INSTALATII NAVALE DE BORD

Razvan Bidoae

Part 2 – Masini hidro-pneumatice

 Masini hidraulice si pneumatice dinamice
Pompele centrifuge. Sunt masini, la care conversia mecano-hidraulica, are loc in rotorul masinii, prin care circula radial fluidul de lucru,
care primeste lucrul mecanic al fortelor centrifuge. Din acest principiu deriva si structura pompei, compusa dintr-un rotor paletat, ampalsat
intr-o carcasa care dirijeaza fluidul la intrare si la iesirea din masina.

Canalele dintre paleti sunt reprezentate simplificat, se remarca suprafetele S1, S2, dispunerea lor si parametrii cinematici ai fluidului la
intrarea ̅si la iesirea din canal sunt dati prin vitezele absolute ̅
1 la intrare si ̅
2 la iesire. Sarcina pompei rezulta din bilantul conversiei
mecano-hidraulice din rotor, unde masa elementara de fluid dm, in deplasarea radiala cu dr, primeste energia dL echivalenta lucrului
mecanic al fortelor centrifuge dFc = rω2 rdm.
Astfel energia primita este = = care este egala cu energia la axul masinii dLm=M·ωdt
 Masini hidraulice si pneumatice dinamice
Caracteristica unei pompei centrifuge este: , = −
Daca se considera pierderile de sarcina la curgerea in interiorul pompei: ℎ =
Atunci caracteristica unei pompei centrifuge reale va fi: , = − −

Determinarea prin calcul a caracteristicii pompei reale H(Q,n) este dificila, din cauza geometriei complexe a canalelor de curgere si a
modificarii regimului de curgere in diverse zone ale masinii, care complica calculul pierderilor hp din pompa. Din aceste motive,
caracteristica H(Q,n) se determina experimental, pe modele de pompe, pentru care se determina prin masuratori, caracteristicile partiale
H(Q), la diferite turatii.
Masini hidraulice si pneumatice dinamice
Hp =f(Q,n) D=ct sau H p=f(Q,D)h=ct
h=f(Q) Pm=f(Q)
Turatie "n"
H

Hp =f(Q)
Domeniul n4 sau D4 ct
sarcinilor
optime n3 sau D3 ct
n2 sau D2 ct
p
Hyad=f(Q) n1 sau D1 ct

Domeniul debitelor Q
optime
Fig.IV.6 - Caracteristica partiala Fig.IV.7 - Caracteristica H=f(Q,n) sau
a pompei centrifuge H=f(Q,D)a pompei centrifuge
 Masini hidraulice si pneumatice dinamice
Cuplarea pompelor centrifuge in serie sau in paralel. Sunt situatii in care la o instalatie se cupleaza mai multe pompe, pentru a satisface
parametri ceruti de instalatie sau pentru a mari siguranta functionala. In acest sens, pompele se pot cupla in doua moduri: in serie sau in
paralel. Stiut fiind ca la cuplarea in serie cresc sarcinile, iar la cuplarea in paralel cresc debitele, este importanta cunoasterea parametrilor
hidraulici transmisi instalatiei cand doua sau mai multe pompe lucreaza impreuna. In acest scop pompele reale cuplate se inlocuesc cu
pompe echivalente, fictive. Daca se cunosc caracteristicile pompelor reale si modul lor de cuplare, se poate determina caracteristica
pompei echivalente, in cazul cuplarii in serie sau in paralel. Q
Q
La cuplarea in serie debitul Q prin cele doua pompe este acelasi si energia primita in Q A R

pompa P1 care reprezinta sarcina H1 este marita in pompa P2 cu sarcina H2. Considerand A P1®H1 B P2®H2
in locul celor doua pompe existente o pompa echivalenta PE, parametrii acesteia
vor fi: QE =Q si HE = H1 + H2. Considerand = + + ; = + +
Caracteristica pompei echivalente va fi: = + + + + +
H
Daca pierderile de sarcina pe tubulatura de cuplare AB sunt: hAB = sAB·Q2
Caracteristica corectata a pompei echivalente va fi:
HES= H1 + H2
= −ℎ = = − I
HES

