P.S.I.

SI SITUATII DE URGENTA

1

REGULI PRIVIND FUMATUL Reglementarea fumatului este obligatorie în cadrul fiecărui agent economic sau al fiecărei instituţii publice şi, când este cazul, la nivelul unităţii administrativ - teritoriale şi se face prin dispoziţie scrisă dată de persoana fizică cu atribuţii de conducere. Pentru situaţiile în care o construcţie sau o amenajare este folosită de mai mulţi utilizatori, reglementarea fumatului se face prin dispoziţie emisă de proprietarul construcţiei sau al amenajării respective, însuşită de utilizatorii în cauză. În dispoziţie se vor menţiona: a. locurile (zonele) cu pericol de incendiu sau de explozie în care este interzis fumatul sau, după caz, accesul cu ţigări, chibrituri sau brichete; b. locurile amenajate pentru fumat; c. persoanele desemnate să răspundă de supravegherea respectării reglementării pe locuri şi sectoare de activitate; d. alte date şi informaţii necesare să fie precizate pentru a diminua pericolul de incendiu. Fumatul este interzis, de regulă, în toate locurile în care nu se admite folosirea focului deschis, prevăzute de prezentele dispoziţii generale, precum şi în: a. spaţiile de cazare comună; b. încăperile cu echipament electronic de calcul, măsură, control şi automatizare; c. încăperile centralelor termice; d, locurile cu schele, cofraje şi eşafodaje, realizate din materiale combustibile; e. lanurile de cereale în faza de coacere şi zonele împădurite. În toate zonele (locurile) în care este interzis fumatul se vor instala indicatoare de securitate specifice, prevăzute de reglementările în vigoare. Locurile pentru fumat stabilite în exteriorul clădirilor nu vor fi amplasate la o distanţă mai mică de 40 m faţă de locurile în care există pericol de explozie (gaze şi lichide combustibile, explozivi, vapori inflamabili etc.), 10 m faţă de locurile în care există materiale solide combustibile (lemn, textile, hârtie, carton asfaltat, bitum) şi 50 m faţă de culturile de cereale păioase în perioada coacerii şi recoltării sau de zonele împădurite. La locurile stabilite pentru fumat se vor prevedea scrumiere, vase cu apă, nisip sau pământ, gropi şi se vor instala inscripţii "LOC PENTRU FUMAT". Scrumierele şi vasele din interiorul clădirilor (coridoare, holuri etc.) se amplasează astfel încât să nu fie posibilă aprinderea materialelor combustibile din apropiere (draperii, perdele, jaluzele etc.). În locurile de muncă unde este permis fumatul se vor asigura scrumiere. Acestea se amplasează astfel încât să nu facă posibilă aprinderea materialelor combustibile din apropiere, cum sunt cele de birotică şi altele. Depunerea în scrumiere, vase sau gropi a altor deşeuri de materiale combustibile (hârtie, carton, textile etc.) este interzisă. Golirea scrumierelor şi a vaselor în coşurile de hârtie sau în alte locuri în care există materiale combustibile este interzisă. Aruncarea la întâmplare a resturilor de ţigări sau chibrituri aprinse este interzisă. Se recomandă să se evite fumatul, în perioadele de relaxare sau de odihnă, în paturi, pe canapele, fotolii etc.

2

STINGATOARE STAS 6695-63 1.GENERALITATI Standardul stabileste clasificarea aparatelor de stins incendii denumite stingatoare, principalele categorii si tipuri ale acestora precum si alte indicatii asupra domeniului de utilizare. 2. CLASIFICARE 2.1. Clasificarea stingatoarelor se face dupa : • substanta stingatoare pe care o contine; • modalitatea de transport; 2.1.1.Dupa substanta pe care o contine : • stingatoare cu apa; • stingatoare cu spuma chimica; • stingatoare cu spuma mecanica; • stingatoare cu gaz inert; • stingatoare cu praf si bioxid de carbon; • stingatoare cu substante chimice lichide; 2.1.2.Dupa modalitatea de transport stingatoarele sunt : • portative; • transportabile; 3.SIMBOLIZARE 3.1.Simbolizarea unui stingator cuprinde simbolul substantei stingatoare si capacitatea stingatorului. 3.2.Simbolul substantelor stingatoare : • Apa……………………………..A • Spuma chimica…………………C • Spuma mecanica……………….M • Gaz inert………………………..G • Praf si bioxid de carbon………...P • Substante chimice lichide………L 3.3.Capacitatea stingatorului : Cantitatea de substanta stingatoare pe care o contine este reprezentata printr-o cifra care este exprimata in litri pentru lichide si in kg. pentru praf si gaze. 4.CATEGORII DE STINGATOARE,CARACTERIZARE 4.1.Stingatoarele cu apa folosesc ca substanta stingatoare apa imbunatatita chimic prin adaugarea unor detergenti. 4.2.Stingatorul cu spuma chimica foloseste ca substanta stingatoare spuma chimica rezultata prin amestecul a doua solutii : una acida (A) si una bazica (B). 4.3.Stingatorul cu spuma mecanica folososte ca substanta de stingere spuma mecanica formata din apa si spumogen sub actiunea presiunii de aer sau de bioxid de carbon. 4.4.Stingatorul cu gaz inert foloseste ca substanta stingatoare bioxidul de carbon sub presiune. 3

4.5.Stingatorul cu praf si bioxid de carbon foloseste ca agent stingator un amestec de substante solide sub forma de pulbere.Evacuarea substantei stingatoare se face cu ajutorul bioxidului de carbon sub presiune, acesta la randul lui avand efect de stingere. 4.6.Stingatorul cu substanta chimica lichida foloseste ca agent stingator tetraclorura de carbon, care se gaseste sub presiune in recipientul stingatorului. STINGATORUL PORTATIV CU PRAF SI BIOXID DE CARBON 1.1.La acest stingator evacuarea substantei se face cu ajutorul bioxidului de carbon sub presiune. 1.2.Stingatoarele portative cu praf si bioxid de carbon se executa in trei marimi, conform tabelului : Caracteristici functionale Masa incarcaturii de praf, kg. Capacitatea buteliei de CO2, l Masa incarcaturii de CO2, g Timpul de evacuare a incarcaturii, s Distanta de proiectare a jetului, m Masa maxima fara incarcatura, kg cu incarcatura, kg Temperatura ambianta corespunzatoare normale Marimea P3 P5 3 5 0,144 0,236 100 175 8 10 3,5 3,5 4 5,25 7 10,25 - 30…. +40 P7 7 0,325 240 13 3,5 6,25 13,25

funct.

METODE DE VERIFICARE SI INCERCARE .Verificarea calitatii materialului se face prin certificatul de calitate eliberat de producatorul materialului.In caz de dubiu se executa incercarile si analizele necesare. .Verificarea aspectului se face cu ochiul liber. .Verificarea dimensiunilor se executa cu instrumente de masurat obisnuite. .Incercarea de rezistenta la presiunea hidraulica a buteliei se executa pe un banc de proba hidraulica, timp de 5 min.Presiunea se ridica treptat pana la 60daN/cm2 (kgf/cm2), se ciocaneste cu un ciocan de lemn dupa care se ridica presiunea pana la 250daN/cm2. In timpul incercarii si dupa incercare, butelia si corpul robinetului trebuie sa ramana etanse: ele nu trebuie sa prezinte scurgeri, fisuri, inceputuri de rupturi, porozitati sau deformari. .Incercarea la presiune hidraulica a recipientului se face supunandu-l la o presiune hidraulica de 18daN/cm2 timp de 3 min.In timpul incercarii si dupa incercare piesele recipientului nu trebuie sa prezinte deformatii vizibile si pierderi de lichid. 4.6.Incercarea de etanseitate a robinetului se face in doua etape : • robinetul complet montat se supune la o presiune de aer de 180daN/cm2 timp de 3 min.Nu se admite formarea de bule de aer in exteriorul robinetului, in pozitie inchis, verificarea se va face cu apa si sapun; • robinetul fara rozeta de manevrare si avand un capac montat la racordul de iesire, va fi supus la o presiune de aer de 180daN/cm2 timp de 3 min.Incercarea se va face manevrand cu o cheie tija in mai multe pozitii, dinte care una deschis.In timpul incercarii si dupa incercare piesle robinetului nu trebuie sa prezinte deformatii vizibile si pierderi de lichid. .Incercarea de rezistenta la uzura a pastilei ventilului se face inchizand si deschizand robinetul de 100 ori 4

in acelasi timp si spatiu. dacă este in procent de peste 16%. argon 0. luminare sau aragaz • de natura termica  Exemple: obiecte incandescente (tigara. carbune • lichida: ulei. frecare naturale Exemple: cladura solara. motorina • gazoasa: gaz metan. Ele se clasifica in urmatoarele categorii: •  cu flacara Exemple: focuri in aer liber. textile. hirtie. becul. Sursele de aprindere sunt factori generatori de energie care contribuie la producerea focului. caldura degajata de aparate casnice •  •  •  •  •  de natura electrica Exemple: scintei electrice. Oxigenul este un gaz care intretine arderea.09%. scurtcircuit de natura mecanica Exemple: scintei. proiectore electrice. butan Aerul este un amestec de gaze (printre care azot – 78. flacara de la chibrit. oxigen (aer) si o sursa de aprindere. benzina. Cind focul nu mai poate fi controlat. trasnet explozivi si materiale incendiare Exemplu: artificii indirecte Exemplu: radiatia unui focar de incendiu 5 . flacara de la aragaz sau flacara din semineu nu sunt incendii Materialele combustibile pot fi de natura: • solida: lemn.95%.93%.03).  Retine: Nu orice foc este un incendiu Exemplu: Focul de tabara. cenusa). Atunci este necesara interventia fortelor si mijloacelor de stingere pentru lichidarea acesuia. oxigen – 20. bioxid de carbon . se afla simultan o cantitate suficienta de material combustibil. propan. este vorba despre un INCENDIU.CE ESTE UN INCENDIU ? FOCUL este fenomenul care apare atunci cind.0.

ale carui laturi egale sunt denumite: material combustibil. Copac Aer Cind focul nu mai poate fi controlat.-Răcirea zonei de ardere Metoda se bazează pe folosirea unei substanţe cu temperatură mai joasă şi cu căldură specifică mai mare pentru a prelua căldura necesară continuării procesului de ardere şi pe realizarea contactului direct al agentului de răcire cu stratul de la suprafaţă al materialului sau substanţei combustibile. Procedeele utilizate de pompieri pentru stingerea incendiilor se bazează pe teoria triunghiului focului. Atunci este necesara interventia fortelor si mijloacelor de stingere pentru lichidarea acesuia. Substanţe de stingere utilizate: apa. Se acţionează asupra materialelor combustibile solide şi lichide. Material combustibil Aer Sursa de aprindere Daca una din laturile triunghiului focului nu exista. nu apare focul. aer si sursa de aprindere. se spune ca se produce foc atunci cind se formeaza asa numitul TRIUNGHI AL FOCULUI. se afla simultan o cantitate suficienta de material combustibil. este vorba despre un INCENDIU. Cele mai des întâlnite procedee de stingere a incendiilor sunt: 1. In practica. in acelasi timp si spatiu. oxigen (aer) si o sursa de aprindere. zăpada 6 .PROCEDEE DE STINGERE A INCENDIILOR FOCUL este fenomenul care apare atunci cind.

nisip. Se acţionează asupra lichidelor combustibile şi a unor materiale solide. Substanţe de stingere utilizate: spumă. azot. A DEPOZITELOR DE MATERIALE. pulberi.-Izolarea materialelor şi substanţelor combustibile faţă de aerul atmosferic Metoda se bazează pe izolarea materialului care arde de aerul atmosferic sau crearea unui strat izolant pe suprafaţa materialului combustibil. pături. apă pulverizată 4.-Reducerea conţinutului minim de oxigen Metoda se bazează pe introducerea de substanţe care nu întreţin arderea. ALARMARE SI ALERTARE. Se acţionează asupra materialelor combustibile în spaţiu închis. 7 .2. EVACUAREA PERSOANELOR . prelate.-Indepărtarea substanţelor combustibile din zona de ardere Metoda se bazează pe îndepărtarea substanţelor combustibile care vin în contact cu zona de ardere. La realizarea unui conţinut de 15% O2 în aer. astfel încât prin acestea. în caz de incendiu persoanele să poată ajunge la nivelul terenului sau al carosabilului în timpul cel mai scurt şi în condiţii de siguranţă. direct în exterior sau prin scări de evacuare. abur. putându-se opri astfel propagarea incendiului. Substanţe de stingere utilizate: CO2. INSTALATII DE SEMNALIZARE A INCENDIILOR Pe toată durata timpului de exploatare a construcţiilor căile de evacuare a utilizatorilor şi de acces a forţelor de intervenţie vor fi menţinute libere şi întreţinute corespunzător. pământ 3. arderea încetează.

scări. reprezintă cerinţa fundamentală referitoare la aceste căi. pe coridoare sau pe alte căi de evacuare ale clădirilor nu se admite amenajarea de încăperi ori locuri de lucru. Sistemele de autoînchidere sau închidere automată a uşilor de acces în casele de scări închise se vor menţine în bună stare de funcţionare. deschiderea uşilor de pe traseul de evacuare a mai mult de 30 de persoane valide trebuie să se facă în sensul deplasării oamenilor spre exterior. a unor mecanisme care se pot bloca în timpul funcţionării.) vor fi marcate cu indicatoare standardizate. degajamente. în caz de incendiu au rolul de a opri pătrunderea fumului. control. Cheile uşilor de acces în clădiri şi cele ale încăperilor încuiate se păstrează în locuri sau de persoane desemnate. De regulă. depozitare etc. vestibuluri. încăperi tempon.). astfel încât să asigure atât posibilitatea recunoşterii cu uşurinţă a traseului de urmat spre exterior. Când este cazul. ori la uşile de acces către alte spaţii şi încăperi din care evacuarea nu poate fi continuată. astfel încât aceste chei să poată fi identificate şi folosite în caz de necesitate (intervenţie. Sistemul de închidere a uşilor de pe traseele de evacuare trebuie să permită deschiderea uşoară a acestora în caz de incendiu. Se interzice blocarea în poziţie deschisă a uşilor caselor de scări. gazelor fierbinţi şi propagarea incendiilor pe verticală sau orizontală. Traseele căilor de evacuare (trecerile prin uşi. a celor cu dispozitive de autoînchidere sau a altor uşi care. menţinându-se descuiate pe toată durata programului de activitate. neadmiţându-se improvizaţiile. 8 . a persoanelor care le utilizeaza în caz de incendiu. Sunt interzise în exploatare: • înlocuiri ale finisajelor incombustibile de pe traseele căilor de evacuare cu unele din materiale combustibile ce se aprind uşor. la uşile de pe căile de evacuare. propagă rapid flacăra sau emană mult fum ori gaze şi care nu sunt admise prin reglementările tehnice. Cheile vor fi prevăzute cu marcă de recunoaştere uşoară. Se vor monta indicatoare corespunzatoare la rampele scărilor care duc la demisol sau subsol. înlocuirea sau repararea se vor face în cel mai scurt timp şi în condiţii de calitate corespunzătoare. unde se depun în ordine pe panoul prevăzut în acest scop. coridoare. evacuare şi intervenţie se menţin în stare de utilizare pe toată durata zilei şi în orice anotimp la parametrii la care au fost proiectate şi realizate. care ar putea împiedica evacuarea persoanelor şi bunurilor. Dispozitivele care asigură autoînchiderea sau închiderea automată a uşilor vor fi verificate periodic şi intreţinute în stare de funcţionare. La încetarea programului de activitate toate cheile incăperilor se predau la poartă sau la locul de acces în clădire. În cazul defectării lor. de pe coridoare. Uşile de evacuare precum şi celelalte dispozitive destinate evacuării persoanelor trebuie să fie prevăzute cu indicatoare si inscripţii corespunzătoare. atât ziua cât şi noaptea. precum şi accesul personalului de intevenţie.Căile de acces. holuri. verificări etc. în refugii sau în alte locuri special amenajate pentru evacuare. Este interzisă utilizarea. cât si circulaţia lesnicioasă. În casele scărilor. Panourile de geam securizat prevăzute pentru asigurarea evacuării în caz de incendiu (neutilizate în circulaţia funcţională curentă) vor avea plasate în apropiere dispozitive de spargere a geamului. vor fi marcate şi căile de circulaţie care duc pe terase. atriumuri etc. cunoaşterea operativă a oricăror situaţii ce pot împiedica din motive obiective folosirea acestora în condiţii de siguranţă.

ori a materialelor cu deosebită valoare sau care se deteriorează uşor sub efectele temperaturii (aparate de precizie etc. • măsurile de siguranţă care trebuie luate la efectuarea evacuării persoanelor şi a materialelor care prezintă pericol deosebit (explozivi. alunecare. • scoaterea din funcţiune a iluminatului de siguranţă pentru evacuare. • depozitarea de materiale sau obiecte pe coridoare.). • traseele pe care se face evacuarea persoanelor. urmărindu-se ca aceasta să se facă pe alte căi decât cele destinate evacuării materialelor şi astfel stabilite încât să nu îngreuneze intervenţia pompierilor la stingere. • blocarea sau reducerea în orice fel a gabaritelor căilor de evacuare. precum şi locul de activitate al persoanelor care răspund de evacuare. precum şi persoanele însărcinate cu paza acestora. curier etc. radiotelefon. mochete etc. 9 . Planurile de evacuare în caz de incendiu trebuie să cuprindă: • mijloacele prin care se realizează anunţarea (alertarea) persoanelor ce răspund de executarea şi dirijarea evacuării in caz de incendiu. • încuierea sau blocarea uşilor sau a altor dispozitive destinate evacuării persoanelor.). pragurilor sau a altor elemente (covoare. • amenajarea unor locuri de muncă sau activităţi pe căile de evacuare. prin grija şefilor respectivi. Acestea se aprobă de conducerea unităţii şi se afişează în locuri vizibile în spaţiile pentru care au fost întocmite.• prevederea pe căile de evacuare a oglinzilor. • numele şi prenumele. fişetelor. Totodată. Pentru asigurarea evacuării rapide şi sigure a persoanelor şi a bunurilor din clădire se întocmesc planuri şi/sau schiţe de evacuare în caz de incendiu. mobilierului etc. Iluminatului de siguranţă pentru evacuare cu care este echipată construcţia. • numărul şi locul în care se află mijloacele de iluminat mobile. • ordinea în care urmează să se facă evacuarea persoanelor şi a bunurilor. iar conducătorii unităţilor şi cadrele tehnice vor controla modul în care planul de evacuare este însuşit şi cunoscut de către cei responsabili cu evacuarea persoanelor şi a bunurilor. panică etc. contactul sau coliziunea cu diverse obiecte.) care pot crea dificultăţi în timpul evacuării (împiedicare. astfel încât în permanenţă să fie asigurat succesul operaţiilor de evacuare. Periodic se efectuează exerciţii practice. recipiente pentru gaze sau lichide sub presiune). Planurile (schiţele) de evacuare vor fi însuşite de persoanele stabilite. busculadă. funcţie de valoarea lor şi de vulnerabilitatea la incendiu. de transport. podestele sau rampele scărilor. se va asigura posibilitatea de alertare în cel mai scurt timp şi a forţelor de intervenţie prevăzute în planurile de intervenţie (prin telefon. întreţinut şi menţinut permanent în bună stare de funcţionare.). • locurile în care urmează să fie evacuate persoanele şi adăpostite bunurile. Alarmarea şi alertarea în caz de incendiu Pentru alarmarea în caz de incendiu se vor asigura mijloace corespunzătoare de semnalizare ( acustice şi optice) care să asigure anunţarea (alarmarea) personalului şi alertarea serviciului de pompieri civili (atunci când există). • aşezarea pe căile orizontale de evacuare (coridoare) a dulapurilor. pe cât posibil. dacă se reduce lăţimea acestora sub dimensiunile minime de trecere necesare conform reglementărilor tehnice. va fi verificat.. precum şi alte materiale auxiliare necesare pentru efectuarea evacuării.

Personalul va fi instruit pentru a cunoaşte mijloacele de alarmare şi alertare în caz de incendiu. automatişti etc. a conducerii unităţii şi a subunităţii de pompieri militari care are în raionul de intervenţie obiectivul respectiv. La centrală se va asigura posibilitatea de alertare a pompierilor. Se va asigura alertarea în prima urgenţă a serviciului de pompieri civili.). capabil să ia măsurile necesare în caz de incendiu. Cablurile. În cazul unor defecţiuni (semnalizări intempestive. bornele etc. sistemul de alertare respectiv stabilinduse de comun acord (telefon. a butoanelor şi a detectoarelor de rezervă. asigurate împotriva accesului persoanelor neautorizate şi uşor accesibile personalului de întreţinere. întreţinerea. ronduri. numărul de telefon al subunităţii de pompieri militari. accidentale. 10 . precum şi instrucţiunile de folosire. Pentru fiecare tip de instalaţie de semnalizare este obligatorie asigurarea. Instalaţii de semnalizare a incendiilor Instalaţiile de semnalizare a incendiilor se vor menţine în permanenţă în stare de funcţionare. după caz. Punctele de concentrare a circuitelor ( firide. la loc vizibil. Centralele de semnalizare a incendiilor vor fi în permanenţă supravegheate direct (local) sau indirect (de la distanţă) de către personal competent. scurtcircuite. Toate constatările şi măsurile luate se menţionează în registrul instalaţiei de semnalizare a incendiilor. care se numerotează şi înregistrează. precum şi a zonelor de acţiune a detectoarelor. lipsă de alimentare cu energie etc.). instrucţiunilor tehnice ale producătorului şi reglementărilor de prevenire şi stingere a incendiilor. Se interzice ca posturile telefonice de la care se alarmează pompierii în caz de incendiu să fie închise sau încuiate. în centralele şi posturile telefonice ale unităţilor se va afişa. se vor lua măsuri compensatorii de siguranţă (supraveghere. radiotelefon. alertare automată de la instalaţia de semnalizare a incendiilor etc. Pe timpul cât din cauza unor defecţiuni instalaţia este scoasă parţial din funcţiune. vor fi marcate corespunzător. cutii terminale etc.). Este interzisă blocarea accesului la butoanele de acţionare a semnalizării în caz de incendiu.) care vor executa verificările. Unităţile importante şi vulnerabile la incendiu vor avea menţinută legătura directă cu subunitatea de pompieri militari cea mai apropiată. conform normei. reviziile şi reparaţiile pe baza unui grafic întocmit şi aprobat. La fiecare centrală de semnalizare a incendiilor se va afişa schema circuitelor detectoarelor automate şi a butoanelor manuale. În încăperile serviciilor de pompieri civili. Toate instalaţiile de semnalizare a incendiilor vor fi luate în primire de cadre tehnice de specialitate ( energeticieni. posturi fixe etc. respectându-se prevederile proiectelor de execuţie. precum şi numerele de telefon ale personalului de conducere din unitatea respectivă. întreţinerile. revizia şi repararea acestora se asigură de către personal atestat. păstrându-se permanent la locul de amplasare al centralei de semnalizare. sau se încheie contracte cu societăţi de specialitate atestate. conectoarele. trebuie marcate astfel încât să poată fi uşor identificate.) se iau imediat măsuri pentru înlăturarea urgentă a acestora şi a cauzelor care le-au generat. astfel încât să nu se poată realiza legătura cu aceştia. precum şi codul de semnale stabilit. Exploatarea.

dar obligatoriu la terminarea schimbului şi se depun în locurile destinate depozitării sau distrugerii lor. Deşeurile şi reziduurile combustibile. se colectează ritmic. astfel încât la locurile de muncă să fie în permanenţă curăţenie. . utilizate ori rezultate din procesul tehnologic.COLECTAREA DEŞEURILOR. Se colectează: 11 . REZIDUURILOR COMBUSTIBILE ŞI A AMBALAJELOR ŞI DISTRUGEREA LOR.

se vor depozita.chimice ale acestora. completarea datelor noi la apariţia oricăror modificări de situaţii. pulberile. cu respectarea prevederilor în vigoare şi ale prezentelor dispoziţii generale. indicarea regimului de colectare şi curăţare. de pe elementele instala(iilor de evacuare. reziduurile şi ambalajele combustibile. lacuri etc. 12 . locurile de depozitare şi modul de distrugere sau de valorificare. reziduurilor şi a ambalajelor specifice activităţii. metalice pentru produse inflamabile. amplasate în locuri fără risc de incendiu şi marcate. Gestionarea acestora presupune: a. instalaţii. ambalajele care prezintă pericol de incendiu sau de explozie (lemn. pereţi. din material plastic sau din sticlă reutilizabile se curăţă. instalaţii. se vor distruge prin ardere în crematorii amenajate şi amplasate astfel încât să nu pună în pericol viaţa oamenilor. care se reutilizează. scurgerile de lichide combustibile de pe sol. canale sau alte locuri. desemnarea personalului responsabil cu gestionarea lor. b. care nu se mai reutilizează. clădirile. instalaţiile. c. cu asigurarea distanţelor de siguranţă fără de clădiri. suprafeţele împădurite. culturile agricole. Pentru orice tip de activitate se stabileşte modul de gestionare a deşeurilor. precum şi maculatură de birotică. după caz.a. b. instalaţii. rumeguş etc. reziduurilor şi a ambalajelor. ALUNECĂRILE DE TEREN 1. Deşeurile şi reziduurile de lichide combustibile sau cele din materiale solide (cârpe. vopsele. Deşeurile. rumeguşul şi talaşul. câlţi. prevăzute cu capac. GENERALITĂŢI. suprafeţe împădurite şi alte materiale combustibile. se colectează în cutii sau în vase metalice ori cu căptuşeală metalică interioară. carbid etc. din canale sau din alte locuri. pot fi distruse prin foc deschis sub supraveghere. depunerile de grăsimi. în raport de natura şi de proprietăţile fizico . şi alte materiale combustibile. aparatură. care degajă prin ardere substanţe sau compuşi periculoşi pentru viaţă sau pentru media. care conţin astfel de produse. d. Ambalajele metalice. reziduurile şi ambalajele combustibile. maşini şi utilaje. sau se neutralizează de restul conţinutului cu materiale adecvate şi se depozitează în locuri special destinate. maşini. se spală. Deşeurile. pardoseli. reziduurile şi ambalajele combustibile. carton. e. bumbac.). c. culturi agricole. a deşeurilor. scamele sau resturile textile şi alte deşeuri combustibile depuse (acumulate) pe pardoseli. Aceste crematorii trebuie să posede autorizaţiile prevăzute de lege. utilaje.). nominalizarea. d. Deşeurile.

