UNIVERSITATEA MARITIMĂ DIN ………..

FACULTATEA DE ELECTROMECANICĂ NAVALĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator ştiinţific
………………………..

Absolvent
………………….

2022
 UNIVERSITATEA MARITIMĂ DIN ………..
FACULTATEA DE ELECTROMECANICĂ NAVALĂ
Specializarea Electrotehnică

Proiectarea unei centrale

automate de avertizare la
incendiu
Coordonator ştiinţific
……..

Absolvent
………..

..............
2022
 Declarație

Prin prezenta declar că Proiectul de Diplomă/ Lucrarea de disertaţie cu titlul „Titlul

complet al lucrării” este scris de mine şi nu a mai fost prezentată niciodat ă la o alt ă
facultate sau instituţie de învăţământ superior din ţară sau străinătate. De asemenea,
declar că toate sursele utilizate, inclusiv cele de pe Internet, sunt indicate în lucrare, cu

respectarea regulilor de evitare a plagiatului.

Constanţa,
__________________
(data)

Absolvent Prenume Nume

_______________________
(semnătura în original)
 Cuprins

Introducere.................................................................................................................................5

Capitolul I – Incendiile de la bordul navei și cauzele producerii acestora...........................6

I.1 – Chimia focului și cauzele producerii incendiilor................................................................7

I.II - Cauze pur tehnice de producere a incendiilor.....................................................................9

Capitolul II – Sisteme de detectare, semnalizare și avertizare incendiu............................12

II.1 – Sisteme de detectare a flamei, a fumului și a căldurii......................................................12

II.2 – Referințe tehnice privind sistemele de avertizare la incendiu..........................................26

II.3 – Prevederi generale privind executarea și exploatarea instalațiilor de detectare,

semnalizare și avertizare a incendiilor.......................................................................................31

Capitolul III – Studiu de caz. Centrala automată de avertizare la incendiu aflată la

bordul navei m/v Sylvia...........................................................................................................37

Concluzii...................................................................................................................................42

Bibliografie...............................................................................................................................44
 Lista figurilor
Figura II.1 – Tipuri de detectare a flăcării
Figura II.2 – Caracteristica spectrală a dispozitivelor optoelectronice
Figura II.3 – Tipuri de detectoare de raze U.V
Figura II.4 – Elementele componente ale tubului detector de radiații U.V
Figura II.6 – Detectorul infrascan
Figura II.7 – Dependența sensibilității detectorului, de mărimea flăcării și a distanței față de
acesta
Figura II.8 – Schema de funcționare a detectorului cu radiații infraroșii
Figura II.9 – Tipuri de detectoare de fum
Figura II.10 – Tipuri de detectoare de fum optice
Figura II.11 – Detector optic de fum cu funcționare pe principiul difuziei luminii
Figura II.12 – Elementele componente ale detectorului optic de fum
Figura II.13 – Detector optic de fum cu funcționare pe principiul absorbției luminii
Figura II.14 – Schema detectorului optic de fum cu funcționare pe principiul absorbției luminii
Figura II.15 – Detectoare de fum cu cameră de ionizare
Figura II.16 – Elementele componente ale unui detector de fum cu cameră de ionizare
Figura II.17 – Camera de ionizare (bipolară)
Figura II.18 – Tipuri de detectoare de căldură
Figura II.19 – Structura unui detector liniar de căldură
Figura II.20 – Relația dintre rezistență și temperatură
Figura II.21 – Cablul de detecție a căldurii
Figura II.22 – Detector termostatic cu lamă bimetalică
Figura II.23 – Detector terminc cu bimetal, în formă de U
Figura II.24 – Detector termostatic cu aliaj eutectic
Figura II.25 – Detectoare de căldură cu termistore și tipurile de socluri
Figura II.26 – Schema constructivă a unui detector de căldură cu termistoare
Figura II.27 – Detector de incendiu cu termocupluri
Figura II.28 – Model centrală automată
Figura II.29 – Diagrama de conectare la un sistem simplu de alarmă, format din două zone
consistente (închisă și deschisă)
Figura II.30 – Centrală cu sistem multiplex
Figura II.31 – Sistemul centralei
Figura II.32 – Modele de butoane avertizare
Figura II.33 – Model sirenă exterior/interior incendiu
Figura II.34 – Model detector incendiu
Figura III.1 – Prezentarea generală a navei
Figura III.2 – Schița centralei automate de avertizare la incendiu TYCO T1204
Figura III.3 – Panoul central Tyco T1232
Figura III.4 – Repeater cu 32 de zone T1232RDC
Figura III.5 – Amplasamentul detectoarelor la bordul navei
Figura III.6 – Detectorul de flacără Tyco S231F+
Figura III.7 – Detector căldură Automatica BDH-300 SelfVerify
Figura III.8 – Sistemul cu Co2 aflat la bordul navei Sylvia