H2
H1 HES

H2
H1

Q QES Q
 Masini hidraulice si pneumatice dinamice
Q1
La cuplarea in paralel debitul Q se imparte in punctul A in debitul Q1 1 VR

catre P1 si Q2 catre P2. In punctele de cuplare, A si R, presiunea pe cele

P1®H1
doua ramuri este aceeasi, deci pompele vor lucra la acceeasi sarcina si R
trasarea grafica a caracteristicii echivalente consta in adunarea Q1
Q

debitelor la sacini egale. Q Q2

A

Atunci cand tubulatura de cuplare are pierderi importante, hA1R si A

hA2R, ele se introduc in caracteristica pompei astfel: P2®H2

= −ℎ ; = −ℎ 2
Q2

cu noile caracteristici se defineste caracteristica echivalenta corectata. H

In cazul trasarii analitice a caracteristicii echivalente, din expresiile
2
analitice: HP1 sau , respectiv HP2 sau , se expliciteaza debitul 3
1
si pentru aceleasi valori alese ale sarcinii Hi. Punctele (i) i
caracteristicii echivalente vor fi date prin: = + (i)
HEP
H EP=H1+H 2 HEP (Q)

H1 H2

Q1 Q2 Q2 Q1+Q 2=Q EP Q
 Masini hidraulice si pneumatice dinamice
Analiza functionarii pompelor centrifuge in instalatii. Pentru determinarea parametrilor efectivi ai unei pompe, corelati cu structura
instalatiei si cu conditiile de cuplare, sunt necesare caracteristicile pompei si ale instalatiei, care se traseaza intr-un sistem de axe H, Q.
Intersectia lor marcheaza punctul P, in care este satisfacut bilantul energetic, adica,
energia pompei este preluata integral de instalatie si asigura functionarea stabila a
acesteia cu parametri efectivi: HP si QP .
Caracteristica vacuumetrica admisibila a pompei Hvad(Q), iar instalatia este definita prin
caracteristica portiunii de aspiratie a instalatiei Ha(Q)