3m /min – 1. în mod brusc a unui volum mare de rocă. 21 au fost grav avariate. iar 25 hectare de teren şi unele drumuri au fost puternic degradate. De asemenea. Dacă alunecările de teren de la Malul cu Flori nu au produs pierderi mari. alunecările de teren sunt destul de răspândite. În tara noastră cea mai importanţă şi cunoscută alunecare de teren a constituit-o deplasarea Vârfului Suhardelului care a dus la bararea râului Bicaz şi formarea Lacului Roşu.5m/lună • lentă = 1.3 m/min • rapidă = 0. În tara noastră. la pătrunderea în lac. • alunecări tip curgeri de teren. lucrări de hidroamelioraţii sau alte rambleuri construite de oameni. ( detritus = material rezultat din fărâmiţarea rocilor prin acţiunea agenţilor externi ) e) după cauza care le generează: 13 .06m/an c) după distanţa de deplasare: • alunecări propriu-zise. pot produce chiar distrugerea unor baraje prin formarea unui val puternic. Deplasările rocilor se pot produce de-a lungul pantei sau lateral. Zameş (în 1992) în judeţul Bacău şi Izvoarele (august 1993) în judeţul Galaţi. Alunecările de teren nu produc pierderi şi distrugeri la fel de mari ca alte dezastre.06m/an • extrem de lentă < 0. Se poate face: a) după adâncimea suprafeţei de alunecare: • de suprafaţă < 1 m • de mică adâncime = 1-5 m • adânci = 5-20 m • foarte adânci > 20 m b) după viteza de manifestare a fenomenului: ( viteza de alunecare ) • extrem de rapidă ( bruşte ) > 3 m/s • foarte rapidă = 3 m/s-0. alunecările de teren pot bara cursul unor ape curgătoare.000 hectare. Suprafaţa totală supusă alunecărilor de teren este apreciată la 900. dealuri. 2. creând lacuri de acumulare temporare sau permanente.5m/an –0. ca urmare a unor fenomene naturale sau chiar ca urmare a unor activităţi umane. CLASIFICAREA ALUNECĂRILOR DE TEREN.5m/lună – 1.5m/zi – 1.Alunecările de teren reprezintă deplasări ale rocilor care formează versanţii unor munţi. • Alunecări detrusive – evoluţie în direcţia acumulatului de alunecare – caracter progresiv. d) după direcţia de evoluţie a alunecării pe versant: • alunecări deplasive de la baza versantului în direcţia opusă deplasării acumulatului.5m/zi • moderată = 1. ele sunt însă periculoase putând conduce la distrugerea unor construcţii prin deplasarea stratului de roci sau prin acoperire.deci caracter regresiv.5m/an • foarte lentă = 1. deplasarea terenului de la Vârfuri a afectat centrul civic al localităţii. Primele 3 cazuri au fost declanşate de precipitaţii puternice. Alunecări de teren de amploare s-au produs la Malul cu Flori în iunie 1979 şi Vârfuri în februarie 1980 – ambele în judeţul Dâmboviţa. Au fost distruse 110 case.

Alunecările de teren se pot desfăşura cu viteze foarte variate între 3 m/s şi 0. Acest fenomen are particularitatea de a produce alunecări chiar în terenuri orizontale. EFECTELE ALUNECĂRILOR. b) generate de activitatea omului: • realizarea unor lucrări de investiţii în apropierea versanţilor. etc. 5. realizarea unor construcţii în vecinătatea unor versanţi. Cauzele alunecările de teren pot fi: a) naturale: • modificarea nivelului apelor subterane. PROTECŢIE ŞI INTERVENŢIE ÎN CAZUL ALUNECĂRILOR DE TEREN. • crăpături şi fisuri. etc. fluviale. • Blocarea parţială sau totală a albiei unui râu şi formarea unor acumulări de apă cu pericol de inundaţii. • tasări de construcţii de diferite feluri. Poate fi presupusă deplasarea unor straturi de roci. Alunecarea de teren din această cauză se datorează faptului că încărcarea terenului creşte semnificativ cu realizarea unor construcţii.6 m/an. eroziuni puternice. • Despăduriri şi decopertări ale vegetaţiei. • ejectări de apă şi nisip. în zonele de risc. etc.• naturale: produse de ploi torenţiale. Aceste fenomene acţionează asupra coeziunii manifestate între particule. • Blocarea unor căi de comunicaţii (feroviare. 14 . 4. Aceste activităţi duc la creşterea umidităţii versantului şi prăbuşirea acestuia prin slăbirea forţelor de coeziune dintre particule. MĂSURI DE PREVENIRE. • cu semne exterioare de manifestare – cu viteze medii sau lente şi se caracterizează prin: • căderi de stânci. atunci când straturi de pământ cu oarecare coeziune sunt aşezate pe roci moi care-şi pierd o mare parte din rezistenţă în timpul cutremurului. datorită lichefierii. explozii. protecţie şi intervenţie în cazul alunecărilor de teren sunt similare celor aplicate în caz de cutremur. mişcări tectonice. Măsurile planificate pentru prevenire. • ploi torenţiale. O particularitate o constituie faptul că evenimentul nu se desfăşoară chiar prin surprindere. • Eroziunea se datorează acţiunii apei sub diferite forme (infiltraţie. canalizare. f) după modul de manifestare: • fără semne exterioare de manifestare – caracter brusc. rutiere. • Mişcarea seismică. CAUZELE ALUNECĂRILOR DE TEREN. • Distrugerea parţială sau totală a reţelelor de edilitare (apă. excavaţii. Efectele manifestate ale alunecărilor de teren sunt: • Distrugerea parţială sau totală a construcţiilor de orice fel (tip). gaze.). 3. prăbuşiri ale unor grote. micşorând-o astfel încât aceasta nu se mai poate opune acţiunii greutăţii versantului şi a celorlalte încărcări verticale. creându-se în acest fel posibilitatea realizării măsurilor de protecţie. fenomen caustic). ducând la prăbuşirea (alunecarea) versantului. modificând echilibrul de moment al versantului. • artificiale: generate de acţiunea omului. Aceasta generează pe lângă fenomenul descris mai sus şi un alt fenomen numit lichefierea nisipurilor saturate. lucrări hidrotehnice sau de hidroamelioraţii.).

• executarea lucrărilor de împădurire şi înierbare în zonele potenţiale de risc sau a altor lucrări de acest tip. • informarea populaţiei asupra situaţiei existente. • evitarea amplasării unor obiective industriale sau a altor construcţii în zonele în care asigurarea stabilităţii stratului nu se mai poate realiza sau este foarte costisitoare. • pregătirea populaţiei. PROTECŢIEI ŞI INTERVENŢIEI ÎN CAZ DE ALUNECĂRI DE TEREN. • organizarea hrănirii. • inventarierea şi supravegherea surselor potenţiale de producere a alunecărilor de teren. • stabilirea şi asigurarea funcţionării sistemului informaţional pe plan local pentru alarmare în caz de dezastre. Salvarea supravieţuitorilor din clădirile acoperite se realizează în condiţii similare acţiunilor preconizate intervenţiei în cazul cutremurelor de pământ. • Informarea curentă a populaţiei din zona de risc. • împădurirea şi înierbarea versanţilor (se pot folosi şi plase geotextile sau geosintetice).Deci. 6. cazării şi asigurării asistenţei medicale a sinistraţilor. Pentru prevenirea şi protecţia urmărilor dezastruoase ale alunecărilor de teren sunt necesare următoarele măsuri: • realizarea din timp a intervenţiilor necesare stabilirii condiţiilor de apariţie şi dezvoltare a lor. • continuarea activităţii de ajutorare a sinistraţilor. Activitatea de prevenire. • planificarea şi coordonarea acţiunilor de refacere a infrastructurii economice şi sociale afectate. 15 . ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA PREVENIRII. un rol însemnat revine acţiunilor de observare a condiţiilor de favorizare a alunecărilor de teren şi alarmarea (avertizarea) populaţiei în timp util realizării protecţiei. • preconizarea şi planificarea din timp a măsurilor corespunzătoare de protecţie: • asigurarea unui sistem de drenare a apei din masivul versantului printr-un sistem de drenuri. a forţelor şi mijloacelor de intervenţie conform planului de protecţie şi intervenţie. • aplicarea procedeelor adecvate de ţinere sub control. c) faza postdezastru cu următoarele activităţi: • inventarierea şi evaluarea efectelor şi pagubelor produse. b) faza de declanşare a dezastrului cu următoarele activităţi: • alarmarea populaţiei din zona de dezastru. protecţie şi intervenţie în cazul alunecărilor de teren cuprinde 3 faze: a) faza predezastru: cu următoarele activităţi principale: • constituirea comisiei de apărare împotriva dezastrelor şi instruirea pe această linie a personalului propeiu. Ponderea fiecărei faze depinde în principal de viteza de manifestare a alunecărilor de teren. În acţiunile de intervenţie în afara cazurilor particulare se va urmări recuperarea bunurilor materiale şi refacerea avariilor. • organizarea şi conducerea evacuării populaţiei şi a bunurilor materiale afectate din zona de dezastru.

dacă viteza de alunecare este mică vor prevala activităţile din faza predezastru.Astfel. iar în cazul vitezei de alunecare mare. 16 . vor prevala activităţile din faza postdezastru.

bioxid de sulf . dioxidul de carbon . galbena sau de alt fel . din vapori si gaze care dau un colorit caracteristic . hidrogen sulfura etc. o culoare albastra . sulful . paielor si fanului . fosforul . petrolului . oxid de magneziu . indica prezenta in fum a unor substante toxice . Evacuarea fumului se realizeaza prin canale ( ghene ) colectoare . Fumul ca produs vizibil al majoritatii produselor este format din particule nearse ale materialului ce arde . Deplasarea fumului pe verticala sau pe orizontala intr-o cladire se poate datora : • tirajului care se creaza in caz de incendiu • functionarii instalatiei mecanice de ventilatie sau conditionare • presiunii curentilor de aer Propagarea rapida a arderii poate fi asteptata in acele directii in care fumul se deplaseaza cu viteze mari Asadar . una din directiile de propagare a incendiului este directia in care se indreapta fumul . Daca in compunerea substantelor si materialelor combustibile intra azotul . asfaltului . Introducerea aerului se poate asigura prin : • goluri practicate in fatade • usile incaperilor cu acces spre exteriorul constructiei 17 . de miros si de gust se poate stabili natura materialului care arde . Fumul galben brun se degaja pe timpul arderii combinatiilor de azot si este foarte toxic . Fumul negru se degaja pe timpul arderii gudronului . in general . clorul . Un gust astringent . acid cianhidric . In principiu desfumarea se asigura prin tiraj natural . vapori de apa si carbon liber sub forma de particule solide . Prin desfumare ( evacuare fum ) se urmareste extragerea din spatiile incendiate a unei parti din fumul si gazele de ardere in scopul asigurarii conditiilor de evacuare a utilizatorilor si a folosirii mijloacelor de interventie la stingere . Se poate prezenta ca o emanatie slab colorata care contine produse de descompunere sau de condensare . De obicei in compozitia fumului intra azotul . precum si de limitare a propagarii incendiilor . Fumul cenusiu catre negru provine din arderea lemnului . oxigenul . organizat sau mecanic . Fumul degajat la incendii difera in mare masura in ceea ce priveste concentratia . flacarii si o serie de gaze ca produse de ardere . in compozitia fumului vor exista produse ale arderii si ale descompunerii termice sub forma de oxizi de azot . magneziu . miros si gust . dulce sau amar . Astfel daca fumul este alb inseamna ca el contine vapori de apa . de marimea focarului si de conditiile de ventilatie . Fumul galben – alb este emanat pe timpul arderii hartiei . benzinei si a altor produse petroliere . ori printr-o combinatie a celor doua metode . anhidrida formica . florul si siliciu . parti componente ale fumului . In raport de culoarea fumului . intepator de migdale . Fumul cenusiu cu miros intepator neplacut provine din arderea tesaturilor .EVACUAREA FUMULUI IN CAZ DE INCENDIU “PERICOLE PENTRU OAMENI” Produsele de ardere si de descompunere care rezulta in timpul incendiului sunt . cu miros de usturoi . alba .Cantitatea de funingine care se formeaza in timpul arderii incomplete este variabila si depinde de natura combustibilului . extrem de fine . aspectul si natura componentilor . oxidul de carbon . de bauturi alcoolice . sau sub forma unor nori negri incarcati cu funingine . realizand circulatia aerului in spatiul considerat si evacuarea fumului in raport cu aerul introdus sau prin diferenta de presiune intre spatiul protejat si cel incendiat pus in depresiune .

Dispozitivele de captare si evacuare a fumului in caz de incendiu vor respecta prescriptiile privind adancimea de aspirare si suprafata libera normata . Incaperile de depozitare a materialelor si substantelor combustibile solide cu aria mai mare de 36 m² precum si casele de scari de evacuare si incaperile tampon fara lumina naturala se prevad cu dispozitive de evacuare a fumului reprezentand min 1% din aria dispozitivului . REGULI PENTRU SEZONUL RECE 18 . In constructii prevazute cu instalatii automate de stingere . respectiv 5% din aria construita a casei de scari . actionarea automata a dispozitivelor de evacuare a fumului si gazelor fierbinti trebuie sa se faca dupa declansarea instalatiilor de stingere . astfel incat sa asigure circulatia aerului in spatiul protejat si evacuarea fumului . In constructii prevazute cu luminatoare . In general spatiile accesibile publicului vor fi astfel realizate si protejate incat sa fie ferite de fum in caz de incendiu . evacuarea gazelor fierbinti se va asigura obligatoriu prin ochiurile mobile ale acestora . Desfumarea prin tiraj natural a casei de scari inchise se realizeaza prin deschiderea automata sau manuala a dispozitivului de evacuare a fumului si a gurii de introducere a aerului . sau cu sisteme mecanice de evacuare a fumului . racordate sau nu la canale si ghene . care indeplinesc conditiile dispozitivelor de evacuare . Desfumarea prin tiraj mecanic se asigura prin evacuarea mecanica a fumului si introducerea naturala sau mecanica a aerului .• goluri ( guri ) de introducere . Desfunmrea mecanica poate fi asigurata si prin realizarea suprapresiunii in spatiul protejat de fum .

instalaţiilor şi a sistemelor de încălzire existente la agenţi economici. Componentele instalaţiilor de stingere cu apă. corpuri şi elemente de încălzire. asigurându-se buna funcţionare a: a. a gazelor sau apei pentru stingerea incendiilor. Personalul destinat să răspundă de aprinderea şi de stingerea focurilor va fi instruit asupra regulilor ce trebuie respectate şi. d. Căile de acces şi accesul la sursele de apă sau la dispozitivele de punere în funcţiune a instalaţiilor de stingere se vor curăţa de zăpadă şi gheaţă. respectiv.Înainte de începerea sezonului rece se vor controla şi se vor înlătura defecţiunile constatate. serpentinelor de încălzire cu aburi sau apă caldă a căminelor. b. precum şi cele de depozitare a substanţelor chimice de stingere şi din spaţiile de garare a autospecialelor. care sunt expuse îngheţului în timpul iernii şi nu sunt prevăzute cu dispozitive fixe de încălzire. vor fi protejate împotriva îngheţului. instalaţiilor de încălzire din încăperi în care sunt montate instalaţiile de stingere cu apă. rezervoarelor de depozitare a lichidelor combustibile. conducte. luate pe timpul sezonului rece PRINCIPALELE TIPURI DE DEZASTRE ŞI CARACTERISTICILE ACESTORA 19 . coşuri şi canale de fum etc. sobe. e. Se vor asigura uneltele şi accesoriile pentru deszăpezirea drumurilor şi a căilor de acces. instituţii publice şi la gospodăriile populaţiei (surse de căldură. dispozitivelor de încălzire a armăturilor de siguranţă de la rezervoarele de lichide combustibile sau gaze lichefiate.). c. asigurându-se menţinerea permanent liberă a acestora. de evacuare şi de intervenţie. precum şi a celor din diverse instalaţii de producţie şi auxiliare. conductelor şi furtunurilor de aburi de la instalaţiile de stingere.

prin dezastru (similar catastrofă) se înţelege: gravă întrerupere a funcţionării unei societăţi. b) evenimente cu urmări deosebit de grave. având drept cauză activitatea umană. intereselor şi scopurilor prioritare ale părţilor implicate (separat sau împreună).  climatice (cicloane. căderile de obiecte cosmice. lipsa de educaţie. Hazard = fenomen rar sau extrem de natură umană sau naturală care afectează viaţa. Definiţii pentru fenomene naturale distructive de origine biologică sau meteorologică. 20 . curmând o situaţie normală. Conform terminologiei adoptate de OCHA/ONU (Internationally agreed glossary of basic terms related to disaster management. secetă). războiul (inclusiv terorismul). structuri de urgenţă birocratice etc. degradarea mediului. de mediu (poluarea mediului. 2. accidentele majore la utilaje şi instalaţii tehnologice periculoase. alunecările şi prăbuşirile de teren. produse în mod brusc. fie după cauză (naturale sau antropice). O altă formă de a defini dezastrele este formula următoare: Dezastrele=Vulnerabilităţi+Hazard Termenii formulei au următoarele semnificaţii: Vulnerabilităţi = urbanizare. hazard =  geologice (cutremure. 1992). sărăcie. provocate de accidente. accidente majore şi avarii mari la reţelele de instalaţii şi telecomunicaţii. UN. se mai definesc: criza = situaţie internă sau externă a cărei evoluţie poate genera o ameninţare asupra valorilor. materiale sau modificări nefaste ale mediului. Dezastrele se pot clasifica fie după modul de manifestare (lente sau rapide). produse în mod brusc. nucleare. în subteran. deşertificare. efrişare păduri). generând pierderi umane. În acestă categorie sunt cuprinse: acccidentele chimice. datorat acestuia. alunecări de teren). pantele unor lucrări de hidroamelioraţii sau a altor lucrări de îmbunătăţiri funciare. În această categorie sunt cuprinse: cutremurele. ca fenomene de masă. inundaţiile şi fenomenele meteorologice periculoase. care nu poate fi refăcută prin resursele acesteia. asupra mediului înconjurător. fragilitatea economiei. epidemiile şi epizotiile. ori îmbolnăvirea unui număr mare de persoane sau animale. Conform acestei terminologii. proprietăţile şi activitatea umană iar a cărui extindere poate duce la dezastre. ca fenomene de masă . avarii la construţiile hidrotehnice sau conducte magistrale. epizootii. erupţii vulcanice. biologice. Geneva. IDNDR. incendiile de masă şi exploziilor.Generalităţi Prin dezastre se înţelege: a) fenomene naturale distructive de origine geologică sau meteorologică. accident = întâmplare neprevăzută venită pe neaşteptate. inundaţii. creşterea populaţiei. accident complementar= accident care are loc pe timpul sau după desfăşurarea unui dezastru naturale. epidemii şi accidente industriale. ori îmbolnăvirea unui număr mare de persoane sau animale.alunecare de teren = deplasare a rocilor care formează versanţii unor munţi sau dealuri.

în urma căreia se produc însemnate pierderi de vieţi umane. . . Definiţii pentru evenimente cu urmări deosebit de grave asupra mediului înconjurător provocate de accidente .măsuri de prevenire şi de pregătire pentru intervenţie. . care prin mărimea şi durata sa provoacă victime umane şi distrugeri materiale ce dereglează buna desfăşurare a activităţilor social-economice din zona afectată. . .reducerea (pe cât posibil evitarea) pierderilor posibile generate de diferitele dezastre. în aval de locaţia acesteia. .accidente majore la utilajele tehnologice periculoase = distrugerea sau avarierea unor utilaje tehnologice.accident nuclear = eveniment care afectează instalaţia nucleară şi poate provoca iradierea şi contaminarea personalului acesteia. populaţiei sau a mediului înconjurător. Etapele apărării împotriva dezastrelor: . cât şi pagube materiale. care generează o mişcare vibratorie a solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri materiale. .accident hidrotehnic = funcţionare defectuoasă a unei construcţii hidrotehnice ce duce la pierderi de vieţi umane şi distrugeri materiale.măsuri operative urgente de intervenţie după declanşarea fenomenelor periculoase cu urmări deosebit de grave. manipulării sau transportului acestuia. datorită neglijenţei umane.inundaţii = acoperirea terenului cu un strat de apă în stagnare sau mişcare.incendii de masă = ardere declanşată natural sau artificial. - 3.accidente majore pe căile de comunicaţii = întreruperea temporară a circulaţiei.căderi de obiecte cosmice = pierderi umane sau distrugeri materiale generate de impactul produs asupra pământului de prăbuşire a unor sateliţi. 21 . stocării. .accident biologic = eliberarea necontrolată în mediul înconjurător a unui agent patogen pe timpul producerii. animale.alarmare. care generează distrugerea acestor căi de comunicaţii. animale. . meteoriţi sau comete. . .declanşarea dezastrelor. . provocând pierderi de vieţi omeneşti. .fenomene meteorologice periculoase = fenomene meteorologice care afectează violent zone relativ mari de teren pe termen lung. Scopurile apărării împotriva dezastrelor: .epidemii = răspândirea în proporţii de masă a unei boli transmisibile la animale. victime umane. . . . Apărarea împotriva dezastrelor comportă: . stocării sau transportului acesteia.intervenţia.dezvoltarea societăţii. peste limitele admise. precum şi pagube materiale.realizarea unei refaceri economico-sociale cât mai rapide şi durabile. .cutremur = ruptură brutală a rocilor din scoarţa terestră. ducând la numeroase victime şi mari pierderi materiale.avarii majore la reţelele de instalaţii şi telecomunicaţii = distrugerea parţială a reţelelor de instalaţii şi telecomunicaţii datorită acţiunii umane sau naturale. . .pregătire pentru limitarea efectelor dezastrelor. datorită mişcării plăcilor tectonice.asigurarea unei asistenţe prompte şi calificate a victimelor.reabilitarea facilităţilor economico sociale afectate. pagube materiale şi degradarea mediului ambiant.măsuri de intervenţie ulterioară pentru recuperare şi reabilitare. .accident chimic = eliberarea necontrolată în mediul înconjurător a unei substanţe toxice pe timpul producerii.

. sănătate publică (număr ridicat de persoane ce necesită intervenţii chirurgicale.dezvoltarea cercetării ştiinţifice în domeniu. alunecări de teren etc. densitate mare de locuinţe şi populaţie pe suprafeţe reduse. 22 .cercetare zonei afectate.caracteristici generale: mişcare vibratorie generată de undele seismice care poate genera prăbuşiri de teren. Predictibilitatea se bazează pe monitorizarea activităţii seismice. c) Principalele măsuri de intervenţie în caz de dezastre: . . . pierderi umane ( procent ridicat mai ales în zonele des populate sau pentru clădirile prost conformate antiseismic).efecte: distrugeri materiale (distrugerea sau avarierea unor clădiri sau a altor tipuri de infrastructură. etc.măsuri de pregătire specifice: înştiinţarea populaţiei.predictibilitate: se pot realiza prognoze pe termen lung şi mediu cu o mare probabilitate de reuşită. . .crearea şi administrarea taberelor de sinistraţi.continuarea pregătirii. informarea redusă (în special a populaţiei) despre cutremure. b) Principalele măsuri de protecţie împotriva dezastrelor: .optimizarea activităţii structurilor care asigură coordonarea şi conducerea acţiunilor de prevenire.instruirea populaţiei privind normele de comportament în caz de dezastru. .). Cutremur . Mai jos sunt detaliate componentele principale ale acestor fişe pentru dezastrele caracteristice ţării noastre. întocmirea şi exersarea măsurilor cuprinse în planurile de protecţie şi intervenţie.distribuirea ajutoarelor umanitare. . .factori de vulnerabilitate: construirea de localităţi în zone cu risc seismic ridicat. istoricul acesteia şi observaţii în teren. 4. clădiri cu structuri de rezistenţă antiseismică neadecvate (defecte de proiectare sau executare). incendii. pregătirea şi antrenarea populaţiei privind normele de comportament în caz de cutremur. .evacuarea populaţiei şi a valorilor de patrimoniu. . replici seismice.realizarea lucrărilor de apărare specifice fiecărui tip de hazard. a) Principalele măsuri de prevenire a dezastrelor: . Fişele caracteristice ale principalelor tipuri de dezastre Acest tip de fişe au fost elaborate de către specialiştii OCHA/ONU. contaminarea apei potabile şi probleme de asigurare a condiţiilor sanitare minime de supravieţuire). .exerciţii şi aplicaţii cu forţele şi mijloacele destinate intervenţiei.măsuri de reducere a riscului: proiectarea lucrărilor de investiţii conform normelor de zonare seismice. Pe termen scurt prognozele au o probabilitate de reuşită redusă.pregătirea operativă a factorilor cu drept de decizie.includerea problematicii privind apărarea împotriva dezastrelor în strategiile de dezvoltare ale societăţii. . accidente hidrotehnice. tsunami. informarea..coordonare acţiunilor de căutare-salvare (deblocare-salvare în caz de război). acordarea asistenţei medicale de urgenţă. la nivel central şi local. lichefieri ale terenului şi alunecări de teren.realizarea unor acorduri internaţionale privind asistenţa umanitară în caz de dezastre. . . .

măsuri post-dezastru: evaluarea distrugerilor şi pierderilor. adăpostirea de urgenţă a persoanelor sinistrat. .).efecte: distrugeri materiale. . mediu şi scurt.cauza fenomenului: deficit fluviometric. fiind considerat cel mai răspândit fenomen geologic. fenomene meteorologice periculoase. clădiri cu fundaţii slabe. etc. . MSK. clădiri şi fundaţii cu capacitate de rezistenţă slabă. căutare-salvare.măsuri de pregătire specifice: sisteme de detecţie şi alarmare.caracteristici generale: prezintă mai multe forme de manifestare sau pot apare ca efecte secundare ale altor tipuri de dezastre (cutremur. erupţii vulcanice. . asistenţă medicală. durata şi frecvenţa acesteia. înălţimea viiturii. conducte aeriene sau îngropate. drumuri şi linii de comunicaţii în zone muntoase.predictibilitate: prognoze meteo pe termen lung. .măsuri post-dezastru: căutare-salvare. japoneză. blocarea drumurilor. . etc. capacitate redusă de absorbţie a solului. . degradarea solului.factori de vulnerabilitate: clădiri construite pe versanţii dealurilor şi munţilor. asigurarea bunurilor şi persoanelor. prin studiul zonei geografice. asistenţă medicală.măsuri post-dezastru: evaluarea efectelor dezastrului. pot fi estimate zonele de risc. planificarea executării lucrărilor de apărare.măsuri de reducere a riscului: lucrări de apărare şi amenajare a digurilor. etc.). distrugerea liniilor de comunicaţie sau a cursurilor de apă. 23 . în funcţie de nivelul tehnic al sistemului de monitorizare al vremii şi al cursurilor de apă. creşterea temperaturii apei oceanelor. înştiinţare şi evacuare.măsuri de reducere a riscului: realizarea hărţilor cu zone de risc. lipsa sistemului de avertizare a populaţiei. distribuirea de ajutoare. . . . aprovizionarea pe termen scurt cu apă şi alimente. purificarea apei şi adăpostire temporară. căutare-salvare. . .instrumente de evaluare a impactului: monitorizarea efectelor. a căror forme de manifestare depinde de o serie de factori (existenţa sistemului de irigaţii. realizarea unui sistem de monitorizare. mai ales asupra agriculturii. creşterea concentraţiei de dioxid de carbon în atmosferă. extinderea fenomenului şi consecinţele generate de acesta. afectate..). pierderi umane şi contaminarea surselor de apă.efecte: distrugeri materiale.predictibilitate: după frecvenţa de apariţie.factori de vulnerabilitate: clădiri construite în zona inundabilă. reabilitarea facilităţilor economico sociale.caracteristici generale: dezastru cu efect temporar. asistenţă medicală de urgenţă. . Alunecare de teren . . Secetă . Inundaţii . .caracteristici generale: viteza de deplasare a viiturii. educarea şi participarea comunităţii.instrumente de evaluare a impactului: echipe de experţii.măsuri de pregătire specifice: educarea comunităţii posibil a fi efectuată. stocuri de alimente neprotejate. pierderi umane. reducerea producţiei agricole sau forestiere. .instrumente de evaluare a impactului: scările de evaluare a efectelor generate de cutremur (Mercalli. realizarea unei legislaţii în domeniu.