Lista tabelelor
Tabel III.1 – Specificații generale ale navei Sylvia
 Introducere

Incendiul, ca proces de ardere, este o reacţie de oxidare, însoţită de degajare de căldură şi

lumină. El este posibil doar în prezenţa materialelor carburante şi a oxigenului, peste temperatura
de aprindere. Un incendiu poate fi lichidat sau prin îndepărtarea materialelor carburante din zona
de ardere, sau prin reducerea cantităţii de caldură sau oxigen până sub limitele la care reacţia de
oxidare încetează.
Reducerea în zona de ardere a cantităţii de căldură sau oxigen este acţiunea principală a
instalaţiilor de stingere. Pe principiul răcirii focarului de incendiu se bazează funcţionarea
instalaţiilor de stingere cu apă, in timp ce instalaţiile volumice se bazează pe umplerea volumului
liber al unei încăperi închise, cu agenţi care nu întreţin arderea şi asigură stingerea incendiului
datorită reducerii concentraţiei de oxigen din aer, până sub limitele la care încetează arderea.
Dupa modurile de stingere a incendiilor, instalaţiile pot fi de suprafaţă şi volumice.
Primele, trimit la suprafaţa focarului de incendiu substanţa stingătoare, care răceşte sau opreşte
alimentarea cu oxigenul din aer a zonei de ardere, împiedicând ieşirea aburului. Ca exemple de
instalaţii de suprafaţă sunt: instalaţia de stingere cu apă şi instalaţia de stingere cu spumă.
În grupa instalaţiilor de stingere volumică intră cele care umplu volumul liber al încăperii
cu substanţe care nu întreţin arderea, ca: abur, gaze inerte sau spume foarte uşoare. Aici nu sunt
incluse instalaţiile care umplu încăperile cu apă şi anume instalaţiile de inundare şi stropire a
încăperilor.
Orice substanţă stingătoare, acţionând asupra unui focar de incendiu, răceşte, izolează de
oxigenul din aer, distruge mecanic flacăra şi îngreunează ieşirea din zona de ardere a aburului
format.
Instalaţiile de antiincendiu trebuie să corespundă următoarelor cerinţe principale:
 să fie oricând gata de funcţionare, indiferent dacă nava se află în staţionare sau în marş;
 să nu intensifice prin funcţionarea lor arderea;
 să fie sigure în funcţionare şi să aibă vitalitate ridicată;
 să acţioneze asupra focarului de incendiu astfel încât să excludă posibilitatea
reaprinderii;
 să aibă mijloace de acţionare locală şi de la distanţă, precum şi posibilităţi de control;
 să nu fie periculoase pentru om;
 substanţele stingătoare să nu provoace corodarea instalaţiilor şi construcţiilor afectate,
să nu fie deficitare şi să-şi menţină proprietăţile stingătoare după o depozitare
îndelungată.
Cerinţele tehnice prevăzute în convenţiile internaţionale sunt prevăzute în Regulile
registrului de clasificaţie sub a cărui supraveghere se construieşte nava, iar Regulile nu
contravin convenţiilor internaţionale (SOLAS).
Încă din timpul construcţiei unei nave, supravegherea se exercită asupra protecţiei
constructive contra incendiului, după cum urmează:
 asupra materialelor folosite pentru amenajarea interioară a încăperilor navei, din
punctul de vedere al rezistenţei la foc a acestora;
 asupra instalaţiilor de stingere şi semnalizare a incendiului;
 asupra obiectelor aflate în inventarul de incendiu şi amplasarea acestora pe navă.

5
 În cazul în care mijloacele de stins incendiu folosite la navă nu au fost omologate,
constructorii sunt obligaţi să prezinte documentele ce certifică comportarea acestora la
foc.
Astfel, prin lucrarea de față mi-am propus sa analizez proiectarea instalațiilor automate
de avertizare la incendiu, cu precădere cele aflate la bordul navei M/V Sylvia, navă pe care
mi-am efectuat stadiul de cadeție și pe care am putut analiza și studia aceste instalații.