Realizarea prametrilor functionali corespunzatori punctului P din diagrama, este conditionata de indeplinirea conditiei pe aspiratie, care
impune ca sarcina vacuumetrica admisa a pompei, sa fie cel putin egala cu sarcina pe aspiratie a instalatiei, la debitul QP, adica:
³ , conditie care, interpretata grafic, impune ca punctul Pa de intersectie intre (Q) si (Q) sa se amplaseze in dreapta
verticalei din P.
Daca aceasta conditie nu se indeplineste, atunci este posibila functionarea cu cavitatie (doar daca verticala punctului Pa este foarte
apropiata de cea a punctului P), care afecteaza parametri functionali si este insotita de eroziunea cavitationala a rotorului sau partilor
interioare ale carcasei. In momentul in care verticala punctului Pa se departeaza de cea a punctului P atunci fenomennul cavitational se
mareste si se va produce dezamorsarea pompei. Functionarea fara cavitatie impune, coborarea lui ∗ pana se indeplineste conditia
functionarii fara cavitatie (curba trasata cu albastru).
 Masini hidraulice si pneumatice dinamice
Pompe axiale. Sunt masini la care conversia mecano- hidraulica se face prin interactiunea palelor rotorului
cu fluidul care il strabate, avand la intrare o viteza axiala, iar la iesire o miscare elicoidala. Ele realizeaza
sarcini mici si debite mari. Sunt masini revesibile din punct de vedere al conversiei putand fi utilizate atat ca
pompe cat si ca turbine (Kaplan). La bord, sunt utilizate in instalatiile de propulsie, la sistemele anti-
heeling, etc. Transferul de energie de la rotor la fluid se face prin imprimarea unei componente tangentiale
a vitezei in rotor, care, impreuna cu viteza axiala, determina traiectoriile elicoidale ale fluidului la iesirea din
rotor. La aceste masini fluidul nu are deplasari radiale semnificative, considerandu-se miscarea lui axial
simetrica, axiala la intrare si elicoidala la iesire.
Fiind o masina cu principiu dinamic de functionare, va avea loc o crestere a energiei cinetice la iesirea din
rotor, unde viteza fluidului creste, datorita componentei tangentiale induse de rotor.
Accelerarea debitului de fluid Q de la viteza ̅, la intrarea in rotor la viteza ̅
, da masura conversiei energiei
in rotor, si reprezinta sarcina pompei axiale, aceasta fiind direct determinata de componenta tangentiala ̅
indusa de rotor. Dupa indreptarea curentului in aparatul director energia primita in rotor este convertita in
sarcina.
 Masini hidraulice si pneumatice dinamice
Caracteristicile pompei axiale. Caracteristicile pompei axiale au unele particularitati fata de pompele centrifuge. Astfel, caracteristica H(Q),
are in zona debitelor mici Q<QB o portiune AB pe care sarcina creste rapid cu micsorarea debitului, deoarece scade viteza axiala ca si creste
unghiul de atac δ ceea ce provoaca curgeri cu desprinderi pe pala rotorului. Pe portiunea CD, la Q>QB, unghiurile de atac ating valori
normale care asigura curgerea fara desprinderi si eficienta buna a conversiei mecano-hidraulice in masina. O alta particularitate este data
de curba puterii P(Q), care are maximum la Q=0. Deoarece, la regimul nominal Pn <Pmax, se va evita exploatarea pompei cu refularea inchisa
sau la debite mici pentru a nu suprasolicita motorul de antrenare.
 Masini hidraulice si pneumatice dinamice
Pompe diagonale. Sunt pompe cu principiu dinamic de functionare care imbina conversia caracteristica
masinilor centrifuge, cu principiul functional al masinilor axiale. In aceste conditii rotorul masinii si paletii lui
se vor fi realiza pentru a permite deplasari radiale ale fluidului in urma carora se obtine sarcina ca la pompele
centrifuge si pentru a interactiona cu fluidul ca si paletii pompei axiale. Aceste doua posibilitati de a reliza
conversia, determina o traiectorie diagonala a fluidului de la care deriva denumirea pompei.
Aceste masini sunt reversibile din punct de vedere al conversiei, putand lucra ca pompe sau ca turbine
(turbinele Francis). Ca pompe, in domeniul naval, sunt intalnite mai des la propulsoarele cu jet.

Pompe turbionare (Pompe cu canale laterale). Reprezinta o categorie de pompe, cu principiu dinamic de functionare, la care conversia
mecano-hidraulica se face prin transferul energiei cinetice de la turbioane generate intre palele rotorului si canalul lateral, catre lichidul de
transfer, prin amestecul cu acesta in canale laterale special realizate in carcasa. Din punct de vedere constructiv sunt mai raspandite doua
tipuri de pompe turbionare: pompe cu un canal dispus lateral in carcasa, care are un prag pentru separarea aspiratiei de refulare si pompe
cu canal radial. Au avantajul ca o data ce lichidul intra in rotorul pompei apoi pot transfera amestec de lichid si vapori (pana ~ 50%)
 Masini hidraulice si pneumatice dinamice
Pompele turbionare au o construcţie simplă şi robustă şi pot fi antrenate direct la turaţii mari, realizând sarcini mari. La debite mici, au
randamente scăzute şi o caracteristică puternic căzătoare. Sunt utilizate în instalaţiile sanitare şi în instalaţii de răcire unde se cer debite
mici. Nu se dezamorsează la oprire ceea ce uşurează exploatarea lor. Au randamente scăzute din cauza principiului conversiei care implică
amestecul jetului dat de turbioane cu lichidul de transfer, care se face cu pierderi hidraulice mari.
Maşinile turbionare nu lucrează cu gaze şi nu sunt reversibile din punct de vedere al conversiei, fiind utilizate numai ca pompe.