caracteristice generale: declanşarea altor hazarde prin slăbirea stabilităţii solului. .efecte: scăderea producţiei agricole.măsuri de pregătire specifice: dezvoltarea unui plan interdepartamental de apărare împotriva efectelor dezastrului. . etc. exploatare neraţională. îmbolnăviri. viticole şi zootehnice.măsuri de pregătire specifice: elaborarea unui plan de protecţie şi siguranţă a mediului la nivel naţional. asigurarea cu apă. etc. .măsuri de reducere a riscului: stabilirea unor standarde de calitate a mediului. . lipsa unei planificări privind alocarea resurselor în zonele de risc. terenuri agricole izolate. lipsa resurselor pentru contracararea fenomenului.efecte: distrugerea recoltelor agricole.măsuri de pregătire specifice: educarea comunităţii. . distrugeri materiale. includerea problemelor de mediu în programele guvernamentale de dezvoltare etc. promovarea de politici pentru promovarea şi protecţia surselor de apă.predictibilitate: depinde de politica ţării respective în domeniul şi existenţa unei baze de date privind modul de manifestare al fenomenului. creşterea rapidă a populaţiei etc..factori de vulnerabilitate: industrializarea şi lipsa legilor în domeniu. creşterea temperaturii etc. reducerea stării nutriţionale a populaţiei. . 24 .efecte: distrugerea culturilor tradiţionale şi creşterea necesităţilor de import. asigurarea rezervelor de alimente la nivel curent. etc. . lipsa unor resurse de alimentare cu apă. astfel că în ţările în curs de dezvoltare ea este în creştere.cauza fenomenului: incendiile de masă. . . pădurilor şi sistemului acvifer. . . creşterea globale a temperatirii. secetă. .cauza fenomenului: poluarea aerului. masa lemnoasă moartă. nutriţionale şi economico-sociale. poluare marină. . creşterea preţurilor.instrumente de evaluare a impactului: sisteme de supraveghere terestră şi aeriană a solului şi apei.factori de vulnerabilitate: subdezvoltare. etc. poluarea apei potabile. distrugerea stratului de ozon. . criza energetică. monitorizarea programelor de reîmpăduriri.măsuri post-dezastru: menţinerea stabilităţii preţurilor. creşterea ratei inflaţiei.predictibilitate: perioadele de precipitaţii reduse sunt normale pentru toate sistemele climatice. controlul producerii de aerosol şi produselor de freon. înrăutăţirea stării de sănătate a populaţiei.instrumente de evaluare a impactului: cartografierea pădurilor şi supravegherea acestora. lipsa unei politici de exploatare.instrumente de valoare a impactului: monitorizarea situaţiei meteorologice şi hidrologice.factori de vulnerabilitate: stabilirea de habitate în zone aride. promovarea unor alternative la folosirea lemnului ca combustibil. dependenţa de lemn ca sursă de energie. inundaţii. . distribuirea centralizată a hranei. .predictibilitate: poluarea este considerată şi raportată la consumul pe cap de locuitor. evoluţia climei. Defrişare păduri . foamete etc. . etc. Poluarea mediului .măsuri de reducere a riscului: sistem de monitorizare şi înştiinţare imediată. boli ale masei lemnoase. Prognozele meteorologice fac posibilă avertizarea timpurie asupra posibilităţii de producerea a fenomenului. .

măsuri de pregătire specifice: identificarea materialelor periculoase.factori de vulnerabilitate: lipsa sistemului de avertizare şi alarmare. deoarece industrializarea va creşte incidenţa acestora. existenţa unor dezechilibre economice şi sociale.instrumente de evaluare a impactului: evaluarea prin testare a incidenţei şi severităţii infecţiei. . decontaminare zonei afectate şi a personalului. 25 . etc. evaluarea periodică a eficienţei serviciului medical de urgenţă. pierderi economice.cauza fenomenului: condiţii sanitare precare.predictibilitatea: studiile şi rapoartele epidemiologice pot creşte capacitatea de diagnoză şi prognoză.Epizootiile . contaminarea apei şi alimentelor etc. elaborarea unui plan de protecţie cu alocarea resurselor necesare. măsuri de prim ajutor. nutriţie deficitară. . calitatea apei şi migrarea animalelor.efecte: bolnavi şi morţi. generarea unor incendii de masă. panică etc. găsirea surselor epidemice.măsuri de pregătire specifice: elaborarea unui plan naţional de apărare. etc. stabilirea zonelor de risc. lipsa personalului specializat. etc. căutare-salvare. apă potabilă de slabă calitate etc. Epidemii . folosirea de pesticide. inclusiv la bolile cu perioade mari de incubaţie. . terenului şi aerului. etc.măsuri de pregătire specifice: verificare şi confirmare diagnostice. .măsuri de reducere a riscului: monitorizarea evoluţiei factorului de risc medical de urgenţă. etc. programe de pregătire a responsabililor guvernamentali şi a fermierilor.factori de vulnerabilitate: numărul mare şi variat de animale. . .caracteristici generale: se datorează unei combinaţii de mai mulţi factori cum ar fi temperatura. . foametea etc. sărăcie. . ajutor medical. . identificarea cazurilor. neinstruirea populaţiei posibil a fi afectată. răniţi. etc.. Accident chimic şi industrial . . . . controlul evoluţiei cazurilor. contaminarea apei. nerespectarea regulilor de depozitare. .efecte: distrugeri ale instalaţiilor şi structurilor industriale.factori de vulnerabilitate: sarcina. necunoaşterea şi nerespectarea legislaţiei în domeniu.instrumente de evaluare a impactului: supraveghere epidemiologică. .măsuri post-dezastru: existenţa unui serviciu medical de urgenţă.măsuri post-dezastru: evacuarea din zona de risc. elaborarea şi testarea planurilor de protecţie şi intervenţie. morţi.predictibilitatea: sisteme de monitorizare.cauza fenomenului: greşeli de exploatare a instalaţiilor. .efecte: îmbolnăvirea în proporţii de masă la nivelul comunităţii.caracteristici generale: posibilitate ridicată de răspândire. . . etc. manipulare şi transport. lipsa de control asupra importurilor etc. . etc.predictibilitatea: sisteme de examinare a stadiului de dezvoltare a animalelor.măsuri de reducerea a riscului: dezvoltarea unor planuri de pregătire şi intervenţie la nivel local. . introducerea de noi soiuri de animale. accidente pe căile de comunicaţii. lipsa de imunizare la boli.

• Atenţie: Alegerea unui fuzibil cu un curent nominal mai mare decât cel reieşit din calcule face ca el să nu se topească la suprasarcini sau să se topească cu întârziere la scurtcircuite.) O atenţie deosebită trebuie acordată echipamentelor electrice utilizate în zonele cu pericol de explozie. transportul. distribuirea sau utilizarea energiei electrice. prin topirea unui element conceput şi calibrat în acest scop.întrerupătoarele automate asigură protecţia împotriva suprasarcinilor. etc).) • aparate de protecţie (relee. etc.) • aparate de măsură (ampermetre. Acest curent este cu 20-30% mai mic decât curentul minim de topire. b). a curenţilor de scurtcircuit de valori medii şi a lipsei tensiunii de alimentare. care trebuie să aibă asigurată o PROTECTIE ANTIEXPLOZIVA.. acţionând printr-un impuls mecanic direct de declanşare a întrerupătorului. CAUZE DE INCENDIU DE NATURA ELECTRICA Incendiile provocate de instalaţiile electrice au o pondere ridicată în totalul incendiilor cu pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale importante.siguranţele fuzibile au rolul de a întrerupe circuitul. etc. In funcţionare normală. fuzibilul nu trebuie să se topească şi nici să-şi schimbe caracteristica de protecţie. etc. tensiune minimă. lămpi. APARATELE DE PROTECTIE sunt aparate care sesizează situaţiile anormale în funcţionarea unor instalaţii electrice (suprasarcini. în care sunt montate în serie.) • aparate de semnalizare (relee.. timp nelimitat. etc. siguranţe. atunci când curentul care le parcurge depăşeşte o anumită valoare. c). etc.. voltmetre. fără ca acesta să se topească sau să-şi schimbe caracteristica se numeşte curent nominal al fuzibilului. 26 .releele de protecţie şi semnalizare sunt utilizate în instalaţiile electrice mai complexe pentru protejarea acestora contra diferitelor situaţii anormale de funcţionare (supracurenţi. protejând-o fie printr-o comandă pentru deconectarea automată. autotransformatoare de pornire. Ele pot fi: • siguranţe fuzibile • contactoare cu relee • întrerupătoare automate a). etc..) prin comanda deconectării instalaţiei. comutatoare. INSTALATIA ELECTRICA este ansamblul de echipamente interconectate într-un spaţiu dat ECHIPAMENTUL ELECTRIC este orice dispozitiv folosit pentru producerea. scurtcircuit.) • aparate pentru pornirea motoarelor (reostate. In instalaţia electrică se utilizează un număr mare de aparate electrice care din punct de vedere al funcţiunilor pe care le îndeplinesc se clasifică în: • aparate de conectare (întrerupătoare. fie prin semnalizarea apariţiei situaţiei anormale (când nu există un pericol imediat).instrumente de evaluare a impactului: sistem de monitorizare. putând conduce astfel la distrugerea izolaţiilor sau la incendiu. Cel mai mare curent care poate trece prin fuzibil.

Cele mai frecvente regimuri anormale care pot apare în funcţionarea unei instalaţii electrice de joasă tensiune (utilizată în gospodării) şi care constituie cauze principale de incendiu de natură electrică sunt: supracurenţii • supratensiunile • scăderea tensiunii sub anumite limite • apariţia tensiunii pe piese care în mod normal nu sunt sub tensiune Principalele SURSE DE APRINDERE de natură electrică. etc. SUPRATENSIUNILE reprezintă depăşirea tensiunii în regim permanent.-Regimurile anormale de funcţionare care apar în instalaţia electrică pot pune în pericol atât viaţa personalului de exploatare cât şi instalaţia. se produc supraîncălziri locale periculoase. chiar dacă are loc la valori mici.MATERIALELE ELECTROTEHNICE se clasifică în: • materiale conductoare (conductori din cabluri. barele dispozitivelor de distribuţie. In practică. O altă categorie de defecte ce nu trebuie neglijată o reprezintă curenţii de defect care iau naştere ca urmare a unui defect de izolaţie a aparatului electric. fiind posibilă producerea incendiilor. Contacte imperfecte pot apare de exemplu la tabloul electric (siguranţe nefixate corespunzător) sau la aparate de conectare (întrerupătoare uzate). Când fenomenul durează o perioadă lungă se poate ajunge la topirea şi sudarea contactelor. SCADEREA TENSIUNII DE ALIMENTARE poate crea pericole în exploatarea aparatelor electrice (exemplu: pentru un motor cu putere constantă. Curentul care se stabileşte prin izolaţie între un conductor şi masa metalică pusă la pământ poate provoca scurtcircuit dacă nu există aparate de protecţie. un caz particular îl constituie contactele imperfecte. scăderea tensiunii duce la creşterea intensităţii curentului. care provoacă supraîncălziri). Prin apariţia TENSIUNILOR PE PIESE care în mod normal nu sunt sub tensiune. conductori neizolaţi ai liniilor aeriene. reducându-se durata de viaţă a acestora. bobinajele maşinilor şi aparatelor electrice.) • materiale izolante (mantale izolante) CAUZE DE INCENDIU de natură electrică pot fi: 1. care determină creşterea intensităţii curentului electric şi încălzirea contactelor peste limitele admise. La materialele izolante solide. 27 . rezultate în urma funcţionării în regim anormal a unei instalaţii sunt: • creşterea temperaturii datorită suprasarcinii sau curenţilor de scurtcircuit în conductoare şi aparate • producerea anormală de căldură în izolaţii • producerea locală de căldură ca urmare a contactelor defectuoase • arcuri amorsate între conductori sau între conductori şi masă SUPRACURENTII constau în depăşiri ale intensităţii curentului nominal în instalaţii şi aparate electrice. are ca efect îmbătrânirea izolaţiei.

In afara regimurilor anormale de mai sus, în funcţionarea instalaţiilor şi echipamentelor electrice pot apare evenimente ce se pot transforma în incendii în urma: • suprasolicitărilor mecanice • poluării şi coroziunii • acţiunii greşite a utilizatorului 2.- Arcul electric este o descărcare disruptivă continuă, între doi electrozi sub tensiune. Arcul electric apare în instalaţiile electrice şi în condiţii normale de funcţionare, în momentul deschiderii şi închiderii circuitelor electrice prin intermediul contactelor mobile ale întrerupătoarelor. Cu cât contactele sunt mai uzate, din cauza numărului mare de conectări, apar încălziri locale. Efectele periculoase ale arcului electric ca sursă de aprindere şi de iniţiere a incendiilor rezultă din temperatura mare ce se produce (3000-5000 o C) şi cantităţii relativ mari de energie disipată în timp foarte scurt. Datorită temperaturilor mari, arcul electric poate provoca topirea elementelor metalice ale instalaţiei şi aprinderea materialelor izolante combustibile (uleiuri, hârtie, carton, cauciuc, etc) Arcul electric poate apare ca sursă de aprindere în incendii de lanuri sau păduri ca urmare a ruperii şi căderii la sol pe timp de vânt puternic a unui conductor de linie de înaltă tensiune. Aparatele de protecţie automate ale reţelei asigură deconectarea rapidă, dar, mai ales în perioada secetoasă, arcul produs este suficient pentru a aprinde materialele celulozice din apropiere. 3.- Scânteile electrice sunt descărcări disruptive în aer sau alt dielectric. Comparativ cu arcul electric care poate aprinde materiale combustibile din apropierea locului unde s-a produs, o scânteie electrică poate aprinde doar amestecuri explozive sau inflamabile. 4.- Scurtcircuitul este contactul accidental, fără rezistenţă sau printr-o rezistenţă de valoare mică a două sau mai multe conductoare aflate sub tensiune. Scurtcircuitul apare când izolaţia dintre două conductoare ale unei instalaţii electrice, ale unei reţele sau ale unui aparat se degradează şi cele două conductoare, între care există o diferenţă de potenţial, ajung în contact. Curentul care trece prin circuitul astfel închis se numeşte curent de scurtcircuit şi este foarte mare în comparaţie cu curentul nominal al instalaţiei. Potrivit legii lui OHM: I=U/R In condiţii de tensiune constantă, la contactul direct al conductoarelor, rezistenţa electrică scade foarte mult, iar intensitatea curentului electric va creşte. Cum efectul termic al curentului electric printr-un conductor se exprimă prin relaţia: Q=I2Rt se constată uşor cantitatea mare de căldură degajată în urma unui scurtcircuit. • Atenţie:Un scurtcircuit produs într-o instalaţie electrică poate sau nu să iniţieze un incendiu. De regulă, scurtcircuitele în instalaţiile electrice sunt eliminate prin acţiunea elementelor de protecţie. In gospodării, scurtcircuitele pot deveni surse de aprindere în următoarele condiţii favorizante: 28

a. - montarea instalaţiei direct pe elemente combustibile. Arcul electric format în urma scurtcircuitelor poate iniţia aprinderea suportului combustibil (lemn, carton, material plastic). O măsură preventivă, în acest caz, o constituie îngroparea instalaţiei electrice sub tencuială sau protejarea ei cu tuburi metalice. b. – străpungerea unor pereţi, platforme, panouri combustibile fără luarea unor măsuri de protecţie. c. - nerespectarea distanţelor faţă de elementele combustibile sau depozitarea de materiale combustibile în apropierea circuitelor electrice. d. - supradimensionarea elementelor de protecţie. e. - suprasolicitarea instalaţiei electrice prin folosirea de consumatori cu puteri ce depăşesc puterea calculată prin proiect pentru reţeaua respectivă. f. - instalarea sau înlocuirea unor echipamente electrice de persoane nespecializate (cauză frecvent întâlnită îndeosebi în mediul rural). g. - utilizarea de cordoane neizolate electric şI mecanic sau deteriorate h. - folosirea aparatelor electrice cu improvizaţii 5.-Electricitatea statică In timpul mişcării, prin frecarea de alte corpuri, corpurile lichide, solide sau gazoase, îndeosebi cele cu rezistivitate mare (peste 105  m) se pot încărca cu c electricitate statică). Electricitatea statică poate conduce la explozie sau incendii atunci când apar simultan trei condiţii: • atmosferă ambiantă explozivă • descărcare disruptivă • energia eliberată prin descărcare este suficientă pentru aprinderea amestecului aergaz sau aer-pulbere. Exemple de materialele capabile să producă descărcarea electricităţii statice sunt: cauciucuri naturale şi sintetice, mase plastice, fibre artificiale, răşini sintetice, părul uman, sulfură de carbon, eter, benzină, hidrocarburi. Activităţile tehnologice care favorizează producerea sarcinii electrostatice şi care generează frecvent incendii prin descărcarea acestora sunt: • transportul lichidelor prin conducte cu viteză relativ mare (de regulă peste 0.7 m/s) • transvazarea lichidelor şi umplerea sau golirea recipientelor (exemplu: viteza recomandată la ieşirea din ţevile ce asigură umplerea unui rezervor este de maxim 10 m/s pentru acetone şi alcooli, 3,5-1 m/s pentru benzină şi motorină şi maxim 1 m/s pentru ulei şi sulfură de carbon • mişcarea particulelor la măcinare, malaxare, amestecare, comprimare • benzi transportoare sau transmisii (cu curea) în mişcare • mişcarea rotoarelor de la turbine, compresoare, ventilatoare. • derularea filmelor, peliculelor, benzilor de hârtie şi textile, foliilor din material plastic • ambalarea substanţelor pulverulente în saci Atenţie: Corpul uman intervine în aceste fenomene în trei moduri: 1.-generator de electricitate statică datorită mişcării corpului operatorilor (îndeosebi cei cu îmbrăcăminte de nylon sau plastic) ori în timpul deplasării (un om cu încălţăminte din cauciuc care merge pe un covor în mediu uscat acumulează un potenţial de 14.000 V) 29

2.-transfer de sarcini electrostatice de la un material încărcat la corpul uman (îndeosebi la persoanele cu piele uscată) 3.-descărcarea electrostatică de la corp la pământ (mai rapidă la persoanele cu piele umedă).

MASURI GENERALE PENTRU EVITAREA INCENDIILOR DE NATURA ELECTRICA In vederea evitării producerii în gospodării a incendiilor de natură electrică se vor lua următoarele măsuri generale: • Executarea şi montarea instalaţiilor electrice conform prevederilor reglementărilor în domeniu. • Amplasarea instalaţiilor şi aparatelor electrice în mediu uscat şi la distanţe corespunzătoare faţă de materialele combustibile. • Exploatarea şi întreţinerea aparatelor electrice potrivit precizărilor producătorului. • Utilizarea în tabloul electric doar a siguranţelor calibrate sau montarea disjunctorilor. • Folosirea doar a conductorilor cu izolaţii fără deteriorări, nesolicitaţi mecanic. • Interzicerea conectării la priză a unui număr mai mare de consumatori faţă de cel pentru care a fost proiectată instalaţia electrică. • Asigurarea legăturilor la pământ. • Solicitarea unei persoane autorizate şi calificate pentru remedierea defecţiunilor constatate la o instalaţie sau aparat electric.

30

CĂI DE ACCES, PLANUL DE EVACUARE A LOCULUI DE MUNCA Accesul mijloacelor şi al persoanelor pentru intervenţiile operative în caz de urgenţă publică de incendiu, în vederea salvării şi acordării ajutorului persoanelor aflate în pericol, stingerii incendiilor şi limitării efectelor acestora, trebuie să fie asigurat în permanenţă la toate: a) construcţiile de orice fel (industriale, social-administrative, speciale etc.) şi încăperile acestora; b) instalaţiile tehnologice şi anexe; c) depozitele închise şi deschise de materii prime, semifabricate, finite şi auxiliare; d) instalaţiile, aparatele şi mijloacele de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi la punctele de comandă ale acestora (centrale şi butoane de semnalizare a incendiilor, aparate de control şi semnalizare ale instalaţiilor sprinkler, staţii de pompe de apă, claviaturile şi vanele reţelelor de apă, abur, drencer, gaze inerte şi spumă, hidranţi de incendiu, stingătoare, pichete de incendiu, bazine, rezervoare şi castele de apă, rampe ale surselor de apa naturale, posturi telefonice de anunţare a incendiilor etc.); e) dispozitivele de acţionare a unor mijloace cu rol de protecţie în caz de incendiu (cortine metalice de siguranţă, trape de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi, clapete de pe tubulatură de ventilaţie, exhaustare şi transport pneumatic, obloane, ferestre şi uşi de închidere a golurilor din elementele de compartimentare împotriva incendiilor); f) tablourile de distribuţie şi întrerupătoarele instalaţiilor electrice de iluminat, de forţă şi iluminat de siguranţă şi la sursele de rezervă care sunt destinate să alimenteze receptoare electrice cu rol în caz de incendiu; g) claviaturile şi vanele instalaţiilor tehnologice sau auxiliare, care trebuie manevrate în caz de incendiu, şi punctele de comandă ale acestora (gaze şi lichide combustibile, benzi transportoare); h) celelalte mijloace utilizate pentru intervenţie în caz de incendiu (vehicule pentru tractare, transport sau izolare, cisterne ori autocisterne de apa şi cheile de pornire a acestora etc.). Căile de acces, de evacuare şi de intervenţie trebuie să fie menţinute în permanenţă, în orice anotimp, practicabile şi curate. Aceasta obligaţie revine persoanelor juridice sau fizice care administrează construcţiile, instalaţiile, sistemele, dispozitivele sau mijloacele respective. Administratorii în cauza vor semnala prin indicatoare, potrivit prevederilor legale în vigoare, prezenţa unor asemenea mijloace şi vor atenţiona asupra regulilor care trebuie respectate. Blocarea căilor de acces, de evacuare şi de intervenţie cu materiale care reduc lăţimea sau înălţimea liberă de circulaţie stabilită ori care prezintă pericol de incendiu sau explozie, precum şi efectuarea unor modificări la acestea, prin care se înrăutăţeşte situaţia iniţială, sunt interzise. Peste şanţurile sau săpăturile executate pe căile de acces, de evacuare şi de intervenţie se vor amenaja treceri (podeţe) bine consolidate sau se vor asigura căi ocolitoare, semnalizate corespunzător. Se interzice blocarea în poziţie deschisă a uşilor de la casele scărilor, de pe coridoare, a celor cu dispozitive de autoînchidere sau a altor uşi care, în caz de incendiu, au rol să oprească pătrunderea fumului, a gazelor fierbinţi şi propagarea incendiilor pe verticală sau pe orizontală. Dispozitivele care asigură închiderea automată în caz de incendiu a elementelor de protecţie a golurilor (uşi, obloane etc.), cele de acţionare a trapelor şi clapetelor, precum şi 31

verificări etc. de evacuare şi de intervenţie se vor marca cu indicatoare de securitate. În casele scărilor. 32 . astfel încât aceste chei să poată fi identificate şi folosite în caz de necesitate (intervenţie. Asiguarea accesului si a circulatiei autospecialelor de interventie in incinta agentilor economici si ale institutiilor. Căile de acces si de circulatie se dimensioneaza potrivit reglementarilor tehnice pentru autovehicule de tip greu. pe coridoare sau pe alte căi de evacuare ale clădirilor nu se admite amenajarea de încăperi ori locuri de lucru. conform reglementărilor legale în vigoare. care ar putea împiedica evacuarea persoanelor şi a bunurilor. asigurand accesul autospecialelor de interventie. precum şi accesul personalului de intervenţie.).cele care menţin în poziţie închisă uşile încăperilor tampon vor fi în permanentă în stare de funcţionare. in zonele locuite precum si intre localitati este obligatorie. depozitarea etc. Cheile uşilor de acces în clădiri şi cele ale încăperilor încuiate se păstrează în locuri sau la persoane desemnate. de persoanele care le utilizează în caz de incendiu. atât ziua cât şi noaptea. Sistemul de închidere a uşilor de pe traseele de evacuare trebuie să permită deschiderea cu uşurinţă a acestora în caz de incendiu. Asigurarea cailor de acces pentru autospecialele de interventie la sursele de alimentare cu apa in caz de incendiu si a posibilitatilor de folosire a acestor surse in orice anotimp constituie o conditie de siguranta la foc. Căile de acces. control. Se vor monta indicatoare corespunzătoare la rampele scărilor care duc la demisol sau la subsol ori la uşile de acces către spaţii şi încăperi din care evacuarea nu poate fi continuată. astfel încât traseele acestora să poată fi recunoscute cu uşurinţă..

Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 5 sunete a 8 secunde fiecare . AVERTIZARE. cu pauză de 6 secunde între ele .04. d) Semnalul ÎNCETAREA ALARMEI se compune dintr – un sunet continuu . c) Semnalul PREALARMĂ AERIANĂ se compune din 3 sunete a 32 secunde fiecare . cu durata de 1 minut . cu pauză de 2 secunde între ele b) Semnalul ALARMĂ LA DEZASTRE se compune din 5 sunete a 16 secunde fiecare . cu pauză de 4 secunde între ele . cu pauză de 12 secunde între ele . instituţiilor publice şi operatorilor economici se realizează prin semnale acustice sau optice emise cu ajutorul mijloacelor de alarmare şi prin comunicări transmise pe posturile de radiodifuziune şi televiziune centrale şi locale . Art. cu excepţia sirenelor cu aer comprimat la care durata este de un minut.2006 – NORME PRIVIND ORGANIZAREA SI ASIGURAREA ACTIVITATII DE INSTIINTARE. PREALARMARE SI ALARMARE IN SITUATII DE PROTECTIE CIVILA Art. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 3 sunete a 16 secunde fiecare . iar în cazul existenţei . (2) Durata fiecărui semnal este de două minute pentru toate mijloacele de alarmare . 24 Alarmarea populaţiei . de aceiaşi intensitate . ` 33 . de aceeaşi intensitate .Ordinul nr. instituţiilor publice şi operatorilor economici sunt : alarmă aeriană alarmă la dezastre . şi încetarea alarmei . prealarmă aeriană .Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare. 25 (1) Semnalele de alarmare acustice a populaţiei . cu pauză de 5 secunde între ele . 1259/10. şi prin staţiile de radioficare şi radioamplificare . cu durata de 2 minute Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune dintr-un sunet continuu . cu pauză de 10 secunde între ele . a) Semnalul ALARMĂ AERIANĂ se compune din 15 sunete a 4 secunde fiecare .

la auzul semnalului de alarmă aeriană. părăsesc imediat locuinţa împreună cu membrii familiei şi se deplasează în grabă la adăpostul cel mai apropiat luînd toate măsurile de întrerupere a apei. Această anunţare nu este publică. menţinerea ordinii şi curăţeniei. Alarma aeriană se anunţă prin semnale acustice.MĂSURI ŞI REGULI DE COMPORTARE LA RECEPŢIONAREA SEMNALELOR DE ALARMARE a) Prealarma aeriană este o situaţie de protecţie civilă care se comunică prin telefon conducătorilor localităţilor. Se părăseşte mijlocul de transport imediat ce acesta a oprit. fluierele cu abur (aer comprimat). În drum spre locul de adăpostire. bea apă fără aprobare. este posibil ca aceasta să fie lovită din aer cu arme de nimicire în masă sau obişnuite. sunt transmise şi reguli de comportare a populaţiei pentru diminuarea şi 34 . până la atacul aerian sau dezastre. Pe tot timpul şederii în adăpost. fiecare persoană intră în ordine în adăpost. acţionate centralizat sau local. copii. în activitate de serviciu salariaţii şi populaţia. sonerii. luminoase şi prin comunicate (texte) radiodifuzate. în magazine. biologice sau chimice şi se face prin comunicări transmise de posturile şi studiourile de radiodifuziune şi televiziune „radioficare şi radioamplificare”. să deconecteze (oprească) mijlocul de transport de la sursa electrică. sirene de mână. deci este cunoscută numai de un număr restrâns de oameni care au puteri de decizie. birourile. magazine se vor îndrepta spre locul cel mai apropiat şi se adăposteşte. gazelor etc. să deschidă uşile. Când salariaţii sunt acasă. îşi ocupă locul stabilit şi pregăteşte mijloacele de protecţie individuală (cei care au). să nu se intre în adăpost cu îmbrăcăminte contaminată. lumânări sau alte surse de iluminat. vor întrerupe lucrul. fără a staţiona pe străzi. claxoane şi clopotele bisericilor. Alarma aeriană poate să găsească populaţia şi salariaţii în diferite situaţii. motosirenele. care emit semnale acustice. Ca mijloace de alarmare se folosesc sirenele electronice. Ajuns la locul de adăpostire. documentele de identitate şi rezerva de apă şi alimente şi se intră cât mai repede în locurile de protecţie. Se îmbracă copiii şi se iau mijloacele individuale de protecţie. să nu se fumeze şi să nu se aprindă fără aprobare felinare. Când salariaţii se află la serviciu. atunci când există pericolul iminent al unui atac aerian sau al unui dezastru. se ia trusa sanitară. b) Alarmă aeriană este o situaţie de protecţie civilă care se introduce în momentul când atacul inamic şi dezastrele sunt iminente. vor întrerupe iluminatul exterior şi interior cu excepţia iluminatului camuflat. instituţiilor publice şi agenţilor economici. conducătorii mijloacelor de transport sunt obligaţi să se oprească imediat. trebuie respectate o serie de măsuri şi reguli de comportare cum sunt : respectarea ordinelor date de şeful echipei de adăpostire. iluminatului electric. pe stradă. cu scopul de a preveni şi a se lua unele măsuri de protecţie. instituţiile în care lucrează (masca contra gazelor). luînd toate măsurile necesare pentru această situaţie în sediile. În acest caz organele de protecţie civilă pot introduce semnalul de „Alarmă la dezastre”. vor părăsi locul de muncă şi se vor deplasa spre locul de adăpostire stabilit. iar dacă este posibil vor ajuta pe bătrâni. Pe timpul cât localitatea se află în alarmă aeriană. Când populaţia se află pe străzi. vor anunţa vecinii. „Alarma la dezastre” este semnalul de prevenire a populaţiei despre pericolul contaminării radioactive. Prin mesaje scurte. electrice. să nu se mănînce.