Capitolul I – Incendiile de la bordul navei și cauzele

producerii acestora
Cerinţele tehnice prevăzute în convenţiile internaţionale sunt prevăzute în Regulile
registrului de clasificaţie sub a cărui supraveghere se construieşte nava, iar Regulile nu
contravin convenţiilor internaţionale (SOLAS).
Încă din timpul construcţiei unei nave, supravegherea se exercită asupra protecţiei
constructive contra incendiului, după cum urmează:
 asupra materialelor folosite pentru amenajarea interioară a încăperilor navei, din
punctul de vedere al rezistenţei la foc a acestora;
 asupra instalaţiilor de stingere şi semnalizare a incendiului;
 asupra obiectelor aflate în inventarul de incendiu şi amplasarea acestora pe navă.
În cazul în care mijloacele de stins incendiu folosite la navă nu au fost omologate,
constructorii sunt obligaţi să prezinte documentele ce certifică comportarea acestora la
foc.
În ceea ce priveşte organizarea activităţii de prevenire şi luptă contra incendiilor la
bordul navei, sunt prevăzute următoarele reguli:
 Pe fiecare navă în postul central de incendiu, în timonerie, sau în locuri vizibile
pe coridoare, trebuie afişate planuri generale ale navei, în care să se arate clar pentru
fiecare punte:
- amplasarea posturilor de comandă;
- amplasarea construcţiilor rezistente la foc;
- încăperile prevăzute cu instalaţii fixe de detectare şi semnalizare a incendiului, cu
indicarea locurilor în care se găsesc dispozitivele şi armăturile de comandă ale
instalaţiilor
menţionate, precum şi a hidranţilor de incendiu;
- căile de acces şi căile de evacuare;
- instalaţia de ventilaţie şi numerele distinctive ale ventilatoarelor care deservesc
fiecare spaţiu;
- amplasarea inventarului de incendiu;
 În locul planurilor de informare indicate la punctul (1), se pot tipări broşuri care să
conţină aceste informaţii ce trebuie să fie păstrate de fiecare ofiţer, iar un exemplar într-
un loc uşor accesibil.
 Un al doilea set de planuri sau o broşură trebuie să se păstreze permanent în
afară suprastructurii, într-o cutie etanşă la apă, care să se deschidă uşor şi care să fie
accesibilă pompierilor de la mal. Pentru aceasta cutia se plasează în general lângă scara
de bord într-un loc care să poată fi iluminat cu lumina de avarie.
În cazul în care cutia nu se află lângă scara de bord vor fi prevăzute marcaje care să
indice cu claritate locul unde se află aceste planuri.
6
  Informaţiile din planuri şi broşuri trebuie să fie date atât în limba română, cât şi în
limba engleză. Această prescripţie nu este impusă, navelor care nu efectuează voiaje
internaţionale.
 Orice modificare în protecţia contra incendiilor a navei trebuie înscrise imediat în
documentele indicate mai sus.
 Într-o mapă separată, ce va fi ţinută într-un loc uşor accesibil, se vor păstra
instrucţiunile privind deservirea şi funcţionarea tuturor mijloacelor şi instalaţiilor
existente la bord, pentru combaterea şi localizarea incendiului.

I.1 – Chimia focului și cauzele producerii incendiilor

Arderea este o reacţie de oxidare rapidă a unei substanţe în prezenţa oxigenului

atmosferic, cu dezvoltare de căldură şi în general însoţită de lumină. Pentru a exista procesul de
ardere, este obligatorie prezenţa simultană a trei elemente, găsite în literatura de specialitate şi
sub denumirea de – triunghiul focului. Acestea sunt:
 substanţa combustibilă (materialul);
 substanţa care întreţine arderea (oxigenul);
 sursa de aprindere (temperatura);
Fenomenul arderii poate fi împărţit în doi timpi:
 în primul timp au loc procese care consumă căldură denumită „fază endotermă„
(încălzirea combustibilului, formarea de noi compuşi chimici, transformări fizice);
 în al doilea timp au loc fenomene care produc căldură „fază exotermă„ (oxidarea
completă a elementelor combustibile).
Arderea substanţelor şi materialelor combustibile are loc numai în faza gazoasă; deci
materialele combustibile solide, înainte de a arde se gazeifică. Lichidele nu ard, ci numai vaporii
acestora, care se formează în cantitate suficientă la suprafaţa lichidului, numai după ce se
depăşeşte temperatura de inflamabilitate.
Pentru a se produce arderea, substanţa combustibilă şi oxigenul din aer trebuie să
se găsească într-un anumit raport cantitativ. La presiunea normală, la majoritatea substanţelor
combustibile, arderea începe la un conţinut de cel puţin 14-18% oxigen în aer şi numai unele
substanţe ard la un procent mai mic de oxigen în aer ( de ex: acetilena la 3,7% oxigen).
Procesul de ardere pentru substanţele combustibile solide, lichide şi gazoase se desfăşoară
la fel şi constă în 3 faze: oxidarea, aprinderea, arderea propriu-zisă. Combustibilitatea reprezintă
proprietatea unor materiale de a arde în prezenţa oxigenului sau a aerului atmosferic.
Clasificarea materialelor din punctul de vedere al combustibilităţii, se face în funcţie de
capacitatea acestora de a se aprinde şi a întreţine arderea printr-o cantitate de căldură ce
contribuie la dezvoltarea incendiului prin aprinderea altor materiale învecinate. Există trei grupe
de materiale clasificate după acest criteriu:
1. Materiale combustibile. Sunt acele materiale care sub acţiunea temperaturilor
înalte sau a focului se aprind, ard sau se carbonizează şi continuă această acţiune şi după
îndepărtarea sursei de aprindere.