Generatoare cu jet - Ejectoarele. Sunt aparate in care se realizeaza amestecul unui fluid de lucru cu energie cinetica mare, cu fluidul de
transfer, caruia ii transmite o parte din energia sa, facand posibil transportul amestecului in instalatie. Aceste aparate pot transfera lichide
sau gaze, utilizand ca fluide de lucru atat lichdele cat si gazele. Transferul fluidelor cu aparatele cu jet se poate face de la o presiune scazuta
catre presiunea atmosferica, caz in care aparatul lucreaza pe aspiratie si se numeste ejector, sau daca lucreaza marind presiunea la refulare
se numeste injector. Structura unui aparat cu jet care realizeaza transferul prin amestec este:
Dupa natura fluidului de lucru si de transfer aparatele cu jet pot fi: lichid –lichid,
gaz-gaz sau gaz –lichid (lichid-gaz). Dupa presiunile realizate la aspiratie si refulare:
• pentru ejectoare: pa < pat; pr @ pat,
• pentru injectoare: pa £ pat; pr ³ pat,

Functionarea aparatelor cu jet este urmatoarea: fluidul de lucru la parametri Ql si pl,

intra in ajutajul 4 unde are loc cresterea vitezei si formarea unui jet cu energie
cinetica mare care intra in camera de amestec unde cedeaza o parte din energie
fluidului de transfer, astfel incat amestecul celor doua fluide primeste energia
necesara transferului. Dintre particularitatile constructive si functionale ale
aparatelor cu jet se pot mentiona:
• sunt simple si sigure in functionare deoarece nu au piese in miscare;
• pot lucra atat cu lichide cat si cu gaze;
• pot realiza presiuni foarte scazute pe aspiratie, jetul care intra in confuzor antreneaza si elimina aerul din conducta de aspiratie realizand vacuum;
• necesita o sursa de energie pentru fluidul de lucru;
• au randamente scazute (20... 30)%.
 Transmisii hidro - pneumatice
Unele masini hidro-pneumatice sunt reversibile din punct de vedere al conversiei, putand fi folosite atat ca generatoare cat si ca motoare.
Astfel devine posibila cuplarea lor pentru transmiterea energiei de la generator la motor prin intermediul unui fluid de lucru, obtinandu-se
transmisiile hidraulice sau transmisiile pneumatice.
In aplicatiile navale intalnim urmatoarele transmisii:
• transmisii hidrodinamice, se numesc cuplaje si se folosesc de obicei la spargatoarele de gheata pentru a evita distrugerea motorului de
antrenare in cazul cand un bloc de gheata blocheaza eleicea.
• transmisii hidrostatice realizate pentru actionarile hidraulice de forta sau comanda la distanta. Ca actionari hidraulice de forta se
intalnesc la instalatia de guvernare, instalatia de capace, macarale, usi etanse, rampe, etc. Actionare de la distanta se foloseste la
actionarea valvulelor din diverse instalatii (marfa, santina, balast, etc.)
• transmisii pneumatice. Se intalnesc pentru actionarea la distanta a valvulelor (nu mai este de actualitate) si pentru pornirea motoarelor.
Transmisii Hidrodinamice. Pompa centrifuga, cuplata la sursa de energie mecanica care,
furnizeaza putere cu parametri M1, w1, cuplata prin tubulatura cu turbina, de la care
se obtine puterea cu parametrii M2, w2. In acest caz randamentul transmisiei este scazut (~60%), Q,H

din cauza dublei conversii care are loc in pompa, respectiv turbina, la care se cumuleaza
pierderile de energie pe tubulatura de cuplare. O astfel de transmisie nu se justifica din
TUBULATURA
punct de vedere al eficientii energetice. DE CUPLARE