Mijloace de alarmare şi clasificare Organizarea şi realizarea alarmării sunt atribute ale organelor conducătoare de protecţie civilă de la localităţi. În localităţile lovite. Se transmit comunicate la staţiile de radioficare. Mijloacele de alarmare care constituie sistemul de alarmare. Sistemul de alarmare este format din : mijloace de alarmare cu acţiune centralizată. Semnalul se introduce în caz de dezastre de mari proporţii. măsurile de protecţie. leucoplast. etc. radio. sonerii. de evacuare (dacă este cazul). Dacă împrejurarea vă obligă să vă adăpostiţi în locuinţa sau în camera de lucru. Auzind semnalul fiecare locuitor este obligat să îmbrace masca contra gazelor sau mijloacele improvizate (masca contra prafului sau o banderolă vată-tifon) şi dispozitivele de protecţie a pielii (încălţăminte. populaţia adăpostită îşi va relua activitatea.) nu a fost lovită din aer sau dezastrul a trecut. modul de comportare a cetăţenilor. etc. modul de acordare a primului ajutor intoxicaţiilor. se astupă orificiile şi fisurile. radioamplificare despre dezastrul respectiv : natura. în special pentru salvarea oamenilor de sub dărîmături. în încăperile cu sobe se închid coşurile. optice (panouri şi dispozitive luminoase). respectând regulile impuse de situaţia creată. populaţia aptă de muncă. medicamente. clopote etc.). etc. salvare şi prim ajutor. biologice şi chimice a zonei în care au fost surprinşi. staţie de radiodifuziune. documentele de identitate şi să coboare în adăpost. La recepţionarea semnalului de încetare a alarmei aeriene. obiecte de primă necesitate. Mijloacele de alarmare se amplasează şi se instalează avînd în vedere prevederile organelor locale de protecţie civilă. activitatea normală se va relua în funcţie de situaţia şi dispoziţiile organelor locale de protecţie civilă. în situaţia când localitatea (agentul economic. se astupă.combaterea contaminării. În cazul contaminării radioactive. mănuşi). sirenele cu aer comprimat. bandă adezivă. care emit sunete şi care pot fi : speciale (sirenele electrice şi electronice. amploarea şi efectele principale. claxoane. de prim ajutor medical. televiziune. pot fi clasificate astfel : acustice. motosirenele şi sirenele de mână) şi alte mijloace (fluiere cu abur sau aer comprimat. instituţii publice. 35 . de decontaminare. alimente. contaminărilor. c) Încetarea alarmei aeriene este situaţia de protecţie civilă prin care populaţia este înştiinţată că pericolul direct al atacului aerian sau al dezastrului a trecut. terminaţi rapid acţiunea de ermetizare (etanşeizare) a uşilor şi ferestrelor încăperii cu ţesături. semnalul de încetare a alarmei aeriene se anunţă prin toate mijloacele folosite pentru darea alarmei aeriene. Comunicatul de încetare a alarmei aeriene. este necesar să respectăm în totalitate regulile stabilite de organele locale de protecţie civilă care au de executat mai întîi acţiune de cercetare. mijloacele şi procedeele de înlăturare a urmărilor etc. este obligată să participe la acţiunile de limitare şi înlăturare a urmărilor. În localităţile pe raza cărora s-au creat zone de distrugere. scotch. şi apoi să dispună părăsirea locurilor de adăpostire. în funcţie de situaţia creată. condiţiile de carantină şi alte măsuri. alături de formaţiunile speciale de intervenţie de protecţie civilă. agenţi economici. să ia rezerva de apă. etc. de acordare a primului ajutor şi de transport al răniţilor cu targa (mijloace improvizate) de stingere a incendiilor şi alte măsuri. este însoţit şi de reguli de comportare.

circuite telefonice de acţionare şi staţii de radioficare şi radioamplificare. centrale de alarmare. 36 .- mijloace de alarmare acţionate descentralizat (local).

In cazul cand datorita unor conditii functionale . amplasate cate unul la fiecare m2 de suprafata orizontala a tamburului. numai daca sunt rezistente la foc si nu au goluri sau daca golurile proiectate in ele sunt protejate in elemente de inchidere corespunzatoare. cortine sau incaperi tampon . cortine .PROTECTIA GOLURILOR LA PROPAGAREA INCENDIILOR Elementele de constructii . cu usi obloane . precum si a exploziilor . In cazuri exceptionale . golurile se pot proteja prin incaperi tampon antifoc . cand datorita necesitatilor functionale . Golurile pentru circulatie practicate in peretii incaperilor tampon antifoc se protejeaza cu usi rezistente la foc cel putin 45'. in functie de cerintele functionale . obloane sau cortine antifoc . alcatuite si dimensionate conform normativului Galeriile functionala din peretii antifoc trebuie protejate cu usi antifoc . incaperi tampon sau tamburi deschisi . obloane . fara goluri si cu rezistenta la foc de minimum 1 ora. Peretii si planseele incaperilor antifoc trebuie realizate din materiale (CO(CA1))rezistente la foc cel putin 1 ora . Tamburii deschisi antifoc trebuie sa aibe latimea egala cu cea a golului protejat. Planseele antifoc sunt elemente de constructie orizontala sau inclinate. protectia golurilor din peretii antifoc nu se poate realiza prin usi . prevazute dupa caz cu dispozitive de inchidere sau cu inchidere automata in caz de incendiu . Se recomanda ca amplasarea incaperilor tampon sa se faca alipit peretelui antifoc si sa fie dispuse spre spatiile cu densitatea sarcinii termice mai mica . In peretii incaperilor tampon se admite practicarea numai a golurilor strict necesare pentru circulatie . In tamburii deschisi trebuie sa prevada sprinklere sau drencere cu actionare automata in caz de incendiu.5 ore si echipate cu dispozitive de autoinchidere automata in caz de incendiu . Amplasarea lor poate fi facuta alipit peretului antifoc sau in ambele parti ale acestuia. Pentru realizarea ventilarii sau evacuarii fumului din incaperile tampon se pot realiza goluri in pereti sau plansee . dupa caz . sau cu goluri strict functionale protejate conform normativului. peretii si planseele utilizate pentru limitarea propagarii incendiilor si a efectelor acestora . Obloanele antifoc si cortinele de siguranta antifoc se alcatuiesc si se realizeaza in general similar cu usile antifoc . cu rexistenta la foc minimum 2 ore si fara goluri. sunt de tipul : • Antifoc (AF) • Rezistente la foc (RF) • Rezistente la explozii (RE) • Etanse la foc (EF) Protectia golurilor functionale din aceste elemente de constructii . pot fi prevazuti tamburi deschisi antifoc . protectia golurilor din peretii antifoc nu se poate realiza cu usi . se realizeaza . iar lungimea totala de minim 4 m. 37 . sau separa functiuni cu riscuri mari de incendiu. care delimiteaza volume inchise din constructii inalte sau foarte inalte (compartimente de incediu constituite din unul pan la trei nivele succesive cu aria desfasurata prevazuta in normativ). Planseele pot constitui elemente de intarziere a propagarii incendiilor in interioarul unui compartiment de incendiu. Peretii si planseele tamburului deschis antifoc trebuie sa fie realizati din materiale CO(CA1). avand rezistenta la foc 1. Planseele antifoc se realizeaza din materiale CO (CA1).

golurile prevazute in plansee spre pod se protejeaza cu elemente de inchidere rezistente la foc minim 30 minute. usi cu acces la casele de scari se prevad cu sisteme de autoinchidere sau inchidere automata. Golurile de acces la scarile de evacuare inchise din constructiile de productie si / sau evacuare se protejeza prin: Usi pline sau geam armat. prevazute cu usi rezistente la foc de minim 45 minute. In toate cazurile usile de protectie a golurilor de acces la casele de scari se echipeaza cu dispozitiv cu autoinchidere. In cladirile cu pod. usi ori etanse rezistente la foc sau incaperi tampon. de gradul I-III de rezistenta la foc. Incaperi tampon ventilate in suprapresiune.5 ore sau incaperi tampon cu usi rezistnte de 45 minute. protectia golurilor poate fi asigurata numai prin prevederea pe conturul golului sub planseu a unor ecrane CO(CA1) si perdele de apa cu intrare in functiune automata in caz de incendiu. Usi rezistente la foc de minim 1. Golurile de acces la casele de scari de evacuare se protezeaza de regula prin: usi pline sau cu geam simplu sau armat. echipate cu sisteme de autoinchidere sau prin treceri sicanate corespunzator necesitatilor. Golurile de acces la scarile exterioare deschise se protejeaza prin usi etanse la foc de 15 minute. 38 .Planseele folosite pentru a separe intre ele spatii cu functiuni importante si incaperi cu risc mare de incendiu precum si cele ce delimiteaza cai de evacuare trebuie sa indeplineasca conditii stricte privind combustibilitatea si rezistenta lor la foc. In toate situatiile. Golurile de acces la accensoare sau alte mijloace de transport pe verticala din constructiile de productie si/sau depozitare se protezeaza cu: Usi pline CO(CA1). Golurile functionale din planseele intermediare rezinstente la foc. Usi rezistente la foc cel putin 45 minute. Usi rezistente la foc de 1. cu dispozitive de autoinchidere sauinchidere automata in caz de incediu. Separarea portiunilor mansardate ale constructiei fata de poduri se realizeaza cu pereti rezistenti la foc minim 45 minute. Usi rezistente la foc munim 45 minute. In cazuri justificate cand nu se pot realiza elemente rezistente la foc. cu exceptia celor de la cladirile de locuit care nu sunt cladiri inalte sau foarte inalte. prevazute dupa caz. se protejeaza prin elemente rezistente la foc.5 ore sau incaperi tampon prevazut cu usi rezistente la foc de 45 minute. Golurile pentru iluminare practicate in peretii exterioari ai caselor de scari vor fi protejate contra radiatilor termice conform normelor. sau alte sisteme de protectie agrementate tehnic. echipate cu inchidere automata sau dispozitive de autoinchidere in caz de incendiu. care constituie elemente de intarziere a propagarii focului. dupa caz. Incaperi tampon ventilate in suprapresiune avand usi rezistente la foc de minim 45 minute.

APARAREA IMPOTRIVA INCENDIILOR Apararea impotriva incendiilor. Autoritatile administratiei publice centrale si locale asigura integrarea masurilor privind dezvoltarea si perfectionarea activitatii de aparare impotriva incendiilor. utilajelor si instalatiilor tehnologice pe care le detin sau le administreaza. cum sunt: degajarea terenurilor. terenuri. pe teritoriul Romaniei. a autoritatilor administratiei publice locale sau a reprezentantilor acestora. viata. pentru limitarea si stingerea incendiului. precum si alte activitati specifice. In caz de incendiu. OBLIGATII PRIVIND APARAREA IMPOTRIVA INCENDIILOR Persoanele fizice si juridice sunt obligate sa respecte in orice imprejurare normele de prevenire si stingere a incendiilor si sa nu primejduiasca. bunurile si mediu. de produsele (substantele) pe care le folosesc. le transporta. semenilor aflati in pericol sau in dificultate. le stocheaza sa le comercializeze. controlul si combaterea riscurilor despre acestea. plantatii si la culturi agricole. din momentul observarii. politia. demolarea unei constructii sau a unei parti din constructie. In cazurile prevazute de lege. dupa caz. oprirea temporara a activitatilor. materialelor si mijloacelor proprii pentru operatiuni de salvare. de toate efectele nocive ale incendiilor care decurg. precum si interventia operative pentru salvarea si acordarea ajutorului pentru persoanele aflate in pericol. in programele de dezvoltare economico-sociala ce se intocmesc la nivel national si local. In cazul incendiilor produse in paduri. de stingere si de limitare a efectelor incendiilor produse la bunurile proprii ori ale altor persone. a bunurilor si a mediului constituie o problema de interes public. din proprie initiativa ori la solicitarea victimei. precum si a pompierilor. constituie o urgenta publica de incendiu. persoanele juridice sau fizice care desfasoara activitati ori se afla in tranzit. Persoanele fizice si juridice care detin cu orice titlu. dupa caz. existenta sau utilizarea constructiilor. pentru limitarea propagarii incendiilor si evitarea producerii unui dezastru. precum si utilizarea apei. in scopul de a asigura identificarea. mijloacelor. Situatia de pericol existenta. si sa ia masuri dupa posibilitatile sale. sau primarul. le prelucreaza. 39 . potrivit legii. de activitatea desfasurata sau in legatura cu aceasta. echipamentelor. Persoanele juridice si cele fizice raspund. persoanele mentionate la punctual a trebuie sa accepte si alte masuri stabilite de conducatorul interventiei. dupa caz. Orice persoana care observa un incendiu are obligatia de a anunta prin orice mijloc pompierii. Apararea impotriva incendiilor reprezinta ansamblul integrat de masuri tehnice si organizatorice. persoanele fizice si juridice aflate in apropiere au obligatia de a interveni cu mijloacele de care dispun pentru limitarea si lichidarea incendiului. orice persoana are obligatia de a acorda ajutor cand si cat este rational posibil. pana la terminarea operatiunilor de interventie. evacuarea din zona periclitata. apararea vietii oamenilor. planificate si realizate potrivit prezentei ordonante. stingerea incendiilor si limitarea efectelor acestora. in conditiile legii. semnalizarii sau anuntarii unui incendiu. evaluarea. le furnizeaza. la care trebuie sa participle. autoritatile administratiei publice locale si centrale. constructii sau instalatii tehnologice au obligatia de a permite accesul pompierilor si persoanelor care acorda ajutor. prin deciziile si faptele lor.

profilul activitatii si marimea unitatii.Sa asigure mijloacele tehnice corespunzatoare si personalul necesar interventiei in caz de incendiu. masinile. de concesionare. responsabilitatile si modul de organizare privind apararea impotriva incendiilor in unitatea sa. 40 . imediat patronului ori persoanelor imputernicite de acesta.S.. corelat cu natura riscurilor de incendiu. se prevad in planurile de interventii ale fiecarui participant la conventie si se comunica unitatilor teritoriale de pompierii militari. potrivit instructiunilor date de patron sau de persoana desemnata de acesta. f. Sa intocmeasca si sa actualizeze permanent lista cu substantele periculoase (unde este cazul).La incheierea contractelor de societate. are in procesul muncii urmatoarele obligatii: a. e. e.I. c. b. pe baza de reciprocitate sau sau contra unei plati. Pentru limitarea propagarii si stingerii incendiilor precum si pentru limitarea si inlaturarea efectelor acestora. substantele periculoase.Sa asigure intocmirea planurilor de interventie si conditiile pentru ca acestea sa fie operationale in orice moment. de patron sau personae desemnate de acesta. de prevenire si stingere a incendiilor. oricarui alt salariat aflat intr-o situatie de pericol. 8 au obligatia sa colaboreze intre ele.Sa elaboreze instructiuni de aparare impotriva incendiilor si sa stabileasca sarcinile ce le revin salariatilor. Organizarea actiunilor de colaborare si procedurile necesare se stabilesc prin conventii incheiate intre parti. d. are urmatoarele obligatii: a. b. de antepriza si de asociere. Sa utilizeze. Sa nu efectueze manevre si modificari nepermise ale mijloacelor tehnice de protectie sau de interventie pentru stingerea incendiilor. c. orice situatie pe care este indreptatit sa o considere pericol de incendiu. contribuind cu forte si mijloace. instalatiile utilajele. d. Sa respecte regulile si masurile de aparare impotriva incendiilor. precum si orice defectiune sesizata la sistemele de protectie sau de interventie pentru stingerea incendiilor. indiferent de natura angajarii. atat cat este rational posibil. in domeniul P. OBLIGATIILE ANGAJATORULUI Fiecare angajator. Sa comunice. Sa obtina avizele si autorizatiile prevazute de lege. consiliile judetene. partile sunt obligate sa consemneze in actele respective raspunderile ce le revin privind asigurarea apararii impotriva incendiilor. Sa coopereze cu salariatii desemnati de patron atat cat ii permit cunostintele si sarcinile sale in vederea realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor f. OBLIGATIILE LUCRATORILOR Fiecare lucrator. Detinatorii si utilizatorii de constructii ori de instalatii si echipamente tehnologice de productie au obligatia sa conlucreze cu autoritatile administratiei publice si cu factorii de specialitate ale acestora in organizarea. aparatura si echipamentul de lucru. pregatirea si punerea in aplicatie a planurilor de interventie in caz de urgenta publica de incendiu. de inchiriere. Sa acorde ajutor. asigurarea. consiliile locale si persoanele juridice prevazute la art. aduse la cunostinta sub orice forma. prin dispozitii scrise. precum si conditiile de pregatire a acestora. Sa stabileasca.

interventie si constatare a incalcarii legii in domeniul PSI si de alte organe abilitate de lege. control. Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se face de catre personalul unitatii de pompieri militari cu atributii de indrumare.Sa prevada fondurile necesare realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor si sa asigure la cerere. Patronii care detin parti din aceeasi constructie trebuie sa conlucreze pentru indeplinirea obligatiilor ce le revin.g. h. plata cheltuielilor efectuate de alte persoane fizice sau juridice care au intervenit pentru stingerea incendiilor in unitatea sa. 41 .

în special împotriva violului. persoanele civile se bucură de o protecţie generală contra pericolelor rezultate din operaţiile militare. prin ore special destinate. emisiuni radio şi de televiziune. hotărâri şi ordonanţe emise de către guvern. bunurile utilizate în scopul protecţiei populaţiei nu pot fi distruse şi nici deturnate de la destinaţia lor. evacuare şi alte mijloace specifice. luarea sau scoaterea din uz a bunurilor absolut necesare pentru supravieţuirea populaţiei civile. facultăţi. sunt interzise atacurile îndreptate cu titlu de represalii împotriva populaţiei civile.OBLIGATIILE SI DREPTURILE CETATENILOR PE LINIA PROTECTIEI CIVILE Populaţia civilă. Sunt interzise actele sau ameninţările cu violenţă. calamităţilor şi catastrofelor. să-şi însuşească metodele de protecţie şi regulile de comportare în caz de dezastre. femeile vor face obiectul unui respect deosebit şi vor fi protejate. 42 . populaţia civilă nu va trebui să facă obiectul atacurilor. populaţia civilă nu poate fi utilizată ca scut pentru a se pune anumite puncte sau zone la adăpost de operaţiunile militare. adăpostire. a armelor convenţionale. protocolare. asigurarea pregătirii populaţiei civile pe linia protecţiei civile în şcoli. cu ajutorul mijloacelor de informare în masă. exerciţii şi aplicaţii de protecţie civilă. copiii vor trebui să facă obiectul unui respect special şi va trebui să fie protejaţi împotriva oricărei forme de atentat. paguba bunurilor materiale cu caracter civil. tratate. asigurarea protecţiei populaţiei civile împotriva efectelor armelor de nimicire în masă. prin participare la şedinţe de pregătire. orice atac militar trebuie să fie anulat sau întrerupt. Pe plan naţional legiferarea protecţiei populaţiei în caz de conflicte militare şi calamităţi sau catastrofe de mari proporţii este realizată în temeiul prevederilor Constituţiei României prin Legea Protecţiei Civile. comunicări. este interzisă înfometarea persoanelor civile ca metodă de război. populaţia civilă va fi prevenită asupra pericolelor atacurilor inamicului din aer. Obligaţiile cetăţenilor pe linia protecţiei civile să participe la pregătirea pentru protecţia civilă. bunurile materiale sunt protejate în timp de război sau la dezastre prin măsuri legiferate pe plan internaţional în convenţii. distrugerea. Drepturile cetăţenilor pe linia Protecţiei Civile Convenţiile internaţionale la care şi România a aderat pentru protecţia populaţiei şi a bunurilor materiale prevăd: populaţia civilă. articole. atunci când se constată că acestea vor provoca pierderi de vieţi omeneşti în rândul populaţiei. catastrofelor sau calamităţilor naturale prin mijloacele de înstiinţare şi alarmare ale protecţiei civile. în scopul însuşirii cunoştinţelor şi deprinderilor de comportare la declanşarea semnalelor de alarmă publică. prin mijloace individuale. al căror scop principal este de a răspândi teroarea. se interzice atacarea. rănirea persoanelor civile. constrângerii la prostituţie şi orice formă de atentat la pudoare.

să respecte metode de protecţie şi regulile de comportare în cazul folosirii armelor de nimicire în masă. să acorde prioritate copiilor. persoanelor ce nu se pot deplasa singure. bătrânilor. să participe la realizarea şi întreţinerea adăposturilor de protecţie civilă de interes colectiv sau personal. să îndeplinească toate măsurile stabilite de către organele de protecţie civilă. trusa sanitară. la amenajarea spatiilor de adăpostire din clădirile sau de pe terenul proprietate personală. rezervele de alimente şi apă. femeilor. alte materiale necesare pentru asigurarea protecţiei şi pentru participarea la executarea unor acţiuni de intervenţie. a armelor convenţionale. să nu producă panică. să-şi asigure mijloacele individuale de protecţie. să ia parte activă la acţiunile de intervenţie pentru care sunt solicitaţi. 43 . la aplicarea măsurilor de protecţie. mijloacelor incendiare. să acţioneze cu calm.

prin depozitare la umbră (copertine. asigurarea rezervelor de apă pentru incendiu şi verificarea zilnică a situaţiei existente. prin răcire cu perdele de apă rece. interzicerea utilizării focului deschis în zonele afectate de uscăciune avansată. Măsurile speciale trebuie să cuprindă: a. după caz. d. identificarea şi nominalizarea sectoarelor de activitate în care creşte riscul de incendiu în condiţiile caracteristice temperaturilor atmosferice ridicate şi lipsei de precipitaţii. utilizator etc. intensificarea patrulărilor în zonele cu culturi agricole şi în cele frecventate pentru agrement în locuri cu vegetaţie forestieră.6. rezervoarelor şi a altor tipuri de ambalaje care conţin vapori inflamabili sau gaze lichefiate sub presiune. prin detalierea cauzelor şi a împrejurărilor favorizante.) va elabora un program de măsuri speciale care să contracareze efectele negative ale acestora în sfera prevenirii şi stingerii incendiilor.) sau. şoproane deschise etc. b. restricţionarea efectuării. i. asigurarea protejării fătă de efectul direct al razelor solare a recipientelor. în anumite intervale din timpul zilei. după caz. 2. a unor lucrări care creează condiţii favorizante pentru producerea de incendii prin degajări de substanţe volatile sau supraîncălziri excesive. populaţiei. verificarea operativităţii de acţiune a formaţiilor de intervenţie ale serviciilor de pompieri civili. ' g.REGULI PENTRU PERIOADELE CANICULARE SAU SECETOASE În perioadele caniculare sau secetoase persoana fizică cu atribuţii de conducere (primar. h. îndepărtarea din locurile unde se află a obiectelor optice (inclusiv a cioburilor de sticlă) care pot acţiona în anumite condiţii drept concentratori ai razelor solare. e. mediatizarea incendiilor determinate de efectele sezonului canicular şi secetos. f. 44 . c.3. patron. Măsurile speciale stabilite vor fi aduse la cunoştinţă tuturor salariaţilor şi.

Verificarea cu flacara a instalatiilor de gaze naturale prezinta pericol de explozie si incendii. obturarea cosului de fum al aparatelor de utilizare. modificarea instalatiilor de gaze fara aprobari legale si prin persoane 45 . nu se manevreaza aparate electrice. la aparatele neautomatizate. Verificarea eventualelor scapari de gaze naturale se face prin mirosire si cu spuma de sapun cu apa. Dormitul in incaperi cu focul aprins sau in incaperi cu aparate de utilizare nelegate la cosul de fum. nu se doarme in astfel de incaperi. dormitul in incaperi cu aparate de utilizare nelegate la cos (resou. nu se aprinde nici o sursa de foc. se anunta imediat unitatea distribuitoare. lasarea focului nesupravegheat. dormitul in incaperi cu focul aprins. aragaz. prezinta pericol de moarte. deschiderea usilor si ferestrelor. etc). apriderea focului daca aparatul de utilizare nu este etans sau nu are tiraj. Daca se simte mirosul caracteristic al gazelor naturale se iau imediat urmatoarele masuri: stingerea tuturor focurilor.La utilizarea gazelor naturale este interzis: - neautorizate.

Acordarea primului ajutor se face astfel: se scoate cu grija imbracamintea.arsuri de gradul III – basici rosii cu afectarea mai profunda a pielii in zona arsa .se continua manevrele pana la sosirea cadrelor medicale 2. Se interzice: -spargerea basicilor -inlaturarea materialelor lipite de rana -smulgerea hainelor arse lipite de rana La arsurile cauzate de arc electric se vor aplica comprese cu acid boric Arsurile de substante chimice se vor spala cu multa apa intr-un curent de apa curgatoare. acide. lichide fierbinti.arsuri de gradul I – inrosirea pielii si dureri in zona respectiva . etc.se scoate victima din zona viciata de catre salvatorii echipati cu masca de gaze sau cu masca cu furtun de aductiune .daca victima este in stop cardiac se incepe masajul cardiac prin apasarea cu mainile pe piept in dreptul inimii . MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE INTOXICATII In caz de intoxicatii acute se procedeaza astfel: .MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZUL ARSURILOR Arsurile pot fi provocate de diverse cauze: contactul pielii cu substante caustice.daca victima nu respira se incearca respiratia gura la gura sau gura la nas .arsuri de gradul II – apar basici albe in zona afectata . gaze fierbinti si contactul sau influienta arcului electric.arsuri de gradul IV – pielea este arsa si tesuturile sunt modificate 46 .victima se transporta intr-o zona cu aer curat si se descheie la piept . se panseaza cu pansament steril sau cu panza curata locul arsurii. fara a se acoperi cu alifii. uleiuri. aburi.PRIMUL AJUTOR IN CAZUL ARSURILOR SI INTOXICATIILOR CU FUM 1. vaseline. dupa care se aplica o compresa de solutie 2% bicarbonat de sodiu pentru arsuri de acizi sau 1. Dupa profunzimea tesuturilor afectate se disting: .5% acid boric pentru arsurile bazice.