7
 2. Materiale greu combustibile. Sunt acele materiale care sub influenţa
temperaturilor înalte sau chiar a focului se aprind, ard mocnit sau se carbonizează dar
aceste acţiuni încetează la dispariţia sursei de aprindere.
3. Materiale incombustibile. Sunt acele materiale care sub influenţa temperaturilor
înalte sau a focului nu se aprind, nu se carbonizează şi nici nu ard mocnit (nisip sticlă,
beton, etc.).
Pornind de la această clasificare nava este protejată încă din faza de construcţie
prin utilizarea unor materiale rezistente la foc. Astfel, la bord se disting două tipuri de astfel
de construcţii:
1. Construcţiirezistente la foc tip A, care îndeplinesc condiţiile: sunt executate din
oţel sau material echivalent; sunt suficient de rigide; trebuie să fie astfel executate încât
focul şi fumul să nu treacă prin ele timp de 60 minute; să fie izolate cu materiale
incombustibile astfel încât creşterea temperaturii pe partea opusă să fie sub 139 °C într-
un timp: de 60 minute pentru A-60, 30 minute pentru A-30, 15 minute pentru A-15 şi 0
minute pentru A-0.

Bibliografie
 Șerban, M. (2009), “Sisteme de detecţie şi alarmă la incendiu”, ISBN 978-973-745-013-
5, București
 Bursuc, C. (2009), Lucrare de licenţă:” Securitatea la incendiu şi managementul unei
situaţii de urgenţă create de un incendiu la un port maritim comercial”, București
 Fire Service Manual (1999), Fire Service Operations: Marine Incidents, Volume 2, ISBN
0 11 341231 2, HM Fire Service Inspectorate Publications Section, London
 Ştefan, F., Ionescu, I. (1987), Prevenirea şi stingerea incendiilor la bordul navelor
maritime, fluviale şi portuare, Tipografia Dobrogea
 Pascu, A.M. (2009), Transportul naval, rutier și feroviar al hidrocarburilor și produselor
petroliere, Note de curs, Sibiu
 Instalații de stins incendii pe navele maritime, Sesiunea de Comunicări Științifice cu
Participarea Internațională a Studenților SIGPROT 2011, București
 http://www.siear.ro/doc/I18.pdf
 http://www.editura.mai.gov.ro/documente/biblioteca/2009/sisteme%20de%20detectie/
sisteme%20de%20detectie%20finalizata.pdf
 https://www.academia.edu/11132893/NORMATIV_PENTRU_PROIECTAREA_
%C5%9EI_EXECUTAREA_INSTALA
%C5%A2IILOR_DE_SEMNALIZARE_A_INCENDIILOR_
%C5%9EI_A_SISTEMELOR_DE_ALARMARE_%C3%8EMPOTRIVA_EFRAC
%C5%A2IEI_DIN_CL%C4%82DIRI
 https://www.isuautorizari.ro/detectie-incendiu/
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_de_detectare,_semnalizare_
%C8%99i_avertizare_incendiu
8
 https://www.ubbcluj.ro/ro/infoubb/documente_publice/achizitii/files/
achizitii2019/35_19-02-
2019_09:42*Proiect_instalatie_detectie_si_alarmare_Camin_2.pdf
 https://en.wikipedia.org/wiki/Smoke_detector
 https://en.wikipedia.org/wiki/Heat_detector
 https://en.wikipedia.org/wiki/Flame_detector
 https://en.wikipedia.org/wiki/Carbon_monoxide_detector
 http://www.securitymania.ro/proiectare/proiectar-sisteme-detectie-incendiu

9
10