M1 w 1 M2 w2

POMPA TURBINA
 3
4

Transmisii hidro - pneumatice

Pentru micsorarea pierderilor s-a redus interactiunea lichidului cu carcasele masinilor si cu R2 Q Q

tubulatura de cuplare, amplasand rotoarele celor doua masini unul in fata celuilalt ceea ce
1 2
permite circulatia directa a lichidului intre cele doua rotoare cu pierderi minime de energie. R1
Sub aceasta forma, randamentele transmisiilor devin acceptabile (~ 97%), iar transmisia
se mai numeste si cuplaj hidrodinamic. Considerand ca momentul transmis este acelasi la M1 w1 M 2 w2
intrarea si iesirea din cuplaj, randamntul unui cuplaj hidrodinamic se determina:

= = = =
Relatia stabileste egalitatea intre randament si raportul de transmitere i. Daca = 1, ceea ce
inseamna ca cele doua rotoare au aceeasi turatie neavand alunecare, iar circulatia lichidului
prin rotoare se opreste. Pentru ca un cuplaj sa transmite cuplul M trebuie sa aiba o alunecare
s diferita de 0, ceea ce duce la w2 < w1.
 Transmisii hidro - pneumatice M h

Caracteristica cuplajelor hidrodinamice. Este data prin dependenta cuplului cu raportul de hmax
transmitere M=M(i). Raportul de transmitere optim iopt corespunde momentului nominal
M al cuplajului, si el va trebui sa corespunda momentului cerut de masina antrenata.
Valoarea = ≈ 0.96 … 0.98, la care corespunde o alunecarea = 2 … 4 %. M(i)

Puterea pierduta, Δ , se transforma in caldura prin incalzirea lichidului de lucru. Aceasta caldura
trebuie transmisa mediului prin intermediul unui schimbator de caldura. Cuplajele hidrodinamice
nu trebuie sa lucreze cu turbina blocata deoarece toata puterea de la intrare se transforma in
caldura, = Δ , si ea trebuie evacuata prin sistemul de racire. Un cuplaj hidrodinamic poate
fi utilizat ca frana hidrodidanamica (Froude brake) situatie care se intalneste la probarea
Mnom
motoarelor termice pe standul de probe.
i=1
Cuplajele hidrodinamice transmit nealterat cuplul, iar turatia la iesire va fi putin redusa iopt i
pentru a realiza alunecarea necesara generarii cuplului. Folosind acelasi principiu, pot fi
realizate transformatoare hidrodinamice care modifica atat turatia cat si cuplul la iesire
realizandu-se reductoarele hidrodinamice de turatie sau amplificatoarele de turatie. In acest AD
scop intre paletatura pompei P si a turbine se interpune o retea de profile, care formeaza
aparatul director, AD, acesta modifica directia vitezei la intrarea in palelatura turbinei si
realizeaza modificarea componentei tangentiale a vitezei paletilor turbinei ceeea ce are ca
efect modificarea turatiei turbine.

POMPA TURBINA

M1 w1 M 2 w2
 Aplicatii
8. Calculati timpii de deschidere si inchidere a capacului unei magazii de marfa stiind ca:
- Se folosesc doi cilindrii hidraulici cu diametrul la interior de 160 mm, diametrul tijei pistonului 100 si cursa pistonului de 1600 mm.
- Grupul de pompare este antrenat de un motor electric cu turatia de 1450 rot/min;
- Cilindreea pompei hidraulice este 12,8 cm3/rot,

9. Determinati cantitatea de caldura primita de lichidul dintr-un cuplaj hidraulic montat pe axul elicei stiind:
- Puterea motorului de propulsie 4200 kW
- Motorul functioneaza la 85% din puterea maxima 1
0.99
- Randamentul reductorului 97%
0.98
- Cuplajul functioneaza in comnformitate cu diagram din dreapta 0.97
0.96
0.95
0.94
0.93
0.92
0.91

Randament cuplaj
0.9
0.89
0.88
0.87
0.86
0.85
0.84
0.83
0.82
0.81
0.8
0.79
0.78
0.77
0.76
0.75
0 500 1000 1500 2000 2500
Putere motor 3000 3500 4000 4500 5000
 Masini hidraulice si pneumatice volumice
• Transferul lichidului sau gazului se face prin modificarea volumelor de lucru in masina – pompa cu piston.