Manusi cu un deget si cisme scurte cu intetrior de pasla. În spaţiile cu pericol de explozie este interzisă folosirea îmbrăcămintei. . cartuse filtrante pentru fum. etc. sau polivalent care este cel mai indicat a se folosi. 47 . tubul gofrat. Pantalonii au burduf lateral si bretele reglabile. potrivit regulamentului aprobat prin HGR nr.echipament de protecţie la temperatură (costum ignifug. aerosolii sau alte gaze toxice. Bluza etansa pe talie. Deasemenea. are gluga etansa.se compune din cagula prevazuta cu vizor. se foloseste la incendiile care se caracterizeaza prin degajarea oxidului de carbon. Nu retine fumul. iluminat şi lucru: . După caz. Cartusul filtrant pentru oxid de carbon. Are in componenta masca propriu-zisa cu bretele. aerosolilor si altor gaze (acid cianhidric. Are greutatea de 14 kg. se interzice accesul salariaţilor şi altor persoane fără echipament de protecţie adecvat condiţiilor de lucru. vaporii sau pulberile inflamabile in amestec cu aerul. oxid de carbon. . avand in vedere marea diversitate de materiale ce pot arde si degaja o larga gama de substante toxice .asigura respiratia independenta in medii nocive din zona incendiilor pe o durata de 60 min.). (cartusul filtrant). Are o greutate de 10 kg.lămpi electrice portabile. vapori de solvent organic. ATENTIE! NU RETINE OXIDUL DE CARBON. oxizi de azot.masca contra fumului şi gazelor .MIJLOACE DE PROTEJARE A OAMENILOR IN CAZ DE INCENDIU (a corpului. clor. 443/1999. a capului. manusi si cisme ignifuge ce asigura protectia anticalorica la incendii in conditii de apropiere normala ) . . a cailor respiratorii. asigurand patrunderea normala pe culoare cu flacari sau incinte cu temperaturi pana la 250°C. precum şi a încălţămintei care (prin lovire sau frecare) poate să producă scântei capabile să aprindă gazele. doua butelii cu aer comprimat prevazute cu reductor si cu un manometru pentru verificarea presiunii aerului. blocul supapelor si cordelele de fixare pe cap. este interzisă folosirea dispozitivelor. a mainilor si picioarelor) În spaţiile cu risc ridicat de incendiu sau pericol de explozie. aparatelor.Cartusul filtrant polivalent asigura protectia impotriva fumului. uneltelor şi sculelor neprotejate corespunzător şi care prin lovire sau frecare pot produce scântei capabile să aprindă amestecurile explozive.aparate de respiraţie autonome . Fiind etans se foloseste cu aparatul de respiratie. suporta contactul caloric nemijlocit. lenjeriei şi a altor obiecte din fire sintetice sau materiale sintetice ori plastice. corelat cu nivelul densităţii sarcinii termice. .Costumul anticaloric aluminizat tip patrundere normal (PN) foloseste pentru protectia anticalorica pe timpul interventiei. Echipamentul de protecţie se asigură.trusă electrică. intermitent. locas dorsal pentru aparatul de respiratie si vizor duplex metalizat. temperaturile ce se pot dezvolta în caz de incendiu şi efectele negative pe care acestea le pot avea asupra personalului de intervenţie se va asigura în dotare următoarele aparate de protecţie.

Depozitele de materiale şi produse pot fi amplasate independent. La depozitarea de materiale şi substanţe care prezintă pericol de autoaprindere. Construcţiile independente de depozitare se amplasează faţă de obiective învecinate la distanţe de siguranţă stabilite în reglementările tehnice de specialitate. Înglobarea încăperilor de depozitare a materialelor substanţelor combustibile în construcţii de producţie şi în clădirile civile este admisibilă atunci când considerentele funcţionale o impun. lacuri. Depozitele de materiale şi substanţe combustibile se amplasează în zone astfel situate încât. dacă amestecul lor sau al vaporilor respectivi nu prezintă pericol de autoaprindere sau explozie iar în caz de incendiu se pot utiliza aceleaşi produse de stingere. Atunci când soluţia se justifică 48 . ziduri de protecţie). menţionându-se obligatoriu în documentaţia tehnico-economică. iar când nu este posibil. De asemenea prin amplasarea acestor depozite se vor asigura măsuri şi distanţe de protecţie faţă de cursuri de apă. se amplasează în zone situate mai jos decât construcţiile vecine astfel încât să nu fie posibilă deversarea sau scurgerea lichidelor şi propagarea incendiului la vecinătăţi. se recomandă să fie amplasate independent. Este admisă depozitarea diferitelor materiale şi substanţe în aceeaşi încăpere. se măsuri de protecţie corespunzătoare. pe cât posibil.REGULI ŞI MĂSURI DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR LA DEPOZITE Prevederi generale Construcţiile de depozitare şi în general depozitele de materiale şi substanţe vor avea stabilite categoriile de pericol de incendiu funcţie de natura activităţii desfăşurate. Fac excepţie situaţiile admise în normativ. La realizarea depozitelor aferente clădirilor civile se respectă şi prevederile specifice acestor clădiri. iazuri. direcţia vântului dominant să nu fie spre construcţiile vecine. Nu se permite trecerea prin depozite de materiale sau lichide combustibile sau încăperi de depozitare. este obligatorie stabilirea duratei de depozitare a acestora şi luarea măsurilor de verificare a creşterii temperaturii lor. situate în vecinătate. de regulă. Depozitarea materialelor combustibile solide împreună cu lichide sau gaze combustibile. Categoriile de pericol de incendiu şi clasa de periculozitate se stabileşte pe zone şi încăperi precum şi independent pentru fiecare compartiment de incendiu în parte. La amplasarea depozitelor se are în vedere limitarea posibilităţilor ca un incendiu produs în depozit să pună în pericol construcţii sau instalaţii vecine importante. lichide). a conductelor care transportă fluide combustibile (gaze. caracteristicile de ardere ale materialelor şi substanţelor utilizate. precum şi aprinderea depozitului datorită unui incendiu la un obiectiv învecinat. nu este admisă. Depozitele de lichide combustibile. sau se asigură măsuri de protecţie corespunzătoare (diguri. grupate sau comasate atunci când sunt în construcţii închise şi amplasate numai independent când sunt depozite deschise. a celor de încălzire şi ale reţelelor electrice aferente altor consumatori. centre populate. de regulă. manipulate şi a densităţii sarcinii termice. Construcţiile depozitelor pe care beneficiarul le consideră importante sau de mare valoare. cu condiţia să fie îndeplinite condiţiile şi măsurile specifice prevăzute în normative. sau vor fi compartimentate conform normelor.

a produselor care conţin apă ori pe care poate condensa apa în depozite pentru materiale sau substanţe care reacţionează periculos cu apa. Depozitele de materiale sau substanţe combustibile se echipează cu instalaţii de semnalizare şi stingere a incendiilor corespunzătoare materialelor şi substanţelor depozitate. Construcţiile închise de depozite etajate trebuie realizate cu planşee pline rezistente la foc. cu aria desfăşurată peste 36 m2 se separă de restul construcţiei cu pereţi incombustibili având rezistenta la foc în funcţie de densitatea sarcinii tehnice (între 1 oră şi 7 ore). Golurile de circulaţie sau funcţionale se protejează cu elemente având rezistenţa la foc de minim 45 min. astfel realizate încât să împiedice propagarea incendiilor între nivelurile construcţiei. aceste depozite trebuie echipate cu instalaţii automate de semnalizare şi stingere a incendiilor. la care platformele pot fi din materiale incombustibile CO (CA1) rezistente la foc 15 min. I-IV de rezistentă la foc. 8 ori/schimb). Încăperile de depozitare a materialelor şi substanţelor combustibile din clasa P2 şi P3 de periculozitate.. este interzisă. Atunci când sunt amplasate în clădiri cu mai multe niveluri. prevăzute în actele normative de specialitate. trebuie să fie compartimentate în arii construite de max. în care sunt depozitate materiale. Dacă depozitul este amplasat în construcţii de tip monobloc sau blindate. Depozitele vor avea asigurate căi de acces. potrivit prevederilor tehnice de specialitate. 49 . Golurile se protejează corespunzător în funcţie de elementul de construcţie străpuns (perete. dacă sunt prevăzut cu instalaţii automate de stingere la fiecare nivel. cu aria desfăşurată peste 36 m2 se separă de restul construcţiei prin pereţi şi planşee incombustibile având limita de rezistenţă la foc de minim 1oră şi 30 min. fără locuri permanente de lucru. Pozarea conductelor de apă. De regulă. realizate încât să asigure limitarea posibilităţilor de propagare a focului şi să permită intervenţia de stingere. cu pereţi incombustibili CO (CA1) având o rezistenţă la foc corespunzătoare cu condiţiile de separare impuse de depozit. dimensionate şi. Fac excepţie depozitele cu platforme de stocare mecanizate. este obligatorie şi respectarea prevederilor corespunzătoare acestor tipuri de clădiri. nu sunt obligatorii asigurarea căilor de evacuare în caz de incendiu.. în funcţie de categoria de pericol de incendiu şi clasa de periculozitate a materialelor. respectiv 1 oră. numai în cantităţile minime necesare fluxului tehnologic pentru un singur schimb. planşeu) asigurându-se aceeaşi rezistenţă la foc. Depozitarea în cantităţi mai mari se realizează în clădiri proprii. precum şi a cantităţii şi importanţei acestora. Încăperile de depozitare a materialelor şi substanţelor combustibile din clasa P4 şi P5 de periculozitate. Depozitele cu stive mai înalte de 6 m trebuie să îndeplinească condiţiile şi nivelele de performanţă stabilite în reglementările tehnice de specialitate corespunzător densităţii sarcinii tehnice şi pericolului de propagare a focului. Construcţiile închise stabilite de beneficiar. Pentru depozitele fără locuri permanente de lucru (vizitabile de max.tehnic aceste treceri vor fi realizate în canalizări proprii închise. Podurile funcţionale se protejează cu elemente de închidere corespunzătoare. obiecte de valoare sau cu risc mare de incendiu. produse. alcătuite şi realizate conform normelor în vigoare. planşeele incombustibile vor avea o limită de rezistenţă la foc de 1 oră şi 30 min. 750 m2 şi echipate cu instalaţii de semnalizare şi stingere a incendiilor. substanţe. Materialele şi substanţele combustibile se pot păstra în spaţiile şi încăperile de producţie. echipate cu dispozitive de închidere automată în caz de incendiu. Depozite închise Construcţiile închise pentru depozitele de materiale şi substanţe pot fi de gr.

de regulă se separă în acelaşi mod. materialele şi ambalajele depozitate în interiorul spaţiilor de depozitare sau pe suprafeţele de teren aferente. iar atunci când încăperile sunt de categorie A.) . reacţia faţă de alte materiale. Încăperile prevăzute anterior pot avea un gol de acces practicat în elemente de construcţie protejat cu element de închidere rezistent la foc. P4. 50 .) se separă de restul construcţiei cu elemente incombustibile având o rezistenţă la foc de minimum 2 ore. secţii sau sectoare în aşa fel încât să se asigure spaţiile de siguranţă şi acces între stivele de mărfuri.400 m 2 se prevăd sisteme de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi conform reglementărilor în vigoare. vor fi organizate pe stive. sensibilităţi la căldură. grupe. Culoarele de acces între stivele de mărfuri din interiorul încăperilor de depozitare vor fi delimitate şi marcate.) precum şi a celor aferente funcţionării unor echipamente (ascensoare. Nu este obligatorie separarea spaţiilor de recepţie-expediţie a depozitelor din clasele P3. iar spaţiile pentru recepţie-expediţie. Încăperile pentru depozitarea a maximum 20 m3 lichide combustibile necesare consumului funcţional al instalaţiilor utilitare aferente construcţiei (centrală termică. 45 de minute şi prevăzut cu un prag care să aibă înălţimea stabilită încât să nu fie posibilă scurgerea lichidului în afara încăperii în caz de avarie. sau L II (respectiv echivalentul acestora pentru L III şi L IV). platforme etc. Asemenea spaţii se amenajează separat. încercarea sau repararea produselor depozitate precum şi pentru distribuirea lichidelor combustibile. posibilitatea de aprindere etc. Stivele de mărfuri şi rafturile pentru depozitarea mărfurilor vor fi dispuse astfel încât spaţiile de siguranţă sau acces să corespundă cu poziţia pe verticală a corpurilor de iluminat. nici la depozitele din clasele de periculozitate P1 şi P2. Rezervoarele se prevăd cu preaplin şi conducta de aerisire cu opritor de flăcări dispus la exterior. asigurându-se şi dotarea corespunzătoare cu mijloace tehnice de stingere în caz de incendiu. căile de acces pentru folosirea maşinilor şi utilajelor de intervenţie în caz de incendiu. C şi clase de periculozitate P3. P4. B. pentru încăperile de depozitare cu capacitate maximă 50 m3 de lichide din clasele L I. compartimentate special. acesta va corespunde mediului de montaj. Depozitele închise pentru materiale şi substanţe combustibile se echipează cu instalaţii de semnalizare şi stingere a incendiilor conform reglementărilor tehnice de specialitate. P4. pentru finisarea. asigurându-se compartimentarea antifoc sau antiex. grup electrogen etc. după caz. fum sau la umezeală. Nu este obligatorie prevederea suprafeţelor de decomprimare sau a dispozitivelor de evacuare a fumului iar dacă se prevede iluminat. PS cu aria liberă (fără pereţi interiori) de peste 10. În încăperile de depozitare a materialelor combustibile din clasele de periculozitate P3.Încăperile de depozitare a materialelor şi substanţelor din clasa P1 de periculozitate se separă faţă de restul construcţiei cu pereţi şi planşee incombustibile iar golurile de circulaţie sau funcţionare se protejează cu elemente de închidere incombustibile. şi P5 faţă de depozit dacă se asigură aceleaşi măsuri de siguranţă la foc ca la încăperile de depozitare aferente şi de asemenea. Depozitele închise cu aria desfăşurată peste 36 m2 pentru materiale şi substanţe combustibile se prevăd cu dispozitive de evacuare a fumului asigurându-se 1 % din aria pardoselii. P5 nu sunt admise spaţii libere pentru birouri. Mărfurile. Depozite de mărfuri en-gross La depozitarea materialelor se va ţine seama de proprietăţile fizico-chimice ale acestora (gradul de periculozitate. Construcţiile supraterane închise pentru depozitarea lichidelor combustibile se realizează din materiale incombustibile.

Utilajele şi aparatele electrice sau mecanice folosite în depozite pentru descărcarea.Acolo unde nu este posibil acest lucru se va păstra un spaţiu de siguranţă de cel puţin 0. demisol sau subsol vor fi asigurate cu gratii de fier şi plasă de sârmă rezistentă. neasigurate cu globuri şi grătare de protecţie. Corpurile de iluminat din depozitele de mărfuri combustibile vor fi asigurate cu globuri. Este interzisă încălzirea spaţiilor de depozitare cu sobe fără acumulare de căldură. rumeguş. Personalul depozitului va supraveghea în permanenţă materialele periculoase care prezintă sensibilitate la încălzire sau la reacţii în contact cu alte materiale. pe bază de permis de lucru cu foc şi numai cu indicarea persoanelor răspunzătoare de măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi stingerea incendiilor. În interiorul spaţiilor de depozitare se va păstra în permanenţă ordine şi curăţenie perfectă. Rafturile combustibile trebuie ignifugate. Ferestrele depozitelor de mărfuri şi materiale situate la parter. talaş. Operaţiile scriptice. corpurile de iluminat vor fi prevăzute şi cu grilaje de protecţie. Instalaţiile electrice de forţă şi iluminat ale depozitelor de mărfuri vor fi executate conform normelor în vigoare. vor fi adunate imediat şi evacuate în locuri special amenajate şi asigurate împotriva incendiilor. pentru împiedicarea pătrunderii în interior a resturilor de ţigări sau chibrituri. Lucrările de sudură se vor executa doar în cazuri excepţionale. Este interzisă blocarea căilor de evacuare cu mărfuri sau ambalaje. Se interzice compartimentarea spaţiilor sau suprafeţelor de depozitare prin despărţituri improvizate din ambalaje sau alte materiale combustibile. şemineuri cu foc deschis. textile etc. (motorină.. reşouri şi radiatoare electrice sau cu gaze. petrol. în afara celor stricte pentru gestiune. 51 . hârtie. conform instrucţiunilor tehnice respective. Se va interzice cu stricteţe aprinderea şi utilizarea focurilor de orice natură. se vor executa în încăperi separate sau izolate faţă de spaţiul de depozitare. încărcarea sau preambalarea mărfurilor vor fi verificate cel puţin o dată la începutul fiecărui trimestru. Se interzice folosirea în depozite a reşourilor şi radiatoarelor electrice precum şi a lămpilor electrice defecte sau. sticlă.50 m de la limita superioară a stivelor de mărfuri şi până la nivelul corpurilor de iluminat. petrosin) în depozite sau în încăperile unde există pericol de incendiu. Toate deşeurile provenite din ambalaje (scânduri. precum şi fumatul cu excepţia locurilor special amenajate. Se interzice păstrarea lichidelor inflamabile destinate curăţeniei. iar acolo unde există pericolul loviturilor mecanice.).

pentru evacuare.). cârpe. repararea sau înlocuirea diverselor elemente ale instalaţiilor electrice de iluminat. precum şi adăpostirea obiectelor sau a materialelor în posturile de transformare sau de distribuţie. staniol sau alte materiale.. agăţarea sau introducerea pe şi în interiorul panourilor. întrerupătoare. c. cabluri. prize etc. forţă sau curenţi slabi. petrol etc. Se interzice acoperirea lor cu materiale combustibile (hârtie.). PE 101. pentru intervenţii. comutatoare. Acestea vor fi curăţate de praf şi scame cel puţin o dată pe săptămână. Aparatele electrice portative se vor folosi numai cu fişe şi conductoare izolate. Revizia. iar la tablouri se vor întrebuinţa numai siguranţe calibrate. conform proiectelor. Se interzice înlocuirea fuzibilelor arse cu fir de liţă. Se interzice: a.) peste sarcina admisă. pentru veghe. Clemele siguranţelor lamelare nu se fixează pe lemn. În încăperi va rămâne sub tensiune numai instalaţia de iluminat de siguranţă. lemn etc.) sau curăţirea lor cu lichide inflamabile (benzină. d. împotriva panicii şi pentru marcarea hidranţilor interiori de incendiu vor fi menţinute în permanenţă în stare de funcţionare. în medii explozive. se vor face numai după scoaterea lor de sub tensiune. Instalaţiile electrice pentru iluminatul de siguranţă pentru continuarea lucrului. suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductoarele alimentare. Tablourile electrice. transformatoare. întregul utilaj electric se scoate de sub tensiune. ID-17. precum şi a celor deteriorate improvizate. a obiectelor de orice fel. Instalaţiile electrice de orice natură vor fi executate numai de către unităţi autorizate şi care vor utiliza numai personal calificat. executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii a instalaţiilor electrice de către personal necalificat sau neautorizat . Reostatele de pornire sau de reglare a turaţiei diferitelor maşini electrice vor fi protejate cu carcase metalice prevăzute cu orificii de răcire. ID-15. folosirea instalaţiilor electrice neprotejate în medii de vapori explozivi şi cu degajări de praf combustibil. b. AFERENTE CONSTRUCTIILOR Instalaţiile electrice de forţă şi iluminat normal şi de siguranţă vor fi proiectate. folosirea în stare defectă a instalaţiilor electrice şi a receptoarelor de energie electrică de orice fel. La terminarea lucrului. La utilizarea instalaţiilor electrice de forţă şi iluminat se va asigura o bună funcţionare a utilajelor şi a aparatelor respective. releele. nişelor tablourilor electrice etc. Bateriile de acumulatoare şi celelalte surse de energie de rezervă pentru alimentarea iluminatului de siguranţă vor fi verificate şi întreţinute periodic. carton sau alte materiale combustibile. încărcarea instalaţiilor electrice (conducte. vor fi prevăzute cu carcase de protecţie. PE 107 etc. e. pentru circulaţii. prin revizii înainte de intrarea în funcţiune şi prin înlăturarea imediată a defecţiunilor constatate. Se interzice supraîncărcarea circuitelor prin racordarea mai multor consumatori decât cei prevăzuţi pentru instalaţia respectivă. 52 .INSTALATIILE ELECTRICE DE ILUMINAT SI FORTA.. contactoarele etc. executate şi exploatate cu respectarea prevederilor normelor în vigoare (I7/1998.

improvizate sau cu o rezistenţă electrică mai mare decât cea stabilită pentru instalaţiile. folosirea la corpurile de iluminat a filtrelor de lumină (abajururi improvizate din carton. direct în priză. lăsarea sub tensiune a maşinilor. în cazul demontării parţiale a unei instalaţii. l. 53 . după terminarea folosirii. precum lăsarea sub tensiune a acestora după terminarea programului de lucru. aparatelor. reşouri. utilizarea lămpilor mobile portative fără globuri şi grătare de protecţie sau alimentate prin cordoane improvizate sau neizolate corespunzător. întrebuinţarea radiatoarelor şi a reşourilor electrice în alte locuri decât cele stabilite şi în condiţii care prezintă pericol de incendiu. i. neizolarea capetelor conductoarelor electrice. folosirea siguranţelor fuzibile şi a dispozitivelor de protecţie defecte.). n. j. maşinile. p. o. Cele care se folosesc în condiţiile admise vor fi scoase de sub tensiune şi vor fi depuse la terminarea programului în locurile stabilite în acest scop. h. neîntreruperea instalaţiei electrice de iluminat din spaţiile de depozitare după terminarea programului de lucru. ciocane de lipit etc. utilajele. lemne etc. hârtie sau alte materiale combustibile. radiatoare. sau a programului de lucru la acestea. hârtie. scame şi alte materiale combustibile. aparatele şi echipamentele respective. utilajelor şi echipamentelor electrice. m. folosirea legăturilor provizorii prin introducerea conductoarelor electrice fără ştechere. k.) precum şi necurăţarea acestora de depunerile de praf. utilizarea receptoarelor de energie electrică (fiare de călcat. aşezarea pe motoare electrice a materialelor combustibile (cârpe. fără luarea măsurilor de izolare faţă de elementele combustibile din încăperi.g.

cu temperatură ridicată. 54 . garniturile de etanşare vor fi în bună stare şi bine strânse. La tablourile capsulate. b. conexiunilor. fără să aibă protecţiile. expus la intemperii cu pericol de explozie etc. c. e. accesul la ele fiind permis numai electricianului de serviciu. f. legăturilor la p etc. pe baza unui grafic. ud. de către personal calificat şi cu respectarea normelor specifice de prevenire şi stingere a incendiilor. umed. întrerupătoarelor. starea conductoarelor. Se interzice alimentarea mai multor receptoare electrice de aceeaşi natură printr-un circuit prevăzut cu protecţie comună dacă puterea total instalată depăşeşte I S Kw. prizelor. substanţele inflamabile şi gazele tehnice comprimate în recipiente ori neizolate fără de acestea. b. materiale combustibile ori substanţe inflamabile sau să vină în contact cu ele. se va izola trecerea prin planşee şi pereţii combustibili. (fixate). c. nu se vor poza în podurile clădirilor şi în construcţiile din materiale combustibile. cu praf incombustibil sau combustibil. La toate tipurile de tablouri. siguranţe. nesupravegheate. precum şi organelor de control şi verificare. nu se vor utiliza ca suporţi arborii. a motoarelor electrice sau a altor consumatori de energie electrică. dozelor. Tablourile generale de distribuţie din spaţiile de producţie vor fi închise în permanenţă cu cheia. Se interzice legarea directă la bornele tabloului de distribuţie a lămpilor de iluminat.D. Se interzice utilizarea conductorilor şi cablurilor care sub sarcină se încălzesc peste temperatura admisă. scame etc. astfel încât să se înlăture posibilitatea aprinderii lor. În cadrul lucrărilor de întreţinere şi reparaţie se va urmări ca instalaţiile electrice de iluminat şi forţă să se menţină în concordanţă cu proiectul de execuţie şi prevederile din normativul I-7 /1998. În apropierea tablourilor sunt interzise păstrarea materialelor şi a substanţelor combustibile. spaţiile sau zonele în care se utilizează (uscat. amplasate necorespunzător faţă de materialele combustibile. legare la nul etc. cu lagăre şi carcase având o temperatură mai mare decât cea admisă. ECHIPAMENTE SI UTILAJE ELECTRICE Se interzice folosirea aparatelor. izolările sau separaţiile de protecţie necesare conform normativului I-7/1998 ( legare la pământ.) conform normativelor I-7/1998 şi 1. instalaţii. se vor lua măsuri ca acestea să nu cadă pe construcţii. fără să aibă gradul de protecţie necesar în raport de mediul existent în încăperile. La montarea conductoarelor aeriene : a. legăturile trebuie tăcute conform normelor. corpurilor de iluminat.). d. cu agenţi corozivi. Periodic. Revizia completă a instalaţiilor electrice montate în medii explozive se va face conform graficului de revizie. umed cu intermitenţă. cu protecţia menţionată la punctul "a" deteriorată.). precum şi blocarea accesului la acestea. f. Toate utilajele şi aparatele electrice vor fi prevăzute plăcuţe indicatoare pe care sunt trecute caracteristicile lor şi schemele de conexiuni. se va face revizia şi reparaţia instalaţiilor electrice de iluminat de forţă sau de curenţi slabi (tabla distribuţie. d. Încăperea şi elementele tabloului vor fi în perfectă stare de curăţenie (fără praf.-17.). echipamentelor şi utilajelor electrice: a.APARATE. se vor utiliza izolatoare fixate pe suporturi incombustibile amplasate la distanţele admise de normativul I-7/1998.

