. Împrăștierea amestecului bifazic, la locul incendiului se face prin dispozitive cuplate prin legături elastice la
tubulatura instalației.
Conform IGC Code orice punct de pe puntea principala din zona de marfa trebuie sa poata fi atacat cu 2 jeturi de pulberi.
Jeturile pot proveni de la monitoare sau furtune manuale. In cazul monitoarelor debitul minim este de 10 kg/s iar a
furtunelor manuale de 3.5 kg/s. Lungimea maxima a unui furtun este de 33m si constructia acestuia sa nu permita
‘strangularea’. Cantitate de pulberi la bord se determina pe baza cerintei IGC Code: timpul minim de functionare a instalatiei
este de 45s cu toate furtunurile manuale si monitoarele functionand.
 Instalatii de prevenire si stingerea incendiului
Pornirea instalatiei de stins incendiu cu pulberi trebuie sa se poata face de la orice monitor sau orcare furtun
manual dar si dintr-o pozitie din exteriorul zonei de marfa.
Remorcherele de port si rada care asista navele ce transporta LNG sau LPG lichefiat trebuie sa fie dotate cu instalatii
de stins incendiu cu pulberi cu rolul de a stinge un eventul incendiu pe nava asistata.
 Instalatii de prevenire si stingerea incendiului
Dotarea navelor cu mijloace de stins incediu

1. Pe intreaga nava + suprastructura + compartimente masini (exclus magazii marfa): instalatia de stins incediu cu jet de
apa
2. In toate compartimente (exclus magazii marfa): extingtoare portabile de 5 kg, 15 kg , … conform cerintelor SOLAS
3. In compartimentele de masini de tip A:
1. Volum mai mic de 500 mc; cel putin o instalatie volumica (CO2, spuma, apa pulverizata)
2. Volum mai mare de 500 mc: cel putin o instalatie volumica (CO2, spuma, apa pulverizata) + instalatie de stins incediu cu apa pulverizata

Functie de tipul navei se cer diverse instalatii de stins incediu suplimentare:

- nave tank: instalatii de stins incediu cu spuma pe puntea de marfa
- nave de transport marfuri periculoase: instalatie volumimica cu gaz inert (CO2) in magaziile de marfa
- nave de tip RO-RO: instalatie de stins incendiu volumica in spatial pentru vehicole (garaje)
- nave de transport gaze lichefiate: instalatie de stins incediu cu pulberi
- etc.