• Au performante foarte bune pe aspiratie si sunt utilizate in instalatiile de santina, si in instalatiile pentru desalinizat apa de mare, pentru
crearea vacuumului necesar desalinizatorului. Pot realiza presiuni pe refulare foarte mari si se intalnesc in toate sistemele de actionari
hidraulice si pneumatice.
• In actionarile hidraulice se intalnesc urmatoarele tipuri de pompe/motoare:
• Masini volumice cu pistonase (axiale sau radiale) – actionari hidraulice
• Masini volumice cu roti dintate – actionari hidraulice
• Masini volumice cu suruburi – transfer lichide si compresoare gaze
• Maini volumice cu lamele - pompe de vid
• Masini volumice cu membrane – transfer lichide
• Masini volumice cu lobi – transfer lichide

Racitor
Masini hidraulice si pneumatice volumice
Pompa cu pistonase radiale

Pompa cu roti dintate

Pompe cu suruburi

Compresor cu lamela in stator

Pompe cu lobi

Pompe cu lamele
 Masini hidraulice si pneumatice volumice
Caracteristicile funcționale ale pompelor volumice. Spre deosebire de pompele cu principiu dinamic de functionare, debitul teoretic al
unei masini volumice nu depinde de sarcina, ci numai de de turatie cu care este antrenata : ( ) = , unde n este cilindrea pompei si
reprezinta volumul refulat de masina la o rotire a arborelui masinii. Sarcina unei masini volumice este o constanta care este data de
rezistenta mecanica a partilor componente a respectivei masini. In cazul pompelor reale, functie de modelul constructive si precizia de
executie, apar pierderi de debit care depind de presiunea la care lucreaza masina.
H h H h r

H=f(Q,n)
Caracteristica masinii volumice. j

v=ct 1- Caracteristica teroetica, ; x

3 l
v=ct n 2- Caracteristica reala Vmax q

DQ(h) 3- Caracteristica de by-pass

V
by-pass Vmin
u
2 1
x
2
Qb q

z
Qi=Qp-Qb
Q Q
La pompele volumice , cand se blocheaza refularea duce la cresterea necontrolata a 1
Qp
presiunii, ceea ce suprasolicita instalatia, pompa si motorul de antrenare. Din acest
motiv, toate pompele volumice vor fi protejate cu supape de siguranta (by-pass) care
leaga refularea cu aspiratia limitand presiunea in instalatie.

O particularitate a pompelor volumice este data de modul de debitare care nu este

constant in timp, el fiind fuctie de legea de modificare a volumului de lucru. Pulsatiile de
debit sunt insotite de pulsatii de presiune care pot fi deranjante pentru unii consumatori
si de aceea se iau masuri pentru atenuarea lor. Cel mai des system folosit pentru
uniformizarea debitarii este accumulator hidraulic cu perna de gaz.
 Masini hidraulice si pneumatice volumice
Uniformizarea debitarii se face prin acumularea lichidului odata cu comprimarea aerului din acumulator cand debitul este maxim si
evacuarea lui in instalatie cand viteza pistonului si debitul scad (la capat de cursa).
q h H
QP

QI QB P*I
q(t) B
Pmax
q max A
PI
Frw Pc C PI
PI
DH FI
n1
q n5 n4 n3 n2

p 2p j DQ
Q

Reglarea parametrilor functionali ai masinilor cu principiu volumic intr-o instalatie. Modificarea parametrilor functionali ai instalatiei,
debit sau presiune, functie de necesitstile de exploatare se face folosind:
• modificarea caracteristicii pompei;
• modificarea caracteristicii instalatiei.

In primul caz, pentru variatia debitului se va utiliza un motor de antrenare cu turatie variabila sau pompe cu cilindree variabila. Pentru
variatia sarcinii se va modifica caracteristica de by-pass a pompei.
Cel de-al doilea caz este similar cu cel al pompelor cu caracteristica dinamica si prin ajustarea unor valve pe refularea pompei se poate
varia presiunea din instalatie; debitul ramanand aproximativ constant.