C. Proiectarea. Legarea între ele a conductoarelor din aluminiu se face prin cleme speciale pentru aluminiu. 55 . execuţia şi verificarea instalaţiilor de protecţie prin legare la pământ se vor face conform normelor in vigoare şi STAS 12604/5.V. Stingerea incendiilor în fază incipientă la instalaţiile de iluminat şi forţă se va face cu stingătoare portative cu CO2 sau cu praf şi CO2.) sau pe console incombustibile. tablourile de distribuţie şi utilajele electrice. Aparatele. tunelurile şi puţurile de cabluri se va păstra curăţenia. manşoane. verificarea şi întreţinerea instalaţiilor de paratrăsnet vor fi efectuate numai de personal specializat şi conform normelor în vigoare. iar a celor cu secţiuni mai mari de 10 mm2 prin sudură. precum şi racordurile acestora trebuie să aibă gradul de protecţie împotriva incendiilor şi exploziilor corespunzător categoriei de pericol de incendiu a încăperilor în care se montează. secţii electrice. Fac excepţie instalaţiile electrice protejate în carcase metalice cu grad de protecţie minimum IP-54. cositorire sau cleme corespunzătoare secţiunii conductorilor care se leagă. beton. urmărindu-se integritatea şi buna funcţionare a elementelor componente (dispozitive de captare. precum şi la trecerea lor prin planşee sau pereţi despărţitori vor fi obturate cu materiale incombustibile. conform normativului PE 116. prize de pământ etc. Nu este admisă folosirea motoarelor şi aparatelor electrice cu carcasele şi capacele demontate sau în condiţii care nu asigură răcirea lor printr-o bună circulaţie a aerului din jur. doze. .Se interzice montarea directă pe elementele de construcţie combustibile a conductoarelor şi cablurilor cu manta din materiale combustibile sau greu combustibile. Legarea conductoarelor izolate se va face numai în cutii legătură. se vor lega la pământ conductele. respectându-se prevederile normativului I. pe porţiuni unde s-ar vărsa metale topite. Instalaţiile de paratrăsnet se vor controla periodic.C. Montarea. este interzisă. Legarea între ele a conductoarelor din cupru şi oţel se va face numai prin răsucire şi matisare. canale. În acest sens se va asigura controlul tuturor locurilor ascunse şi se va urmări executarea curăţeniei în mod curent în aceste spaţii.). Intrările şi ieşirile cablurilor din dulapuri. . iar a celorlalte elemente (tuburi P. având o temperatură ridicată sau substanţe care au acţiune distrugătoare asupra învelişurilor cablurilor. 7/1998. De asemenea. rezervoarele metalice şi pompele folosite în instalaţiile de transport a combustibililor lichizi. Corpurile metalice ale aparatelor. În toate canalele. . a tuburilor din P. utilajelor şi a maşinilor electrice vor fi legate la pământ. conform unui grafic stabilit în baza normativelor existente. aparate şi echipamente electrice) numai pe suporturi incombustibile (zidărie. Montarea conductoarelor şi a cablurilor menţionate mai sus pe elemente de construcţie combustibile se poate face numai prin introducerea lor in tuburi de protecţie. foi de azbest etc. Montarea cablurilor prin tuneluri sau canale. fluide. tuneluri.V. a aparatelor şi echipamentelor electrice. recepţia. conductoare de coborâre. secţiunea conductoarelor de legare trebuie să fie conform normativului I-7/1998.

instrucţiuni de folosire etc. Nu se vor depozita lichide şi materiale combustibile şi recipiente cu gaze sub presiune în jurul bateriilor de încălzire sau al aerotermelor la distanţe mai mici de 1 m. La trecerea conductelor instalaţiilor de încălzire prin pereţi sau prin planşee executate din materiale combustibile. încât în orice regim de funcţionare a instalaţiilor să nu fie posibilă aprinderea materialelor combustibile. cu pericol de explozie sau incendiu. Nu se admite utilizarea unor instalaţii. precum şi a maşinilor şi aparatelor de gătit se vor respecta prevederile normelor de prevenire şi stingere a incendiilor în vigoare (normative. Toate conductele şi armăturile instalaţiilor de încălzire centrală vor fi vopsite în culorile standardizate. Nu se va permite existenţa în apropierea prizelor de aer a unor surse de gaze sau de praf combustibil. Este interzisă depunerea pe radiatoare şi pe conductele termice a vaselor cu lichide inflamabile. aer cald) şi locală (cu sobe. agentul termic (abur. folosite pentru încălzire sau gătit vor fi supravegheate pe timpul funcţionării lor. maşinile şi aparate cu foc deschis. În cazuri speciale. conductele şi radiatoarele vor fi netede. apă caldă.). apă caldă sau supraîncălzită. a îmbrăcămintei şi a altor materiale combustibile. Între corpurile de încălzire sau conductele neizolate şi elementele de construcţie din materiale combustibile învecinate se vor asigura distanţele minime indicate în normele specifice în vigoare. maşini. între conductele neizolate şi elementele de construcţie combustibile care nu satisfac distanţele cerute se vor introduce materiale izolante incombustibile (vată minerală etc. precum şi executarea de lucrări cu foc deschis. sobe nestandardizate. neomologate sau improvizate. Temperatura conductelor şi corpurilor de încălzire se va situa sub limitele care ar putea provoca aprinderea substanţelor cu care pot veni în contact. aer cald) se va alege în funcţie de temperatura de aprindere a substanţelor din încăperile respective. Toate cazanele. conductele aerotermele şi bateriile de încălzire vor fi curăţate periodic de depunerile de praf combustibil. standarde. La instalaţiile de încălzire cu aer cald. aparate şi maşini de gătit etc. La izolarea conductelor cu abur sau de apă supraîncălzită se vor utiliza materiale incombustibile. Izolarea termică va fi astfel executată. Instalaţii de încălzire centrală La instalaţiile de încălzire centrală din clădirile şi încăperile. a căror temperatură este mai mare decât temperatura de autoaprindere a substanţelor inflamabile din încăpere. calorifere. sobe. înlăturând-se periodic orice depuneri de pe acestea şi din jurul lor. iar la terminarea programului de lucru se vor opri. executarea şi exploatarea sistemelor de încălzire centrală (cu abur.SISTEME SI INSTALATII DE INCALZIRE La proiectarea. în funcţie de natura agentului încălzitor. În încăperile în care există pericol de explozie sau incendiu nu se vor utiliza sisteme de încălzire cu foc deschis. radiatoare. cu suprafeţele radiante sau incandescente. 56 . acestea vor introduse în tuburi de protecţie şi vor fi izolate cu materiale izolante incombustibile. Este interzisă trecerea conductelor de termoficare pentru încălzire prin canale sau prin spaţii închise în care pot apărea vapori inflamabili sau gaze combustibile. În secţiile cu degajări de praf combustibil sau cu mediu de gaze combustibile. aparate.). Se interzice folosirea instalaţiilor de încălzire (cazane. radiatoare etc.).) cu defecţiuni.

2 m3. dacă acest lucru este menţionat în instrucţiuni de folosire. defecte sau izolate necorespunzător faţă de elementele combustibile ale clădirilor. Utilizarea sobelor fără acumulare de căldură se va face respectând următoarele norme: a) distanţa dintre sobe sau burlane şi materialele combustibile învecinate să fie de cel puţin 1 m. iar faţă de cele greu combustibile de 0. nu se admite folosirea lemnelor mai lungi decât vatra focarului sobei sau cărbuni cu o putere calorifică mai mare decât cea stabilită (cocs de furnal). se interzice supraîncălzirea sobelor. g. La exploatarea sobelor cu sau fără acumulare de căldură şi a maşinilor şi aparatelor de gătit se vor respecta următoarele reguli: a. d. pereţi exteriori cu o grosime de cel puţin 6 cm în zona focarului .Mijloace de încălzire locală Construcţia. m. depozitarea (amplasarea) materialelor combustibile se face la o distanţă mai mare de 1 m faţă de sobele fără acumulare de căldură şi de 0. acestea trebuie verificate amănunţit. cenuşa se va evacua periodic într-un loc stabilit şi amenajat în acest scop. în timpul funcţionării sobelor. pardoseala combustibilă se protejează cu o bucată de tablă metalică cu dimensiunile de 70 x 50 cm. 1. curăţate şi date în exploatare în perfectă stare de funcţionare. f. maşinile şi aparatele de gătit cu combustibili solizi sau gaze.5 m la sobele cu acumulare de căldură. iar cele greu combustibile la 1 m. h. NOTĂ: Prin sobe cu acumulare de căldură se înţeleg sobele care nu au un volum activ (masivul încălzit) mai mare de 0. se interzice uscarea hainelor sau a altor materiale combustibile pe sobe sau în imediata apropiere a lor.) se vor face conform prevederilor standardelor în vigoare (STAS 9072) şi a instrucţiunilor de folosire emise de unitatea producătoare. n. petrol sau alte lichide combustibile. şi de 4 cm în celelalte porţiuni. este interzisă depozitarea materialului combustibil deasupra sobei.25 m. o. 57 . se interzice aprinderea focului în sobe prin stropire cu benzină. r. uşiţele focarului şi cenuşarului trebuie menţinute închise şi zăvorâte. e. Prin sobe fără acumulare de căldură se înţeleg sobele metalice precum şi sobele de zidărie (cărămidă sau alte materiale). b. se interzice montarea dispozitivelor şi a clapetelor de reglare tirajului. şi numai după ce se vor stinge resturile de jar. reparate. materialele sau elementele combustibile situate în faţa focarelor şi cenuşarelor să fie la o distanţă de acestea de minimum 1. amplasarea şi exploatarea mijloacelor încălzire locală (sobe de orice tip. în încăperile în care sunt amplasate sobele nu se admite depozitarea materialului combustibil care să depăşească consumul pentru 24 de ore. în faţa uşiţei de alimentare. maşini şi aparate gătit etc. fără pericol de incendiu. c. precum şi rezervoarele de consum ale sobelor care utilizează combustibili lichizi (a căror protecţie termică a fost asigurată de producător pe baza încercărilor efectuate şi acceptată la omologarea produsului) pot fi amplasate la distanţe mai mici decât cele prevăzute la punctul c). care au volumul activ sub 0. k.2 m3 sau pereţi cu grosimi mai mici decât cele prevăzute pentru sobele cu acumulare de căldură.70 m. p. i. se interzice arderea nesupravegheată a focului în sobe. cazane de spălătorie. nu se utilizează sobe fără uşiţe la focare şi cenuşare. j. înainte de utilizarea sobelor şi coşurilor de fum. se vor numi persoane care să răspundă de aprinderea şi stingerea focului.

dintre care ultimele două rânduri pot fi executate pe goluri sau înlocuite cu un strat de nisip. Peste aceste izolaţii se pune tablă metalică. cu mortar de argilă. având aceeaşi grosime. este strict interzisă aprinderea "flacără pe gaz". a maşinilor. la care se vor adăuga şi următoarele reguli: a.. pardoseala de sub acestea se protejează astfel: printr-un strat izolator de cărămidă plină. în funcţie de calitatea şi de cantitatea combustibilului folosit. amplasarea. verificarea şi întreţinerea în bună stare de funcţionare a instalaţiei (conducte. d. când arzătorul este în funcţiune.. la fiecare sobă sau aparat de gătit se va pune câte o etichetă pe care se va menţiona. Este interzisă montarea de clapete sau capace de obturare în canale sau racorduri. protecţia termică şi exploatarea coşurilor şi a canalelor de fum pentru focarele care servesc la încălziri curente se vor efectua în conformitate cu prevederile standardelor în vigoare (STAS 6793). Este interzisă racordarea focarelor alimentate cu gaze la canalele de fum care deservesc focare alimentate cu altfel de combustibil (lemn.b) la sobele cu înălţimea picioarelor de cel puţin 25 cm. aparatelor de gătit şi protejarea pereţilor combustibili se vor face conform prevederilor standardelor în vigoare şi instrucţiunilor de folosire emise fabricant. porţiunea de perete de lângă sobă se execută din materiale incombustibile.). e. aprinderea şi stingerea focurilor se vor executa numai de către personal instruit în acest scop. respectiv reglarea tirajului. robinetul trebuie să fie închis. c. termoizolatoare cu aceeaşi grosime şi aceeaşi echivalenţă termică. Construcţia. înlăturându-se orice posibilitate de scurgere a gazelor. b. d) în cazul sobelor din încăperile cu pereţi din materiale combustibile. Zidăria şi tencuiala coşurilor vor fi verificate periodic şi vor fi bine întreţinute. izolarea pardoselii se va face conform normelor stabilite de fabricant. urmând să fie făcută exclusiv prin uşile (prizele) de aer sau prin regulatoarele de tiraj ale focarelor. următorul text: „Pentru aprinderea şi stingerea focului răspunde. înainte de aprinderea arzătorului de gaze.... printr-un strat de azbest ori prin alte material incombustibil cu aceeaşi capacitate termoizolatoare. iar uşile pentru curăţare vor fi bine etanşate.. se va aerisi încăperea respectivă şi se vor depista şi înlătura defectele care au provocat scăpările de gaze. arzătoare etc.. în cazul în care se constată miros de gaze înainte de a se aprinde focul. este interzisă aprinderea arzătorului de gaze cu materiale sau deşeuri combustibile. robinete.” . 58 . limitarea. păcură... prin două straturi de pâslă îmbibată cu soluţie de argilă.. Pentru instalaţiile de alimentare cu gaze naturale a sobelor se vor respecta prevederile "Normativului pentru distribuirea şi utilizarea gazelor naturale" (I 6/1999). care să depăşească marginile sobei în toate direcţiile cu minimum 0. uşa cenuşarului va fi deschisă. cărbune etc. amplasarea sobei. pe lângă ora de aprindere şi stingere. La maşinile şi aparatele de gătit de uz casnic. În situaţia în care acest lucru nu este posibil. patru rânduri de cărămizi (pe lat) cu mortar de argilă. aprinderea focului se face prin apropierea unei torţe aprinse (aprinzător) de arzătorul de gaze. Coşurile de fum vor fi curăţate periodic.. având grosimea de 6 cm.). după care se deschide încet robinetul până când gazele se aprind (principiul "gaz pe flacără"). Postamentul poate fi alcătuit şi din alte materiale incombustibile.. Pentru aceasta. astfel încât să se evite orice crăpătură care ar permite ieşirea în încăperi sau în poduri a gazelor calde.. a fumului sau a scânteilor. iar în faţa focarului cu 50 cm. pardoselile combustibile se protejează printr-un postament format din: două rânduri de vată minerală şi unul de tablă metalică.5 m.. c) când sobele nu au picioare sau picioarele sunt mai scurte de 25 cm. postamentul termic izolator trebuie să depăşească perimetrul sobei cu 25 cm.

Verificarea lor se va efectua la începerea fiecărui schimb. de către persoane neautorizate şi fără avizul prealabil al societăţii distribuitoare este interzisă. În cazul utilizării buteliilor cu gaze combustibile lichefiate se interzice: a. utilizarea furtunului de racordare fără a fi fixat prin coliere. La centralele termice în care se folosesc drept combustibil deşeurile de lemn. curăţat permanent de deşeuri. folosirea furtunurilor executate din materiale plastice. Este interzisă depozitarea în centrala termică a unor utilaje sau materiale care nu au legătură cu exploatarea acesteia. b. pornindu-se din nou instalaţia. cenuşa şi zgura vor fi stropite cu apă. e. îngrijindu-se însă ca robinetul de gaz să fie închis. Aparatele pentru controlul temperaturii şi presiunii din cazane şi conducte. Efectuarea lucrărilor de montaj. Evacuarea zgurii şi a cenuşii cu cărucioare. apoi de la cel al arzătorului. în jurul centralei termice terenul va fi neted. racordarea buteliei. precum şi a instalaţiilor de cazane aferente se va efectua numai de către persoane calificate şi instruite în ceea ce priveşte prescripţiile tehnice de exploatare ale acestora şi normele de prevenire a incendiilor. depistarea scăpărilor de gaze se va face numai cu spumă de apă şi săpun şi în nici un caz cu flacără. eliberată de Inspectoratul de stat pentru cazane şi instalaţii de ridicat. pe o rază de 30 m. h. vor fi menţinute în perfectă stare de funcţionare. d. atât la aprinderea cât şi la stingerea focului. vagonete se va face numai în locuri special destinate. Punerea în funcţiune şi exploatarea centralelor termice se va face numai pe baza autorizaţiei de exploatare. apropiate de uşa întredeschisă a cenuşarului. se vor respecta următoarele reguli: a. c. tirajul este defectuos. prin agitarea sau încălzirea acesteia. transportul şi manipularea combustibilului se fac în aşa fel. gazele vor fi închise şi deschise mai întâi de la robinetul principal. indicatoarele de nivel pentru combustibil sau pentru agentul de încălzire. În cazul întreruperii flăcării (rezultată din arderea prafului de cărbune) se va opri imediat alimentarea cu combustibil şi se va efectua aerisirea cazanului. În cazul centralelor termice care folosesc drept combustibil cărbunele măcinat. reparaţii.f. în scopul stingerii particulelor incandescente. 59 . activarea scurgerii gazului lichefiat din butelie. Centrale termice de încălzire Exploatarea centralelor termice. folosirea de butelii defecte. folosind injectoarele de pornire cu combustibil lichid. supapele de siguranţă etc. puzderie de in şi cânepă. care nu prezintă pericol de incendiu. urmând a nu se mai face focul până după verificarea şi remedierea defecţiunilor. încât acesta să nu fie împrăştiat în incinta unităţii. puzderie şi alte materiale combustibile. i. g. a. improvizate sau neomologate. amplasarea buteliilor în apropierea surselor care radiază căldură. revizii sau a modificărilor la instalaţiile de gaze. fără reductor de presiune. Dacă flacăra lumânării nu se îndreaptă spre interiorul sobei. instalaţia de pulverizare a prafului de cărbune trebuie controlată zilnic şi curăţată de depunerile de praf de pe suprafeţele calde ale instalaţiilor aferente cazanelor. În prealabil. b. persoana stabilită pentru aprinderea şi stingerea focului va controla periodic dacă tirajul sobei este bun cu ajutorul unei lumânări aprinse. cu respectarea instrucţiunilor vigoare. se interzice folosirea gazelor în sobele nereparate şi a căror etanşeitate nu este asigurată. uzat sau în stare defectă.

rezervoare. fie cu ajutorul unei torţe fixate pe o vergea metalică. pompe. Se interzice reaprinderea focului de la zidăria incandescentă a focarului sau de la flacăra altui arzător. cu rezistenţă la foc de 45 minute. Rezervoarele pentru consum zilnic vor fi prevăzute cu conducte de preaplin. atunci când presiunea scade sub limita la care flacăra poate deveni instabilă în cazul în care flacăra de control se stinge. scările şi platformele cazanului se colectează şi se înlătură. iar uşa de comunicaţie dintre acestea şi sala cazanelor va fi metalică. sub injectoare. silozul pentru depozitarea combustibilului va fi construit în conformitate cu prevederile normelor de prevenire a incendiilor. d. cantităţile de combustibil care se depozitează în siloz nu vor depăşi 20 m3.c. conducte de aerisire şi indicatoare de nivel. Pentru stingerea faclei se va prevedea o ladă cu nisip sau un vas cu apă în apropierea cazanului. La aceste rezervoare nu se vor instala indicatoare de nivel de sticlă. ventilaţia (mecanică sau naturală) trebuie folosită în aşa fel. cu tăvi metalice umplute cu nisip. g. se interzice depozitarea combustibilului în sala cazanelor. h. Focarele şi canalele de fum vor fi ventilate timp de 10 minute. Centralele termice care folosesc combustibil gazos se vor pune în funcţiune numai după verificarea arzătoarelor şi a presiunii în conductele de gaze. La cazanele alimentate cu combustibil lichid se va asigura în permanenţă etanşeitatea tuturor traseelor de alimentare. Pentru fluidizarea combustibilului din rezervoare prin încălzire. coşurile de evacuare a fumului vor fi prevăzute cu sisteme de reţinere a scânteilor (parascântei). Se interzice efectuarea acestui control cu flacăra. f. se vor îndepărta eventualele scurgeri de combustibil şi se vor înlătura cauzele acestora. Nu sunt admise improvizaţii ca: băţ de chibrit. pentru colectarea scurgerilor provenite din instalaţii. în limitele prevăzute de normativul I-6/1999. Aprinderea combustibilului pulverizat în focarele cazanelor se va efectua fie electric. în focarele cazanelor centralelor termice. e. îndeosebi racordurile la arzătoare. Este interzisă utilizarea focului deschis pentru această operaţie. Controlul etanşeităţii instalaţiei de gaze combustibile va face conform normativelor şi reglementărilor în vigoare. trebuie să fie în perfectă stare şi ferită de a fi îmbibată cu combustibil. conducte pentru transport. exploatarea. se va efectua prin respectarea strictă a principiului „gaz pe flacără". Cazanele alimentate cu combustibil lichid vor fi prevăzute în faţa focarelor. folosindu-se emulsie de apă şi săpun sau alte procedee cu aparatura de detectare. în special în jurul arzătoarelor. Izolaţia conductelor pentru combustibil şi izolaţia cazanului. întreţinute în bune condiţii. se va folosi numai aburul de joasă presiune sau apa caldă. ziar aprins etc. respectiv pentru evacuarea gazelor de ardere. încât să nu provoace amestecuri de praf şi aer. folosindu-se instalaţia prevăzută pentru aceasta. 60 . Scurgerile accidentale de combustibil de pe toate utilajele. Înainte de aprinderea combustibilului la injectoare se va verifica focarul. Circuitul de alimentare a arzătoarelor cu gaze de la cazanele ale căror instalaţii funcţionează cu o presiune de lucru de peste 5000 mm coloană de apă va fi prevăzut cu un sistem de protecţie care să întrerupă rapid debitul de gaze. Aprinderea arzătorului cu gaze. controlul şi repararea instalaţiilor din aceste centrale se vor face în conformitate cu instrucţiunile ISCIR.

analizând şi posibilitatea de cooperare cu surse de căldură existente în zonă. precum şi pericolul de poluare. pentru care condiţiile de amplasare sunt aceleaşi ca şi pentru cele folosind combustibil lichid sau gazos. Oprirea funcţionarii cazanelor se va face respectând ordinea de închidere a circuitelor. b. d. ţinând seama de condiţiile locale(direcţia vânturilor dominante. În cazul folosirii combustibilului lichid sau gazos se urmăreşte amplasarea centralelor termice cât mai aproape de centrul de greutate al consumatorilor. În cazul alimentării locale cu căldură centralele termice se pot amplasa în interiorul unei clădiri. eventual. spargerea unor ţevi în interiorul cazanului. 61 . se închid robinetele de alimentare cu combustibil.Circuitul de alimentare al fiecărui arzător va fi prevăzut cu două ventile montate în serie.6”. centralele termice se prevăd. dintre care unul cu acţionare manuală. de prescripţiile tehnice ISCIR şi de reglementările de siguranţă la foc. c. Este interzisă exploatarea centralelor termice fără o supraveghere permanentă sau. Supravegherea cazanelor poate înceta numai după închiderea circuitelor de alimentare cu combustibil şi scăderea presiunii aburului la zero. şi anume: a. încredinţarea urmăririi funcţionării cazanelor unor persoane fără calitatea corespunzătoare. Amplasarea centralelor termice În ansamblurile clădirilor de locuit alimentate centralizat cu căldură. fac excepţie centralele termice folosind combustibil solid. echipate cu cazane având capacitatea sub 70 KW. c.. se închide circuitul de alimentare cu apă. poziţia coşurilor de fum faţă de clădirile din zonă). La apariţia unei neetanşeităţi sau ruperi a unei conducte din sala cazanelor se va închide robinetul de pe conducta principală din exteriorul clădirii şi se vor deschide ferestrele şi uşile pentru aerisirea intensă a sălii. aprinderea depunerilor de funingine şi cocs în canalele de fum etc. amplasarea centralelor termice se face în conformitate cu prevederile studiului de alimentare cu căldură. de regulă. defectarea unor aparate de control sau a dispozitivelor de siguranţă. posibilitatea extinderilor viitoare Centralele termice funcţionând cu combustibil solid se amplasează în afara zonelor de locuit ţinând seama de dificultăţile create de transportul combustibilului. Fiecare cazan va fi revizuit şi reparat în termenele prevăzute de normativele în vigoare. fără a putea fi readusă la nivel normal. Amplasarea centralelor termice folosind combustibil gazos se va face obligatoriu cu respectarea prevederilor „Normativului pentru proiectarea şi executarea reţelelor şi instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale – I. configuraţia terenului. creşterea sau scăderea nivelului apei în afara limitelor admise. b. Poziţia ventilelor "închis" sau "deschis" trebuie marcată vizibil. În ansamblurile de clădiri de locuit. Alegerea sau înglobarea într-o clădire a centralei termice se face fără a afecta buna funcţionalitate sau structura de rezistenţă a clădirii respective. zgurii şi cenuşii. în clădiri independente sau alipite unora din clădirile alimentate. La amplasarea centralelor termice se ţine seama. se închid robinetele de alimentare cu aer. Oprirea funcţionării cazanelor este obligatorie atunci când se constată: a. verificarea periodică a acestora făcându-se conform normelor ISCIR. obligatoriu.

nu se amplasează: sub încăperi din categoria A sau B pericol de incendiu nici alipite acestora.)exceptând porţiunile care nu ating această înălţime. 62 . în mod obligatoriu. cu alte gospodării ca : staţii de hidrofor. sub săli de clase. sub săli aglomerate şi căi de evacuare ale sălilor aglomerate sub scene şi sub încăperi cu aglomerări de persoane. dacă se utilizează gazele drept combustibil. centrale de aer comprimat. posturi trafo. direct sub încăperi de locuit sau în care se desfăşoară o activitate sensibilă la zgomot. ori de câte ori este posibil. în interiorul clădirilor înalte(peste 28 m. În clădiri civile se recomandă să nu se amplaseze centrale termice. Centralele termice înglobate în clădiri. face în încăperi proprii. trepidaţii sau exces de temperatură. staţii de pompare.Centralele termice se grupează. laboratoare sau săli de gimnastică din clădiri pentru învăţământul elementar şi mediu. sub încăperile de zi şi dormitoarele colectivităţilor pentru copii de vârstă preşcolară. bine aerisite care nu sunt f'olosite drept camere de locuit sau cămări şi nu prezintă pericol de incendiu. în clădiri de spitale sau cu caracter spitalicesc. sub saloane de bolnavi şi sub săli de operaţii. Montarea cazanelor din instalaţii de apartament se.

cosuri. grinda solida. asupra aleilor inconjuratoare. Nu va speriati de zgomotele din jur. • Amplasati toate aparatele grele pe rotile astfel incat sa nu fie in vecinatatea iesirilor din incaperi sau coridoare. linistiti-i si pe ceilalti. • Procedati similar fata de elementele care ar putea sa cada dinspre cladirea invecinata. tencuieli. astfel incat la nevoie. Pastrati la indemana truse de scule adecvate. Preveniti tendintele de a se parasi locuinta etc. care de obicei se pot prabusi in strada. placaje. ordonat. si prin prindere de un perete. dar aceasta se va efectua in liniste. apa si gaze si modul lor de manevrare. apa de baut. protejati copiii. astfel incat la seisme sa nu cada caramizi. • Asigurati usile dulapurilor cu inchizatori eficiente la oscilatii. Daca va aflati inauntru ramaneti acolo. • Verificati periodic tavanele. toc de usa solid. conducand la accidente nedorite. ramaneti departe de aceasta. deoarece durata redusa a fazei seismice initiale va face ca faza puternica a miscarii sa surprinda grupurile de persoane pe scari. ornamente. podul. sa puteti lua unele masuri minime de interventie de urgenta (inchidere/deschidere). calcanele. inclusiv din imbinarea cu blocul alturat sau gardul de zid al vecinilor. caramizi. balcoanele. ACCIDENTARI SI RANIRI INTR-O SITUATIE DE CUTREMUR ? • Asigurati piesele de mobilier grele. strazilor sau la vecini. terasa si invelitoarea. intr-un loc cunoscut. Daca va aflati in fata unei cladiri. • Explicati anticipat adultilor si minorilor ca in cazuri speciale se poate proceda la evacuarea cladirii dupa un seism puternic. astfel incat vesela depozitata sa nu produca accidente. parapete. robinetelor generale si locale pentru electricitate. CE TREBUIE SA FACETI IN TIMPUL UNUI CUTREMUR PUTERNIC? Pastrati-va calmul. departe de ferestre care se pot sparge. • Este util sa aveti depozitate grupat. batranii si femeile. o trusa de prim ajutor cu medicamente. jardiniere asupra intrarilor. dupa seism. mai ales la etajele superioare si in locurile unde se aglomereaza de obicei. sigurantelor. acoperisul. cornisele. geamuri. o rezerva speciala de alimente uscate si conserve. feriti-va de tencuieli. spre a va feri de caderea unor lampi. suprapuse si inalte intre ele. tencuieli ornamentale etc. langa un perete structural rezistent. 63 . la seisme. spre a nu le bloca prin deplasari. Consultati brosurile despre protectia antiseimica in diferite situatii. lanterne. obiecte. stati inspre centrul cladirii. cornise. fara aglomerare si numai dupa verificarea cailor de iesire si a faptului ca pericolele (hazardurile) de afara nu sunt mai mari decat la ramanerea in interior. nu intrati in panica. pentru 3 zile. zvelte. tigle. • Retineti locul de amplasare al comutatoarelor. mobile suprapuse. • Discutati cu toti membrii familiei despre procedura utilizata in caz de cutremur. birou. in aglomeratie si panica. Protejati-va sub o grinda. masa. un radio si baterii utilizabile in caz de urgenta si de intreruperea alimentarii cu energie electrica etc.REGULI DE BAZA PRIVIND PROTECTIA ANTISEISMICA IN CAZ DE CUTREMUR CE TREBUIE SA INTREPRINDETI ANTICIPAT PENTRU PREVENIREA UNOR AVARIERI.

bolnavilor. nu utilizati liftul. Ajutati-i pe cei raniti sau prinsi sub mobilier. pana se termina miscarea seismica. Stati calm si linistiti-va vecinii de pe rand. In lipsa unor astfel de posibilitati de a va mentine sub soc stabilitatea. stati pe locul dvs. fata. Acordati mai intai primul ajutor celor afectati de seism. sau organisme cu insarcinari oficiale. deplasati-va calm spre un loc deschis si sigur. canal. nu alergati pe scari. batranilor. Parasiti calm cladirea numai dupa seism. Daca sunteti intr-un atelier. sala de sedinte) nu alergati catre iesire. Ingrijiti-va de siguranta copiilor. cinematograf. CE TREBUIE SA FACETI DUPA UN CUTREMUR PUTERNIC? Nu plecati imediat din spatiul in care va aflati. spre a va asigura stabilitatea. verificati vizual si starea constructiei in interior. linistiti-i. Nu utilizati foc deschis pana nu ati verificat daca nu sunt scapari de gaze. In caz de avarii constatate. verificati mai intai scara si drumul spre iesire. masurile de protectie specifice locului dvs. feritiva de versantii de unde pot cadea roci sau de unde pot avea loc alunecari de teren. de activitate. inchideti pe masura posibilitatilor alimentarea locala sau generala si anuntati imediat dupa aceea institutia de specialitate pentru interventie. asigurandu-le imbracaminte si incaltaminte corespunzatoare sezonului. Nu folositi in acest scop chibrituri sau brichete. Verificati preliminar starea instalatiilor electrice. linii electrice aeriene si stati inauntru. Atentie! Nu miscati ranitii grav (daca nu sunt in pericol imediat de a fi raniti suplimentar din alte cauze). va puteti proteja stand la podea langa un perete solid. spre a preveni blocarea acesteia. in cazuri justificate. ghemuit pe genunchi si coate. aplicati imediat. nu sariti pe fereastra. Calmati persoanele speriate si in special copiii de varsta mai frageda. Evitati aglomeratia. Conducatorul trebuie sa opreasca si sa deschida usile. Daca va aflati intr-un loc public cu aglomerari de persoane (teatru. imbulzeala produce mai multe victime decat cutremurul. alimente. obiecte sau elemente usoare de constructii cazute. opriti-va cat puteti de repede intr-un loc deschis. in vederea unei eventuale evacuari din cladire pentru o anume perioada.Sprijiniti-va cu palmele pe podea sau tineti-va cu mainile de piciorul mesei sau tocul usii. 64 . lucruri inutile. Inchideti sursele de foc cat puteti de repede. pompieri. dincolo de poduri. Nu utilizati telefonul decat pentru apeluri la salvare. dar – daca puteti – deschideti usa spre exterior. sa se degajeze. de la cateva ore la cateva zile. stadion. dupa caz. chimicale varsate. evitand cladirile prea apropiate de strada. pasaje. biserica. Nu alergati in strada sau pe strada. spre a nu bloca circuitele necesare altor actiuni. apa. Ascultati numai anunturile posturilor de radioteleviziune oficiale si recomandarile de actiune imediata ale organismelor in drept. in vederea eventualei evacuari dupa terminarea miscarii seismice si verificarea starii scarilor si a zonei de la iesire. Daca seismul va surprinde in autoturism. iar daca a luat foc ceva. cu fata in jos: cu palmele impreunate va veti proteja capul (ceafa). interveniti imediat dupa ce a trecut socul puternic. Nu fugiti pe usa. Daca sunteti intr-un mijloc de transport in comun sau in tren. pana la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat. etc. pentru a permite verificarea cladirii fara a lua cu dvs. ajutati-i pe loc. iar cu antebratele pe lateral. de gaz. dar nu este indicat sa va imbulziti la coborare sau sa spargeti ferestrele. in privinta interventiei post-seismice. Feriti-va de firele de curent electric cazute. Curatati caile de circulatie de cioburi sau substante toxice.

preveniti ranirea provocata de caderea unor tencuieli. o vaza. Dati concursul dvs. Prezenta unui specialist in structuri de rezistenta de a carui competenta nu va indoiti. La evacuare dati prioritate celor raniti sau copiilor. sa acordati prim ajutor celor raniti. Nu ascultati sfaturile unor asa-zisi specialisti necunoscuti care apar ad-hoc. stadion. un scaun (taburet) ori alt obiect protector (geanta. si nu din auzite. sa ii linistiti pe cei socati. de regula. ghiozdan. Fiti pregatiti psihic si fizic pentru eventualitatea unor socuri ulterioare primei miscari seismice (replici). Experienta cutremurelor precedente a dovedit ca este util sa aveti cunostinte necesare supravietuirii pana la interventia echipelor de salvare in cazul unei situatii extreme in care. receptionate direct de dvs. femeilor. Numai intr-un numar redus de cazuri socul ulterior este mai puternic decat primul. batranilor. in vederea despagubirii prin sistemul de asigurari. actionati fara panica pentru deblocare. de regula ziua.). carti groase. fie peste zile. Evitati cladirile grav avariate. inclusiv pentru evaluarea de catre specialisti a starii post-seismice a structurii cladirii si operatiunile de proiectare si executie a reparatiei sau consolidarii. starea structurii si a altor elemente si obiecte care ar putea provoca raniri prin caderea lor. ascultati posturile de radio si televiziune. fie in cateva ore. si ascultati recomandarile slavatorilor. intreprinse de organele in drept. cu intensitati variabile. Daca la iesire intalniti usi blocate. utilizati doar informatiile si recomandarile transmise oficial. In primul rand trebuie sa fiti calmi.in lipsa acesteia. se pot uneori produce seisme mai mici de-a lungul unei anumite perioada de timp dupa socul principal. saptamani sau luni. sa nu permiteti reactii de panica. iar daca dvs. poate reduce unele incertitudini in acest context si va poate servi de ghid in analiza vizuala a cladirii si decizia finala de evacuare sau revenire. caramizi. Informati-va cum trebuie sa procedati pentru inregistrarea in termeni legali a daunelor complete (structurale si nestructurale) produse de cutremur. prin intepenirea usilor sau din alte cauze. etc. Evitati sa fiti confundat cu raufacatorii patrunsi in astfel de cladiri. Deplasati-va intr-un loc deschis si sigur (parc. de exemplu. este sa bateti la intervale regulate cu un obiect tare in conducte invecinate sau in peretii incintei. dar fiti constient ca aceasta se petrece in mod natural. Daca nu reusiti. organizatiilor de interventie post-seismice. ati fi surprins sub niste daramaturi.). Dupa parasirea ordonata a cladirii cautati sa obtineti informatii corecte depsre intensitatea miscarii si efectele sale si verificati mai intai afara si apoi – cu precautii – si in interior. procedati cu calm la spargerea geamului si curatirea ramei si zonei de cioburi. cu exceptia unor cazuri de ajutor sau salvare ce trebuie intreprinse cu un minim de masuri de securitate si fara riscuri inutile. Deblocarea caii de acces se poate incerca numai daca prin aceasta nu se inrautateste situatia (de exemplu prin miscarea daramaturilor sau mobilierului). iar acestea au vitraj. dupa care. iar daca ati stabilit controlul verbal. care intotdeauna vor concentra personal specializat si aparate de ascultare ca sa identifice locurile cu persoane blocate. mobilier rasturnat sau intr-o incinta (spatiu) blocata. O varianta clasica de comunicare cu cei din afara. Nu trebuie sa dati crezare zvonurilor privind eventualitatea unor replici seismice si urmarile lor.Pentru orice eventualitate. utilizand un scaun . 65 . furnizati informatiile cerute si cereti prim-ajutor necesar. sa faceti un mic plan de salvare. activitatea seismica se reduce. nu aglomerati zonele calamitate fara rost. la analiza starii constructiilor. si la celelalte activitati. etc la iesirea din cladire utilizand o casca de protectie sau . sau alta persoana din grup are posibilitatea de miscare. etc. etc. In zonele care pot fi afectate de cutremurele locale.

. 1829. ECHIPAMENTE SI MATERIALE NECESARE In acest sens se pot mentiona: . De fapt. nu exista nici o corelatie intre vreme si cutremure. * Exista vreo legatura intre vreme. si alte piese sau materiale de cazarmament si igienico-sanitare. cutremurele vrancene puternice din secolele 19 si 20 s-au produs in anii 1802. filtrare. 1940. Mai degraba se poate vorbi de anumite regularitati in aparitia cutremurelor dintr-o zona seismica.telefoane. APARATURA. *Este adevarat ca numarul de cutremure creste cu apropierea de anul 2000? Nu. -materiale sanitare de prim ajutor. scule. De exemplu. *Ce este o falie? O falie este o zona ingusta de roca aflata intre doua blocuri.). Distanta in timp intre doua cutremure succesive de magnitudini comparabile. totodata. deoarece in astfel de conditii. 1838. inregistrate in tara noastra in 1977 si in mod similar in intreaga lume. purificare a apei si de bucatarie(masini de gatit. desi timpul pare nesfarsit. etc. ca este gresita acea parere conform careia in Vrancea se produce un cutremur puternic (magnitudine egala sau mai mare decat 7) la fiecare 30 de ani. 1894. Explicatia este data de faptul ca in ultimii 20 de ani centrele seismologice din intreaga lume au putut localiza mult mai multe cutremure pe an decat in trecut. corturi. Numarul cutremurelor mari.radiouri pe unde ultrascurte pentru legatura cu organe de salvare. vesela. 1893. care poate avea orice lungime. 1977. . datorita cresterii numarului de statii de inregistrare: in 1931 existau 350 statii seismice pe glob. cat si noaptea. anotimp si cutremure? Nu. temporare. interventie si conducere locala. Din insiruirea acestor ani se observa. .echipament de stocare. atat dimineata cat si dupa amiaza.).radiouri cu tranzistori pentru receptionarea posturilor centrale si locale. de magnitudine peste 7. daca unitatea este inclusa intr-un plan local de interventie post-seismica si cazare temporara. RASPUNSURI CUTREMURE SCURTE LA INTREBARI FRECVENTE LEGATE DE * Exista vreo schema temporala de producere a cutremurelor? Nu. . 1986. paturi. In acest mod se explica durate extreme de rezistenta de sute de ore in conditii de blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile. . spre deosebire de prezent cand sunt mai mult de 4000 statii fixe si un numar nedefinit de statii mobile. radiotelefoane. de la centimetri pana la mii de kilometri. corpul uman isi mobilizeaza resurse nebanuite pentru a trece peste o perioada critica. crescand doar numarul cutremurelor mici cunoscute. 66 .Nu va preocupati de durata pana la salvare. Aceeasi concluzie este valabila si pentru cutremurele dinainte de anul 1800. etc. * Exista o periodicitate a aparitiei unor cutremure din aceeasi zona? Care este distanta in ani intre doua cutremure? Nu.alimente conservate. Multi cred ca unele cutremure au loc mai ales in anumite anotimpuri. a ramas aproximativ constant de-a lungul timpului. variaza foarte mult. deoarece cutremurele se produc mult sub zonele afectate de vreme. Cutremurele se produc oricand de-a lungul celor 24 de ore ale unei zile: atat ziua. in stocuri pentru caz de urgenta.materiale si obiecte de interventie (lanterne.

67 . Sunt cunoscute in lume cutremure inainte de care au fost detectate anomalii ale precursorilor seismici.5 (circa 8. se comporta ciudat inaintea unui cutremur. roca de pe o parte a faliei aluneca in raport cu cealalta. *De cate tipuri sunt faliile? Sunt trei tipuri principale de falii: Falii normale – in care deplasarea pe planul de falie este gravitationala. *Pot fi prezise cutremurele? Exista doar incercari de predictie (extrem de putine reusite) si estimari probabilistice ale producerii unui cutremur major intr-o fereastra de timp data. etc. distrugerile si pierderile de vieti omenesti pot fi insa prevazute si reduse prin pregatirea individuala a populatiei. Cu magnitudini asemanatoare mai sunt si alte cutremure *In timpul unui cutremur trebuie sa stam in dreptul usii? Da.5-8. In aceste case este mai sigura metoda prezentata mai sus. Suprafata faliei poate fi verticala. pestii.“Dip-slip” – cutremurele se produc pe un plan de falie care face un unghi diferit de zero cu suprafata pamantului. de adapostire sub o piesa de mobilier. *Apar anomalii inainte de un seism puternic? Da. De aceea este foarte greu de stiut carui factor i se datoreaza comportamentul schimbat al animalelor. Cutremurele tectonice si vulcanii sunt procese geologice complet diferite. serpii.“Strike-slip” – cutremurele se produc pe un plan de falie aproximativ vertical si roca de pe o parte aluneca orizontal pe langa cealalta. *Ce se intampla cu o falie in timpul unui cutremur? Majoritatea cutremurelor se produc pe falii. *Care este cel mai mare cutremur cunoscut? Cel mai mare cutremur cunoscut este cel din Chile. *Pot cutremurele sa produca vulcani? Nu. In casele moderne. Directia de alunecare difera si ea. dar doar daca locuiti in case mai vechi. Apar anomalii ale emisiei de camp acustic infrasonic. Specialistii optimisti considera ca se va ajunge sa se poata prezice cu precizie cutremurele puternice. 2. pisicile. de caramida. orizontala sau oblica in raport cu suprafata Pamantului.. Falii inverse – in care componenta verticala a deplasarii pe planul de falie este in sens invers fata de sensul de actiune al gravitatiei. din 22 mai 1960 cu magnitudinea moment egala cu 9. In functie de tipul de alunecare pe falie cutremurele se impart in: 1. iar cele doua flancuri ale faliei se deplaseaza paralel cu directia de inclinare a faliei. In timpul unui cutremur. Cutremurele pot aparea insa in zone unde se pregateste.Falia este o fractura in crusta Pamantului. *Putem prevedea un cutremur? Sunt cunoscute zonele cu o seismicitate mai mare. In plus. caii. zonele unde sunt amplasate usile nu sunt mai puternice decat alte parti ale casei. ale curentilor magnetotelurici si a emisiei de radon. Pagubele. usile se pot balansa si va pot lovi. Cainii. a cladirilor personale si a locurilor de munca pentru intampinarea unui eventual cutremur major. vitele. sau are loc o eruptie vulcanica. *Se schimba comportamentul animalelor inaintea unui cutremur? Da. de-a lungul careia rocile de pe o parte se pot deplasa fata de cele aflate pe cealalta parte. Majoritatea faliilor sunt rezultatul miscarilor repetate de-a lungul unei perioade mari de timp. Falii de decrosare – in care cele doua flancuri ale faliei se deplaseaza orizontal unul fata de celalalt. aceste cutremure fiind insa produse de vulcan si nu cauzatoare de eruptie. Dar acest comportament poate fi cauzat si de alti factori.7 magnitudine Gutenberg-Richter).

vor fi menţinute în perfectă stare de funcţionare. consemnându-se într-un registru toate defecţiunile ivite şi remedierile efectuate. spumă. În timpul iernii. în timpul iernii se va proceda la recircularea apei la rezervoare. cu materiale izolatoare termice. motoare cu ardere internă etc. Apa folosită pentru stingerea incendiilor trebuie să conţină produse combustibile. Sursele şi reţelele de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor trebuie astfel întreţinute şi exploatate.. Pe rezervorul de apă pentru incendiu se va fixa inscripţia "REZERVOR DE APĂ PENTRU INCENDIU". ca guri de apă.) din apropierea unităţilor se vor amenaja rampe pentru alimentarea maşinilor şi utilajelor de stins incendii. Întreţinerea şi repararea instalaţiilor speciale de stingere a incendiilor se vor face de către echipele de revizie specializate. Pe conductele instalaţiilor de stingere a incendiilor nu se vor suspenda sau rezema diverse obiecte. iar reviziile şi eventualele reparaţii să se poată face cu uşurinţă şi în cel mai scurt timp. 68 . în vederea controlării permanente a existenţei rezervei de apă pentru incendii. Pentru evitarea îngheţării apei în rezervoarele de apă pentru incendiu. . lacuri. iazuri etc. vor fi protejate împotriva îngheţului. bioxid de carbon etc. Ele Rezerva intangibilă de apă pentru stingerea incendiilor. care se păstrează în rezervoare şi castele de apă. de asemenea. mijloacelor. fără să se scoată din funcţiune întreaga instalaţie. nu va fi utilizată în alte scopuri. lacuri. care conţin apă şi sunt expuse îngheţului în timpul iernii şi care nu sunt prevăzute cu posibilitate de încălzire cu abur sau cu apă caldă. având asigurate atât alimentarea continuă cu energie sau carburanţi.. controlându-se în permanenţă această recirculare. asigurându-se în mod permanent debitele şi presiunile necesare pentru stingere şi dotare corespunzătoare cu accesorii de intervenţie. Căminele în care sunt montate robinetele de închidere de la instalaţiile de apă vor fi protejate. care vor face verificări periodice pe baza unui grafic stabilit. iazuri. accesoriilor şi materialelor pentru stingerea incendiilor.INSTALATIILE SI MIJLOACELE DE STINGERE A INCENDIILOR Toate instalaţiile fixe. precum şi cu posibilităţi de racordare a maşinilor de intervenţie pentru stingerea incendiilor. În apropierea acestor instalaţii nu se vor monta conductoare sau cabluri electrice care vin în contact cu conductele de apă. se vor amenaja copci. semifixe sau mobile pentru stingerea incendiilor cu apă. ele trebuie menţinute în stare bună de funcţionare. La sursele naturale de apă (râuri. Elementele instalaţiilor de apă de incendiu. încât să fie ferite de îngheţ. materiale şi dispozitive. hidranţi etc. Pompele şi hidrofoarele instalaţiilor de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor precum şi agregatele de acţionare (electromotoare.). în caz de incendiu. vor fi întreţinute în bună stare de funcţionare. cât şi încălzirea încăperilor în care sunt adăpostite pe timp de iarnă. Este interzis a se face modificări în construcţia instalaţiilor de către persoane necalificate şi fără acordul proiectantului. utilajelor. Aceste rezervoare şi castele de apă trebuie să fie prevăzute cu indicatoare de nivel. la punctele de alimentare cu apă din râuri. conform anexei 2 din partea a II-a. Utilajele şi materialele din dotarea serviciului de pompieri civili vor fi menţinute permanent în bună stare de folosire şi vor fi echipate cu accesoriile necesare. Este interzisă utilizarea în alte scopuri a instalaţiilor. bazine descoperite.

Conductele instalaţiilor fixe de stins incendii. construcţii de producţie sau depozitare din categoriile A. în celelalte încăperi. în magazine sau expoziţii cu exponate combustibile. se asigură. inclusiv în cele prevăzute cu instalaţie automată de stingere. depozite şi atelierele anexe). astfel încât distanţele de la marginea carosabilă până la sursa de alimentare cu apă să fie de maximum 2 m. cu arii construite de minimum 600 m. Ele vor fi cunoscute de către personalul de întreţinere al instalaţiei. ca şi a conductelor respective. B sau C de pericol de incendiu şi au un volum de peste 1000 m. Se va face trimestrial verificarea substanţelor chimice destinate stingerii incendiilor. e. B sau C de pericol de incendiu. cu aria desfăşurată mai mare de 600 m. d.. în depozite comerciale sau industriale. şi mai mult de 4 niveluri. utilizare şi întreţinere a instalaţiilor.. la săli spectacole (numai în sală. În cazul în care se constată anumite defecţiuni la pompe. se vor lua măsuri pentru repararea lor. după caz..c. precum şi construcţii cu săli aglomerate. Păstrarea substanţelor chimice pentru stingerea incendiilor se va face în condiţii care să nu permită alterarea lor. sociale şi de producţie sau depozitare subterane.p.p. parcaje sau garaje subterane pentru mai mult de 20 autoturisme şi cele supraterane închise cu mai mult de două niveluri. . vor fi golite de soluţie şi spălate cu apă imediat după întrebuinţare. În funcţie de categoriile de pericol sau riscurile de incendiu. prin ridicarea presiunii în sistem la presiunea necesară. 69 . Amplasarea hidranţilor interiori se face astfel încât fiecare punct din interiorul încăperilor să fie protejat de cel puţin: . b. construcţii publice. încadrate conform legislaţiei în vigoare. luându-se măsuri de înlocuire a celor alterate. prin care se transportă soluţii spumogene corozive. scenă. construcţii sau spaţii publice. potrivit scenariilor de siguranţă la foc elaborate. din dotarea unităţii.două jeturi: în încăperi sau grupuri de încăperi industriale ce comunică prin goluri neprotejate atunci când acestea se încadrează în categoriile A.un jet. de combustibilitatea şi valoarea construcţiei şi a bunurilor. în clădirile civile cu înălţimi mai mari de 45 m. Se va verifica în fiecare săptămână modul de funcţionare pompelor care refulează apa de incendiu în reţele. Pentru accesul la bazine şi la rezervoare a maşinilor de intervenţie la stingerea incendiilor trebuie să se asigure drumuri şi platforme de acces. f. cu aria construită de cel puţin 600 m.. indiferent de arie şi număr de niveluri. c. În instrucţiuni se va include şi schema de funcţionare a diverselor instalaţii de intervenţie în caz de incendiu. construcţiile închise din categoriile de importanţă excepţională deosebită (A şi B ). administrative. conducte etc. HIDRANTI DE INCENDIU Echiparea cu hidranţi de incendiu interiori a construcţiilor compartimentelor de incendiu şi a spaţiilor. materialelor etc. administrative şi sociale. Dacă se va constata la manometre o pierdere de presiune în timpul efectuării probei. pentru stingerea incendiilor. aparatelor. precum şi depozite cu stive înalte (peste 4 m înălţime). se vor lua măsuri de remediere a cauzelor care au provocat pierderea de presiune respectivă. clădiri înalte şi foarte înalte. investitorii pot stabili necesitatea echipării şi în alte cazuri. pe secţii şi instalaţii tehnologice. la: a. manometre.Se vor întocmi instrucţiuni cu privire la modul de funcţionare. enumerarea de mai sus fiind minimală.p. indiferent de ariile construite şi numărul de niveluri.

având timpul teoretic de funcţionare de 60 minute şi mai mare. Se admite asigurarea cu apă direct din bazine. cu o lungime de maximum 20 m şi. Alimentarea cu apă a reţelelor hidranţi exteriori se face din gospodăriile proprii de apă alcătuite şi dimensionate corespunzător pentru: a) construcţii închise de importanţă excepţională şi deosebite (A şi B). d) construcţii subterane civile. flexibil.. parcaje sau garaje. Hidranţii interiori de incendiu se echipează cu furtun tip C ( O 50 mm) flexibil sau tip B. c) clădiri înalte. Reţelele interioare de hidranţi. indiferent de volum. Persoanele care lucrează în secţiile prevăzute cu hidranţi interiori trebuie să cunoască poziţia şi modul de folosire a acestora. c) grupuri de clădiri cu maximum 5000 locuitori. pulverizat sau mixt. se prevăd cu racorduri fixe. D şi pericol de incendiu. Presiunea minimă la ţeava de refulare – în cazul utilizării dispozitivelor de pulverizare şi a ţevilor de refulare universale – va fi minimum 2. Alimentarea cu apă prin reţelele de hidranţi se poate face prin unul din următoarele sisteme: 70 . f) depozite deschise pentru materiale sau substanţe combustibile cu aria mai mare de 2000 m.Hidranţii interiori amplasaţi în locurile unde se desfăşoară activităţi la lumină artificială şi pe timp de noapte se vor marca prin iluminat de siguranţă. cu suprafaţa incintei mai mică de 20 ha şi care necesită pentru stingerea din exterior un debit de apă de cel mult 20 l/sec. g) depozite cu stive înalte. Accesul la hidranţi nu va fi blocat cu materiale. ţevi simple prevăzute cu ajutaj pulverizator. foarte înalte şi construcţii cu săli aglomerate. b) depozite de material lemnos situate în afara incintelor industriale sau a centrelor populate care necesită pentru stingerea din exterior un debit de apă de maxim 35 1/sec. după necesităţi. ţevi de refulare universale. rezervoarele şi alte surse naturale cu ajutorul pompelor mobile de stins incendii (autopompe sau motopompe) din dotarea serviciului propriu de pompieri pentru: a) construcţii şi instalaţii industriale din categoriile C. mobilier sau utilaje. amplasate în exteriorul clădirilor pentru alimentarea de la pompele mobile de incendiu. Dispozitivele de refulare a apei pot fi: ţevi de refulare simple.p. Reţelele interioare care servesc mai mult de 8 hidranţi pe nivel se proiectează inelare sau cu circuitul închis cu ajutorul a două racorduri la reţeaua exterioară. b) construcţii şi ansambluri de construcţii civile cu mai mult de două niveluri şi volum construit mai mare de 5000 m. de producţie.c. d) colonii de cazare temporară pentru maximum 1000 locuri..5 bari. iar cutiile hidranţilor trebuie să se deschidă uşor. depozitare. Alimentarea hidranţilor exteriori se face din reţelele de distribuţie a apei a localităţilor când se asigură permanent debitele şi presiunile necesare pe timpul normat de funcţionare al instalaţiei. .Aceste jeturi trebuie obţinute din hidranţi situaţi pe acelaşi palier şi în acelaşi compartiment de incendiu. cu dispozitive de refulare a apei sub formă de jet compact. e) construcţii de producţie sau depozitare cu volum mai mare de 5000 mc.

cu racorduri şi garnituri de asamblare. iar locul din jurul lor trebuie să fie liber pentru a fi accesibil în caz de nevoie. Amplasamentul hidranţilor exteriori va fi marcat prin indicatoare. pentru asigurarea în permanenţă a debitului de apă şi a presiunii necesare la stingerea incendiilor. solide (lemn. textile. chei pentru hidranţi şi hidranţi portativi tip B Aceste materiale vor fi păstrate în cutii fixate pe stâlpi lângă hidranţi. Hidranţii trebuie să fie vopsiţi în culoare roşie şi feriţi de lovituri. de la partea inferioară a hidrantului. maximum 120 m la reţelele la care presiunea asigură lucrul direct de la hidranţi. Hidranţii exteriori vor fi dotaţi complet cu accesorii şi materiale necesare. hârtie. când este necesară închiderea acestor vane. Vanele (robinetele) de pe conductele care alimentează hidranţii de incendiu vor fi sigilate în poziţie deschisă. ţevi de refulare tip B.stingerea incendiilor de materiale combustibile. iar pe timp friguros se vor proteja împotriva îngheţului. Reţelele de conducte prin care sunt alimentaţi cu apă hidranţii interiori şi exteriori vor fi menţinute în permanenţă pline cu apă la presiunea de regim a reţelei de apă pentru incendiu.7 bari. Este interzisă menţinerea apei în aceşti hidranţi. La aceste reţele presiunea nu trebuie să fie mai mică de 0. b. Filetul trebuie să păsuiască etanş. Periodic se va face verificarea modului de funcţionare a robinetelor de închidere şi de golire a hidranţilor exteriori. pe pereţii construcţiilor sau pe cărucioare mobile adăpostite de intemperii. se va scoate din circuit un număr cât mai mic de hidranţi de incendiu. conform STAS 297/2. se va proceda la desfundarea orificiului de golire. Hidranţii se amplasează la o distanţă de minimum 5 m de zidul clădirilor pe care le deservesc şi la 15 m de obiectele care radiază intens căldură în caz de incendiu. precum şi la eliminarea cauzei care a produs înfundarea orificiului de golire respectiv. INSTALATII DE STINGERE CU APA PULVERIZATA Instalaţiile de apă pulverizată se prevăd pentru: . reţele la care presiunea poate asigura intervenţia la stingere direct de la hidranţi la debitele de calcul. materiale plastice). În caz de avarii. Capacele şi flanşele hidranţilor vor fi gresate cu regularitate. în funcţie de ipotezele de stingere stabilite. mai ales în timp de iarnă. 71 .a. luându-se măsuri de reparare sau înlocuire a celor defecte. reţele la care presiunea disponibilă la hidranţii exteriori nu poate asigura stingerea directă pentru intervenţie folosindu-se pompe mobile. considerând raza de acţiune a hidranţilor în raport cu lungimea furtunului: a. Hidranţii reţelelor de înaltă presiune vor fi dotaţi cu furtun B în role de 20 m. 150 m în cazul folosirii motopompelor şi 200 m în cazul folosirii autopompelor. Nu este permisă folosirea soluţiei de apă sărată pentru a împiedica îngheţul la hidrant. din cauza efectului coroziv al acestei soluţii. În cazul în care golirea hidrantului nu se produce după închiderea robinetului său. Hidranţii exteriori se vor păstra în stare de curăţenie. fiind goliţi de apă după întrebuinţare. b. Înainte de începerea perioadei de îngheţ se va controla şi asigura buna funcţionare a robinetului interior şi a orificiului de golire de la baza hidrantului. Hidranţii exteriori trebuie să permită servirea tuturor punctelor sau obiectelor ce trebuie protejate.

corodate. precum şi cu încărcătură necorespunzătoare. La vanele subterane acest semn trebuie marcat în căminul vizitare sau pe placa indicatoare. conform instrucţiunilor fabricantului. Pe vane trebuie să fie marcat clar sensul în care ele deschid. În cazul în care sigiliul este rupt. Se interzice utilizarea unor stingătoare deteriorate. în consecinţă. lăzi cu nisip. recipiente pentru lichide combustibile cu temperatură de inflamabilitate a vaporilor mai mare de 60 0 C şi gaze inflamabile etc. amplasate în locuri vizibile. la îndemâna personalului care le foloseşte şi ferite de intemperii şi de alţi factori distructivi. constând în principal din: a.) trebuie să fie în stare permanentă utilizare. măsuri de remediere. târnăcoape. lopeţi. Substanţele pulverulente din stingătoare nu trebuie să fie întărite. care să cunoască întregul sistem. ORGANIZAREA APARARII IMPOTRIVA INCENDIILOR Organizarea apărării împotriva incendiilor în societatile comerciale se realizează printr-un ansamblu de măsuri tehnico-organizatorice. Vanele instalaţiilor trebuie să fie accesibile în orice moment. dotarea. Instalaţiile de stingere a incendiilor cu apă pulverizată şi echipamentele aferente trebuie controlate de către persoane desemnate de conducerea unităţii. 72 . Controlul va fi planificat şi executat riguros. iar ventilele acestora sigilate. prelate ignifugate sau din azbest. uşor accesibile. Se interzice amplasarea mijloacelor de stingere a incendiilor în locuri în care pot fi cuprinse de incendiu imediat după izbucnirea acestuia.) împotriva radiaţiei termice emise de un incendiu învecinat. vana trebuie să fie controlată şi sigilată în poziţie normală. fără supapă de siguranţă. defecţiunile curente să fie în măsură a stabili fără întârziere cauza acestora. trebuie prevăzute scări de acces. căngi. Vanele instalaţiilor vor fi sigilate în poziţie normală de funcţionare prevăzută în schemă.protejarea obiectelor(structuri şi echipamente ale instalaţiilor tehnologice. privind organizarea.. vase cu apă. Pentru sigilare se va folosi sârmă subţire. pietriş etc. control şi constatare a încălcării legii în domeniul apărării împotriva incendiilor şi stabilirea sarcinilor concrete ce le revin astfel încât să fie îndeplinite obligaţiile prevăzute de lege pentru organele de conducere. cu supapa spartă. .). Încărcătura stingătoarelor se verifică periodic. Nisipul destinat pentru stingerea incendiilor trebuie să nu fie umed sau să nu conţină materiale cu dimensiuni mari (balast. încadrarea şi instruirea specifică.prevenirea formării unor amestecuri explozive în spaţii închise sau spaţii deschise. Dacă vanele sunt montate la înălţime. luând. Pe ele sau pe etichete se marchează data verificării. Lăzile cu nisip se vor acoperi cu capace. MIJLOACE DE STINGERE Mijloacele de stingere a incendiilor (stingătoare. Toate vanele trebuie să fie numerotate pentru identificare şi pentru facilitarea inspectării şi marcate cu indicarea tronsonului sau a instalaţiei pe care o deservesc. constatările respective şi măsurile luate consemnându-se în scris în evidenţele destinate verificărilor profilactice. Stingătoarele şi rezervoarele cu apă trebuie ferite de îngheţ. Buteliile cu gaze inerte comprimate trebuie să fie încărcate în permanenţă şi bine închise. desemnarea cadrelor tehnice sau a specialiştilor cu atribuţii de coordonare. cine a executat-o şi tipul încărcăturii. etc.

utilizatorilor şi a oricărei persoane implicate. ori de câte ori apar modificări de natură să înrăutăţească siguranţa la foc. pe toată durata desfăşurării activităţilor didactice. • executarea intervenţiei de stingere. • alertarea forţelor cu care cooperează. despre defecţiunile sesizate la mijloacele tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor din dotarea locurilor de munca. a alimentării cu electricitate. potrivit normelor şi reglementărilor tehnice Angajatii Angajatii trebuie să participe la activităţile de pregătire teoretică şi practică. maşinilor. organizarea echipelor de intervenţie în caz de incendiu. asigurarea mijloacelor financiare necesare desfăşurării activităţii Pentru organizarea şi desfăşurarea activităţii privind apărarea împotriva incendiilor conducătorul unitatii este obligat : • să stabilească prin dispoziţii scrise responsabilităţile şi modul de organizare privind apărarea împotriva incendiilor în unitatea pe care o conduce. instalaţiilor. să cunoască şi să aplice întocmai instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor specifice locului de activitate şi după caz. d. • să aducă la cunostinţa salariaţilor. c. că măsurile de apărare împotriva incendiilor asigurate sunt corelate cu natura şi nivelul riscurilor de incendiu. după caz. e. instruirea periodică a salariaţilor privind cunoaşterea şi respectarea instrucţiunilor de lucru. utilajelor. • să justifice autorităţilor abilitate. • alertarea forţelor de intervenţie proprii. Să respecte instrucţiunile de lucru privind utilizarea substanţelor şi materialelor periculoase. a dispoziţiilor reactualizate. precum şi asupra defecţiunilor şi avariilor tehnice care pot constitui cauze potenţiale de incendiu. atribuţiile stabilite prin planurile de intervenţie în caz de incendiu. • evacuarea şi salvarea persoanelor şi a bunurilor materiale. cu precizarea nominală a sarcinilor ce revin membrilor acestora în legatură cu: • alarmarea şi anunţarea incendiilor. 73 . precum şi a celor care trebuie respectate pe timpul executării lucrărilor periculoase. a regulilor şi măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor specifice activităţllor curente. aparatelor şi echipamentelor aferente activităţii. gaze sau energie termică aferente şi de punere în funcţiune a instalaţiilor de prevenire şi stingere a incendiilor. • alertarea pompierilor militari. • să reactualizeze dispoziţiile date.b. dotarea şi echiparea locurilor de muncă cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor şi menţinerea acestora în stare de funcţionare la parametrii proiectaţi. precum şi a tehnologiilor. Să informeze imediat şefii nemijlociţi sau persoanele cu atribuţii de conducere şi supraveghere a măsurilor de apărare împotriva incendiilor. • efectuarea operaţiilor şi manevrelor de acţionare a funcţionării sau întreruperii.

etc. . . Când aţi recepţionat semnalul de ALARMĂ CHIMICĂ: . gaze. .REGULI DE COMPORTARE LA DEZASTRE ÎN CAZ DE CUTREMUR: În momentul producerii mişcării seismice fiţi calmi şi acţionaţi imediat. electricitate. .înştiinţaţi şi vecinii despre pericol.Pe timpul mişcării seismice mijloacele de transport trebuie oprite.adăpostiţi-vă (izolaţi-vă) în locul stabilit şi etanşaţi-l complet.Nu părăsiţi locuinţa.Dacă aveţi timp întrerupeţi alimentarea cu apă. . .sunetul sirenelor electrice care durează două minute şi se întrerupe de 5 ori .. . Asigurati-va ca o puteti face fara sa va accidentati • Verificati daca nu sunt scurgeri de apa sau gaze si daca alimentarea cu energie a fost intrerupta • Daca s-a produs un incendiu incercati sa-l stingeti sau sa-l localizati • Daca sunteti surprinsi intre daramaturi sau in incinte blocate asteptati cu calm.la părăsirea locuinţei întrerupeţi alimentarea cu electricitate.acordaţi ajutor copiilor şi bătrânilor . .dacă este nevoie utilizaţi şi mijloacele individuale de protecţie. birou sau masă rezistentă.părăsiţi locuinţa şi îndreptaţi-vă către locurile lipsite de pericol. cu rabdare interventia formatiunilor de protectie civila • sa acordati atentie asigurarii unor conditii minime de igiena personala si colectiva pentru a elimina declansarea unor epidemii -Revenirea la locuinta avariata se face cu avizul specialistilor -Participati daca e posibil la actiunile de localizare si inlaturare a urmarilor cutremurului ÎN CAZ DE ACCIDENT CHIMIC: Veţi recepţiona semnalul de alarmare la accident chimic . . urcaţi-vă către părţile superioare ale locuinţei sau pe acoperiş. . .aplicaţi măsurile de protecţie pentru locul de adăpostire. . bunuri şi animale. dinainte stabilite. toc de uşă solid.În afara clădirilor rămâneţi departe de acestea. la ordinul organelor de protecţie civilă părăsiţi zona de pericol sau executaţi evacuarea temporară. .evacuaţi şi animalele din gospodărie sau pe cele din fermele zootehnice în afara zonei de pericol.dacă aţi fost surprinşi de inundaţie.Adăpostiţi-vă. Nu folosiţi ascensorul.La serviciu sau în locurile publice folosiţi pentru adăpostire locurile specificate mai sus din zona în care v-a surprins mişcarea seismică. Nu le părăsiţi. scări) unde vă puteţi accidenta. -Dupa cutremur trebuie sa: • Nu parasiti imediat locuinta . ÎN CAZ DE INUNDAŢII SAU RUPERII BARAJELOR HIDROTEHNICE: La recepţionarea semnalului de alarmă la dezastre (sunetul sirenelor electrice care se întrerupe de 2 ori într-un interval de 2 minute): . gaze.nu luaţi din locuinţă decât lucrurile strict necesare şi obiecte de valoare pentru a vă evacua în timp util.când este necesar. 74 . împreună în locuri stabilite din timp: grindă.dacă este timp. Puteţi fi surprinşi într-un loc (hol. apă. . Nu alergaţi. .

asigurarea unei truse medicale de prim ajutor în care să se includă obligatoriu şi iodura de potasiu. . . depozite de alimente.la găsirea muniţiilor rămase neexplodate sau a unor obiecte ce vi se par suspecte. . . demontarea unor elemente componente ale acestora. . Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă – Telefon 112 . iradiere interna atunci cand s-a ingerat aer sau apa si alimente contaminate radioactive -puterea lor este diminuata de anumite obstacole: otel.asigurarea unui receptor portabil. ridicarea . Principalele surse de risc nuclear sunt:centralele nucleare electrice.acţionaţi cu calm. Prin radio se transmit informatii despre evolutia pericolului radioactiv. In acest fel puteti receptiona comunicatele Protectiei Civile LA GĂSIREA MUNIŢIILOR NEEXPLODATE: Dacă găsiţi pe teritoriul localităţii muniţii rămase neexplodate din timpul războiului vă sunt interzise: atingerea. beton. Primăria.. 75 . iradiind sau contaminand in acest fel populatia si mediul inconjurator peste limitele maxime admisibile. pamant. Semnalul de alarma privind contaminarea radioactive prezinta o serie de 5 semnale de sirena emise la intervale regulate. ANUNŢAŢI DE URGENŢĂ: Poliţia. cartuşe. introducerea muniţiilor în foc.stabilirea şi amenajarea locului de adăpostire şi izolare. cereale furaje.respectarea restricţiilor de consum şi circulaţie în zona de risc. etc. unele categorii de sateliti artificiali care folosesc reactoare nucleare pentru asigurarea energiei necesare. apă.asigurarea unei rezerve de apă şi alimente pentru 1-2 zile.cunoaşterea condiţiilor şi locurilor unde se execută evacuarea. Înainte de producere se impune rezolvarea unor măsuri de protecţie: . reactoarele si unele instalatii nucleare din institutele de cercetare stiintifica. . joaca copiilor cu diferite muniţii (grenade. proiectile etc.. transportul şi introducerea muniţiilor în diferite încăperi.măsuri de protecţie la: animale. timp de 2 minute Cand receptionati acest semnal: -instiintati familia si vecinii despre pericol -aplicati masuri de protectie stabilite -realizati rezerva de apa si alimente -adapostiti-va (izolati-va) in locul stabilit si etansati-l complet -daca este nevoie utilizati si mijloace individuale de protectie -cand este necesar la comunicarea Protectiei Civile parasiti zona de pericol sau executati evacuarea in conditiile stabilite -nu parasiti locul de adapostire decat la recomandarea Protectiei Civile -respectarea restrictiilor de consum si de circulatie in zona de risc -tineti radioreceptorul deschis. Radiatiile radioactive : -au capacitate variabila de penetrare in mediu si organism -nu sunt sesizate de catre organelle de simt -actioneaza asupra organismului prin iradiere externa. . ÎN CAZ DE ACCIDENT NUCLEAR SAU URGENŢĂ RADIOLOGICĂ: Accidentul nuclear reprezinta o raspandire necontrolata a unor cantitati apreciabile de substante radioactive in afara incintei unei instalatii nucleare sau a amplasamentului acesteia. lemn.asigurarea mijloacelor de protecţie individuală pentru toată familia. etc. .cunoaşterea măsurilor de protecţie ce urmează a fi realizate. . liniştiţi-i pe cei din jur.cunoaşterea riscului nuclear în zonă şi sursa de pericol nuclear. lovirea şi mişcarea muniţiilor găsite în pământ sau la suprafaţă.

. ÎN CAZUL AMENINŢĂRILOR CU SUBSTANŢE PERICULOASE: 1. 4. termică. sac de orice fel) şi nu-l descoperiţi.Încercaţi să fiţi calmi. . . Nu scuturaţi sau goliţi conţinutul nici unui plic sau pachet suspect.acţionaţi pentru stingerea incendiilor. PĂRĂSIŢI camera şi ÎNCHIDEŢI uşa sau zona respectivă pentru a evita pătrunderea altor persoane (nu permiteţi apropierea altor persoane). RESPECTÂND REGULILE DE PROTECŢIE CIVILĂ CONTRIBUIŢI LA SALVAREA VIEŢILOR OMENEŞTI! CE ESTE 112 76 . Puneţi plicul sau pachetul într-o pungă de plastic (sac) sau alt tip de cutie. 3. Raportaţi incidentul poliţiei locale la telefon 112. . 2. 6. .hârtie. 5. SPĂLAŢI-VĂ mâinile cu apă şi săpun pentru a preveni împrăştierea pudrei pe corpul dumneavoastră. să nu intraţi în panică.deconectaţi sursele de energie electrică.ÎN CAZ DE INCENDII: . pentru a evita scurgeri ale conţinutului.nu folosiţi apă pentru stingerea panourilor electrice sau a cablurilor electrice. Dacă nu aveţi nici un fel de cutie.Acţionaţi energic pentru salvarea copiilor şi bătrânilor.nu deschideţi ferestrele: oxigenul întreţine arderea şi astfel focul se extinde.anunţaţi pompierii militari la telefon 112. atunci ACOPERIŢI plicul sau pachetul cu un material (haine. .

• Accident de circulatie soldat cu victime sau cu persoane blocate in autovehicule. proprietatea si mediul.Apelarea numarului 112 reprezinta o cale rapida de a comunica cu dispeceratele de urgenta (Politie. • Inundatii. 112 este numarul unic pentru apeluri de urgenta pentru toate statele Uniunii Europene. • Evadari. • Explozii. 112 IN ROMANIA Pentru prima data in Romania este reglementata unitar introducerea numarului european pentru apeluri de urgenta. Pompierilor si Salvarii pentru a salva viata . la care se raspunde in mai multe limbi de circulatie internationala. • Dezertari. • Probleme medicale grave. • Accident de aviatie. • Accident grav la metrou. mobila sau alte sisteme. apelabil gratuit de la terminalele conectate in retelele de telefonie fixa. Sistemul 112 functioneaza la nivelul intregii tari. accidente.Apelarea numarului 112 reprezinta o cale rapida de a comunica cu dispeceratele locale de urgenta (Politie. Ambulanta) in timpul unei situatii de urgenta. • Caderi de la inaltime. fixe sau mobile. Pompieri. • Incendii. • Atac armat. dezastre si alte evenimente care implica interventia rapida a serviciilor specializate Functionarea sistemului de apeluri de urgenta 112 este o necesitate fireasca pentru o tara civilizata care intelege sa-si protejeze cit mai bine cetatenii. urmand ca pentru inceput acesta sa fie introdus in paralel cu cele deja existente. • Tulburarea grava a ordinii si linistii publice. • Surpari de teren. 112. • Trafic si consum de droguri. • Electrocutari. a sistemului tehnic si organizational al receptionarii si transmiterii apelurilor de urgenta referitoare la incendii. • Atentat. Pompieri. • Talharie. 112 IN EUROPA Potrivit Directivei 98/10/EC (ONP: prevederi pentru retele telefonice deschise si serviciul universal in telecomunicatii). • Furturi. dar este si un obiectiv sustinut de toti actorii de pe piata comunicatiilor din Romania. in toate retelele de telefonie. 77 . Se consideră o SITUATIE DE URGENTA atunci când se impune interventia Politiei. Ambulanta) in timpul unei situatii de urgenta. Exemple de situatii de urgenta : • Omor. urgente medicale. • Accident feroviar.

ALI identificarea automata a locatiei: pe monitorul operatorului apar adresa apelantului. Ambulantei si Pompierilor.sistemul identifica numarul de telefon al persoanei care a semnalat cazul.mijloace de interventie.U.pe harta se afiseaza conexiunea caz . locul de unde acesta suna si o serie de informatii suplimentare necesare pentru a exploata toate resursele in vederea gasirii solutiei optime pentru a ajunge in timp util la locul incidentului. 78 . . . incidentul produs si resursele de interventie cele mai apropiate. Operatorul evalueaza urgenta apelantului in functie de informatiile primite si transmite aceste informatii la agentia/agentiile de urgenta abilitate in rezolvarea cazului respectiv. soldat cu victime omenesti . având la dispozitie aplicatia AVL (Localizare Automata a Vehiculelor).Unde este urgenta. Daca este nevoie de interventia tuturor agentiilor. S.De la ce numar de telefon sunati. Apelul la 112 este universal si gratuit. . 112 este numar comun cu Uniunea Europeana. Ei sunt instruiti pentru a asista apelantii in cazuri de urgenta si a-i ajuta in cel mai scurt timp posibil. . Acest lucru este posibil cu ajutorul a doi indici de identificare: ANI identificarea automata a numarului de telefon: pe monitorul operatorului apare numarul postului telefonic de unde apelantul suna.Cum va numiti. . si Canada. . Convorbirile efectuate in sistemul 112 sunt inregistrate Determinarea automata a numarului si locatiei urgentelor permite identificarea apelurilor false si/sau injurioase. .Personalul Centrelor de preluare a apelurilor de urgenta 112 este compus din profesionisti care raspund la apelurile de urgenta 24 din 24 de ore. Modalitarea de procesare a unui caz: .operatorul cere apelantului date despre natura cazului.A. .dispecerii stabilesc rapid mijloacele de interventie care participa la solutionarea cazu-lui. proprietatii. datele preliminare ale cazului sunt transmise simultan. Serviciul de Urgenta 112 are ca obiectiv salvarea:vietii.un cetatean apeleaza 112 pentru a semnala un accident de circulatie grav.se determina numele si adresa abonatului postului telefonic prin cautare automata in baza de date (la fel se procedeaza si in tarile Uniunii Europene. benefic pentru turisti si oameni de afaceri straini aflati pe teritoriul României.Ce urgenta aveti. in functie de natura cazului (aceasta operatiune se realizeaza in 2-3 secunde). Abonatii care apeleaza 112 nu platesc sume suplimentare la factura telefonica Daca sunati la 112 trebuie sa anuntati: . . Numarul de urgenta 112 este gratuit si poate fi apelat din orice retea de telefonie fixa sau mobila. fiind o masura necesara pentru aflarea veridicitatii apelului). mediului CUM FUNCTIONEAZA 112 Centrele de preluare a apelurilor de urgenta dispun de o baza de date care ii ajuta pe operatorii de la 112 sa localizeze apelul. .se transmit toate datele la dispeceratele Politiei. in maximum 2-3 secunde.Unde va aflati.

Intrebativa: Ce trebuie sa fac?. sistemul 112 are capacitatea de a determina automat numarul si locatia dumneavoastra! -parintii trebuie sa ii invete pe copii sa foloseasca telefonul mobil pentru a suna.in cazul in care aveti activata optiunea “Numar ascuns”. Raspundeti corect la intrebarile operatoarei si dati amanunte despre locatia exacta a urgentei (puncte de reper).Dupa furnizarea acestor date trebuie sa ramaneti la telefon pentru a fi pusi in legatura cu agentia de urgenta de care aveti nevoie si pentru a primi eventuale recomandari. Cand sunteti pusi in fata unei situatii de urgenta. s-ar putea sa dati un singur telefon. 112 nu reprezinta doar un numar de telefon. Trebuie sa evitati cu orice pret panica pentru a putea face fata situatiei in mod inteligent. puteti impiedica extinderea unui incendiu in imprejurimi. in caz de urgenta. Daca tineti cont de aceste sfaturi puteti contribui la salvarea unei vieti. puteti preveni o crima sau o infractiune si puteti contribui la prinderea un criminal sau infractor.folositi telefonul cu grija. trebuie sa sunati din nou. CUM SA FITI PREGATITI PENTRU O SITUATIE DE URGENTA Exista probabilitatea ca fiecare dintre noi sa fie nevoit sa foloseasca 112 macar o data in viata. aceasta poate anunta adecvat o urgenta. panica si confuzia. ASIGURATI-VA CA BATERIA TELEFONULUI ESTE INCARCATA! Daca bateria este pe sfarsite. nu disperati! Apelul la 112 va fi preluat de alt operator de telefonie mobila care are acoperire in zona respectiva. nu inchideti pana cand nu vi se spune. In acest caz fiti gata sa furnizati informatii complete despre natura urgentei. . la 112! . pentru a preveni apelarea automata din greseala a numarului 112! . Cand o persoana nu este pregatita sa anunte o urgenta pot aparea frica. puteti apela accidental la 112 si sa nu stiti. Nu uitati ca timpul este extrem de pretios in cazul unei urgente. Evaluati situatia. intelegeti ceea ce se intampla . apoi treceti imediat la actiune. Daca legatura cu numarul 112 se intrerupe. daca o persoana este pregatita si aplica unele principii si proceduri de baza. fiti calmi. Este foarte important sa va concentrati asupra a ceea ce urmeaza sa solicitati si sa raspundeti corect la intrebarile puse de operatoare. insa ATENTIE. CUM FOLOSIM TELEFONUL MOBIL -telefonul dumneavoastra mobil poate fi setat sa apeleze 112 apasand doar pe o tasta. . adunandu-va gandurile. ci un ajutor rapid care depinde de informatiile vitale pe care le oferiti. STINGATOR PORTATIV CU BIOXID DE CARBON ( ZAPADA CARBONICA ) 79 .daca va aflati intr-o zona in care furnizorul dumneavoastra de telefonie mobila nu are acoperire si trebuie sa sunati de urgenta la 112.apelul de la un telefon mobil cu cartela reincarcabila nu furnizeaza inca identitatea dumneavoastra. NU UITATI! INAINTE DE A PORNI LA DRUM. Ramaneti calmi si raspundeti la toate intrebarile. Din fericire.

expozitii . MODUL DE UTILIZARE Pentru punerea in functiune a stingatorului se deschide robinetul buteliei si se indreapta difuzorul catre incendiu . prin furtunul de cauciuc .AGENT DE STINGERE UTILIZAT Acest stingator utilizeaza ca agent de stingere bioxidul de carbon . datorita fenomenului de detenta (trecerea de la un volum mic si presiune mare la volum mare si presiune mica ) . fiind in general utilizat la stingerea incendiilor de natura electrica . biblioteci . temperatura bioxidului de carbon scade sub temperatura de solidificare ( -780C ) si trece in stare solida sub forma de fulgi de zapada carbonica . Acesta este folosit cu ajutorul stingatoarelor cat si in instalatiile fixe . patrunde in difuzor . in muzee . In difuzor . Prin deschiderea robinetului . Zapada carbonica astfel formata este evacuata prin difuzor prin gura acestuia spre focarul incendiului . Controlul incarcaturii se face prin cantarirea stingatorului . NOTA : Exista si stingatoare la care furtunul si difuzorul sunt inlocuite cu o palnie metalica racordata direct la iesirea din robinet . deoarece zapada carbonica este rea conducatoare de electricitate si nu distruge obiectele cu care vine in contact . 80 . se face numai de fabricile producatoare si de atelierele specializate si autorizate . bioxidul de carbon lichid aflat sub presiune iese pe teava sifon si . CONTROLUL INCARCATURII Incarcarea buteliei cu bioxid de carbon la o presiune de 60-75 atm.

trebuie sa fie de 190. Se percuteaza membrana buteliei de CO2 prin lovirea percutorului . In timpul functionarii . Totodata se verifica prin cantarire cantitatea de bioxid de carbon din butelie . Nu se va sta aplecat cu capul deasupra stingatorului . care .STINGATOR PORTATIV CU PRAF SI BIOXID DE CARBON CU BUTELIE INTERIOARA AGENT DE STINGERE UTILIZAT Acest atingator utilizeaza ca agent de stingere produse uscate pulverulente numite FLOREX( bicarbonatul de potasiu + adjuvanti solizi care-i confera stabilitate ) . motoare si instalatii electrice aflate sub tensiune . CONTROLUL INCARCATURII Este necesar ca de doua ori pe an . 81 . recipientul se va balansa usor . se inlocuieste . recipientul se va agita prin rasturnare de cateva ori . Se scoate agrafa (siguranta ) de siguranta . Se prinde furtunul cu mana stanga . Se proiecteaza pulberea la baza focului acoperindu-se intreaga suprafata incendiata . Acest tip de stingator se foloseste la stingerea incendiilor la motoare cu ardere interna . 330 sau 475 g . precum si acolo unde stingerea cu apa este contraindicata . MOD DE UTILIZARE Inainte de folosire . sa se controleze starea prafului din corpul stingatorului si in cazul ca prezinta aglomerari ( bulgari ) sa se treaca printr-o sita deasa . in functie de tipul stingatorului . cand butelia a pierdut circa 20-25 % din greutate .

Se prinde furtunul .STINGATORUL PORTATIV CU PRAF SI BIOXID DE CARBON tip P3 . Pentru evitarea unor accidente in timpul utilizarii stingatorului nu se va sta cu corpul aplecat deasupra acestuia . 82 . Dupa utilizare se va introduce siguranta inapoi si se va trimite la incarcat . MODUL DE UTILIZARE Se agita recipientul prin rasturnare de cateva ori .P6 . Se apasa puternic parghia . Se lasa parghia si se asteapta 5-8 secunde ( aceasta operatie este foarte importanta ) . Se indreapta furtunul ( orificiul de evacuare ) spre baza focului si se apasa parghia . Se trage siguranta .P10 cu functionare prin presurizare AGENT DE STINGERE UTILIZAT Acest stingator utilizeaza ca agent de stingere produse uscate pulverulente denumite FLOREX ( bicarbonat de potasiu + adjuvanti solizi care-i confera stabilitate ).

CONTROLUL INCARCATURII Este necesar ca de doua ori pe an . 20-25 % din greutate . 330 sau 475 g . Totodata se verifica prin cantarire . in functie de tipul stingatorului trebuie sa fie de 190 . cantitatea de bioxid de carbon din butelie . Cand butelia a pierdut cca. sa se controleze starea prafului din corpul stingatorului si in cazul ca prezinta aglomerari ( bulgari ) sa se treaca printr-o sita deasa . care . se inlocuieste 83 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful