P.S.I.

SI SITUATII DE URGENTA

1

REGULI PRIVIND FUMATUL Reglementarea fumatului este obligatorie în cadrul fiecărui agent economic sau al fiecărei instituţii publice şi, când este cazul, la nivelul unităţii administrativ - teritoriale şi se face prin dispoziţie scrisă dată de persoana fizică cu atribuţii de conducere. Pentru situaţiile în care o construcţie sau o amenajare este folosită de mai mulţi utilizatori, reglementarea fumatului se face prin dispoziţie emisă de proprietarul construcţiei sau al amenajării respective, însuşită de utilizatorii în cauză. În dispoziţie se vor menţiona: a. locurile (zonele) cu pericol de incendiu sau de explozie în care este interzis fumatul sau, după caz, accesul cu ţigări, chibrituri sau brichete; b. locurile amenajate pentru fumat; c. persoanele desemnate să răspundă de supravegherea respectării reglementării pe locuri şi sectoare de activitate; d. alte date şi informaţii necesare să fie precizate pentru a diminua pericolul de incendiu. Fumatul este interzis, de regulă, în toate locurile în care nu se admite folosirea focului deschis, prevăzute de prezentele dispoziţii generale, precum şi în: a. spaţiile de cazare comună; b. încăperile cu echipament electronic de calcul, măsură, control şi automatizare; c. încăperile centralelor termice; d, locurile cu schele, cofraje şi eşafodaje, realizate din materiale combustibile; e. lanurile de cereale în faza de coacere şi zonele împădurite. În toate zonele (locurile) în care este interzis fumatul se vor instala indicatoare de securitate specifice, prevăzute de reglementările în vigoare. Locurile pentru fumat stabilite în exteriorul clădirilor nu vor fi amplasate la o distanţă mai mică de 40 m faţă de locurile în care există pericol de explozie (gaze şi lichide combustibile, explozivi, vapori inflamabili etc.), 10 m faţă de locurile în care există materiale solide combustibile (lemn, textile, hârtie, carton asfaltat, bitum) şi 50 m faţă de culturile de cereale păioase în perioada coacerii şi recoltării sau de zonele împădurite. La locurile stabilite pentru fumat se vor prevedea scrumiere, vase cu apă, nisip sau pământ, gropi şi se vor instala inscripţii "LOC PENTRU FUMAT". Scrumierele şi vasele din interiorul clădirilor (coridoare, holuri etc.) se amplasează astfel încât să nu fie posibilă aprinderea materialelor combustibile din apropiere (draperii, perdele, jaluzele etc.). În locurile de muncă unde este permis fumatul se vor asigura scrumiere. Acestea se amplasează astfel încât să nu facă posibilă aprinderea materialelor combustibile din apropiere, cum sunt cele de birotică şi altele. Depunerea în scrumiere, vase sau gropi a altor deşeuri de materiale combustibile (hârtie, carton, textile etc.) este interzisă. Golirea scrumierelor şi a vaselor în coşurile de hârtie sau în alte locuri în care există materiale combustibile este interzisă. Aruncarea la întâmplare a resturilor de ţigări sau chibrituri aprinse este interzisă. Se recomandă să se evite fumatul, în perioadele de relaxare sau de odihnă, în paturi, pe canapele, fotolii etc.

2

STINGATOARE STAS 6695-63 1.GENERALITATI Standardul stabileste clasificarea aparatelor de stins incendii denumite stingatoare, principalele categorii si tipuri ale acestora precum si alte indicatii asupra domeniului de utilizare. 2. CLASIFICARE 2.1. Clasificarea stingatoarelor se face dupa : • substanta stingatoare pe care o contine; • modalitatea de transport; 2.1.1.Dupa substanta pe care o contine : • stingatoare cu apa; • stingatoare cu spuma chimica; • stingatoare cu spuma mecanica; • stingatoare cu gaz inert; • stingatoare cu praf si bioxid de carbon; • stingatoare cu substante chimice lichide; 2.1.2.Dupa modalitatea de transport stingatoarele sunt : • portative; • transportabile; 3.SIMBOLIZARE 3.1.Simbolizarea unui stingator cuprinde simbolul substantei stingatoare si capacitatea stingatorului. 3.2.Simbolul substantelor stingatoare : • Apa……………………………..A • Spuma chimica…………………C • Spuma mecanica……………….M • Gaz inert………………………..G • Praf si bioxid de carbon………...P • Substante chimice lichide………L 3.3.Capacitatea stingatorului : Cantitatea de substanta stingatoare pe care o contine este reprezentata printr-o cifra care este exprimata in litri pentru lichide si in kg. pentru praf si gaze. 4.CATEGORII DE STINGATOARE,CARACTERIZARE 4.1.Stingatoarele cu apa folosesc ca substanta stingatoare apa imbunatatita chimic prin adaugarea unor detergenti. 4.2.Stingatorul cu spuma chimica foloseste ca substanta stingatoare spuma chimica rezultata prin amestecul a doua solutii : una acida (A) si una bazica (B). 4.3.Stingatorul cu spuma mecanica folososte ca substanta de stingere spuma mecanica formata din apa si spumogen sub actiunea presiunii de aer sau de bioxid de carbon. 4.4.Stingatorul cu gaz inert foloseste ca substanta stingatoare bioxidul de carbon sub presiune. 3

4.5.Stingatorul cu praf si bioxid de carbon foloseste ca agent stingator un amestec de substante solide sub forma de pulbere.Evacuarea substantei stingatoare se face cu ajutorul bioxidului de carbon sub presiune, acesta la randul lui avand efect de stingere. 4.6.Stingatorul cu substanta chimica lichida foloseste ca agent stingator tetraclorura de carbon, care se gaseste sub presiune in recipientul stingatorului. STINGATORUL PORTATIV CU PRAF SI BIOXID DE CARBON 1.1.La acest stingator evacuarea substantei se face cu ajutorul bioxidului de carbon sub presiune. 1.2.Stingatoarele portative cu praf si bioxid de carbon se executa in trei marimi, conform tabelului : Caracteristici functionale Masa incarcaturii de praf, kg. Capacitatea buteliei de CO2, l Masa incarcaturii de CO2, g Timpul de evacuare a incarcaturii, s Distanta de proiectare a jetului, m Masa maxima fara incarcatura, kg cu incarcatura, kg Temperatura ambianta corespunzatoare normale Marimea P3 P5 3 5 0,144 0,236 100 175 8 10 3,5 3,5 4 5,25 7 10,25 - 30…. +40 P7 7 0,325 240 13 3,5 6,25 13,25

funct.

METODE DE VERIFICARE SI INCERCARE .Verificarea calitatii materialului se face prin certificatul de calitate eliberat de producatorul materialului.In caz de dubiu se executa incercarile si analizele necesare. .Verificarea aspectului se face cu ochiul liber. .Verificarea dimensiunilor se executa cu instrumente de masurat obisnuite. .Incercarea de rezistenta la presiunea hidraulica a buteliei se executa pe un banc de proba hidraulica, timp de 5 min.Presiunea se ridica treptat pana la 60daN/cm2 (kgf/cm2), se ciocaneste cu un ciocan de lemn dupa care se ridica presiunea pana la 250daN/cm2. In timpul incercarii si dupa incercare, butelia si corpul robinetului trebuie sa ramana etanse: ele nu trebuie sa prezinte scurgeri, fisuri, inceputuri de rupturi, porozitati sau deformari. .Incercarea la presiune hidraulica a recipientului se face supunandu-l la o presiune hidraulica de 18daN/cm2 timp de 3 min.In timpul incercarii si dupa incercare piesele recipientului nu trebuie sa prezinte deformatii vizibile si pierderi de lichid. 4.6.Incercarea de etanseitate a robinetului se face in doua etape : • robinetul complet montat se supune la o presiune de aer de 180daN/cm2 timp de 3 min.Nu se admite formarea de bule de aer in exteriorul robinetului, in pozitie inchis, verificarea se va face cu apa si sapun; • robinetul fara rozeta de manevrare si avand un capac montat la racordul de iesire, va fi supus la o presiune de aer de 180daN/cm2 timp de 3 min.Incercarea se va face manevrand cu o cheie tija in mai multe pozitii, dinte care una deschis.In timpul incercarii si dupa incercare piesle robinetului nu trebuie sa prezinte deformatii vizibile si pierderi de lichid. .Incercarea de rezistenta la uzura a pastilei ventilului se face inchizand si deschizand robinetul de 100 ori 4

95%. argon 0. dacă este in procent de peste 16%. proiectore electrice. Sursele de aprindere sunt factori generatori de energie care contribuie la producerea focului. Ele se clasifica in urmatoarele categorii: •  cu flacara Exemple: focuri in aer liber. oxigen (aer) si o sursa de aprindere. textile. carbune • lichida: ulei.93%. bioxid de carbon .CE ESTE UN INCENDIU ? FOCUL este fenomenul care apare atunci cind. flacara de la aragaz sau flacara din semineu nu sunt incendii Materialele combustibile pot fi de natura: • solida: lemn. propan. motorina • gazoasa: gaz metan. butan Aerul este un amestec de gaze (printre care azot – 78. frecare naturale Exemple: cladura solara. cenusa). Oxigenul este un gaz care intretine arderea. becul. hirtie. se afla simultan o cantitate suficienta de material combustibil. caldura degajata de aparate casnice •  •  •  •  •  de natura electrica Exemple: scintei electrice. Atunci este necesara interventia fortelor si mijloacelor de stingere pentru lichidarea acesuia. in acelasi timp si spatiu. trasnet explozivi si materiale incendiare Exemplu: artificii indirecte Exemplu: radiatia unui focar de incendiu 5 .09%. oxigen – 20. scurtcircuit de natura mecanica Exemple: scintei.  Retine: Nu orice foc este un incendiu Exemplu: Focul de tabara. flacara de la chibrit. benzina. luminare sau aragaz • de natura termica  Exemple: obiecte incandescente (tigara.0. este vorba despre un INCENDIU.03). Cind focul nu mai poate fi controlat.

oxigen (aer) si o sursa de aprindere.PROCEDEE DE STINGERE A INCENDIILOR FOCUL este fenomenul care apare atunci cind.-Răcirea zonei de ardere Metoda se bazează pe folosirea unei substanţe cu temperatură mai joasă şi cu căldură specifică mai mare pentru a prelua căldura necesară continuării procesului de ardere şi pe realizarea contactului direct al agentului de răcire cu stratul de la suprafaţă al materialului sau substanţei combustibile. este vorba despre un INCENDIU. in acelasi timp si spatiu. zăpada 6 . Material combustibil Aer Sursa de aprindere Daca una din laturile triunghiului focului nu exista. Cele mai des întâlnite procedee de stingere a incendiilor sunt: 1. se afla simultan o cantitate suficienta de material combustibil. Se acţionează asupra materialelor combustibile solide şi lichide. Copac Aer Cind focul nu mai poate fi controlat. nu apare focul. Substanţe de stingere utilizate: apa. se spune ca se produce foc atunci cind se formeaza asa numitul TRIUNGHI AL FOCULUI. aer si sursa de aprindere. ale carui laturi egale sunt denumite: material combustibil. Procedeele utilizate de pompieri pentru stingerea incendiilor se bazează pe teoria triunghiului focului. Atunci este necesara interventia fortelor si mijloacelor de stingere pentru lichidarea acesuia. In practica.

prelate. direct în exterior sau prin scări de evacuare.-Reducerea conţinutului minim de oxigen Metoda se bazează pe introducerea de substanţe care nu întreţin arderea. abur. 7 . Se acţionează asupra lichidelor combustibile şi a unor materiale solide. Se acţionează asupra materialelor combustibile în spaţiu închis. arderea încetează. Substanţe de stingere utilizate: CO2. astfel încât prin acestea. Substanţe de stingere utilizate: spumă. ALARMARE SI ALERTARE. EVACUAREA PERSOANELOR . pulberi. în caz de incendiu persoanele să poată ajunge la nivelul terenului sau al carosabilului în timpul cel mai scurt şi în condiţii de siguranţă. INSTALATII DE SEMNALIZARE A INCENDIILOR Pe toată durata timpului de exploatare a construcţiilor căile de evacuare a utilizatorilor şi de acces a forţelor de intervenţie vor fi menţinute libere şi întreţinute corespunzător. La realizarea unui conţinut de 15% O2 în aer.2.-Izolarea materialelor şi substanţelor combustibile faţă de aerul atmosferic Metoda se bazează pe izolarea materialului care arde de aerul atmosferic sau crearea unui strat izolant pe suprafaţa materialului combustibil. nisip. pământ 3. pături. apă pulverizată 4. putându-se opri astfel propagarea incendiului. azot. A DEPOZITELOR DE MATERIALE.-Indepărtarea substanţelor combustibile din zona de ardere Metoda se bazează pe îndepărtarea substanţelor combustibile care vin în contact cu zona de ardere.

coridoare. astfel încât să asigure atât posibilitatea recunoşterii cu uşurinţă a traseului de urmat spre exterior. cât si circulaţia lesnicioasă. atriumuri etc. control. pe coridoare sau pe alte căi de evacuare ale clădirilor nu se admite amenajarea de încăperi ori locuri de lucru. atât ziua cât şi noaptea. care ar putea împiedica evacuarea persoanelor şi bunurilor. de pe coridoare. cunoaşterea operativă a oricăror situaţii ce pot împiedica din motive obiective folosirea acestora în condiţii de siguranţă. Se vor monta indicatoare corespunzatoare la rampele scărilor care duc la demisol sau subsol. reprezintă cerinţa fundamentală referitoare la aceste căi. încăperi tempon. propagă rapid flacăra sau emană mult fum ori gaze şi care nu sunt admise prin reglementările tehnice. vor fi marcate şi căile de circulaţie care duc pe terase. holuri. înlocuirea sau repararea se vor face în cel mai scurt timp şi în condiţii de calitate corespunzătoare. degajamente. Sistemele de autoînchidere sau închidere automată a uşilor de acces în casele de scări închise se vor menţine în bună stare de funcţionare. a persoanelor care le utilizeaza în caz de incendiu. deschiderea uşilor de pe traseul de evacuare a mai mult de 30 de persoane valide trebuie să se facă în sensul deplasării oamenilor spre exterior. menţinându-se descuiate pe toată durata programului de activitate. scări. în caz de incendiu au rolul de a opri pătrunderea fumului. Sistemul de închidere a uşilor de pe traseele de evacuare trebuie să permită deschiderea uşoară a acestora în caz de incendiu. De regulă. gazelor fierbinţi şi propagarea incendiilor pe verticală sau orizontală. la uşile de pe căile de evacuare. vestibuluri. depozitare etc.) vor fi marcate cu indicatoare standardizate. Panourile de geam securizat prevăzute pentru asigurarea evacuării în caz de incendiu (neutilizate în circulaţia funcţională curentă) vor avea plasate în apropiere dispozitive de spargere a geamului. Traseele căilor de evacuare (trecerile prin uşi. La încetarea programului de activitate toate cheile incăperilor se predau la poartă sau la locul de acces în clădire. a unor mecanisme care se pot bloca în timpul funcţionării. În casele scărilor. Este interzisă utilizarea. Cheile vor fi prevăzute cu marcă de recunoaştere uşoară. în refugii sau în alte locuri special amenajate pentru evacuare. precum şi accesul personalului de intevenţie. În cazul defectării lor. evacuare şi intervenţie se menţin în stare de utilizare pe toată durata zilei şi în orice anotimp la parametrii la care au fost proiectate şi realizate. Dispozitivele care asigură autoînchiderea sau închiderea automată a uşilor vor fi verificate periodic şi intreţinute în stare de funcţionare.Căile de acces. unde se depun în ordine pe panoul prevăzut în acest scop. Sunt interzise în exploatare: • înlocuiri ale finisajelor incombustibile de pe traseele căilor de evacuare cu unele din materiale combustibile ce se aprind uşor. a celor cu dispozitive de autoînchidere sau a altor uşi care. astfel încât aceste chei să poată fi identificate şi folosite în caz de necesitate (intervenţie. Uşile de evacuare precum şi celelalte dispozitive destinate evacuării persoanelor trebuie să fie prevăzute cu indicatoare si inscripţii corespunzătoare. Se interzice blocarea în poziţie deschisă a uşilor caselor de scări. verificări etc. Când este cazul. 8 . Cheile uşilor de acces în clădiri şi cele ale încăperilor încuiate se păstrează în locuri sau de persoane desemnate.). neadmiţându-se improvizaţiile. ori la uşile de acces către alte spaţii şi încăperi din care evacuarea nu poate fi continuată.

iar conducătorii unităţilor şi cadrele tehnice vor controla modul în care planul de evacuare este însuşit şi cunoscut de către cei responsabili cu evacuarea persoanelor şi a bunurilor. fişetelor.. dacă se reduce lăţimea acestora sub dimensiunile minime de trecere necesare conform reglementărilor tehnice. precum şi locul de activitate al persoanelor care răspund de evacuare. mochete etc. funcţie de valoarea lor şi de vulnerabilitatea la incendiu. • scoaterea din funcţiune a iluminatului de siguranţă pentru evacuare. • numele şi prenumele. pragurilor sau a altor elemente (covoare. • numărul şi locul în care se află mijloacele de iluminat mobile. • aşezarea pe căile orizontale de evacuare (coridoare) a dulapurilor.). busculadă. • măsurile de siguranţă care trebuie luate la efectuarea evacuării persoanelor şi a materialelor care prezintă pericol deosebit (explozivi. 9 . radiotelefon.). astfel încât în permanenţă să fie asigurat succesul operaţiilor de evacuare. întreţinut şi menţinut permanent în bună stare de funcţionare. • locurile în care urmează să fie evacuate persoanele şi adăpostite bunurile. de transport. Alarmarea şi alertarea în caz de incendiu Pentru alarmarea în caz de incendiu se vor asigura mijloace corespunzătoare de semnalizare ( acustice şi optice) care să asigure anunţarea (alarmarea) personalului şi alertarea serviciului de pompieri civili (atunci când există). • depozitarea de materiale sau obiecte pe coridoare. urmărindu-se ca aceasta să se facă pe alte căi decât cele destinate evacuării materialelor şi astfel stabilite încât să nu îngreuneze intervenţia pompierilor la stingere.) care pot crea dificultăţi în timpul evacuării (împiedicare. pe cât posibil. Pentru asigurarea evacuării rapide şi sigure a persoanelor şi a bunurilor din clădire se întocmesc planuri şi/sau schiţe de evacuare în caz de incendiu. contactul sau coliziunea cu diverse obiecte. Totodată. Iluminatului de siguranţă pentru evacuare cu care este echipată construcţia. • amenajarea unor locuri de muncă sau activităţi pe căile de evacuare. panică etc. prin grija şefilor respectivi. podestele sau rampele scărilor. • încuierea sau blocarea uşilor sau a altor dispozitive destinate evacuării persoanelor. se va asigura posibilitatea de alertare în cel mai scurt timp şi a forţelor de intervenţie prevăzute în planurile de intervenţie (prin telefon. precum şi persoanele însărcinate cu paza acestora. ori a materialelor cu deosebită valoare sau care se deteriorează uşor sub efectele temperaturii (aparate de precizie etc. precum şi alte materiale auxiliare necesare pentru efectuarea evacuării. recipiente pentru gaze sau lichide sub presiune). alunecare. mobilierului etc. curier etc. Planurile de evacuare în caz de incendiu trebuie să cuprindă: • mijloacele prin care se realizează anunţarea (alertarea) persoanelor ce răspund de executarea şi dirijarea evacuării in caz de incendiu. • blocarea sau reducerea în orice fel a gabaritelor căilor de evacuare. Planurile (schiţele) de evacuare vor fi însuşite de persoanele stabilite.). • ordinea în care urmează să se facă evacuarea persoanelor şi a bunurilor.• prevederea pe căile de evacuare a oglinzilor. va fi verificat. • traseele pe care se face evacuarea persoanelor. Acestea se aprobă de conducerea unităţii şi se afişează în locuri vizibile în spaţiile pentru care au fost întocmite. Periodic se efectuează exerciţii practice.

sau se încheie contracte cu societăţi de specialitate atestate. sistemul de alertare respectiv stabilinduse de comun acord (telefon.) se iau imediat măsuri pentru înlăturarea urgentă a acestora şi a cauzelor care le-au generat. după caz. întreţinerile. întreţinerea. cutii terminale etc.). astfel încât să nu se poată realiza legătura cu aceştia. precum şi instrucţiunile de folosire. Cablurile. Se va asigura alertarea în prima urgenţă a serviciului de pompieri civili. bornele etc. la loc vizibil.Personalul va fi instruit pentru a cunoaşte mijloacele de alarmare şi alertare în caz de incendiu. Toate instalaţiile de semnalizare a incendiilor vor fi luate în primire de cadre tehnice de specialitate ( energeticieni. care se numerotează şi înregistrează.). alertare automată de la instalaţia de semnalizare a incendiilor etc. Pentru fiecare tip de instalaţie de semnalizare este obligatorie asigurarea. precum şi numerele de telefon ale personalului de conducere din unitatea respectivă. vor fi marcate corespunzător.). La fiecare centrală de semnalizare a incendiilor se va afişa schema circuitelor detectoarelor automate şi a butoanelor manuale. precum şi a zonelor de acţiune a detectoarelor. trebuie marcate astfel încât să poată fi uşor identificate. în centralele şi posturile telefonice ale unităţilor se va afişa. reviziile şi reparaţiile pe baza unui grafic întocmit şi aprobat. instrucţiunilor tehnice ale producătorului şi reglementărilor de prevenire şi stingere a incendiilor. posturi fixe etc. La centrală se va asigura posibilitatea de alertare a pompierilor. lipsă de alimentare cu energie etc. capabil să ia măsurile necesare în caz de incendiu. Este interzisă blocarea accesului la butoanele de acţionare a semnalizării în caz de incendiu. a conducerii unităţii şi a subunităţii de pompieri militari care are în raionul de intervenţie obiectivul respectiv. conform normei. În încăperile serviciilor de pompieri civili. automatişti etc. precum şi codul de semnale stabilit. Unităţile importante şi vulnerabile la incendiu vor avea menţinută legătura directă cu subunitatea de pompieri militari cea mai apropiată. accidentale. Instalaţii de semnalizare a incendiilor Instalaţiile de semnalizare a incendiilor se vor menţine în permanenţă în stare de funcţionare. conectoarele. Punctele de concentrare a circuitelor ( firide. păstrându-se permanent la locul de amplasare al centralei de semnalizare. ronduri. asigurate împotriva accesului persoanelor neautorizate şi uşor accesibile personalului de întreţinere. Se interzice ca posturile telefonice de la care se alarmează pompierii în caz de incendiu să fie închise sau încuiate. scurtcircuite. respectându-se prevederile proiectelor de execuţie. a butoanelor şi a detectoarelor de rezervă. se vor lua măsuri compensatorii de siguranţă (supraveghere. Exploatarea. 10 . numărul de telefon al subunităţii de pompieri militari.) care vor executa verificările. radiotelefon. Toate constatările şi măsurile luate se menţionează în registrul instalaţiei de semnalizare a incendiilor. În cazul unor defecţiuni (semnalizări intempestive. revizia şi repararea acestora se asigură de către personal atestat. Centralele de semnalizare a incendiilor vor fi în permanenţă supravegheate direct (local) sau indirect (de la distanţă) de către personal competent. Pe timpul cât din cauza unor defecţiuni instalaţia este scoasă parţial din funcţiune.

Deşeurile şi reziduurile combustibile. Se colectează: 11 . se colectează ritmic. astfel încât la locurile de muncă să fie în permanenţă curăţenie. . utilizate ori rezultate din procesul tehnologic. REZIDUURILOR COMBUSTIBILE ŞI A AMBALAJELOR ŞI DISTRUGEREA LOR.COLECTAREA DEŞEURILOR. dar obligatoriu la terminarea schimbului şi se depun în locurile destinate depozitării sau distrugerii lor.

a deşeurilor. ambalajele care prezintă pericol de incendiu sau de explozie (lemn. din canale sau din alte locuri. Aceste crematorii trebuie să posede autorizaţiile prevăzute de lege. reziduurilor şi a ambalajelor specifice activităţii. maşini şi utilaje. nominalizarea. maşini.chimice ale acestora. sau se neutralizează de restul conţinutului cu materiale adecvate şi se depozitează în locuri special destinate. c. reziduurile şi ambalajele combustibile. cu asigurarea distanţelor de siguranţă fără de clădiri. depunerile de grăsimi. d. cu respectarea prevederilor în vigoare şi ale prezentelor dispoziţii generale. vopsele. rumeguş etc. se colectează în cutii sau în vase metalice ori cu căptuşeală metalică interioară. GENERALITĂŢI. pot fi distruse prin foc deschis sub supraveghere. scamele sau resturile textile şi alte deşeuri combustibile depuse (acumulate) pe pardoseli. reziduurilor şi a ambalajelor. după caz. b.). pereţi. utilaje. prevăzute cu capac. ALUNECĂRILE DE TEREN 1. clădirile. şi alte materiale combustibile. Gestionarea acestora presupune: a. reziduurile şi ambalajele combustibile. c. canale sau alte locuri. instalaţii. suprafeţe împădurite şi alte materiale combustibile. metalice pentru produse inflamabile. e. culturile agricole. desemnarea personalului responsabil cu gestionarea lor.a. instalaţiile. d. reziduurile şi ambalajele combustibile. Deşeurile. se vor depozita. care degajă prin ardere substanţe sau compuşi periculoşi pentru viaţă sau pentru media. care se reutilizează. 12 . scurgerile de lichide combustibile de pe sol. suprafeţele împădurite. pardoseli. instalaţii. locurile de depozitare şi modul de distrugere sau de valorificare. de pe elementele instala(iilor de evacuare. bumbac. Ambalajele metalice. Deşeurile. lacuri etc. Deşeurile. care conţin astfel de produse. din material plastic sau din sticlă reutilizabile se curăţă. câlţi.). Pentru orice tip de activitate se stabileşte modul de gestionare a deşeurilor. pulberile. se vor distruge prin ardere în crematorii amenajate şi amplasate astfel încât să nu pună în pericol viaţa oamenilor. care nu se mai reutilizează. indicarea regimului de colectare şi curăţare. carton. precum şi maculatură de birotică. carbid etc. culturi agricole. instalaţii. amplasate în locuri fără risc de incendiu şi marcate. aparatură. Deşeurile şi reziduurile de lichide combustibile sau cele din materiale solide (cârpe. în raport de natura şi de proprietăţile fizico . b. rumeguşul şi talaşul. completarea datelor noi la apariţia oricăror modificări de situaţii. se spală.

De asemenea. iar 25 hectare de teren şi unele drumuri au fost puternic degradate. 21 au fost grav avariate. În tara noastră cea mai importanţă şi cunoscută alunecare de teren a constituit-o deplasarea Vârfului Suhardelului care a dus la bararea râului Bicaz şi formarea Lacului Roşu. deplasarea terenului de la Vârfuri a afectat centrul civic al localităţii. Suprafaţa totală supusă alunecărilor de teren este apreciată la 900. Dacă alunecările de teren de la Malul cu Flori nu au produs pierderi mari.5m/zi – 1.5m/zi • moderată = 1. la pătrunderea în lac. • alunecări tip curgeri de teren. ( detritus = material rezultat din fărâmiţarea rocilor prin acţiunea agenţilor externi ) e) după cauza care le generează: 13 . Deplasările rocilor se pot produce de-a lungul pantei sau lateral.5m/lună • lentă = 1.3m /min – 1. CLASIFICAREA ALUNECĂRILOR DE TEREN. dealuri. lucrări de hidroamelioraţii sau alte rambleuri construite de oameni. Au fost distruse 110 case. • Alunecări detrusive – evoluţie în direcţia acumulatului de alunecare – caracter progresiv. Alunecări de teren de amploare s-au produs la Malul cu Flori în iunie 1979 şi Vârfuri în februarie 1980 – ambele în judeţul Dâmboviţa. 2.Alunecările de teren reprezintă deplasări ale rocilor care formează versanţii unor munţi. Primele 3 cazuri au fost declanşate de precipitaţii puternice. alunecările de teren pot bara cursul unor ape curgătoare. Zameş (în 1992) în judeţul Bacău şi Izvoarele (august 1993) în judeţul Galaţi.06m/an • extrem de lentă < 0.5m/an • foarte lentă = 1. d) după direcţia de evoluţie a alunecării pe versant: • alunecări deplasive de la baza versantului în direcţia opusă deplasării acumulatului. ca urmare a unor fenomene naturale sau chiar ca urmare a unor activităţi umane. În tara noastră. alunecările de teren sunt destul de răspândite. Alunecările de teren nu produc pierderi şi distrugeri la fel de mari ca alte dezastre. în mod brusc a unui volum mare de rocă.5m/lună – 1. ele sunt însă periculoase putând conduce la distrugerea unor construcţii prin deplasarea stratului de roci sau prin acoperire.5m/an –0.000 hectare. Se poate face: a) după adâncimea suprafeţei de alunecare: • de suprafaţă < 1 m • de mică adâncime = 1-5 m • adânci = 5-20 m • foarte adânci > 20 m b) după viteza de manifestare a fenomenului: ( viteza de alunecare ) • extrem de rapidă ( bruşte ) > 3 m/s • foarte rapidă = 3 m/s-0. creând lacuri de acumulare temporare sau permanente.deci caracter regresiv. pot produce chiar distrugerea unor baraje prin formarea unui val puternic.06m/an c) după distanţa de deplasare: • alunecări propriu-zise.3 m/min • rapidă = 0.

• artificiale: generate de acţiunea omului. fluviale. • Blocarea parţială sau totală a albiei unui râu şi formarea unor acumulări de apă cu pericol de inundaţii. MĂSURI DE PREVENIRE. creându-se în acest fel posibilitatea realizării măsurilor de protecţie. gaze. CAUZELE ALUNECĂRILOR DE TEREN. atunci când straturi de pământ cu oarecare coeziune sunt aşezate pe roci moi care-şi pierd o mare parte din rezistenţă în timpul cutremurului. etc. realizarea unor construcţii în vecinătatea unor versanţi. Cauzele alunecările de teren pot fi: a) naturale: • modificarea nivelului apelor subterane. 5. ducând la prăbuşirea (alunecarea) versantului. • Mişcarea seismică. • Despăduriri şi decopertări ale vegetaţiei. excavaţii. • tasări de construcţii de diferite feluri.6 m/an. • Blocarea unor căi de comunicaţii (feroviare. b) generate de activitatea omului: • realizarea unor lucrări de investiţii în apropierea versanţilor. PROTECŢIE ŞI INTERVENŢIE ÎN CAZUL ALUNECĂRILOR DE TEREN. • ploi torenţiale. Poate fi presupusă deplasarea unor straturi de roci. 4. EFECTELE ALUNECĂRILOR. • cu semne exterioare de manifestare – cu viteze medii sau lente şi se caracterizează prin: • căderi de stânci. Aceasta generează pe lângă fenomenul descris mai sus şi un alt fenomen numit lichefierea nisipurilor saturate. Măsurile planificate pentru prevenire. etc.). protecţie şi intervenţie în cazul alunecărilor de teren sunt similare celor aplicate în caz de cutremur. modificând echilibrul de moment al versantului. O particularitate o constituie faptul că evenimentul nu se desfăşoară chiar prin surprindere. în zonele de risc. datorită lichefierii. Acest fenomen are particularitatea de a produce alunecări chiar în terenuri orizontale. prăbuşiri ale unor grote. etc. Alunecarea de teren din această cauză se datorează faptului că încărcarea terenului creşte semnificativ cu realizarea unor construcţii. explozii. rutiere. micşorând-o astfel încât aceasta nu se mai poate opune acţiunii greutăţii versantului şi a celorlalte încărcări verticale. f) după modul de manifestare: • fără semne exterioare de manifestare – caracter brusc. mişcări tectonice. eroziuni puternice. • ejectări de apă şi nisip. • crăpături şi fisuri.• naturale: produse de ploi torenţiale. Efectele manifestate ale alunecărilor de teren sunt: • Distrugerea parţială sau totală a construcţiilor de orice fel (tip). canalizare. fenomen caustic). Alunecările de teren se pot desfăşura cu viteze foarte variate între 3 m/s şi 0. 14 . 3. lucrări hidrotehnice sau de hidroamelioraţii. • Eroziunea se datorează acţiunii apei sub diferite forme (infiltraţie. Aceste activităţi duc la creşterea umidităţii versantului şi prăbuşirea acestuia prin slăbirea forţelor de coeziune dintre particule. • Distrugerea parţială sau totală a reţelelor de edilitare (apă.). Aceste fenomene acţionează asupra coeziunii manifestate între particule.

• informarea populaţiei asupra situaţiei existente. cazării şi asigurării asistenţei medicale a sinistraţilor. Pentru prevenirea şi protecţia urmărilor dezastruoase ale alunecărilor de teren sunt necesare următoarele măsuri: • realizarea din timp a intervenţiilor necesare stabilirii condiţiilor de apariţie şi dezvoltare a lor. • continuarea activităţii de ajutorare a sinistraţilor. În acţiunile de intervenţie în afara cazurilor particulare se va urmări recuperarea bunurilor materiale şi refacerea avariilor. Salvarea supravieţuitorilor din clădirile acoperite se realizează în condiţii similare acţiunilor preconizate intervenţiei în cazul cutremurelor de pământ. • preconizarea şi planificarea din timp a măsurilor corespunzătoare de protecţie: • asigurarea unui sistem de drenare a apei din masivul versantului printr-un sistem de drenuri. b) faza de declanşare a dezastrului cu următoarele activităţi: • alarmarea populaţiei din zona de dezastru. • împădurirea şi înierbarea versanţilor (se pot folosi şi plase geotextile sau geosintetice). • pregătirea populaţiei. 15 . PROTECŢIEI ŞI INTERVENŢIEI ÎN CAZ DE ALUNECĂRI DE TEREN. • Informarea curentă a populaţiei din zona de risc. protecţie şi intervenţie în cazul alunecărilor de teren cuprinde 3 faze: a) faza predezastru: cu următoarele activităţi principale: • constituirea comisiei de apărare împotriva dezastrelor şi instruirea pe această linie a personalului propeiu. a forţelor şi mijloacelor de intervenţie conform planului de protecţie şi intervenţie. • planificarea şi coordonarea acţiunilor de refacere a infrastructurii economice şi sociale afectate. • inventarierea şi supravegherea surselor potenţiale de producere a alunecărilor de teren. • organizarea hrănirii. • organizarea şi conducerea evacuării populaţiei şi a bunurilor materiale afectate din zona de dezastru. ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA PREVENIRII. c) faza postdezastru cu următoarele activităţi: • inventarierea şi evaluarea efectelor şi pagubelor produse. un rol însemnat revine acţiunilor de observare a condiţiilor de favorizare a alunecărilor de teren şi alarmarea (avertizarea) populaţiei în timp util realizării protecţiei. • aplicarea procedeelor adecvate de ţinere sub control. • evitarea amplasării unor obiective industriale sau a altor construcţii în zonele în care asigurarea stabilităţii stratului nu se mai poate realiza sau este foarte costisitoare. • executarea lucrărilor de împădurire şi înierbare în zonele potenţiale de risc sau a altor lucrări de acest tip. Activitatea de prevenire. • stabilirea şi asigurarea funcţionării sistemului informaţional pe plan local pentru alarmare în caz de dezastre. Ponderea fiecărei faze depinde în principal de viteza de manifestare a alunecărilor de teren. 6.Deci.

iar în cazul vitezei de alunecare mare. 16 . dacă viteza de alunecare este mică vor prevala activităţile din faza predezastru.Astfel. vor prevala activităţile din faza postdezastru.

Daca in compunerea substantelor si materialelor combustibile intra azotul .EVACUAREA FUMULUI IN CAZ DE INCENDIU “PERICOLE PENTRU OAMENI” Produsele de ardere si de descompunere care rezulta in timpul incendiului sunt . ori printr-o combinatie a celor doua metode . Se poate prezenta ca o emanatie slab colorata care contine produse de descompunere sau de condensare . petrolului . indica prezenta in fum a unor substante toxice . organizat sau mecanic . oxigenul . Astfel daca fumul este alb inseamna ca el contine vapori de apa . de bauturi alcoolice . din vapori si gaze care dau un colorit caracteristic . alba . oxidul de carbon . Un gust astringent . extrem de fine . miros si gust . benzinei si a altor produse petroliere . una din directiile de propagare a incendiului este directia in care se indreapta fumul . sau sub forma unor nori negri incarcati cu funingine . realizand circulatia aerului in spatiul considerat si evacuarea fumului in raport cu aerul introdus sau prin diferenta de presiune intre spatiul protejat si cel incendiat pus in depresiune . cu miros de usturoi . anhidrida formica . acid cianhidric . dioxidul de carbon . magneziu . Evacuarea fumului se realizeaza prin canale ( ghene ) colectoare . in general . sulful . aspectul si natura componentilor . de marimea focarului si de conditiile de ventilatie . Introducerea aerului se poate asigura prin : • goluri practicate in fatade • usile incaperilor cu acces spre exteriorul constructiei 17 . clorul . vapori de apa si carbon liber sub forma de particule solide . galbena sau de alt fel . Prin desfumare ( evacuare fum ) se urmareste extragerea din spatiile incendiate a unei parti din fumul si gazele de ardere in scopul asigurarii conditiilor de evacuare a utilizatorilor si a folosirii mijloacelor de interventie la stingere . intepator de migdale . Fumul degajat la incendii difera in mare masura in ceea ce priveste concentratia . Fumul cenusiu catre negru provine din arderea lemnului . fosforul . In raport de culoarea fumului . Fumul cenusiu cu miros intepator neplacut provine din arderea tesaturilor . de miros si de gust se poate stabili natura materialului care arde . parti componente ale fumului . flacarii si o serie de gaze ca produse de ardere . Deplasarea fumului pe verticala sau pe orizontala intr-o cladire se poate datora : • tirajului care se creaza in caz de incendiu • functionarii instalatiei mecanice de ventilatie sau conditionare • presiunii curentilor de aer Propagarea rapida a arderii poate fi asteptata in acele directii in care fumul se deplaseaza cu viteze mari Asadar . bioxid de sulf .Cantitatea de funingine care se formeaza in timpul arderii incomplete este variabila si depinde de natura combustibilului . Fumul ca produs vizibil al majoritatii produselor este format din particule nearse ale materialului ce arde . Fumul negru se degaja pe timpul arderii gudronului . In principiu desfumarea se asigura prin tiraj natural . hidrogen sulfura etc. asfaltului . De obicei in compozitia fumului intra azotul . dulce sau amar . paielor si fanului . Fumul galben – alb este emanat pe timpul arderii hartiei . florul si siliciu . precum si de limitare a propagarii incendiilor . in compozitia fumului vor exista produse ale arderii si ale descompunerii termice sub forma de oxizi de azot . Fumul galben brun se degaja pe timpul arderii combinatiilor de azot si este foarte toxic . oxid de magneziu . o culoare albastra .

actionarea automata a dispozitivelor de evacuare a fumului si gazelor fierbinti trebuie sa se faca dupa declansarea instalatiilor de stingere . Dispozitivele de captare si evacuare a fumului in caz de incendiu vor respecta prescriptiile privind adancimea de aspirare si suprafata libera normata . evacuarea gazelor fierbinti se va asigura obligatoriu prin ochiurile mobile ale acestora . In constructii prevazute cu instalatii automate de stingere .• goluri ( guri ) de introducere . care indeplinesc conditiile dispozitivelor de evacuare . Desfumarea prin tiraj mecanic se asigura prin evacuarea mecanica a fumului si introducerea naturala sau mecanica a aerului . racordate sau nu la canale si ghene . In constructii prevazute cu luminatoare . REGULI PENTRU SEZONUL RECE 18 . Desfunmrea mecanica poate fi asigurata si prin realizarea suprapresiunii in spatiul protejat de fum . sau cu sisteme mecanice de evacuare a fumului . In general spatiile accesibile publicului vor fi astfel realizate si protejate incat sa fie ferite de fum in caz de incendiu . Desfumarea prin tiraj natural a casei de scari inchise se realizeaza prin deschiderea automata sau manuala a dispozitivului de evacuare a fumului si a gurii de introducere a aerului . respectiv 5% din aria construita a casei de scari . Incaperile de depozitare a materialelor si substantelor combustibile solide cu aria mai mare de 36 m² precum si casele de scari de evacuare si incaperile tampon fara lumina naturala se prevad cu dispozitive de evacuare a fumului reprezentand min 1% din aria dispozitivului . astfel incat sa asigure circulatia aerului in spatiul protejat si evacuarea fumului .

a gazelor sau apei pentru stingerea incendiilor. Se vor asigura uneltele şi accesoriile pentru deszăpezirea drumurilor şi a căilor de acces. e.Înainte de începerea sezonului rece se vor controla şi se vor înlătura defecţiunile constatate. Căile de acces şi accesul la sursele de apă sau la dispozitivele de punere în funcţiune a instalaţiilor de stingere se vor curăţa de zăpadă şi gheaţă. asigurându-se menţinerea permanent liberă a acestora. d. instalaţiilor şi a sistemelor de încălzire existente la agenţi economici. dispozitivelor de încălzire a armăturilor de siguranţă de la rezervoarele de lichide combustibile sau gaze lichefiate. b. instituţii publice şi la gospodăriile populaţiei (surse de căldură. conductelor şi furtunurilor de aburi de la instalaţiile de stingere. instalaţiilor de încălzire din încăperi în care sunt montate instalaţiile de stingere cu apă. de evacuare şi de intervenţie. asigurându-se buna funcţionare a: a. serpentinelor de încălzire cu aburi sau apă caldă a căminelor. luate pe timpul sezonului rece PRINCIPALELE TIPURI DE DEZASTRE ŞI CARACTERISTICILE ACESTORA 19 . conducte. c. Personalul destinat să răspundă de aprinderea şi de stingerea focurilor va fi instruit asupra regulilor ce trebuie respectate şi. rezervoarelor de depozitare a lichidelor combustibile. vor fi protejate împotriva îngheţului. precum şi a celor din diverse instalaţii de producţie şi auxiliare.). care sunt expuse îngheţului în timpul iernii şi nu sunt prevăzute cu dispozitive fixe de încălzire. corpuri şi elemente de încălzire. coşuri şi canale de fum etc. precum şi cele de depozitare a substanţelor chimice de stingere şi din spaţiile de garare a autospecialelor. sobe. Componentele instalaţiilor de stingere cu apă. respectiv.

Geneva. fie după cauză (naturale sau antropice). UN. erupţii vulcanice. Dezastrele se pot clasifica fie după modul de manifestare (lente sau rapide). ca fenomene de masă . războiul (inclusiv terorismul). provocate de accidente. Hazard = fenomen rar sau extrem de natură umană sau naturală care afectează viaţa. accident = întâmplare neprevăzută venită pe neaşteptate. lipsa de educaţie. datorat acestuia. În această categorie sunt cuprinse: cutremurele. incendiile de masă şi exploziilor. produse în mod brusc. Conform acestei terminologii.  climatice (cicloane. nucleare.Generalităţi Prin dezastre se înţelege: a) fenomene naturale distructive de origine geologică sau meteorologică. curmând o situaţie normală. structuri de urgenţă birocratice etc. accidentele majore la utilaje şi instalaţii tehnologice periculoase. alunecări de teren). Conform terminologiei adoptate de OCHA/ONU (Internationally agreed glossary of basic terms related to disaster management. efrişare păduri). 2. asupra mediului înconjurător. secetă). accident complementar= accident care are loc pe timpul sau după desfăşurarea unui dezastru naturale. epidemii şi accidente industriale. IDNDR. ori îmbolnăvirea unui număr mare de persoane sau animale. materiale sau modificări nefaste ale mediului. În acestă categorie sunt cuprinse: acccidentele chimice. hazard =  geologice (cutremure. sărăcie. fragilitatea economiei. pantele unor lucrări de hidroamelioraţii sau a altor lucrări de îmbunătăţiri funciare. în subteran. căderile de obiecte cosmice. intereselor şi scopurilor prioritare ale părţilor implicate (separat sau împreună). având drept cauză activitatea umană. care nu poate fi refăcută prin resursele acesteia. se mai definesc: criza = situaţie internă sau externă a cărei evoluţie poate genera o ameninţare asupra valorilor. creşterea populaţiei. b) evenimente cu urmări deosebit de grave. 1992). biologice.alunecare de teren = deplasare a rocilor care formează versanţii unor munţi sau dealuri. deşertificare. degradarea mediului. 20 . produse în mod brusc. avarii la construţiile hidrotehnice sau conducte magistrale. generând pierderi umane. de mediu (poluarea mediului. accidente majore şi avarii mari la reţelele de instalaţii şi telecomunicaţii. epizootii. inundaţiile şi fenomenele meteorologice periculoase. epidemiile şi epizotiile. O altă formă de a defini dezastrele este formula următoare: Dezastrele=Vulnerabilităţi+Hazard Termenii formulei au următoarele semnificaţii: Vulnerabilităţi = urbanizare. ca fenomene de masă. ori îmbolnăvirea unui număr mare de persoane sau animale. Definiţii pentru fenomene naturale distructive de origine biologică sau meteorologică. alunecările şi prăbuşirile de teren. proprietăţile şi activitatea umană iar a cărui extindere poate duce la dezastre. inundaţii. prin dezastru (similar catastrofă) se înţelege: gravă întrerupere a funcţionării unei societăţi.

. . . . meteoriţi sau comete. stocării sau transportului acesteia. .fenomene meteorologice periculoase = fenomene meteorologice care afectează violent zone relativ mari de teren pe termen lung. care prin mărimea şi durata sa provoacă victime umane şi distrugeri materiale ce dereglează buna desfăşurare a activităţilor social-economice din zona afectată. în urma căreia se produc însemnate pierderi de vieţi umane.epidemii = răspândirea în proporţii de masă a unei boli transmisibile la animale.cutremur = ruptură brutală a rocilor din scoarţa terestră. care generează o mişcare vibratorie a solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri materiale.inundaţii = acoperirea terenului cu un strat de apă în stagnare sau mişcare. . datorită mişcării plăcilor tectonice.reabilitarea facilităţilor economico sociale afectate. peste limitele admise. . .măsuri operative urgente de intervenţie după declanşarea fenomenelor periculoase cu urmări deosebit de grave. ducând la numeroase victime şi mari pierderi materiale. . 21 .accident biologic = eliberarea necontrolată în mediul înconjurător a unui agent patogen pe timpul producerii. stocării.incendii de masă = ardere declanşată natural sau artificial. manipulării sau transportului acestuia.reducerea (pe cât posibil evitarea) pierderilor posibile generate de diferitele dezastre.măsuri de intervenţie ulterioară pentru recuperare şi reabilitare. pagube materiale şi degradarea mediului ambiant.realizarea unei refaceri economico-sociale cât mai rapide şi durabile.alarmare. datorită neglijenţei umane. . Apărarea împotriva dezastrelor comportă: . animale.căderi de obiecte cosmice = pierderi umane sau distrugeri materiale generate de impactul produs asupra pământului de prăbuşire a unor sateliţi. în aval de locaţia acesteia. cât şi pagube materiale. . . precum şi pagube materiale. victime umane. populaţiei sau a mediului înconjurător. - 3. Definiţii pentru evenimente cu urmări deosebit de grave asupra mediului înconjurător provocate de accidente . care generează distrugerea acestor căi de comunicaţii. .declanşarea dezastrelor. .măsuri de prevenire şi de pregătire pentru intervenţie. Etapele apărării împotriva dezastrelor: . . . provocând pierderi de vieţi omeneşti.dezvoltarea societăţii. .accidente majore pe căile de comunicaţii = întreruperea temporară a circulaţiei.accident nuclear = eveniment care afectează instalaţia nucleară şi poate provoca iradierea şi contaminarea personalului acesteia. .intervenţia.avarii majore la reţelele de instalaţii şi telecomunicaţii = distrugerea parţială a reţelelor de instalaţii şi telecomunicaţii datorită acţiunii umane sau naturale.pregătire pentru limitarea efectelor dezastrelor.asigurarea unei asistenţe prompte şi calificate a victimelor. .accidente majore la utilajele tehnologice periculoase = distrugerea sau avarierea unor utilaje tehnologice. animale. Scopurile apărării împotriva dezastrelor: .accident hidrotehnic = funcţionare defectuoasă a unei construcţii hidrotehnice ce duce la pierderi de vieţi umane şi distrugeri materiale. .accident chimic = eliberarea necontrolată în mediul înconjurător a unei substanţe toxice pe timpul producerii.

.măsuri de pregătire specifice: înştiinţarea populaţiei.evacuarea populaţiei şi a valorilor de patrimoniu. pregătirea şi antrenarea populaţiei privind normele de comportament în caz de cutremur. .efecte: distrugeri materiale (distrugerea sau avarierea unor clădiri sau a altor tipuri de infrastructură. .pregătirea operativă a factorilor cu drept de decizie. c) Principalele măsuri de intervenţie în caz de dezastre: . lichefieri ale terenului şi alunecări de teren.optimizarea activităţii structurilor care asigură coordonarea şi conducerea acţiunilor de prevenire. Cutremur .coordonare acţiunilor de căutare-salvare (deblocare-salvare în caz de război). 4. a) Principalele măsuri de prevenire a dezastrelor: . contaminarea apei potabile şi probleme de asigurare a condiţiilor sanitare minime de supravieţuire). b) Principalele măsuri de protecţie împotriva dezastrelor: .dezvoltarea cercetării ştiinţifice în domeniu. replici seismice.caracteristici generale: mişcare vibratorie generată de undele seismice care poate genera prăbuşiri de teren. Mai jos sunt detaliate componentele principale ale acestor fişe pentru dezastrele caracteristice ţării noastre. . clădiri cu structuri de rezistenţă antiseismică neadecvate (defecte de proiectare sau executare). .realizarea unor acorduri internaţionale privind asistenţa umanitară în caz de dezastre. informarea redusă (în special a populaţiei) despre cutremure. densitate mare de locuinţe şi populaţie pe suprafeţe reduse. .continuarea pregătirii.factori de vulnerabilitate: construirea de localităţi în zone cu risc seismic ridicat. .exerciţii şi aplicaţii cu forţele şi mijloacele destinate intervenţiei. Predictibilitatea se bazează pe monitorizarea activităţii seismice. . .. incendii. accidente hidrotehnice. la nivel central şi local. informarea. etc.predictibilitate: se pot realiza prognoze pe termen lung şi mediu cu o mare probabilitate de reuşită.instruirea populaţiei privind normele de comportament în caz de dezastru. pierderi umane ( procent ridicat mai ales în zonele des populate sau pentru clădirile prost conformate antiseismic). tsunami. sănătate publică (număr ridicat de persoane ce necesită intervenţii chirurgicale. Pe termen scurt prognozele au o probabilitate de reuşită redusă. Fişele caracteristice ale principalelor tipuri de dezastre Acest tip de fişe au fost elaborate de către specialiştii OCHA/ONU. .).distribuirea ajutoarelor umanitare. .cercetare zonei afectate. . 22 . .realizarea lucrărilor de apărare specifice fiecărui tip de hazard. întocmirea şi exersarea măsurilor cuprinse în planurile de protecţie şi intervenţie. .măsuri de reducere a riscului: proiectarea lucrărilor de investiţii conform normelor de zonare seismice. acordarea asistenţei medicale de urgenţă.includerea problematicii privind apărarea împotriva dezastrelor în strategiile de dezvoltare ale societăţii. . istoricul acesteia şi observaţii în teren.crearea şi administrarea taberelor de sinistraţi. alunecări de teren etc.

. fenomene meteorologice periculoase. înălţimea viiturii. pot fi estimate zonele de risc. . lipsa sistemului de avertizare a populaţiei. etc.instrumente de evaluare a impactului: scările de evaluare a efectelor generate de cutremur (Mercalli. . clădiri şi fundaţii cu capacitate de rezistenţă slabă. blocarea drumurilor. durata şi frecvenţa acesteia. asistenţă medicală de urgenţă. mediu şi scurt. . conducte aeriene sau îngropate.efecte: distrugeri materiale. extinderea fenomenului şi consecinţele generate de acesta.predictibilitate: după frecvenţa de apariţie. . clădiri cu fundaţii slabe. realizarea unei legislaţii în domeniu.).măsuri de pregătire specifice: sisteme de detecţie şi alarmare. capacitate redusă de absorbţie a solului. japoneză.. adăpostirea de urgenţă a persoanelor sinistrat. prin studiul zonei geografice. asistenţă medicală. asistenţă medicală. creşterea temperaturii apei oceanelor. distribuirea de ajutoare. creşterea concentraţiei de dioxid de carbon în atmosferă. . . Alunecare de teren . . 23 .caracteristici generale: prezintă mai multe forme de manifestare sau pot apare ca efecte secundare ale altor tipuri de dezastre (cutremur.). etc. . stocuri de alimente neprotejate. Secetă . etc.cauza fenomenului: deficit fluviometric.măsuri post-dezastru: căutare-salvare. erupţii vulcanice.factori de vulnerabilitate: clădiri construite în zona inundabilă.măsuri post-dezastru: evaluarea distrugerilor şi pierderilor. educarea şi participarea comunităţii. . . purificarea apei şi adăpostire temporară.măsuri de reducere a riscului: realizarea hărţilor cu zone de risc.instrumente de evaluare a impactului: echipe de experţii. aprovizionarea pe termen scurt cu apă şi alimente. fiind considerat cel mai răspândit fenomen geologic. afectate. . Inundaţii .factori de vulnerabilitate: clădiri construite pe versanţii dealurilor şi munţilor.instrumente de evaluare a impactului: monitorizarea efectelor. . drumuri şi linii de comunicaţii în zone muntoase.caracteristici generale: viteza de deplasare a viiturii. degradarea solului.caracteristici generale: dezastru cu efect temporar. pierderi umane şi contaminarea surselor de apă. realizarea unui sistem de monitorizare. căutare-salvare. asigurarea bunurilor şi persoanelor. înştiinţare şi evacuare.măsuri de reducere a riscului: lucrări de apărare şi amenajare a digurilor.predictibilitate: prognoze meteo pe termen lung. în funcţie de nivelul tehnic al sistemului de monitorizare al vremii şi al cursurilor de apă. pierderi umane. MSK. planificarea executării lucrărilor de apărare.efecte: distrugeri materiale. distrugerea liniilor de comunicaţie sau a cursurilor de apă. . reducerea producţiei agricole sau forestiere. a căror forme de manifestare depinde de o serie de factori (existenţa sistemului de irigaţii.măsuri post-dezastru: evaluarea efectelor dezastrului. . reabilitarea facilităţilor economico sociale. mai ales asupra agriculturii. .).măsuri de pregătire specifice: educarea comunităţii posibil a fi efectuată. căutare-salvare.

24 .măsuri de pregătire specifice: elaborarea unui plan de protecţie şi siguranţă a mediului la nivel naţional. boli ale masei lemnoase. asigurarea rezervelor de alimente la nivel curent. creşterea ratei inflaţiei. distrugerea stratului de ozon. creşterea temperaturii etc. . includerea problemelor de mediu în programele guvernamentale de dezvoltare etc. .predictibilitate: depinde de politica ţării respective în domeniul şi existenţa unei baze de date privind modul de manifestare al fenomenului..factori de vulnerabilitate: stabilirea de habitate în zone aride. evoluţia climei. masa lemnoasă moartă. astfel că în ţările în curs de dezvoltare ea este în creştere.caracteristice generale: declanşarea altor hazarde prin slăbirea stabilităţii solului.efecte: scăderea producţiei agricole. viticole şi zootehnice.instrumente de evaluare a impactului: cartografierea pădurilor şi supravegherea acestora. Poluarea mediului . criza energetică. distribuirea centralizată a hranei. poluarea apei potabile. exploatare neraţională. Prognozele meteorologice fac posibilă avertizarea timpurie asupra posibilităţii de producerea a fenomenului. etc. . . Defrişare păduri . lipsa unei politici de exploatare.factori de vulnerabilitate: subdezvoltare.predictibilitate: poluarea este considerată şi raportată la consumul pe cap de locuitor.măsuri de pregătire specifice: dezvoltarea unui plan interdepartamental de apărare împotriva efectelor dezastrului.predictibilitate: perioadele de precipitaţii reduse sunt normale pentru toate sistemele climatice. . etc. . . . reducerea stării nutriţionale a populaţiei. lipsa unor resurse de alimentare cu apă. dependenţa de lemn ca sursă de energie.instrumente de evaluare a impactului: sisteme de supraveghere terestră şi aeriană a solului şi apei. creşterea globale a temperatirii. inundaţii. lipsa resurselor pentru contracararea fenomenului. asigurarea cu apă. . pădurilor şi sistemului acvifer. nutriţionale şi economico-sociale. . creşterea rapidă a populaţiei etc. . etc.efecte: distrugerea recoltelor agricole. promovarea de politici pentru promovarea şi protecţia surselor de apă.măsuri de reducere a riscului: sistem de monitorizare şi înştiinţare imediată. . .cauza fenomenului: incendiile de masă. . foamete etc. etc. îmbolnăviri. . promovarea unor alternative la folosirea lemnului ca combustibil.măsuri de reducere a riscului: stabilirea unor standarde de calitate a mediului. monitorizarea programelor de reîmpăduriri. terenuri agricole izolate. etc. .măsuri de pregătire specifice: educarea comunităţii. creşterea preţurilor. . controlul producerii de aerosol şi produselor de freon. poluare marină. secetă. distrugeri materiale.factori de vulnerabilitate: industrializarea şi lipsa legilor în domeniu.măsuri post-dezastru: menţinerea stabilităţii preţurilor. lipsa unei planificări privind alocarea resurselor în zonele de risc.instrumente de valoare a impactului: monitorizarea situaţiei meteorologice şi hidrologice. înrăutăţirea stării de sănătate a populaţiei.cauza fenomenului: poluarea aerului.efecte: distrugerea culturilor tradiţionale şi creşterea necesităţilor de import. .

. lipsa personalului specializat.măsuri de reducerea a riscului: dezvoltarea unor planuri de pregătire şi intervenţie la nivel local. contaminarea apei. inclusiv la bolile cu perioade mari de incubaţie. foametea etc. elaborarea şi testarea planurilor de protecţie şi intervenţie. căutare-salvare. nutriţie deficitară.caracteristici generale: se datorează unei combinaţii de mai mulţi factori cum ar fi temperatura. Epidemii . programe de pregătire a responsabililor guvernamentali şi a fermierilor.efecte: distrugeri ale instalaţiilor şi structurilor industriale. . evaluarea periodică a eficienţei serviciului medical de urgenţă. sărăcie. . etc. folosirea de pesticide.efecte: îmbolnăvirea în proporţii de masă la nivelul comunităţii. generarea unor incendii de masă. contaminarea apei şi alimentelor etc.Epizootiile . Accident chimic şi industrial . . . .măsuri de pregătire specifice: elaborarea unui plan naţional de apărare. terenului şi aerului. calitatea apei şi migrarea animalelor. etc.cauza fenomenului: greşeli de exploatare a instalaţiilor. .predictibilitatea: sisteme de examinare a stadiului de dezvoltare a animalelor. necunoaşterea şi nerespectarea legislaţiei în domeniu. etc. introducerea de noi soiuri de animale. identificarea cazurilor. lipsa de imunizare la boli.caracteristici generale: posibilitate ridicată de răspândire. decontaminare zonei afectate şi a personalului. . deoarece industrializarea va creşte incidenţa acestora.factori de vulnerabilitate: lipsa sistemului de avertizare şi alarmare. . manipulare şi transport.măsuri post-dezastru: evacuarea din zona de risc. . . accidente pe căile de comunicaţii. etc.efecte: bolnavi şi morţi. ajutor medical. etc. nerespectarea regulilor de depozitare. .instrumente de evaluare a impactului: supraveghere epidemiologică. controlul evoluţiei cazurilor.măsuri post-dezastru: existenţa unui serviciu medical de urgenţă. apă potabilă de slabă calitate etc. găsirea surselor epidemice.predictibilitatea: studiile şi rapoartele epidemiologice pot creşte capacitatea de diagnoză şi prognoză. . 25 . stabilirea zonelor de risc.instrumente de evaluare a impactului: evaluarea prin testare a incidenţei şi severităţii infecţiei.măsuri de pregătire specifice: identificarea materialelor periculoase. existenţa unor dezechilibre economice şi sociale. pierderi economice.predictibilitatea: sisteme de monitorizare. etc. măsuri de prim ajutor.măsuri de reducere a riscului: monitorizarea evoluţiei factorului de risc medical de urgenţă. . neinstruirea populaţiei posibil a fi afectată. răniţi.măsuri de pregătire specifice: verificare şi confirmare diagnostice. .cauza fenomenului: condiţii sanitare precare. morţi. etc.factori de vulnerabilitate: numărul mare şi variat de animale. .factori de vulnerabilitate: sarcina. .. . etc. lipsa de control asupra importurilor etc. panică etc. elaborarea unui plan de protecţie cu alocarea resurselor necesare. .

distribuirea sau utilizarea energiei electrice. etc. lămpi. siguranţe. comutatoare.) O atenţie deosebită trebuie acordată echipamentelor electrice utilizate în zonele cu pericol de explozie.întrerupătoarele automate asigură protecţia împotriva suprasarcinilor.) prin comanda deconectării instalaţiei. atunci când curentul care le parcurge depăşeşte o anumită valoare. etc. Ele pot fi: • siguranţe fuzibile • contactoare cu relee • întrerupătoare automate a). Cel mai mare curent care poate trece prin fuzibil. etc. acţionând printr-un impuls mecanic direct de declanşare a întrerupătorului.siguranţele fuzibile au rolul de a întrerupe circuitul. Acest curent este cu 20-30% mai mic decât curentul minim de topire. transportul. fără ca acesta să se topească sau să-şi schimbe caracteristica se numeşte curent nominal al fuzibilului.) • aparate de protecţie (relee. voltmetre. In instalaţia electrică se utilizează un număr mare de aparate electrice care din punct de vedere al funcţiunilor pe care le îndeplinesc se clasifică în: • aparate de conectare (întrerupătoare.) • aparate pentru pornirea motoarelor (reostate. în care sunt montate în serie.. tensiune minimă.. etc). protejând-o fie printr-o comandă pentru deconectarea automată.. b).releele de protecţie şi semnalizare sunt utilizate în instalaţiile electrice mai complexe pentru protejarea acestora contra diferitelor situaţii anormale de funcţionare (supracurenţi. 26 . etc. care trebuie să aibă asigurată o PROTECTIE ANTIEXPLOZIVA. CAUZE DE INCENDIU DE NATURA ELECTRICA Incendiile provocate de instalaţiile electrice au o pondere ridicată în totalul incendiilor cu pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale importante. fuzibilul nu trebuie să se topească şi nici să-şi schimbe caracteristica de protecţie.) • aparate de semnalizare (relee. In funcţionare normală. etc.. • Atenţie: Alegerea unui fuzibil cu un curent nominal mai mare decât cel reieşit din calcule face ca el să nu se topească la suprasarcini sau să se topească cu întârziere la scurtcircuite. c).) • aparate de măsură (ampermetre. INSTALATIA ELECTRICA este ansamblul de echipamente interconectate într-un spaţiu dat ECHIPAMENTUL ELECTRIC este orice dispozitiv folosit pentru producerea. fie prin semnalizarea apariţiei situaţiei anormale (când nu există un pericol imediat). autotransformatoare de pornire. putând conduce astfel la distrugerea izolaţiilor sau la incendiu. APARATELE DE PROTECTIE sunt aparate care sesizează situaţiile anormale în funcţionarea unor instalaţii electrice (suprasarcini. prin topirea unui element conceput şi calibrat în acest scop.instrumente de evaluare a impactului: sistem de monitorizare. timp nelimitat. etc. scurtcircuit. a curenţilor de scurtcircuit de valori medii şi a lipsei tensiunii de alimentare.

MATERIALELE ELECTROTEHNICE se clasifică în: • materiale conductoare (conductori din cabluri. se produc supraîncălziri locale periculoase. scăderea tensiunii duce la creşterea intensităţii curentului. SCADEREA TENSIUNII DE ALIMENTARE poate crea pericole în exploatarea aparatelor electrice (exemplu: pentru un motor cu putere constantă. La materialele izolante solide.-Regimurile anormale de funcţionare care apar în instalaţia electrică pot pune în pericol atât viaţa personalului de exploatare cât şi instalaţia. O altă categorie de defecte ce nu trebuie neglijată o reprezintă curenţii de defect care iau naştere ca urmare a unui defect de izolaţie a aparatului electric. care determină creşterea intensităţii curentului electric şi încălzirea contactelor peste limitele admise. rezultate în urma funcţionării în regim anormal a unei instalaţii sunt: • creşterea temperaturii datorită suprasarcinii sau curenţilor de scurtcircuit în conductoare şi aparate • producerea anormală de căldură în izolaţii • producerea locală de căldură ca urmare a contactelor defectuoase • arcuri amorsate între conductori sau între conductori şi masă SUPRACURENTII constau în depăşiri ale intensităţii curentului nominal în instalaţii şi aparate electrice. fiind posibilă producerea incendiilor. Când fenomenul durează o perioadă lungă se poate ajunge la topirea şi sudarea contactelor. care provoacă supraîncălziri). Contacte imperfecte pot apare de exemplu la tabloul electric (siguranţe nefixate corespunzător) sau la aparate de conectare (întrerupătoare uzate). SUPRATENSIUNILE reprezintă depăşirea tensiunii în regim permanent.) • materiale izolante (mantale izolante) CAUZE DE INCENDIU de natură electrică pot fi: 1. are ca efect îmbătrânirea izolaţiei. Cele mai frecvente regimuri anormale care pot apare în funcţionarea unei instalaţii electrice de joasă tensiune (utilizată în gospodării) şi care constituie cauze principale de incendiu de natură electrică sunt: supracurenţii • supratensiunile • scăderea tensiunii sub anumite limite • apariţia tensiunii pe piese care în mod normal nu sunt sub tensiune Principalele SURSE DE APRINDERE de natură electrică. 27 . Curentul care se stabileşte prin izolaţie între un conductor şi masa metalică pusă la pământ poate provoca scurtcircuit dacă nu există aparate de protecţie. bobinajele maşinilor şi aparatelor electrice. etc. conductori neizolaţi ai liniilor aeriene. barele dispozitivelor de distribuţie. reducându-se durata de viaţă a acestora. un caz particular îl constituie contactele imperfecte. Prin apariţia TENSIUNILOR PE PIESE care în mod normal nu sunt sub tensiune. chiar dacă are loc la valori mici. In practică.

In afara regimurilor anormale de mai sus, în funcţionarea instalaţiilor şi echipamentelor electrice pot apare evenimente ce se pot transforma în incendii în urma: • suprasolicitărilor mecanice • poluării şi coroziunii • acţiunii greşite a utilizatorului 2.- Arcul electric este o descărcare disruptivă continuă, între doi electrozi sub tensiune. Arcul electric apare în instalaţiile electrice şi în condiţii normale de funcţionare, în momentul deschiderii şi închiderii circuitelor electrice prin intermediul contactelor mobile ale întrerupătoarelor. Cu cât contactele sunt mai uzate, din cauza numărului mare de conectări, apar încălziri locale. Efectele periculoase ale arcului electric ca sursă de aprindere şi de iniţiere a incendiilor rezultă din temperatura mare ce se produce (3000-5000 o C) şi cantităţii relativ mari de energie disipată în timp foarte scurt. Datorită temperaturilor mari, arcul electric poate provoca topirea elementelor metalice ale instalaţiei şi aprinderea materialelor izolante combustibile (uleiuri, hârtie, carton, cauciuc, etc) Arcul electric poate apare ca sursă de aprindere în incendii de lanuri sau păduri ca urmare a ruperii şi căderii la sol pe timp de vânt puternic a unui conductor de linie de înaltă tensiune. Aparatele de protecţie automate ale reţelei asigură deconectarea rapidă, dar, mai ales în perioada secetoasă, arcul produs este suficient pentru a aprinde materialele celulozice din apropiere. 3.- Scânteile electrice sunt descărcări disruptive în aer sau alt dielectric. Comparativ cu arcul electric care poate aprinde materiale combustibile din apropierea locului unde s-a produs, o scânteie electrică poate aprinde doar amestecuri explozive sau inflamabile. 4.- Scurtcircuitul este contactul accidental, fără rezistenţă sau printr-o rezistenţă de valoare mică a două sau mai multe conductoare aflate sub tensiune. Scurtcircuitul apare când izolaţia dintre două conductoare ale unei instalaţii electrice, ale unei reţele sau ale unui aparat se degradează şi cele două conductoare, între care există o diferenţă de potenţial, ajung în contact. Curentul care trece prin circuitul astfel închis se numeşte curent de scurtcircuit şi este foarte mare în comparaţie cu curentul nominal al instalaţiei. Potrivit legii lui OHM: I=U/R In condiţii de tensiune constantă, la contactul direct al conductoarelor, rezistenţa electrică scade foarte mult, iar intensitatea curentului electric va creşte. Cum efectul termic al curentului electric printr-un conductor se exprimă prin relaţia: Q=I2Rt se constată uşor cantitatea mare de căldură degajată în urma unui scurtcircuit. • Atenţie:Un scurtcircuit produs într-o instalaţie electrică poate sau nu să iniţieze un incendiu. De regulă, scurtcircuitele în instalaţiile electrice sunt eliminate prin acţiunea elementelor de protecţie. In gospodării, scurtcircuitele pot deveni surse de aprindere în următoarele condiţii favorizante: 28

a. - montarea instalaţiei direct pe elemente combustibile. Arcul electric format în urma scurtcircuitelor poate iniţia aprinderea suportului combustibil (lemn, carton, material plastic). O măsură preventivă, în acest caz, o constituie îngroparea instalaţiei electrice sub tencuială sau protejarea ei cu tuburi metalice. b. – străpungerea unor pereţi, platforme, panouri combustibile fără luarea unor măsuri de protecţie. c. - nerespectarea distanţelor faţă de elementele combustibile sau depozitarea de materiale combustibile în apropierea circuitelor electrice. d. - supradimensionarea elementelor de protecţie. e. - suprasolicitarea instalaţiei electrice prin folosirea de consumatori cu puteri ce depăşesc puterea calculată prin proiect pentru reţeaua respectivă. f. - instalarea sau înlocuirea unor echipamente electrice de persoane nespecializate (cauză frecvent întâlnită îndeosebi în mediul rural). g. - utilizarea de cordoane neizolate electric şI mecanic sau deteriorate h. - folosirea aparatelor electrice cu improvizaţii 5.-Electricitatea statică In timpul mişcării, prin frecarea de alte corpuri, corpurile lichide, solide sau gazoase, îndeosebi cele cu rezistivitate mare (peste 105  m) se pot încărca cu c electricitate statică). Electricitatea statică poate conduce la explozie sau incendii atunci când apar simultan trei condiţii: • atmosferă ambiantă explozivă • descărcare disruptivă • energia eliberată prin descărcare este suficientă pentru aprinderea amestecului aergaz sau aer-pulbere. Exemple de materialele capabile să producă descărcarea electricităţii statice sunt: cauciucuri naturale şi sintetice, mase plastice, fibre artificiale, răşini sintetice, părul uman, sulfură de carbon, eter, benzină, hidrocarburi. Activităţile tehnologice care favorizează producerea sarcinii electrostatice şi care generează frecvent incendii prin descărcarea acestora sunt: • transportul lichidelor prin conducte cu viteză relativ mare (de regulă peste 0.7 m/s) • transvazarea lichidelor şi umplerea sau golirea recipientelor (exemplu: viteza recomandată la ieşirea din ţevile ce asigură umplerea unui rezervor este de maxim 10 m/s pentru acetone şi alcooli, 3,5-1 m/s pentru benzină şi motorină şi maxim 1 m/s pentru ulei şi sulfură de carbon • mişcarea particulelor la măcinare, malaxare, amestecare, comprimare • benzi transportoare sau transmisii (cu curea) în mişcare • mişcarea rotoarelor de la turbine, compresoare, ventilatoare. • derularea filmelor, peliculelor, benzilor de hârtie şi textile, foliilor din material plastic • ambalarea substanţelor pulverulente în saci Atenţie: Corpul uman intervine în aceste fenomene în trei moduri: 1.-generator de electricitate statică datorită mişcării corpului operatorilor (îndeosebi cei cu îmbrăcăminte de nylon sau plastic) ori în timpul deplasării (un om cu încălţăminte din cauciuc care merge pe un covor în mediu uscat acumulează un potenţial de 14.000 V) 29

2.-transfer de sarcini electrostatice de la un material încărcat la corpul uman (îndeosebi la persoanele cu piele uscată) 3.-descărcarea electrostatică de la corp la pământ (mai rapidă la persoanele cu piele umedă).

MASURI GENERALE PENTRU EVITAREA INCENDIILOR DE NATURA ELECTRICA In vederea evitării producerii în gospodării a incendiilor de natură electrică se vor lua următoarele măsuri generale: • Executarea şi montarea instalaţiilor electrice conform prevederilor reglementărilor în domeniu. • Amplasarea instalaţiilor şi aparatelor electrice în mediu uscat şi la distanţe corespunzătoare faţă de materialele combustibile. • Exploatarea şi întreţinerea aparatelor electrice potrivit precizărilor producătorului. • Utilizarea în tabloul electric doar a siguranţelor calibrate sau montarea disjunctorilor. • Folosirea doar a conductorilor cu izolaţii fără deteriorări, nesolicitaţi mecanic. • Interzicerea conectării la priză a unui număr mai mare de consumatori faţă de cel pentru care a fost proiectată instalaţia electrică. • Asigurarea legăturilor la pământ. • Solicitarea unei persoane autorizate şi calificate pentru remedierea defecţiunilor constatate la o instalaţie sau aparat electric.

30

CĂI DE ACCES, PLANUL DE EVACUARE A LOCULUI DE MUNCA Accesul mijloacelor şi al persoanelor pentru intervenţiile operative în caz de urgenţă publică de incendiu, în vederea salvării şi acordării ajutorului persoanelor aflate în pericol, stingerii incendiilor şi limitării efectelor acestora, trebuie să fie asigurat în permanenţă la toate: a) construcţiile de orice fel (industriale, social-administrative, speciale etc.) şi încăperile acestora; b) instalaţiile tehnologice şi anexe; c) depozitele închise şi deschise de materii prime, semifabricate, finite şi auxiliare; d) instalaţiile, aparatele şi mijloacele de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi la punctele de comandă ale acestora (centrale şi butoane de semnalizare a incendiilor, aparate de control şi semnalizare ale instalaţiilor sprinkler, staţii de pompe de apă, claviaturile şi vanele reţelelor de apă, abur, drencer, gaze inerte şi spumă, hidranţi de incendiu, stingătoare, pichete de incendiu, bazine, rezervoare şi castele de apă, rampe ale surselor de apa naturale, posturi telefonice de anunţare a incendiilor etc.); e) dispozitivele de acţionare a unor mijloace cu rol de protecţie în caz de incendiu (cortine metalice de siguranţă, trape de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi, clapete de pe tubulatură de ventilaţie, exhaustare şi transport pneumatic, obloane, ferestre şi uşi de închidere a golurilor din elementele de compartimentare împotriva incendiilor); f) tablourile de distribuţie şi întrerupătoarele instalaţiilor electrice de iluminat, de forţă şi iluminat de siguranţă şi la sursele de rezervă care sunt destinate să alimenteze receptoare electrice cu rol în caz de incendiu; g) claviaturile şi vanele instalaţiilor tehnologice sau auxiliare, care trebuie manevrate în caz de incendiu, şi punctele de comandă ale acestora (gaze şi lichide combustibile, benzi transportoare); h) celelalte mijloace utilizate pentru intervenţie în caz de incendiu (vehicule pentru tractare, transport sau izolare, cisterne ori autocisterne de apa şi cheile de pornire a acestora etc.). Căile de acces, de evacuare şi de intervenţie trebuie să fie menţinute în permanenţă, în orice anotimp, practicabile şi curate. Aceasta obligaţie revine persoanelor juridice sau fizice care administrează construcţiile, instalaţiile, sistemele, dispozitivele sau mijloacele respective. Administratorii în cauza vor semnala prin indicatoare, potrivit prevederilor legale în vigoare, prezenţa unor asemenea mijloace şi vor atenţiona asupra regulilor care trebuie respectate. Blocarea căilor de acces, de evacuare şi de intervenţie cu materiale care reduc lăţimea sau înălţimea liberă de circulaţie stabilită ori care prezintă pericol de incendiu sau explozie, precum şi efectuarea unor modificări la acestea, prin care se înrăutăţeşte situaţia iniţială, sunt interzise. Peste şanţurile sau săpăturile executate pe căile de acces, de evacuare şi de intervenţie se vor amenaja treceri (podeţe) bine consolidate sau se vor asigura căi ocolitoare, semnalizate corespunzător. Se interzice blocarea în poziţie deschisă a uşilor de la casele scărilor, de pe coridoare, a celor cu dispozitive de autoînchidere sau a altor uşi care, în caz de incendiu, au rol să oprească pătrunderea fumului, a gazelor fierbinţi şi propagarea incendiilor pe verticală sau pe orizontală. Dispozitivele care asigură închiderea automată în caz de incendiu a elementelor de protecţie a golurilor (uşi, obloane etc.), cele de acţionare a trapelor şi clapetelor, precum şi 31

32 . atât ziua cât şi noaptea. astfel încât traseele acestora să poată fi recunoscute cu uşurinţă. de persoanele care le utilizează în caz de incendiu. Căile de acces. depozitarea etc. verificări etc. Sistemul de închidere a uşilor de pe traseele de evacuare trebuie să permită deschiderea cu uşurinţă a acestora în caz de incendiu.). Se vor monta indicatoare corespunzătoare la rampele scărilor care duc la demisol sau la subsol ori la uşile de acces către spaţii şi încăperi din care evacuarea nu poate fi continuată. Căile de acces si de circulatie se dimensioneaza potrivit reglementarilor tehnice pentru autovehicule de tip greu. conform reglementărilor legale în vigoare.cele care menţin în poziţie închisă uşile încăperilor tampon vor fi în permanentă în stare de funcţionare. pe coridoare sau pe alte căi de evacuare ale clădirilor nu se admite amenajarea de încăperi ori locuri de lucru. de evacuare şi de intervenţie se vor marca cu indicatoare de securitate. care ar putea împiedica evacuarea persoanelor şi a bunurilor. astfel încât aceste chei să poată fi identificate şi folosite în caz de necesitate (intervenţie. precum şi accesul personalului de intervenţie. asigurand accesul autospecialelor de interventie. Asigurarea cailor de acces pentru autospecialele de interventie la sursele de alimentare cu apa in caz de incendiu si a posibilitatilor de folosire a acestor surse in orice anotimp constituie o conditie de siguranta la foc. Cheile uşilor de acces în clădiri şi cele ale încăperilor încuiate se păstrează în locuri sau la persoane desemnate. in zonele locuite precum si intre localitati este obligatorie. Asiguarea accesului si a circulatiei autospecialelor de interventie in incinta agentilor economici si ale institutiilor. În casele scărilor.. control.

cu durata de 1 minut . cu pauză de 5 secunde între ele . şi prin staţiile de radioficare şi radioamplificare . cu pauză de 10 secunde între ele . cu durata de 2 minute Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune dintr-un sunet continuu . cu pauză de 4 secunde între ele . ` 33 . prealarmă aeriană . PREALARMARE SI ALARMARE IN SITUATII DE PROTECTIE CIVILA Art. şi încetarea alarmei .Ordinul nr. cu pauză de 12 secunde între ele . d) Semnalul ÎNCETAREA ALARMEI se compune dintr – un sunet continuu . iar în cazul existenţei .Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare. AVERTIZARE. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 3 sunete a 16 secunde fiecare .04. de aceeaşi intensitate . 1259/10. instituţiilor publice şi operatorilor economici se realizează prin semnale acustice sau optice emise cu ajutorul mijloacelor de alarmare şi prin comunicări transmise pe posturile de radiodifuziune şi televiziune centrale şi locale . cu pauză de 2 secunde între ele b) Semnalul ALARMĂ LA DEZASTRE se compune din 5 sunete a 16 secunde fiecare . 24 Alarmarea populaţiei . Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 5 sunete a 8 secunde fiecare . Art. 25 (1) Semnalele de alarmare acustice a populaţiei . cu excepţia sirenelor cu aer comprimat la care durata este de un minut. c) Semnalul PREALARMĂ AERIANĂ se compune din 3 sunete a 32 secunde fiecare . instituţiilor publice şi operatorilor economici sunt : alarmă aeriană alarmă la dezastre . (2) Durata fiecărui semnal este de două minute pentru toate mijloacele de alarmare .2006 – NORME PRIVIND ORGANIZAREA SI ASIGURAREA ACTIVITATII DE INSTIINTARE. de aceiaşi intensitate . cu pauză de 6 secunde între ele . a) Semnalul ALARMĂ AERIANĂ se compune din 15 sunete a 4 secunde fiecare .

fiecare persoană intră în ordine în adăpost. În drum spre locul de adăpostire. conducătorii mijloacelor de transport sunt obligaţi să se oprească imediat. la auzul semnalului de alarmă aeriană. până la atacul aerian sau dezastre. acţionate centralizat sau local. Când salariaţii se află la serviciu. Când salariaţii sunt acasă. instituţiilor publice şi agenţilor economici. este posibil ca aceasta să fie lovită din aer cu arme de nimicire în masă sau obişnuite. electrice. sunt transmise şi reguli de comportare a populaţiei pentru diminuarea şi 34 .MĂSURI ŞI REGULI DE COMPORTARE LA RECEPŢIONAREA SEMNALELOR DE ALARMARE a) Prealarma aeriană este o situaţie de protecţie civilă care se comunică prin telefon conducătorilor localităţilor. iar dacă este posibil vor ajuta pe bătrâni. vor părăsi locul de muncă şi se vor deplasa spre locul de adăpostire stabilit. trebuie respectate o serie de măsuri şi reguli de comportare cum sunt : respectarea ordinelor date de şeful echipei de adăpostire. luminoase şi prin comunicate (texte) radiodifuzate. vor anunţa vecinii. Această anunţare nu este publică. birourile. vor întrerupe lucrul. fluierele cu abur (aer comprimat). fără a staţiona pe străzi. Se îmbracă copiii şi se iau mijloacele individuale de protecţie. Ajuns la locul de adăpostire. Ca mijloace de alarmare se folosesc sirenele electronice. menţinerea ordinii şi curăţeniei. să deschidă uşile. Alarma aeriană poate să găsească populaţia şi salariaţii în diferite situaţii. în activitate de serviciu salariaţii şi populaţia. magazine se vor îndrepta spre locul cel mai apropiat şi se adăposteşte. Prin mesaje scurte. părăsesc imediat locuinţa împreună cu membrii familiei şi se deplasează în grabă la adăpostul cel mai apropiat luînd toate măsurile de întrerupere a apei. motosirenele. sirene de mână. claxoane şi clopotele bisericilor. care emit semnale acustice. cu scopul de a preveni şi a se lua unele măsuri de protecţie. În acest caz organele de protecţie civilă pot introduce semnalul de „Alarmă la dezastre”. gazelor etc. îşi ocupă locul stabilit şi pregăteşte mijloacele de protecţie individuală (cei care au). „Alarma la dezastre” este semnalul de prevenire a populaţiei despre pericolul contaminării radioactive. Pe timpul cât localitatea se află în alarmă aeriană. să nu se intre în adăpost cu îmbrăcăminte contaminată. instituţiile în care lucrează (masca contra gazelor). să nu se fumeze şi să nu se aprindă fără aprobare felinare. biologice sau chimice şi se face prin comunicări transmise de posturile şi studiourile de radiodifuziune şi televiziune „radioficare şi radioamplificare”. Se părăseşte mijlocul de transport imediat ce acesta a oprit. să nu se mănînce. să deconecteze (oprească) mijlocul de transport de la sursa electrică. Alarma aeriană se anunţă prin semnale acustice. documentele de identitate şi rezerva de apă şi alimente şi se intră cât mai repede în locurile de protecţie. în magazine. iluminatului electric. Când populaţia se află pe străzi. luînd toate măsurile necesare pentru această situaţie în sediile. deci este cunoscută numai de un număr restrâns de oameni care au puteri de decizie. pe stradă. lumânări sau alte surse de iluminat. vor întrerupe iluminatul exterior şi interior cu excepţia iluminatului camuflat. bea apă fără aprobare. b) Alarmă aeriană este o situaţie de protecţie civilă care se introduce în momentul când atacul inamic şi dezastrele sunt iminente. se ia trusa sanitară. copii. sonerii. Pe tot timpul şederii în adăpost. atunci când există pericolul iminent al unui atac aerian sau al unui dezastru.

În localităţile lovite. motosirenele şi sirenele de mână) şi alte mijloace (fluiere cu abur sau aer comprimat. agenţi economici. populaţia aptă de muncă. este obligată să participe la acţiunile de limitare şi înlăturare a urmărilor. Comunicatul de încetare a alarmei aeriene. în încăperile cu sobe se închid coşurile. de prim ajutor medical. leucoplast. în situaţia când localitatea (agentul economic. populaţia adăpostită îşi va relua activitatea. televiziune. etc. etc. de evacuare (dacă este cazul). staţie de radiodifuziune. mijloacele şi procedeele de înlăturare a urmărilor etc. Semnalul se introduce în caz de dezastre de mari proporţii. de decontaminare. Mijloacele de alarmare se amplasează şi se instalează avînd în vedere prevederile organelor locale de protecţie civilă. scotch. Sistemul de alarmare este format din : mijloace de alarmare cu acţiune centralizată. amploarea şi efectele principale.combaterea contaminării. este necesar să respectăm în totalitate regulile stabilite de organele locale de protecţie civilă care au de executat mai întîi acţiune de cercetare. Se transmit comunicate la staţiile de radioficare. contaminărilor. c) Încetarea alarmei aeriene este situaţia de protecţie civilă prin care populaţia este înştiinţată că pericolul direct al atacului aerian sau al dezastrului a trecut. radio. în special pentru salvarea oamenilor de sub dărîmături. activitatea normală se va relua în funcţie de situaţia şi dispoziţiile organelor locale de protecţie civilă. În localităţile pe raza cărora s-au creat zone de distrugere. de acordare a primului ajutor şi de transport al răniţilor cu targa (mijloace improvizate) de stingere a incendiilor şi alte măsuri. măsurile de protecţie. 35 . documentele de identitate şi să coboare în adăpost. claxoane. se astupă orificiile şi fisurile. care emit sunete şi care pot fi : speciale (sirenele electrice şi electronice. respectând regulile impuse de situaţia creată. medicamente. în funcţie de situaţia creată. şi apoi să dispună părăsirea locurilor de adăpostire. sirenele cu aer comprimat.) nu a fost lovită din aer sau dezastrul a trecut. La recepţionarea semnalului de încetare a alarmei aeriene. etc. optice (panouri şi dispozitive luminoase). să ia rezerva de apă. Mijloace de alarmare şi clasificare Organizarea şi realizarea alarmării sunt atribute ale organelor conducătoare de protecţie civilă de la localităţi. condiţiile de carantină şi alte măsuri. Auzind semnalul fiecare locuitor este obligat să îmbrace masca contra gazelor sau mijloacele improvizate (masca contra prafului sau o banderolă vată-tifon) şi dispozitivele de protecţie a pielii (încălţăminte. etc. biologice şi chimice a zonei în care au fost surprinşi. salvare şi prim ajutor. instituţii publice. alături de formaţiunile speciale de intervenţie de protecţie civilă. Mijloacele de alarmare care constituie sistemul de alarmare. pot fi clasificate astfel : acustice.). se astupă. bandă adezivă. Dacă împrejurarea vă obligă să vă adăpostiţi în locuinţa sau în camera de lucru. În cazul contaminării radioactive. mănuşi). obiecte de primă necesitate. sonerii. modul de comportare a cetăţenilor. modul de acordare a primului ajutor intoxicaţiilor. clopote etc. radioamplificare despre dezastrul respectiv : natura. este însoţit şi de reguli de comportare. semnalul de încetare a alarmei aeriene se anunţă prin toate mijloacele folosite pentru darea alarmei aeriene. terminaţi rapid acţiunea de ermetizare (etanşeizare) a uşilor şi ferestrelor încăperii cu ţesături. alimente.

centrale de alarmare. circuite telefonice de acţionare şi staţii de radioficare şi radioamplificare. 36 .- mijloace de alarmare acţionate descentralizat (local).

sau separa functiuni cu riscuri mari de incendiu. care delimiteaza volume inchise din constructii inalte sau foarte inalte (compartimente de incediu constituite din unul pan la trei nivele succesive cu aria desfasurata prevazuta in normativ). In cazuri exceptionale . Planseele antifoc se realizeaza din materiale CO (CA1). numai daca sunt rezistente la foc si nu au goluri sau daca golurile proiectate in ele sunt protejate in elemente de inchidere corespunzatoare. In peretii incaperilor tampon se admite practicarea numai a golurilor strict necesare pentru circulatie . Pentru realizarea ventilarii sau evacuarii fumului din incaperile tampon se pot realiza goluri in pereti sau plansee . peretii si planseele utilizate pentru limitarea propagarii incendiilor si a efectelor acestora . obloane . dupa caz . iar lungimea totala de minim 4 m. cortine .5 ore si echipate cu dispozitive de autoinchidere automata in caz de incendiu . Se recomanda ca amplasarea incaperilor tampon sa se faca alipit peretelui antifoc si sa fie dispuse spre spatiile cu densitatea sarcinii termice mai mica . prevazute dupa caz cu dispozitive de inchidere sau cu inchidere automata in caz de incendiu . golurile se pot proteja prin incaperi tampon antifoc . avand rezistenta la foc 1. In tamburii deschisi trebuie sa prevada sprinklere sau drencere cu actionare automata in caz de incendiu. alcatuite si dimensionate conform normativului Galeriile functionala din peretii antifoc trebuie protejate cu usi antifoc . protectia golurilor din peretii antifoc nu se poate realiza cu usi . cu usi obloane . Planseele pot constitui elemente de intarziere a propagarii incendiilor in interioarul unui compartiment de incendiu. Peretii si planseele tamburului deschis antifoc trebuie sa fie realizati din materiale CO(CA1). Planseele antifoc sunt elemente de constructie orizontala sau inclinate. in functie de cerintele functionale . incaperi tampon sau tamburi deschisi . Obloanele antifoc si cortinele de siguranta antifoc se alcatuiesc si se realizeaza in general similar cu usile antifoc . sau cu goluri strict functionale protejate conform normativului. precum si a exploziilor . amplasate cate unul la fiecare m2 de suprafata orizontala a tamburului. fara goluri si cu rezistenta la foc de minimum 1 ora. Amplasarea lor poate fi facuta alipit peretului antifoc sau in ambele parti ale acestuia. Tamburii deschisi antifoc trebuie sa aibe latimea egala cu cea a golului protejat. cu rexistenta la foc minimum 2 ore si fara goluri. protectia golurilor din peretii antifoc nu se poate realiza prin usi . Golurile pentru circulatie practicate in peretii incaperilor tampon antifoc se protejeaza cu usi rezistente la foc cel putin 45'. obloane sau cortine antifoc .PROTECTIA GOLURILOR LA PROPAGAREA INCENDIILOR Elementele de constructii . se realizeaza . Peretii si planseele incaperilor antifoc trebuie realizate din materiale (CO(CA1))rezistente la foc cel putin 1 ora . sunt de tipul : • Antifoc (AF) • Rezistente la foc (RF) • Rezistente la explozii (RE) • Etanse la foc (EF) Protectia golurilor functionale din aceste elemente de constructii . pot fi prevazuti tamburi deschisi antifoc . 37 . cand datorita necesitatilor functionale . In cazul cand datorita unor conditii functionale . cortine sau incaperi tampon .

Separarea portiunilor mansardate ale constructiei fata de poduri se realizeaza cu pereti rezistenti la foc minim 45 minute.5 ore sau incaperi tampon cu usi rezistnte de 45 minute. dupa caz. Usi rezistente la foc munim 45 minute. Usi rezistente la foc de 1. usi cu acces la casele de scari se prevad cu sisteme de autoinchidere sau inchidere automata. prevazute cu usi rezistente la foc de minim 45 minute. In toate cazurile usile de protectie a golurilor de acces la casele de scari se echipeaza cu dispozitiv cu autoinchidere. Incaperi tampon ventilate in suprapresiune. Golurile de acces la scarile exterioare deschise se protejeaza prin usi etanse la foc de 15 minute. cu exceptia celor de la cladirile de locuit care nu sunt cladiri inalte sau foarte inalte. Golurile de acces la casele de scari de evacuare se protezeaza de regula prin: usi pline sau cu geam simplu sau armat. sau alte sisteme de protectie agrementate tehnic. Golurile functionale din planseele intermediare rezinstente la foc. In cazuri justificate cand nu se pot realiza elemente rezistente la foc. Usi rezistente la foc cel putin 45 minute. In cladirile cu pod. echipate cu sisteme de autoinchidere sau prin treceri sicanate corespunzator necesitatilor.5 ore sau incaperi tampon prevazut cu usi rezistente la foc de 45 minute. se protejeaza prin elemente rezistente la foc. care constituie elemente de intarziere a propagarii focului. prevazute dupa caz. de gradul I-III de rezistenta la foc. Golurile de acces la scarile de evacuare inchise din constructiile de productie si / sau evacuare se protejeza prin: Usi pline sau geam armat. protectia golurilor poate fi asigurata numai prin prevederea pe conturul golului sub planseu a unor ecrane CO(CA1) si perdele de apa cu intrare in functiune automata in caz de incendiu. usi ori etanse rezistente la foc sau incaperi tampon. In toate situatiile. Usi rezistente la foc de minim 1. Incaperi tampon ventilate in suprapresiune avand usi rezistente la foc de minim 45 minute. echipate cu inchidere automata sau dispozitive de autoinchidere in caz de incendiu. 38 . cu dispozitive de autoinchidere sauinchidere automata in caz de incediu. Golurile de acces la accensoare sau alte mijloace de transport pe verticala din constructiile de productie si/sau depozitare se protezeaza cu: Usi pline CO(CA1). Golurile pentru iluminare practicate in peretii exterioari ai caselor de scari vor fi protejate contra radiatilor termice conform normelor. golurile prevazute in plansee spre pod se protejeaza cu elemente de inchidere rezistente la foc minim 30 minute.Planseele folosite pentru a separe intre ele spatii cu functiuni importante si incaperi cu risc mare de incendiu precum si cele ce delimiteaza cai de evacuare trebuie sa indeplineasca conditii stricte privind combustibilitatea si rezistenta lor la foc.

constituie o urgenta publica de incendiu. OBLIGATII PRIVIND APARAREA IMPOTRIVA INCENDIILOR Persoanele fizice si juridice sunt obligate sa respecte in orice imprejurare normele de prevenire si stingere a incendiilor si sa nu primejduiasca. demolarea unei constructii sau a unei parti din constructie. sau primarul. in conditiile legii. pentru limitarea si stingerea incendiului. Persoanele fizice si juridice care detin cu orice titlu. din momentul observarii.APARAREA IMPOTRIVA INCENDIILOR Apararea impotriva incendiilor. in programele de dezvoltare economico-sociala ce se intocmesc la nivel national si local. apararea vietii oamenilor. dupa caz. 39 . stingerea incendiilor si limitarea efectelor acestora. existenta sau utilizarea constructiilor. de stingere si de limitare a efectelor incendiilor produse la bunurile proprii ori ale altor persone. precum si interventia operative pentru salvarea si acordarea ajutorului pentru persoanele aflate in pericol. dupa caz. persoanele juridice sau fizice care desfasoara activitati ori se afla in tranzit. le furnizeaza. evaluarea. a bunurilor si a mediului constituie o problema de interes public. semenilor aflati in pericol sau in dificultate. oprirea temporara a activitatilor. precum si utilizarea apei. bunurile si mediu. le prelucreaza. politia. plantatii si la culturi agricole. din proprie initiativa ori la solicitarea victimei. precum si alte activitati specifice. de toate efectele nocive ale incendiilor care decurg. Persoanele juridice si cele fizice raspund. Situatia de pericol existenta. materialelor si mijloacelor proprii pentru operatiuni de salvare. In caz de incendiu. persoanele fizice si juridice aflate in apropiere au obligatia de a interveni cu mijloacele de care dispun pentru limitarea si lichidarea incendiului. la care trebuie sa participle. si sa ia masuri dupa posibilitatile sale. Autoritatile administratiei publice centrale si locale asigura integrarea masurilor privind dezvoltarea si perfectionarea activitatii de aparare impotriva incendiilor. pana la terminarea operatiunilor de interventie. le stocheaza sa le comercializeze. echipamentelor. le transporta. mijloacelor. Apararea impotriva incendiilor reprezinta ansamblul integrat de masuri tehnice si organizatorice. Orice persoana care observa un incendiu are obligatia de a anunta prin orice mijloc pompierii. pe teritoriul Romaniei. constructii sau instalatii tehnologice au obligatia de a permite accesul pompierilor si persoanelor care acorda ajutor. In cazurile prevazute de lege. viata. evacuarea din zona periclitata. persoanele mentionate la punctual a trebuie sa accepte si alte masuri stabilite de conducatorul interventiei. dupa caz. In cazul incendiilor produse in paduri. orice persoana are obligatia de a acorda ajutor cand si cat este rational posibil. prin deciziile si faptele lor. cum sunt: degajarea terenurilor. autoritatile administratiei publice locale si centrale. pentru limitarea propagarii incendiilor si evitarea producerii unui dezastru. potrivit legii. controlul si combaterea riscurilor despre acestea. utilajelor si instalatiilor tehnologice pe care le detin sau le administreaza. a autoritatilor administratiei publice locale sau a reprezentantilor acestora. in scopul de a asigura identificarea. terenuri. de activitatea desfasurata sau in legatura cu aceasta. planificate si realizate potrivit prezentei ordonante. precum si a pompierilor. de produsele (substantele) pe care le folosesc. semnalizarii sau anuntarii unui incendiu.

oricarui alt salariat aflat intr-o situatie de pericol. de prevenire si stingere a incendiilor. de inchiriere.Sa elaboreze instructiuni de aparare impotriva incendiilor si sa stabileasca sarcinile ce le revin salariatilor. d. are urmatoarele obligatii: a. Detinatorii si utilizatorii de constructii ori de instalatii si echipamente tehnologice de productie au obligatia sa conlucreze cu autoritatile administratiei publice si cu factorii de specialitate ale acestora in organizarea. imediat patronului ori persoanelor imputernicite de acesta. Organizarea actiunilor de colaborare si procedurile necesare se stabilesc prin conventii incheiate intre parti. d.I. b. e. corelat cu natura riscurilor de incendiu. instalatiile utilajele. 8 au obligatia sa colaboreze intre ele. Sa stabileasca. precum si orice defectiune sesizata la sistemele de protectie sau de interventie pentru stingerea incendiilor. e. precum si conditiile de pregatire a acestora. de patron sau personae desemnate de acesta. aparatura si echipamentul de lucru. Sa acorde ajutor. Sa nu efectueze manevre si modificari nepermise ale mijloacelor tehnice de protectie sau de interventie pentru stingerea incendiilor. potrivit instructiunilor date de patron sau de persoana desemnata de acesta. de concesionare.Sa asigure mijloacele tehnice corespunzatoare si personalul necesar interventiei in caz de incendiu. pregatirea si punerea in aplicatie a planurilor de interventie in caz de urgenta publica de incendiu. Sa intocmeasca si sa actualizeze permanent lista cu substantele periculoase (unde este cazul). responsabilitatile si modul de organizare privind apararea impotriva incendiilor in unitatea sa. OBLIGATIILE ANGAJATORULUI Fiecare angajator. c.Sa asigure intocmirea planurilor de interventie si conditiile pentru ca acestea sa fie operationale in orice moment. Sa coopereze cu salariatii desemnati de patron atat cat ii permit cunostintele si sarcinile sale in vederea realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor f.. 40 . de antepriza si de asociere. masinile. aduse la cunostinta sub orice forma. b. pe baza de reciprocitate sau sau contra unei plati. Sa obtina avizele si autorizatiile prevazute de lege. Sa respecte regulile si masurile de aparare impotriva incendiilor. partile sunt obligate sa consemneze in actele respective raspunderile ce le revin privind asigurarea apararii impotriva incendiilor. Sa utilizeze. are in procesul muncii urmatoarele obligatii: a. contribuind cu forte si mijloace. asigurarea. substantele periculoase. indiferent de natura angajarii. consiliile judetene. orice situatie pe care este indreptatit sa o considere pericol de incendiu. in domeniul P.S.La incheierea contractelor de societate. prin dispozitii scrise. Pentru limitarea propagarii si stingerii incendiilor precum si pentru limitarea si inlaturarea efectelor acestora. se prevad in planurile de interventii ale fiecarui participant la conventie si se comunica unitatilor teritoriale de pompierii militari. c. Sa comunice. consiliile locale si persoanele juridice prevazute la art. f. profilul activitatii si marimea unitatii. atat cat este rational posibil. OBLIGATIILE LUCRATORILOR Fiecare lucrator.

Patronii care detin parti din aceeasi constructie trebuie sa conlucreze pentru indeplinirea obligatiilor ce le revin. Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se face de catre personalul unitatii de pompieri militari cu atributii de indrumare. 41 . plata cheltuielilor efectuate de alte persoane fizice sau juridice care au intervenit pentru stingerea incendiilor in unitatea sa.g. interventie si constatare a incalcarii legii in domeniul PSI si de alte organe abilitate de lege. control.Sa prevada fondurile necesare realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor si sa asigure la cerere. h.

asigurarea pregătirii populaţiei civile pe linia protecţiei civile în şcoli. adăpostire. să-şi însuşească metodele de protecţie şi regulile de comportare în caz de dezastre. luarea sau scoaterea din uz a bunurilor absolut necesare pentru supravieţuirea populaţiei civile. în special împotriva violului. bunurile materiale sunt protejate în timp de război sau la dezastre prin măsuri legiferate pe plan internaţional în convenţii. cu ajutorul mijloacelor de informare în masă. femeile vor face obiectul unui respect deosebit şi vor fi protejate. rănirea persoanelor civile. distrugerea. prin ore special destinate. Pe plan naţional legiferarea protecţiei populaţiei în caz de conflicte militare şi calamităţi sau catastrofe de mari proporţii este realizată în temeiul prevederilor Constituţiei României prin Legea Protecţiei Civile. copiii vor trebui să facă obiectul unui respect special şi va trebui să fie protejaţi împotriva oricărei forme de atentat. tratate. comunicări. Sunt interzise actele sau ameninţările cu violenţă. catastrofelor sau calamităţilor naturale prin mijloacele de înstiinţare şi alarmare ale protecţiei civile. evacuare şi alte mijloace specifice. asigurarea protecţiei populaţiei civile împotriva efectelor armelor de nimicire în masă. a armelor convenţionale. facultăţi. atunci când se constată că acestea vor provoca pierderi de vieţi omeneşti în rândul populaţiei.OBLIGATIILE SI DREPTURILE CETATENILOR PE LINIA PROTECTIEI CIVILE Populaţia civilă. constrângerii la prostituţie şi orice formă de atentat la pudoare. populaţia civilă va fi prevenită asupra pericolelor atacurilor inamicului din aer. bunurile utilizate în scopul protecţiei populaţiei nu pot fi distruse şi nici deturnate de la destinaţia lor. este interzisă înfometarea persoanelor civile ca metodă de război. al căror scop principal este de a răspândi teroarea. hotărâri şi ordonanţe emise de către guvern. 42 . exerciţii şi aplicaţii de protecţie civilă. emisiuni radio şi de televiziune. populaţia civilă nu poate fi utilizată ca scut pentru a se pune anumite puncte sau zone la adăpost de operaţiunile militare. sunt interzise atacurile îndreptate cu titlu de represalii împotriva populaţiei civile. calamităţilor şi catastrofelor. populaţia civilă nu va trebui să facă obiectul atacurilor. Obligaţiile cetăţenilor pe linia protecţiei civile să participe la pregătirea pentru protecţia civilă. Drepturile cetăţenilor pe linia Protecţiei Civile Convenţiile internaţionale la care şi România a aderat pentru protecţia populaţiei şi a bunurilor materiale prevăd: populaţia civilă. persoanele civile se bucură de o protecţie generală contra pericolelor rezultate din operaţiile militare. în scopul însuşirii cunoştinţelor şi deprinderilor de comportare la declanşarea semnalelor de alarmă publică. paguba bunurilor materiale cu caracter civil. orice atac militar trebuie să fie anulat sau întrerupt. protocolare. prin participare la şedinţe de pregătire. articole. se interzice atacarea. prin mijloace individuale.

femeilor. 43 . trusa sanitară. să acţioneze cu calm. să participe la realizarea şi întreţinerea adăposturilor de protecţie civilă de interes colectiv sau personal. la amenajarea spatiilor de adăpostire din clădirile sau de pe terenul proprietate personală. să îndeplinească toate măsurile stabilite de către organele de protecţie civilă. să acorde prioritate copiilor. bătrânilor. mijloacelor incendiare. persoanelor ce nu se pot deplasa singure. a armelor convenţionale. să nu producă panică. rezervele de alimente şi apă. la aplicarea măsurilor de protecţie. să-şi asigure mijloacele individuale de protecţie. să ia parte activă la acţiunile de intervenţie pentru care sunt solicitaţi. alte materiale necesare pentru asigurarea protecţiei şi pentru participarea la executarea unor acţiuni de intervenţie.să respecte metode de protecţie şi regulile de comportare în cazul folosirii armelor de nimicire în masă.

îndepărtarea din locurile unde se află a obiectelor optice (inclusiv a cioburilor de sticlă) care pot acţiona în anumite condiţii drept concentratori ai razelor solare. rezervoarelor şi a altor tipuri de ambalaje care conţin vapori inflamabili sau gaze lichefiate sub presiune. c. după caz. 2.) va elabora un program de măsuri speciale care să contracareze efectele negative ale acestora în sfera prevenirii şi stingerii incendiilor. restricţionarea efectuării. în anumite intervale din timpul zilei. f.) sau.3. h. prin răcire cu perdele de apă rece. mediatizarea incendiilor determinate de efectele sezonului canicular şi secetos. i. populaţiei.6. asigurarea protejării fătă de efectul direct al razelor solare a recipientelor. identificarea şi nominalizarea sectoarelor de activitate în care creşte riscul de incendiu în condiţiile caracteristice temperaturilor atmosferice ridicate şi lipsei de precipitaţii. prin detalierea cauzelor şi a împrejurărilor favorizante. e. prin depozitare la umbră (copertine. verificarea operativităţii de acţiune a formaţiilor de intervenţie ale serviciilor de pompieri civili. Măsurile speciale stabilite vor fi aduse la cunoştinţă tuturor salariaţilor şi.REGULI PENTRU PERIOADELE CANICULARE SAU SECETOASE În perioadele caniculare sau secetoase persoana fizică cu atribuţii de conducere (primar. Măsurile speciale trebuie să cuprindă: a. interzicerea utilizării focului deschis în zonele afectate de uscăciune avansată. intensificarea patrulărilor în zonele cu culturi agricole şi în cele frecventate pentru agrement în locuri cu vegetaţie forestieră. a unor lucrări care creează condiţii favorizante pentru producerea de incendii prin degajări de substanţe volatile sau supraîncălziri excesive. patron. după caz. utilizator etc. ' g. şoproane deschise etc. asigurarea rezervelor de apă pentru incendiu şi verificarea zilnică a situaţiei existente. d. 44 . b.

prezinta pericol de moarte. etc). dormitul in incaperi cu aparate de utilizare nelegate la cos (resou. aragaz. se anunta imediat unitatea distribuitoare. Verificarea eventualelor scapari de gaze naturale se face prin mirosire si cu spuma de sapun cu apa. la aparatele neautomatizate. obturarea cosului de fum al aparatelor de utilizare. lasarea focului nesupravegheat. nu se aprinde nici o sursa de foc. nu se doarme in astfel de incaperi. modificarea instalatiilor de gaze fara aprobari legale si prin persoane 45 . Dormitul in incaperi cu focul aprins sau in incaperi cu aparate de utilizare nelegate la cosul de fum. Verificarea cu flacara a instalatiilor de gaze naturale prezinta pericol de explozie si incendii. Daca se simte mirosul caracteristic al gazelor naturale se iau imediat urmatoarele masuri: stingerea tuturor focurilor. deschiderea usilor si ferestrelor.La utilizarea gazelor naturale este interzis: - neautorizate. nu se manevreaza aparate electrice. apriderea focului daca aparatul de utilizare nu este etans sau nu are tiraj. dormitul in incaperi cu focul aprins.

MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZUL ARSURILOR Arsurile pot fi provocate de diverse cauze: contactul pielii cu substante caustice. Se interzice: -spargerea basicilor -inlaturarea materialelor lipite de rana -smulgerea hainelor arse lipite de rana La arsurile cauzate de arc electric se vor aplica comprese cu acid boric Arsurile de substante chimice se vor spala cu multa apa intr-un curent de apa curgatoare. uleiuri. vaseline.se scoate victima din zona viciata de catre salvatorii echipati cu masca de gaze sau cu masca cu furtun de aductiune . aburi.daca victima nu respira se incearca respiratia gura la gura sau gura la nas .arsuri de gradul III – basici rosii cu afectarea mai profunda a pielii in zona arsa .se continua manevrele pana la sosirea cadrelor medicale 2. Dupa profunzimea tesuturilor afectate se disting: . Acordarea primului ajutor se face astfel: se scoate cu grija imbracamintea. acide. MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE INTOXICATII In caz de intoxicatii acute se procedeaza astfel: . etc. dupa care se aplica o compresa de solutie 2% bicarbonat de sodiu pentru arsuri de acizi sau 1.arsuri de gradul II – apar basici albe in zona afectata .arsuri de gradul I – inrosirea pielii si dureri in zona respectiva .PRIMUL AJUTOR IN CAZUL ARSURILOR SI INTOXICATIILOR CU FUM 1. fara a se acoperi cu alifii. lichide fierbinti.victima se transporta intr-o zona cu aer curat si se descheie la piept . se panseaza cu pansament steril sau cu panza curata locul arsurii. gaze fierbinti si contactul sau influienta arcului electric.5% acid boric pentru arsurile bazice.daca victima este in stop cardiac se incepe masajul cardiac prin apasarea cu mainile pe piept in dreptul inimii .arsuri de gradul IV – pielea este arsa si tesuturile sunt modificate 46 .

443/1999. oxizi de azot. uneltelor şi sculelor neprotejate corespunzător şi care prin lovire sau frecare pot produce scântei capabile să aprindă amestecurile explozive. După caz.masca contra fumului şi gazelor . temperaturile ce se pot dezvolta în caz de incendiu şi efectele negative pe care acestea le pot avea asupra personalului de intervenţie se va asigura în dotare următoarele aparate de protecţie. lenjeriei şi a altor obiecte din fire sintetice sau materiale sintetice ori plastice. Deasemenea. Are greutatea de 14 kg. corelat cu nivelul densităţii sarcinii termice. tubul gofrat. se foloseste la incendiile care se caracterizeaza prin degajarea oxidului de carbon.lămpi electrice portabile. Are o greutate de 10 kg. are gluga etansa. suporta contactul caloric nemijlocit. manusi si cisme ignifuge ce asigura protectia anticalorica la incendii in conditii de apropiere normala ) . Nu retine fumul. asigurand patrunderea normala pe culoare cu flacari sau incinte cu temperaturi pana la 250°C.Costumul anticaloric aluminizat tip patrundere normal (PN) foloseste pentru protectia anticalorica pe timpul interventiei. aerosolii sau alte gaze toxice. 47 . cartuse filtrante pentru fum. Are in componenta masca propriu-zisa cu bretele. . a mainilor si picioarelor) În spaţiile cu risc ridicat de incendiu sau pericol de explozie.Cartusul filtrant polivalent asigura protectia impotriva fumului. .aparate de respiraţie autonome .MIJLOACE DE PROTEJARE A OAMENILOR IN CAZ DE INCENDIU (a corpului. etc. a capului. blocul supapelor si cordelele de fixare pe cap. Bluza etansa pe talie. Cartusul filtrant pentru oxid de carbon. avand in vedere marea diversitate de materiale ce pot arde si degaja o larga gama de substante toxice .echipament de protecţie la temperatură (costum ignifug.asigura respiratia independenta in medii nocive din zona incendiilor pe o durata de 60 min. iluminat şi lucru: . .). intermitent. Fiind etans se foloseste cu aparatul de respiratie. clor. se interzice accesul salariaţilor şi altor persoane fără echipament de protecţie adecvat condiţiilor de lucru.trusă electrică.se compune din cagula prevazuta cu vizor. aparatelor. ATENTIE! NU RETINE OXIDUL DE CARBON. . aerosolilor si altor gaze (acid cianhidric. Echipamentul de protecţie se asigură. este interzisă folosirea dispozitivelor. doua butelii cu aer comprimat prevazute cu reductor si cu un manometru pentru verificarea presiunii aerului. a cailor respiratorii. potrivit regulamentului aprobat prin HGR nr. vapori de solvent organic. Pantalonii au burduf lateral si bretele reglabile. precum şi a încălţămintei care (prin lovire sau frecare) poate să producă scântei capabile să aprindă gazele. Manusi cu un deget si cisme scurte cu intetrior de pasla. sau polivalent care este cel mai indicat a se folosi. oxid de carbon. (cartusul filtrant). vaporii sau pulberile inflamabile in amestec cu aerul. În spaţiile cu pericol de explozie este interzisă folosirea îmbrăcămintei. locas dorsal pentru aparatul de respiratie si vizor duplex metalizat.

manipulate şi a densităţii sarcinii termice. De asemenea prin amplasarea acestor depozite se vor asigura măsuri şi distanţe de protecţie faţă de cursuri de apă. dacă amestecul lor sau al vaporilor respectivi nu prezintă pericol de autoaprindere sau explozie iar în caz de incendiu se pot utiliza aceleaşi produse de stingere. situate în vecinătate. menţionându-se obligatoriu în documentaţia tehnico-economică. Nu se permite trecerea prin depozite de materiale sau lichide combustibile sau încăperi de depozitare. ziduri de protecţie). Construcţiile independente de depozitare se amplasează faţă de obiective învecinate la distanţe de siguranţă stabilite în reglementările tehnice de specialitate. Depozitele de lichide combustibile. Atunci când soluţia se justifică 48 . cu condiţia să fie îndeplinite condiţiile şi măsurile specifice prevăzute în normative. a celor de încălzire şi ale reţelelor electrice aferente altor consumatori. pe cât posibil. grupate sau comasate atunci când sunt în construcţii închise şi amplasate numai independent când sunt depozite deschise. a conductelor care transportă fluide combustibile (gaze. La realizarea depozitelor aferente clădirilor civile se respectă şi prevederile specifice acestor clădiri. Este admisă depozitarea diferitelor materiale şi substanţe în aceeaşi încăpere. precum şi aprinderea depozitului datorită unui incendiu la un obiectiv învecinat. de regulă. centre populate. Depozitarea materialelor combustibile solide împreună cu lichide sau gaze combustibile. se măsuri de protecţie corespunzătoare. lacuri. lichide). sau vor fi compartimentate conform normelor. Depozitele de materiale şi produse pot fi amplasate independent. este obligatorie stabilirea duratei de depozitare a acestora şi luarea măsurilor de verificare a creşterii temperaturii lor.REGULI ŞI MĂSURI DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR LA DEPOZITE Prevederi generale Construcţiile de depozitare şi în general depozitele de materiale şi substanţe vor avea stabilite categoriile de pericol de incendiu funcţie de natura activităţii desfăşurate. La depozitarea de materiale şi substanţe care prezintă pericol de autoaprindere. se amplasează în zone situate mai jos decât construcţiile vecine astfel încât să nu fie posibilă deversarea sau scurgerea lichidelor şi propagarea incendiului la vecinătăţi. iar când nu este posibil. direcţia vântului dominant să nu fie spre construcţiile vecine. Categoriile de pericol de incendiu şi clasa de periculozitate se stabileşte pe zone şi încăperi precum şi independent pentru fiecare compartiment de incendiu în parte. caracteristicile de ardere ale materialelor şi substanţelor utilizate. se recomandă să fie amplasate independent. Construcţiile depozitelor pe care beneficiarul le consideră importante sau de mare valoare. iazuri. La amplasarea depozitelor se are în vedere limitarea posibilităţilor ca un incendiu produs în depozit să pună în pericol construcţii sau instalaţii vecine importante. de regulă. sau se asigură măsuri de protecţie corespunzătoare (diguri. Fac excepţie situaţiile admise în normativ. Înglobarea încăperilor de depozitare a materialelor substanţelor combustibile în construcţii de producţie şi în clădirile civile este admisibilă atunci când considerentele funcţionale o impun. Depozitele de materiale şi substanţe combustibile se amplasează în zone astfel situate încât. nu este admisă.

Construcţiile închise de depozite etajate trebuie realizate cu planşee pline rezistente la foc. prevăzute în actele normative de specialitate. este obligatorie şi respectarea prevederilor corespunzătoare acestor tipuri de clădiri. precum şi a cantităţii şi importanţei acestora. a produselor care conţin apă ori pe care poate condensa apa în depozite pentru materiale sau substanţe care reacţionează periculos cu apa. produse. I-IV de rezistentă la foc. Pentru depozitele fără locuri permanente de lucru (vizitabile de max. aceste depozite trebuie echipate cu instalaţii automate de semnalizare şi stingere a incendiilor. astfel realizate încât să împiedice propagarea incendiilor între nivelurile construcţiei. substanţe. Golurile de circulaţie sau funcţionale se protejează cu elemente având rezistenţa la foc de minim 45 min. dacă sunt prevăzut cu instalaţii automate de stingere la fiecare nivel. Depozitarea în cantităţi mai mari se realizează în clădiri proprii. 8 ori/schimb). în care sunt depozitate materiale. obiecte de valoare sau cu risc mare de incendiu. Podurile funcţionale se protejează cu elemente de închidere corespunzătoare. Încăperile de depozitare a materialelor şi substanţelor combustibile din clasa P2 şi P3 de periculozitate. cu aria desfăşurată peste 36 m2 se separă de restul construcţiei cu pereţi incombustibili având rezistenta la foc în funcţie de densitatea sarcinii tehnice (între 1 oră şi 7 ore). Fac excepţie depozitele cu platforme de stocare mecanizate. la care platformele pot fi din materiale incombustibile CO (CA1) rezistente la foc 15 min.tehnic aceste treceri vor fi realizate în canalizări proprii închise. cu pereţi incombustibili CO (CA1) având o rezistenţă la foc corespunzătoare cu condiţiile de separare impuse de depozit. Atunci când sunt amplasate în clădiri cu mai multe niveluri. Depozite închise Construcţiile închise pentru depozitele de materiale şi substanţe pot fi de gr. planşeele incombustibile vor avea o limită de rezistenţă la foc de 1 oră şi 30 min. echipate cu dispozitive de închidere automată în caz de incendiu. dimensionate şi.. potrivit prevederilor tehnice de specialitate. Depozitele de materiale sau substanţe combustibile se echipează cu instalaţii de semnalizare şi stingere a incendiilor corespunzătoare materialelor şi substanţelor depozitate. Construcţiile închise stabilite de beneficiar. este interzisă. cu aria desfăşurată peste 36 m2 se separă de restul construcţiei prin pereţi şi planşee incombustibile având limita de rezistenţă la foc de minim 1oră şi 30 min. Pozarea conductelor de apă. fără locuri permanente de lucru. Încăperile de depozitare a materialelor şi substanţelor combustibile din clasa P4 şi P5 de periculozitate. De regulă. realizate încât să asigure limitarea posibilităţilor de propagare a focului şi să permită intervenţia de stingere. alcătuite şi realizate conform normelor în vigoare. trebuie să fie compartimentate în arii construite de max.. 49 . Depozitele vor avea asigurate căi de acces. planşeu) asigurându-se aceeaşi rezistenţă la foc. în funcţie de categoria de pericol de incendiu şi clasa de periculozitate a materialelor. numai în cantităţile minime necesare fluxului tehnologic pentru un singur schimb. 750 m2 şi echipate cu instalaţii de semnalizare şi stingere a incendiilor. Golurile se protejează corespunzător în funcţie de elementul de construcţie străpuns (perete. Materialele şi substanţele combustibile se pot păstra în spaţiile şi încăperile de producţie. Depozitele cu stive mai înalte de 6 m trebuie să îndeplinească condiţiile şi nivelele de performanţă stabilite în reglementările tehnice de specialitate corespunzător densităţii sarcinii tehnice şi pericolului de propagare a focului. Dacă depozitul este amplasat în construcţii de tip monobloc sau blindate. respectiv 1 oră. nu sunt obligatorii asigurarea căilor de evacuare în caz de incendiu.

sau L II (respectiv echivalentul acestora pentru L III şi L IV). posibilitatea de aprindere etc. Mărfurile.Încăperile de depozitare a materialelor şi substanţelor din clasa P1 de periculozitate se separă faţă de restul construcţiei cu pereţi şi planşee incombustibile iar golurile de circulaţie sau funcţionare se protejează cu elemente de închidere incombustibile. P4. Nu este obligatorie separarea spaţiilor de recepţie-expediţie a depozitelor din clasele P3. 45 de minute şi prevăzut cu un prag care să aibă înălţimea stabilită încât să nu fie posibilă scurgerea lichidului în afara încăperii în caz de avarie. P4. iar spaţiile pentru recepţie-expediţie. reacţia faţă de alte materiale.400 m 2 se prevăd sisteme de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi conform reglementărilor în vigoare. pentru finisarea. grup electrogen etc. 50 . compartimentate special. nici la depozitele din clasele de periculozitate P1 şi P2. materialele şi ambalajele depozitate în interiorul spaţiilor de depozitare sau pe suprafeţele de teren aferente. Încăperile prevăzute anterior pot avea un gol de acces practicat în elemente de construcţie protejat cu element de închidere rezistent la foc. acesta va corespunde mediului de montaj. PS cu aria liberă (fără pereţi interiori) de peste 10. Încăperile pentru depozitarea a maximum 20 m3 lichide combustibile necesare consumului funcţional al instalaţiilor utilitare aferente construcţiei (centrală termică. fum sau la umezeală. platforme etc. grupe. sensibilităţi la căldură. C şi clase de periculozitate P3. P5 nu sunt admise spaţii libere pentru birouri. Stivele de mărfuri şi rafturile pentru depozitarea mărfurilor vor fi dispuse astfel încât spaţiile de siguranţă sau acces să corespundă cu poziţia pe verticală a corpurilor de iluminat. şi P5 faţă de depozit dacă se asigură aceleaşi măsuri de siguranţă la foc ca la încăperile de depozitare aferente şi de asemenea. iar atunci când încăperile sunt de categorie A. Depozitele închise cu aria desfăşurată peste 36 m2 pentru materiale şi substanţe combustibile se prevăd cu dispozitive de evacuare a fumului asigurându-se 1 % din aria pardoselii. B. Asemenea spaţii se amenajează separat. pentru încăperile de depozitare cu capacitate maximă 50 m3 de lichide din clasele L I. secţii sau sectoare în aşa fel încât să se asigure spaţiile de siguranţă şi acces între stivele de mărfuri. Nu este obligatorie prevederea suprafeţelor de decomprimare sau a dispozitivelor de evacuare a fumului iar dacă se prevede iluminat. Depozite de mărfuri en-gross La depozitarea materialelor se va ţine seama de proprietăţile fizico-chimice ale acestora (gradul de periculozitate. P4. Culoarele de acces între stivele de mărfuri din interiorul încăperilor de depozitare vor fi delimitate şi marcate. Depozitele închise pentru materiale şi substanţe combustibile se echipează cu instalaţii de semnalizare şi stingere a incendiilor conform reglementărilor tehnice de specialitate.) . după caz. Construcţiile supraterane închise pentru depozitarea lichidelor combustibile se realizează din materiale incombustibile. căile de acces pentru folosirea maşinilor şi utilajelor de intervenţie în caz de incendiu. de regulă se separă în acelaşi mod. În încăperile de depozitare a materialelor combustibile din clasele de periculozitate P3.) se separă de restul construcţiei cu elemente incombustibile având o rezistenţă la foc de minimum 2 ore. asigurându-se şi dotarea corespunzătoare cu mijloace tehnice de stingere în caz de incendiu.) precum şi a celor aferente funcţionării unor echipamente (ascensoare. asigurându-se compartimentarea antifoc sau antiex. Rezervoarele se prevăd cu preaplin şi conducta de aerisire cu opritor de flăcări dispus la exterior. încercarea sau repararea produselor depozitate precum şi pentru distribuirea lichidelor combustibile. vor fi organizate pe stive.

hârtie. Personalul depozitului va supraveghea în permanenţă materialele periculoase care prezintă sensibilitate la încălzire sau la reacţii în contact cu alte materiale. Ferestrele depozitelor de mărfuri şi materiale situate la parter. În interiorul spaţiilor de depozitare se va păstra în permanenţă ordine şi curăţenie perfectă. talaş. conform instrucţiunilor tehnice respective. Instalaţiile electrice de forţă şi iluminat ale depozitelor de mărfuri vor fi executate conform normelor în vigoare. Rafturile combustibile trebuie ignifugate. 51 . Utilajele şi aparatele electrice sau mecanice folosite în depozite pentru descărcarea. se vor executa în încăperi separate sau izolate faţă de spaţiul de depozitare. vor fi adunate imediat şi evacuate în locuri special amenajate şi asigurate împotriva incendiilor. sticlă. Se interzice compartimentarea spaţiilor sau suprafeţelor de depozitare prin despărţituri improvizate din ambalaje sau alte materiale combustibile. iar acolo unde există pericolul loviturilor mecanice. petrosin) în depozite sau în încăperile unde există pericol de incendiu. pentru împiedicarea pătrunderii în interior a resturilor de ţigări sau chibrituri. Este interzisă încălzirea spaţiilor de depozitare cu sobe fără acumulare de căldură. şemineuri cu foc deschis. Se interzice folosirea în depozite a reşourilor şi radiatoarelor electrice precum şi a lămpilor electrice defecte sau.Acolo unde nu este posibil acest lucru se va păstra un spaţiu de siguranţă de cel puţin 0. rumeguş.. (motorină. precum şi fumatul cu excepţia locurilor special amenajate. textile etc. petrol. Se va interzice cu stricteţe aprinderea şi utilizarea focurilor de orice natură. reşouri şi radiatoare electrice sau cu gaze. Se interzice păstrarea lichidelor inflamabile destinate curăţeniei. neasigurate cu globuri şi grătare de protecţie. pe bază de permis de lucru cu foc şi numai cu indicarea persoanelor răspunzătoare de măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi stingerea incendiilor. corpurile de iluminat vor fi prevăzute şi cu grilaje de protecţie.50 m de la limita superioară a stivelor de mărfuri şi până la nivelul corpurilor de iluminat. Este interzisă blocarea căilor de evacuare cu mărfuri sau ambalaje. Corpurile de iluminat din depozitele de mărfuri combustibile vor fi asigurate cu globuri. în afara celor stricte pentru gestiune. Toate deşeurile provenite din ambalaje (scânduri. demisol sau subsol vor fi asigurate cu gratii de fier şi plasă de sârmă rezistentă. Lucrările de sudură se vor executa doar în cazuri excepţionale. Operaţiile scriptice.). încărcarea sau preambalarea mărfurilor vor fi verificate cel puţin o dată la începutul fiecărui trimestru.

conform proiectelor. vor fi prevăzute cu carcase de protecţie. c.. b. pentru circulaţii. cabluri. Revizia. forţă sau curenţi slabi. prin revizii înainte de intrarea în funcţiune şi prin înlăturarea imediată a defecţiunilor constatate. întregul utilaj electric se scoate de sub tensiune. folosirea instalaţiilor electrice neprotejate în medii de vapori explozivi şi cu degajări de praf combustibil. carton sau alte materiale combustibile. e. Aparatele electrice portative se vor folosi numai cu fişe şi conductoare izolate.). Reostatele de pornire sau de reglare a turaţiei diferitelor maşini electrice vor fi protejate cu carcase metalice prevăzute cu orificii de răcire. Se interzice supraîncărcarea circuitelor prin racordarea mai multor consumatori decât cei prevăzuţi pentru instalaţia respectivă. Se interzice acoperirea lor cu materiale combustibile (hârtie. pentru veghe. nişelor tablourilor electrice etc. Se interzice: a. în medii explozive. suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductoarele alimentare. 52 . lemn etc. staniol sau alte materiale. PE 101. cârpe.). releele. ID-15. comutatoare. transformatoare.) peste sarcina admisă. iar la tablouri se vor întrebuinţa numai siguranţe calibrate. Acestea vor fi curăţate de praf şi scame cel puţin o dată pe săptămână. La utilizarea instalaţiilor electrice de forţă şi iluminat se va asigura o bună funcţionare a utilajelor şi a aparatelor respective. petrol etc. ID-17. Se interzice înlocuirea fuzibilelor arse cu fir de liţă. d. La terminarea lucrului. precum şi a celor deteriorate improvizate. Clemele siguranţelor lamelare nu se fixează pe lemn. PE 107 etc.INSTALATIILE ELECTRICE DE ILUMINAT SI FORTA.. se vor face numai după scoaterea lor de sub tensiune. împotriva panicii şi pentru marcarea hidranţilor interiori de incendiu vor fi menţinute în permanenţă în stare de funcţionare. În încăperi va rămâne sub tensiune numai instalaţia de iluminat de siguranţă. agăţarea sau introducerea pe şi în interiorul panourilor. prize etc. executate şi exploatate cu respectarea prevederilor normelor în vigoare (I7/1998. Instalaţiile electrice pentru iluminatul de siguranţă pentru continuarea lucrului. pentru evacuare. încărcarea instalaţiilor electrice (conducte. precum şi adăpostirea obiectelor sau a materialelor în posturile de transformare sau de distribuţie. a obiectelor de orice fel. folosirea în stare defectă a instalaţiilor electrice şi a receptoarelor de energie electrică de orice fel. repararea sau înlocuirea diverselor elemente ale instalaţiilor electrice de iluminat. Tablourile electrice. Instalaţiile electrice de orice natură vor fi executate numai de către unităţi autorizate şi care vor utiliza numai personal calificat. executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii a instalaţiilor electrice de către personal necalificat sau neautorizat .) sau curăţirea lor cu lichide inflamabile (benzină. pentru intervenţii. contactoarele etc. întrerupătoare. Bateriile de acumulatoare şi celelalte surse de energie de rezervă pentru alimentarea iluminatului de siguranţă vor fi verificate şi întreţinute periodic. AFERENTE CONSTRUCTIILOR Instalaţiile electrice de forţă şi iluminat normal şi de siguranţă vor fi proiectate.

utilizarea receptoarelor de energie electrică (fiare de călcat. hârtie sau alte materiale combustibile.) precum şi necurăţarea acestora de depunerile de praf. întrebuinţarea radiatoarelor şi a reşourilor electrice în alte locuri decât cele stabilite şi în condiţii care prezintă pericol de incendiu. hârtie. folosirea siguranţelor fuzibile şi a dispozitivelor de protecţie defecte. fără luarea măsurilor de izolare faţă de elementele combustibile din încăperi. improvizate sau cu o rezistenţă electrică mai mare decât cea stabilită pentru instalaţiile. aparatelor. h. i.). maşinile. neizolarea capetelor conductoarelor electrice. sau a programului de lucru la acestea. lăsarea sub tensiune a maşinilor. utilajele. lemne etc. utilajelor şi echipamentelor electrice. k. p. ciocane de lipit etc. neîntreruperea instalaţiei electrice de iluminat din spaţiile de depozitare după terminarea programului de lucru. după terminarea folosirii. 53 . j. în cazul demontării parţiale a unei instalaţii. n. o. direct în priză. reşouri. m. utilizarea lămpilor mobile portative fără globuri şi grătare de protecţie sau alimentate prin cordoane improvizate sau neizolate corespunzător. l. scame şi alte materiale combustibile. aşezarea pe motoare electrice a materialelor combustibile (cârpe. precum lăsarea sub tensiune a acestora după terminarea programului de lucru. radiatoare. folosirea la corpurile de iluminat a filtrelor de lumină (abajururi improvizate din carton. Cele care se folosesc în condiţiile admise vor fi scoase de sub tensiune şi vor fi depuse la terminarea programului în locurile stabilite în acest scop. folosirea legăturilor provizorii prin introducerea conductoarelor electrice fără ştechere.g. aparatele şi echipamentele respective.

Se interzice legarea directă la bornele tabloului de distribuţie a lămpilor de iluminat. legăturile trebuie tăcute conform normelor. se vor utiliza izolatoare fixate pe suporturi incombustibile amplasate la distanţele admise de normativul I-7/1998. ECHIPAMENTE SI UTILAJE ELECTRICE Se interzice folosirea aparatelor. e. dozelor. legare la nul etc. Revizia completă a instalaţiilor electrice montate în medii explozive se va face conform graficului de revizie. materiale combustibile ori substanţe inflamabile sau să vină în contact cu ele.). ud. expus la intemperii cu pericol de explozie etc. a motoarelor electrice sau a altor consumatori de energie electrică. Se interzice utilizarea conductorilor şi cablurilor care sub sarcină se încălzesc peste temperatura admisă. umed. astfel încât să se înlăture posibilitatea aprinderii lor. În cadrul lucrărilor de întreţinere şi reparaţie se va urmări ca instalaţiile electrice de iluminat şi forţă să se menţină în concordanţă cu proiectul de execuţie şi prevederile din normativul I-7 /1998. La montarea conductoarelor aeriene : a.APARATE. b. precum şi organelor de control şi verificare. pe baza unui grafic. se va face revizia şi reparaţia instalaţiilor electrice de iluminat de forţă sau de curenţi slabi (tabla distribuţie.D. Toate utilajele şi aparatele electrice vor fi prevăzute plăcuţe indicatoare pe care sunt trecute caracteristicile lor şi schemele de conexiuni. cu temperatură ridicată. precum şi blocarea accesului la acestea. nu se vor utiliza ca suporţi arborii. La tablourile capsulate. f. Încăperea şi elementele tabloului vor fi în perfectă stare de curăţenie (fără praf. siguranţe. se vor lua măsuri ca acestea să nu cadă pe construcţii. cu protecţia menţionată la punctul "a" deteriorată.). f. instalaţii. spaţiile sau zonele în care se utilizează (uscat. b.-17. scame etc.). garniturile de etanşare vor fi în bună stare şi bine strânse. accesul la ele fiind permis numai electricianului de serviciu. prizelor. cu praf incombustibil sau combustibil. fără să aibă gradul de protecţie necesar în raport de mediul existent în încăperile. c. echipamentelor şi utilajelor electrice: a. d. legăturilor la p etc. c. La toate tipurile de tablouri. amplasate necorespunzător faţă de materialele combustibile. cu lagăre şi carcase având o temperatură mai mare decât cea admisă. se va izola trecerea prin planşee şi pereţii combustibili. Se interzice alimentarea mai multor receptoare electrice de aceeaşi natură printr-un circuit prevăzut cu protecţie comună dacă puterea total instalată depăşeşte I S Kw. umed cu intermitenţă. d. izolările sau separaţiile de protecţie necesare conform normativului I-7/1998 ( legare la pământ. Tablourile generale de distribuţie din spaţiile de producţie vor fi închise în permanenţă cu cheia. Periodic.) conform normativelor I-7/1998 şi 1. În apropierea tablourilor sunt interzise păstrarea materialelor şi a substanţelor combustibile. cu agenţi corozivi. nu se vor poza în podurile clădirilor şi în construcţiile din materiale combustibile. întrerupătoarelor. de către personal calificat şi cu respectarea normelor specifice de prevenire şi stingere a incendiilor. substanţele inflamabile şi gazele tehnice comprimate în recipiente ori neizolate fără de acestea. nesupravegheate. fără să aibă protecţiile. starea conductoarelor. conexiunilor. corpurilor de iluminat. 54 . (fixate).

Intrările şi ieşirile cablurilor din dulapuri. aparate şi echipamente electrice) numai pe suporturi incombustibile (zidărie. utilajelor şi a maşinilor electrice vor fi legate la pământ. . recepţia. Montarea conductoarelor şi a cablurilor menţionate mai sus pe elemente de construcţie combustibile se poate face numai prin introducerea lor in tuburi de protecţie. tablourile de distribuţie şi utilajele electrice. se vor lega la pământ conductele. Instalaţiile de paratrăsnet se vor controla periodic. . . urmărindu-se integritatea şi buna funcţionare a elementelor componente (dispozitive de captare. foi de azbest etc. Stingerea incendiilor în fază incipientă la instalaţiile de iluminat şi forţă se va face cu stingătoare portative cu CO2 sau cu praf şi CO2. conform unui grafic stabilit în baza normativelor existente. De asemenea.C. Nu este admisă folosirea motoarelor şi aparatelor electrice cu carcasele şi capacele demontate sau în condiţii care nu asigură răcirea lor printr-o bună circulaţie a aerului din jur. pe porţiuni unde s-ar vărsa metale topite. secţiunea conductoarelor de legare trebuie să fie conform normativului I-7/1998. Fac excepţie instalaţiile electrice protejate în carcase metalice cu grad de protecţie minimum IP-54.) sau pe console incombustibile. conform normativului PE 116. execuţia şi verificarea instalaţiilor de protecţie prin legare la pământ se vor face conform normelor in vigoare şi STAS 12604/5. Montarea. a tuburilor din P. verificarea şi întreţinerea instalaţiilor de paratrăsnet vor fi efectuate numai de personal specializat şi conform normelor în vigoare. canale. tuneluri. este interzisă. având o temperatură ridicată sau substanţe care au acţiune distrugătoare asupra învelişurilor cablurilor. Montarea cablurilor prin tuneluri sau canale. În acest sens se va asigura controlul tuturor locurilor ascunse şi se va urmări executarea curăţeniei în mod curent în aceste spaţii. În toate canalele. Legarea între ele a conductoarelor din aluminiu se face prin cleme speciale pentru aluminiu.V.). manşoane. conductoare de coborâre. cositorire sau cleme corespunzătoare secţiunii conductorilor care se leagă. 7/1998. precum şi la trecerea lor prin planşee sau pereţi despărţitori vor fi obturate cu materiale incombustibile. Corpurile metalice ale aparatelor. iar a celor cu secţiuni mai mari de 10 mm2 prin sudură. Legarea conductoarelor izolate se va face numai în cutii legătură. Legarea între ele a conductoarelor din cupru şi oţel se va face numai prin răsucire şi matisare. doze. tunelurile şi puţurile de cabluri se va păstra curăţenia. fluide.C. Proiectarea. 55 . Aparatele. iar a celorlalte elemente (tuburi P. secţii electrice. respectându-se prevederile normativului I. a aparatelor şi echipamentelor electrice.V.Se interzice montarea directă pe elementele de construcţie combustibile a conductoarelor şi cablurilor cu manta din materiale combustibile sau greu combustibile. prize de pământ etc. precum şi racordurile acestora trebuie să aibă gradul de protecţie împotriva incendiilor şi exploziilor corespunzător categoriei de pericol de incendiu a încăperilor în care se montează. rezervoarele metalice şi pompele folosite în instalaţiile de transport a combustibililor lichizi. beton.

În secţiile cu degajări de praf combustibil sau cu mediu de gaze combustibile. aer cald) se va alege în funcţie de temperatura de aprindere a substanţelor din încăperile respective. precum şi a maşinilor şi aparatelor de gătit se vor respecta prevederile normelor de prevenire şi stingere a incendiilor în vigoare (normative. maşini. Este interzisă trecerea conductelor de termoficare pentru încălzire prin canale sau prin spaţii închise în care pot apărea vapori inflamabili sau gaze combustibile. Între corpurile de încălzire sau conductele neizolate şi elementele de construcţie din materiale combustibile învecinate se vor asigura distanţele minime indicate în normele specifice în vigoare. iar la terminarea programului de lucru se vor opri. radiatoare. Temperatura conductelor şi corpurilor de încălzire se va situa sub limitele care ar putea provoca aprinderea substanţelor cu care pot veni în contact. aer cald) şi locală (cu sobe. Nu se va permite existenţa în apropierea prizelor de aer a unor surse de gaze sau de praf combustibil. Toate cazanele. executarea şi exploatarea sistemelor de încălzire centrală (cu abur. La instalaţiile de încălzire cu aer cald. acestea vor introduse în tuburi de protecţie şi vor fi izolate cu materiale izolante incombustibile. încât în orice regim de funcţionare a instalaţiilor să nu fie posibilă aprinderea materialelor combustibile. cu pericol de explozie sau incendiu. conductele aerotermele şi bateriile de încălzire vor fi curăţate periodic de depunerile de praf combustibil. cu suprafeţele radiante sau incandescente. Nu se admite utilizarea unor instalaţii. agentul termic (abur.SISTEME SI INSTALATII DE INCALZIRE La proiectarea. înlăturând-se periodic orice depuneri de pe acestea şi din jurul lor.). standarde. sobe nestandardizate. radiatoare etc.) cu defecţiuni. apă caldă sau supraîncălzită. calorifere. apă caldă. neomologate sau improvizate. în funcţie de natura agentului încălzitor. La izolarea conductelor cu abur sau de apă supraîncălzită se vor utiliza materiale incombustibile.). maşinile şi aparate cu foc deschis. folosite pentru încălzire sau gătit vor fi supravegheate pe timpul funcţionării lor. Se interzice folosirea instalaţiilor de încălzire (cazane. În încăperile în care există pericol de explozie sau incendiu nu se vor utiliza sisteme de încălzire cu foc deschis. 56 . aparate.). La trecerea conductelor instalaţiilor de încălzire prin pereţi sau prin planşee executate din materiale combustibile. Izolarea termică va fi astfel executată. a îmbrăcămintei şi a altor materiale combustibile. sobe. a căror temperatură este mai mare decât temperatura de autoaprindere a substanţelor inflamabile din încăpere. Instalaţii de încălzire centrală La instalaţiile de încălzire centrală din clădirile şi încăperile. conductele şi radiatoarele vor fi netede. Este interzisă depunerea pe radiatoare şi pe conductele termice a vaselor cu lichide inflamabile. Toate conductele şi armăturile instalaţiilor de încălzire centrală vor fi vopsite în culorile standardizate. Nu se vor depozita lichide şi materiale combustibile şi recipiente cu gaze sub presiune în jurul bateriilor de încălzire sau al aerotermelor la distanţe mai mici de 1 m. În cazuri speciale. precum şi executarea de lucrări cu foc deschis. aparate şi maşini de gătit etc. instrucţiuni de folosire etc. între conductele neizolate şi elementele de construcţie combustibile care nu satisfac distanţele cerute se vor introduce materiale izolante incombustibile (vată minerală etc.

se interzice montarea dispozitivelor şi a clapetelor de reglare tirajului. materialele sau elementele combustibile situate în faţa focarelor şi cenuşarelor să fie la o distanţă de acestea de minimum 1. cenuşa se va evacua periodic într-un loc stabilit şi amenajat în acest scop. defecte sau izolate necorespunzător faţă de elementele combustibile ale clădirilor. cazane de spălătorie.70 m. nu se utilizează sobe fără uşiţe la focare şi cenuşare. e.25 m. 1. NOTĂ: Prin sobe cu acumulare de căldură se înţeleg sobele care nu au un volum activ (masivul încălzit) mai mare de 0. se interzice aprinderea focului în sobe prin stropire cu benzină. m. p. şi de 4 cm în celelalte porţiuni. se interzice arderea nesupravegheată a focului în sobe. în timpul funcţionării sobelor. maşini şi aparate gătit etc.Mijloace de încălzire locală Construcţia. în faţa uşiţei de alimentare. h. 57 . pereţi exteriori cu o grosime de cel puţin 6 cm în zona focarului . La exploatarea sobelor cu sau fără acumulare de căldură şi a maşinilor şi aparatelor de gătit se vor respecta următoarele reguli: a. reparate. nu se admite folosirea lemnelor mai lungi decât vatra focarului sobei sau cărbuni cu o putere calorifică mai mare decât cea stabilită (cocs de furnal). k. petrol sau alte lichide combustibile. fără pericol de incendiu. g. b. dacă acest lucru este menţionat în instrucţiuni de folosire. i. curăţate şi date în exploatare în perfectă stare de funcţionare. f. înainte de utilizarea sobelor şi coşurilor de fum.) se vor face conform prevederilor standardelor în vigoare (STAS 9072) şi a instrucţiunilor de folosire emise de unitatea producătoare. pardoseala combustibilă se protejează cu o bucată de tablă metalică cu dimensiunile de 70 x 50 cm. Prin sobe fără acumulare de căldură se înţeleg sobele metalice precum şi sobele de zidărie (cărămidă sau alte materiale). acestea trebuie verificate amănunţit. se vor numi persoane care să răspundă de aprinderea şi stingerea focului. amplasarea şi exploatarea mijloacelor încălzire locală (sobe de orice tip. se interzice supraîncălzirea sobelor. j. o.5 m la sobele cu acumulare de căldură. uşiţele focarului şi cenuşarului trebuie menţinute închise şi zăvorâte.2 m3 sau pereţi cu grosimi mai mici decât cele prevăzute pentru sobele cu acumulare de căldură. precum şi rezervoarele de consum ale sobelor care utilizează combustibili lichizi (a căror protecţie termică a fost asigurată de producător pe baza încercărilor efectuate şi acceptată la omologarea produsului) pot fi amplasate la distanţe mai mici decât cele prevăzute la punctul c). care au volumul activ sub 0. se interzice uscarea hainelor sau a altor materiale combustibile pe sobe sau în imediata apropiere a lor. este interzisă depozitarea materialului combustibil deasupra sobei.2 m3. c. Utilizarea sobelor fără acumulare de căldură se va face respectând următoarele norme: a) distanţa dintre sobe sau burlane şi materialele combustibile învecinate să fie de cel puţin 1 m. depozitarea (amplasarea) materialelor combustibile se face la o distanţă mai mare de 1 m faţă de sobele fără acumulare de căldură şi de 0. iar cele greu combustibile la 1 m. maşinile şi aparatele de gătit cu combustibili solizi sau gaze. în încăperile în care sunt amplasate sobele nu se admite depozitarea materialului combustibil care să depăşească consumul pentru 24 de ore. iar faţă de cele greu combustibile de 0. r. n. d. şi numai după ce se vor stinge resturile de jar.

verificarea şi întreţinerea în bună stare de funcţionare a instalaţiei (conducte..). iar uşile pentru curăţare vor fi bine etanşate.b) la sobele cu înălţimea picioarelor de cel puţin 25 cm..... se va aerisi încăperea respectivă şi se vor depista şi înlătura defectele care au provocat scăpările de gaze. termoizolatoare cu aceeaşi grosime şi aceeaşi echivalenţă termică. Pentru instalaţiile de alimentare cu gaze naturale a sobelor se vor respecta prevederile "Normativului pentru distribuirea şi utilizarea gazelor naturale" (I 6/1999). când arzătorul este în funcţiune.. este strict interzisă aprinderea "flacără pe gaz". Construcţia. uşa cenuşarului va fi deschisă. cărbune etc. cu mortar de argilă. înainte de aprinderea arzătorului de gaze.5 m.). amplasarea sobei.. d) în cazul sobelor din încăperile cu pereţi din materiale combustibile. respectiv reglarea tirajului. c) când sobele nu au picioare sau picioarele sunt mai scurte de 25 cm. la fiecare sobă sau aparat de gătit se va pune câte o etichetă pe care se va menţiona. postamentul termic izolator trebuie să depăşească perimetrul sobei cu 25 cm. aparatelor de gătit şi protejarea pereţilor combustibili se vor face conform prevederilor standardelor în vigoare şi instrucţiunilor de folosire emise fabricant. aprinderea şi stingerea focurilor se vor executa numai de către personal instruit în acest scop. care să depăşească marginile sobei în toate direcţiile cu minimum 0. c. a maşinilor. limitarea. în funcţie de calitatea şi de cantitatea combustibilului folosit. este interzisă aprinderea arzătorului de gaze cu materiale sau deşeuri combustibile. urmând să fie făcută exclusiv prin uşile (prizele) de aer sau prin regulatoarele de tiraj ale focarelor. b. dintre care ultimele două rânduri pot fi executate pe goluri sau înlocuite cu un strat de nisip.. prin două straturi de pâslă îmbibată cu soluţie de argilă. la care se vor adăuga şi următoarele reguli: a. arzătoare etc. d.. patru rânduri de cărămizi (pe lat) cu mortar de argilă. robinete. 58 . izolarea pardoselii se va face conform normelor stabilite de fabricant. e.. având grosimea de 6 cm. În situaţia în care acest lucru nu este posibil. Pentru aceasta.. a fumului sau a scânteilor. astfel încât să se evite orice crăpătură care ar permite ieşirea în încăperi sau în poduri a gazelor calde. pe lângă ora de aprindere şi stingere. după care se deschide încet robinetul până când gazele se aprind (principiul "gaz pe flacără"). robinetul trebuie să fie închis.. în cazul în care se constată miros de gaze înainte de a se aprinde focul. pardoselile combustibile se protejează printr-un postament format din: două rânduri de vată minerală şi unul de tablă metalică. protecţia termică şi exploatarea coşurilor şi a canalelor de fum pentru focarele care servesc la încălziri curente se vor efectua în conformitate cu prevederile standardelor în vigoare (STAS 6793). iar în faţa focarului cu 50 cm. La maşinile şi aparatele de gătit de uz casnic. Postamentul poate fi alcătuit şi din alte materiale incombustibile. înlăturându-se orice posibilitate de scurgere a gazelor. Zidăria şi tencuiala coşurilor vor fi verificate periodic şi vor fi bine întreţinute.. aprinderea focului se face prin apropierea unei torţe aprinse (aprinzător) de arzătorul de gaze. amplasarea.” . Este interzisă montarea de clapete sau capace de obturare în canale sau racorduri. Peste aceste izolaţii se pune tablă metalică. Coşurile de fum vor fi curăţate periodic. având aceeaşi grosime. printr-un strat de azbest ori prin alte material incombustibil cu aceeaşi capacitate termoizolatoare. porţiunea de perete de lângă sobă se execută din materiale incombustibile. Este interzisă racordarea focarelor alimentate cu gaze la canalele de fum care deservesc focare alimentate cu altfel de combustibil (lemn. următorul text: „Pentru aprinderea şi stingerea focului răspunde.. pardoseala de sub acestea se protejează astfel: printr-un strat izolator de cărămidă plină. păcură.

încât acesta să nu fie împrăştiat în incinta unităţii. instalaţia de pulverizare a prafului de cărbune trebuie controlată zilnic şi curăţată de depunerile de praf de pe suprafeţele calde ale instalaţiilor aferente cazanelor. se interzice folosirea gazelor în sobele nereparate şi a căror etanşeitate nu este asigurată. atât la aprinderea cât şi la stingerea focului. care nu prezintă pericol de incendiu. apropiate de uşa întredeschisă a cenuşarului. folosirea de butelii defecte. se vor respecta următoarele reguli: a. fără reductor de presiune. puzderie şi alte materiale combustibile. La centralele termice în care se folosesc drept combustibil deşeurile de lemn. activarea scurgerii gazului lichefiat din butelie. g. e. Verificarea lor se va efectua la începerea fiecărui schimb. apoi de la cel al arzătorului. folosirea furtunurilor executate din materiale plastice. indicatoarele de nivel pentru combustibil sau pentru agentul de încălzire. urmând a nu se mai face focul până după verificarea şi remedierea defecţiunilor. racordarea buteliei. folosind injectoarele de pornire cu combustibil lichid. în jurul centralei termice terenul va fi neted. b. supapele de siguranţă etc. h. amplasarea buteliilor în apropierea surselor care radiază căldură. revizii sau a modificărilor la instalaţiile de gaze. îngrijindu-se însă ca robinetul de gaz să fie închis.f. cenuşa şi zgura vor fi stropite cu apă. precum şi a instalaţiilor de cazane aferente se va efectua numai de către persoane calificate şi instruite în ceea ce priveşte prescripţiile tehnice de exploatare ale acestora şi normele de prevenire a incendiilor. d. pornindu-se din nou instalaţia. În cazul întreruperii flăcării (rezultată din arderea prafului de cărbune) se va opri imediat alimentarea cu combustibil şi se va efectua aerisirea cazanului. utilizarea furtunului de racordare fără a fi fixat prin coliere. de către persoane neautorizate şi fără avizul prealabil al societăţii distribuitoare este interzisă. Aparatele pentru controlul temperaturii şi presiunii din cazane şi conducte. prin agitarea sau încălzirea acesteia. Dacă flacăra lumânării nu se îndreaptă spre interiorul sobei. 59 . curăţat permanent de deşeuri. reparaţii. În cazul centralelor termice care folosesc drept combustibil cărbunele măcinat. persoana stabilită pentru aprinderea şi stingerea focului va controla periodic dacă tirajul sobei este bun cu ajutorul unei lumânări aprinse. depistarea scăpărilor de gaze se va face numai cu spumă de apă şi săpun şi în nici un caz cu flacără. În cazul utilizării buteliilor cu gaze combustibile lichefiate se interzice: a. uzat sau în stare defectă. pe o rază de 30 m. cu respectarea instrucţiunilor vigoare. Efectuarea lucrărilor de montaj. puzderie de in şi cânepă. improvizate sau neomologate. b. i. transportul şi manipularea combustibilului se fac în aşa fel. c. Este interzisă depozitarea în centrala termică a unor utilaje sau materiale care nu au legătură cu exploatarea acesteia. vagonete se va face numai în locuri special destinate. gazele vor fi închise şi deschise mai întâi de la robinetul principal. Centrale termice de încălzire Exploatarea centralelor termice. vor fi menţinute în perfectă stare de funcţionare. În prealabil. Evacuarea zgurii şi a cenuşii cu cărucioare. a. tirajul este defectuos. în scopul stingerii particulelor incandescente. eliberată de Inspectoratul de stat pentru cazane şi instalaţii de ridicat. Punerea în funcţiune şi exploatarea centralelor termice se va face numai pe baza autorizaţiei de exploatare.

coşurile de evacuare a fumului vor fi prevăzute cu sisteme de reţinere a scânteilor (parascântei). La aceste rezervoare nu se vor instala indicatoare de nivel de sticlă. se va efectua prin respectarea strictă a principiului „gaz pe flacără". Izolaţia conductelor pentru combustibil şi izolaţia cazanului. exploatarea.c. f. Înainte de aprinderea combustibilului la injectoare se va verifica focarul. iar uşa de comunicaţie dintre acestea şi sala cazanelor va fi metalică. Rezervoarele pentru consum zilnic vor fi prevăzute cu conducte de preaplin. se interzice depozitarea combustibilului în sala cazanelor. încât să nu provoace amestecuri de praf şi aer. Se interzice reaprinderea focului de la zidăria incandescentă a focarului sau de la flacăra altui arzător. silozul pentru depozitarea combustibilului va fi construit în conformitate cu prevederile normelor de prevenire a incendiilor. conducte de aerisire şi indicatoare de nivel. folosindu-se instalaţia prevăzută pentru aceasta. Circuitul de alimentare a arzătoarelor cu gaze de la cazanele ale căror instalaţii funcţionează cu o presiune de lucru de peste 5000 mm coloană de apă va fi prevăzut cu un sistem de protecţie care să întrerupă rapid debitul de gaze. Aprinderea arzătorului cu gaze. Este interzisă utilizarea focului deschis pentru această operaţie. îndeosebi racordurile la arzătoare. Cazanele alimentate cu combustibil lichid vor fi prevăzute în faţa focarelor. cantităţile de combustibil care se depozitează în siloz nu vor depăşi 20 m3. La cazanele alimentate cu combustibil lichid se va asigura în permanenţă etanşeitatea tuturor traseelor de alimentare. ziar aprins etc. sub injectoare. atunci când presiunea scade sub limita la care flacăra poate deveni instabilă în cazul în care flacăra de control se stinge. e. în focarele cazanelor centralelor termice. fie cu ajutorul unei torţe fixate pe o vergea metalică. ventilaţia (mecanică sau naturală) trebuie folosită în aşa fel. Se interzice efectuarea acestui control cu flacăra. Focarele şi canalele de fum vor fi ventilate timp de 10 minute. în limitele prevăzute de normativul I-6/1999. Centralele termice care folosesc combustibil gazos se vor pune în funcţiune numai după verificarea arzătoarelor şi a presiunii în conductele de gaze. folosindu-se emulsie de apă şi săpun sau alte procedee cu aparatura de detectare. se vor îndepărta eventualele scurgeri de combustibil şi se vor înlătura cauzele acestora. conducte pentru transport. g. întreţinute în bune condiţii. Nu sunt admise improvizaţii ca: băţ de chibrit. pentru colectarea scurgerilor provenite din instalaţii. respectiv pentru evacuarea gazelor de ardere. cu rezistenţă la foc de 45 minute. pompe. d. trebuie să fie în perfectă stare şi ferită de a fi îmbibată cu combustibil. Pentru fluidizarea combustibilului din rezervoare prin încălzire. Pentru stingerea faclei se va prevedea o ladă cu nisip sau un vas cu apă în apropierea cazanului. Scurgerile accidentale de combustibil de pe toate utilajele. scările şi platformele cazanului se colectează şi se înlătură. controlul şi repararea instalaţiilor din aceste centrale se vor face în conformitate cu instrucţiunile ISCIR. cu tăvi metalice umplute cu nisip. Controlul etanşeităţii instalaţiei de gaze combustibile va face conform normativelor şi reglementărilor în vigoare. 60 . h. în special în jurul arzătoarelor. rezervoare. Aprinderea combustibilului pulverizat în focarele cazanelor se va efectua fie electric. se va folosi numai aburul de joasă presiune sau apa caldă.

fără a putea fi readusă la nivel normal. de regulă. precum şi pericolul de poluare. La apariţia unei neetanşeităţi sau ruperi a unei conducte din sala cazanelor se va închide robinetul de pe conducta principală din exteriorul clădirii şi se vor deschide ferestrele şi uşile pentru aerisirea intensă a sălii. aprinderea depunerilor de funingine şi cocs în canalele de fum etc. defectarea unor aparate de control sau a dispozitivelor de siguranţă. Alegerea sau înglobarea într-o clădire a centralei termice se face fără a afecta buna funcţionalitate sau structura de rezistenţă a clădirii respective.Circuitul de alimentare al fiecărui arzător va fi prevăzut cu două ventile montate în serie. dintre care unul cu acţionare manuală. Amplasarea centralelor termice folosind combustibil gazos se va face obligatoriu cu respectarea prevederilor „Normativului pentru proiectarea şi executarea reţelelor şi instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale – I. creşterea sau scăderea nivelului apei în afara limitelor admise. b. d. se închide circuitul de alimentare cu apă. analizând şi posibilitatea de cooperare cu surse de căldură existente în zonă. în clădiri independente sau alipite unora din clădirile alimentate. 61 . c. eventual. poziţia coşurilor de fum faţă de clădirile din zonă). c. spargerea unor ţevi în interiorul cazanului. verificarea periodică a acestora făcându-se conform normelor ISCIR. La amplasarea centralelor termice se ţine seama. Este interzisă exploatarea centralelor termice fără o supraveghere permanentă sau. amplasarea centralelor termice se face în conformitate cu prevederile studiului de alimentare cu căldură. de prescripţiile tehnice ISCIR şi de reglementările de siguranţă la foc. zgurii şi cenuşii. Oprirea funcţionării cazanelor este obligatorie atunci când se constată: a. Fiecare cazan va fi revizuit şi reparat în termenele prevăzute de normativele în vigoare. ţinând seama de condiţiile locale(direcţia vânturilor dominante. fac excepţie centralele termice folosind combustibil solid. şi anume: a. încredinţarea urmăririi funcţionării cazanelor unor persoane fără calitatea corespunzătoare. configuraţia terenului. se închid robinetele de alimentare cu combustibil. Supravegherea cazanelor poate înceta numai după închiderea circuitelor de alimentare cu combustibil şi scăderea presiunii aburului la zero. În ansamblurile de clădiri de locuit. se închid robinetele de alimentare cu aer. Oprirea funcţionarii cazanelor se va face respectând ordinea de închidere a circuitelor. echipate cu cazane având capacitatea sub 70 KW. obligatoriu. b. centralele termice se prevăd. În cazul folosirii combustibilului lichid sau gazos se urmăreşte amplasarea centralelor termice cât mai aproape de centrul de greutate al consumatorilor.6”. posibilitatea extinderilor viitoare Centralele termice funcţionând cu combustibil solid se amplasează în afara zonelor de locuit ţinând seama de dificultăţile create de transportul combustibilului. În cazul alimentării locale cu căldură centralele termice se pot amplasa în interiorul unei clădiri.. Amplasarea centralelor termice În ansamblurile clădirilor de locuit alimentate centralizat cu căldură. pentru care condiţiile de amplasare sunt aceleaşi ca şi pentru cele folosind combustibil lichid sau gazos. Poziţia ventilelor "închis" sau "deschis" trebuie marcată vizibil.

staţii de pompare. sub încăperile de zi şi dormitoarele colectivităţilor pentru copii de vârstă preşcolară. sub săli aglomerate şi căi de evacuare ale sălilor aglomerate sub scene şi sub încăperi cu aglomerări de persoane. în mod obligatoriu. Centralele termice înglobate în clădiri. direct sub încăperi de locuit sau în care se desfăşoară o activitate sensibilă la zgomot.Centralele termice se grupează. laboratoare sau săli de gimnastică din clădiri pentru învăţământul elementar şi mediu. posturi trafo. face în încăperi proprii. cu alte gospodării ca : staţii de hidrofor. ori de câte ori este posibil. În clădiri civile se recomandă să nu se amplaseze centrale termice. centrale de aer comprimat. bine aerisite care nu sunt f'olosite drept camere de locuit sau cămări şi nu prezintă pericol de incendiu. dacă se utilizează gazele drept combustibil.)exceptând porţiunile care nu ating această înălţime. 62 . sub saloane de bolnavi şi sub săli de operaţii. sub săli de clase. trepidaţii sau exces de temperatură. Montarea cazanelor din instalaţii de apartament se. nu se amplasează: sub încăperi din categoria A sau B pericol de incendiu nici alipite acestora. în interiorul clădirilor înalte(peste 28 m. în clădiri de spitale sau cu caracter spitalicesc.

si prin prindere de un perete. ordonat. conducand la accidente nedorite. spre a nu le bloca prin deplasari. podul. • Verificati periodic tavanele. CE TREBUIE SA FACETI IN TIMPUL UNUI CUTREMUR PUTERNIC? Pastrati-va calmul. astfel incat vesela depozitata sa nu produca accidente. grinda solida. mai ales la etajele superioare si in locurile unde se aglomereaza de obicei. calcanele. • Retineti locul de amplasare al comutatoarelor. batranii si femeile. • Amplasati toate aparatele grele pe rotile astfel incat sa nu fie in vecinatatea iesirilor din incaperi sau coridoare. 63 .REGULI DE BAZA PRIVIND PROTECTIA ANTISEISMICA IN CAZ DE CUTREMUR CE TREBUIE SA INTREPRINDETI ANTICIPAT PENTRU PREVENIREA UNOR AVARIERI. toc de usa solid. la seisme. birou. caramizi. Protejati-va sub o grinda. balcoanele. langa un perete structural rezistent. mobile suprapuse. Consultati brosurile despre protectia antiseimica in diferite situatii. cornisele. care de obicei se pot prabusi in strada. acoperisul. apa de baut. astfel incat la seisme sa nu cada caramizi. spre a va feri de caderea unor lampi. geamuri. cosuri. robinetelor generale si locale pentru electricitate. obiecte. lanterne. Pastrati la indemana truse de scule adecvate. nu intrati in panica. dar aceasta se va efectua in liniste. fara aglomerare si numai dupa verificarea cailor de iesire si a faptului ca pericolele (hazardurile) de afara nu sunt mai mari decat la ramanerea in interior. un radio si baterii utilizabile in caz de urgenta si de intreruperea alimentarii cu energie electrica etc. asupra aleilor inconjuratoare. tencuieli. o trusa de prim ajutor cu medicamente. sa puteti lua unele masuri minime de interventie de urgenta (inchidere/deschidere). masa. astfel incat la nevoie. Preveniti tendintele de a se parasi locuinta etc. deoarece durata redusa a fazei seismice initiale va face ca faza puternica a miscarii sa surprinda grupurile de persoane pe scari. jardiniere asupra intrarilor. departe de ferestre care se pot sparge. stati inspre centrul cladirii. parapete. protejati copiii. in aglomeratie si panica. tencuieli ornamentale etc. • Procedati similar fata de elementele care ar putea sa cada dinspre cladirea invecinata. feriti-va de tencuieli. suprapuse si inalte intre ele. • Este util sa aveti depozitate grupat. • Discutati cu toti membrii familiei despre procedura utilizata in caz de cutremur. placaje. dupa seism. ornamente. ACCIDENTARI SI RANIRI INTR-O SITUATIE DE CUTREMUR ? • Asigurati piesele de mobilier grele. cornise. pentru 3 zile. • Explicati anticipat adultilor si minorilor ca in cazuri speciale se poate proceda la evacuarea cladirii dupa un seism puternic. ramaneti departe de aceasta. zvelte. tigle. intr-un loc cunoscut. Nu va speriati de zgomotele din jur. • Asigurati usile dulapurilor cu inchizatori eficiente la oscilatii. o rezerva speciala de alimente uscate si conserve. sigurantelor. linistiti-i si pe ceilalti. Daca va aflati in fata unei cladiri. inclusiv din imbinarea cu blocul alturat sau gardul de zid al vecinilor. terasa si invelitoarea. apa si gaze si modul lor de manevrare. Daca va aflati inauntru ramaneti acolo. strazilor sau la vecini.

imbulzeala produce mai multe victime decat cutremurul. in vederea unei eventuale evacuari din cladire pentru o anume perioada. obiecte sau elemente usoare de constructii cazute. alimente. interveniti imediat dupa ce a trecut socul puternic. pana la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat. pentru a permite verificarea cladirii fara a lua cu dvs. de la cateva ore la cateva zile. spre a preveni blocarea acesteia. batranilor. deplasati-va calm spre un loc deschis si sigur. Parasiti calm cladirea numai dupa seism. Curatati caile de circulatie de cioburi sau substante toxice. In caz de avarii constatate. in cazuri justificate. etc. Stati calm si linistiti-va vecinii de pe rand. Nu utilizati foc deschis pana nu ati verificat daca nu sunt scapari de gaze. In lipsa unor astfel de posibilitati de a va mentine sub soc stabilitatea. 64 . Daca sunteti intr-un mijloc de transport in comun sau in tren. ajutati-i pe loc. Atentie! Nu miscati ranitii grav (daca nu sunt in pericol imediat de a fi raniti suplimentar din alte cauze). dupa caz. stadion. spre a nu bloca circuitele necesare altor actiuni. de activitate. opriti-va cat puteti de repede intr-un loc deschis. inchideti pe masura posibilitatilor alimentarea locala sau generala si anuntati imediat dupa aceea institutia de specialitate pentru interventie. Evitati aglomeratia. Verificati preliminar starea instalatiilor electrice. evitand cladirile prea apropiate de strada. sau organisme cu insarcinari oficiale. fata. de gaz. in privinta interventiei post-seismice. apa. iar cu antebratele pe lateral. Daca seismul va surprinde in autoturism. pompieri. ghemuit pe genunchi si coate. linistiti-i. verificati vizual si starea constructiei in interior. sala de sedinte) nu alergati catre iesire. Daca sunteti intr-un atelier. Ingrijiti-va de siguranta copiilor. Nu fugiti pe usa. Nu utilizati telefonul decat pentru apeluri la salvare. Daca va aflati intr-un loc public cu aglomerari de persoane (teatru. va puteti proteja stand la podea langa un perete solid. dar nu este indicat sa va imbulziti la coborare sau sa spargeti ferestrele. Calmati persoanele speriate si in special copiii de varsta mai frageda. nu sariti pe fereastra. Inchideti sursele de foc cat puteti de repede. cu fata in jos: cu palmele impreunate va veti proteja capul (ceafa). spre a va asigura stabilitatea. bolnavilor. Ascultati numai anunturile posturilor de radioteleviziune oficiale si recomandarile de actiune imediata ale organismelor in drept. Conducatorul trebuie sa opreasca si sa deschida usile. in vederea eventualei evacuari dupa terminarea miscarii seismice si verificarea starii scarilor si a zonei de la iesire. masurile de protectie specifice locului dvs. iar daca a luat foc ceva. sa se degajeze. aplicati imediat. lucruri inutile. verificati mai intai scara si drumul spre iesire. nu alergati pe scari. cinematograf. canal.Sprijiniti-va cu palmele pe podea sau tineti-va cu mainile de piciorul mesei sau tocul usii. linii electrice aeriene si stati inauntru. Feriti-va de firele de curent electric cazute. Nu folositi in acest scop chibrituri sau brichete. stati pe locul dvs. dincolo de poduri. pasaje. biserica. chimicale varsate. Ajutati-i pe cei raniti sau prinsi sub mobilier. asigurandu-le imbracaminte si incaltaminte corespunzatoare sezonului. nu utilizati liftul. Nu alergati in strada sau pe strada. feritiva de versantii de unde pot cadea roci sau de unde pot avea loc alunecari de teren. Acordati mai intai primul ajutor celor afectati de seism. CE TREBUIE SA FACETI DUPA UN CUTREMUR PUTERNIC? Nu plecati imediat din spatiul in care va aflati. pana se termina miscarea seismica. dar – daca puteti – deschideti usa spre exterior.

furnizati informatiile cerute si cereti prim-ajutor necesar. Informati-va cum trebuie sa procedati pentru inregistrarea in termeni legali a daunelor complete (structurale si nestructurale) produse de cutremur. utilizand un scaun . Dati concursul dvs. sa nu permiteti reactii de panica. ghiozdan. saptamani sau luni. care intotdeauna vor concentra personal specializat si aparate de ascultare ca sa identifice locurile cu persoane blocate. inclusiv pentru evaluarea de catre specialisti a starii post-seismice a structurii cladirii si operatiunile de proiectare si executie a reparatiei sau consolidarii. activitatea seismica se reduce. o vaza. stadion. etc. Evitati sa fiti confundat cu raufacatorii patrunsi in astfel de cladiri. Daca nu reusiti. etc. etc la iesirea din cladire utilizand o casca de protectie sau . femeilor. La evacuare dati prioritate celor raniti sau copiilor. O varianta clasica de comunicare cu cei din afara. Evitati cladirile grav avariate. starea structurii si a altor elemente si obiecte care ar putea provoca raniri prin caderea lor. se pot uneori produce seisme mai mici de-a lungul unei anumite perioada de timp dupa socul principal. si nu din auzite. prin intepenirea usilor sau din alte cauze. etc. ascultati posturile de radio si televiziune. Nu ascultati sfaturile unor asa-zisi specialisti necunoscuti care apar ad-hoc. sau alta persoana din grup are posibilitatea de miscare. de regula ziua. In zonele care pot fi afectate de cutremurele locale. Prezenta unui specialist in structuri de rezistenta de a carui competenta nu va indoiti. sa ii linistiti pe cei socati. procedati cu calm la spargerea geamului si curatirea ramei si zonei de cioburi. Numai intr-un numar redus de cazuri socul ulterior este mai puternic decat primul.). Nu trebuie sa dati crezare zvonurilor privind eventualitatea unor replici seismice si urmarile lor. la analiza starii constructiilor. utilizati doar informatiile si recomandarile transmise oficial. In primul rand trebuie sa fiti calmi. de regula.). fie peste zile. organizatiilor de interventie post-seismice. sa acordati prim ajutor celor raniti. receptionate direct de dvs. cu exceptia unor cazuri de ajutor sau salvare ce trebuie intreprinse cu un minim de masuri de securitate si fara riscuri inutile. Deplasati-va intr-un loc deschis si sigur (parc. si ascultati recomandarile slavatorilor. sa faceti un mic plan de salvare. caramizi. Experienta cutremurelor precedente a dovedit ca este util sa aveti cunostinte necesare supravietuirii pana la interventia echipelor de salvare in cazul unei situatii extreme in care. iar daca ati stabilit controlul verbal. carti groase. iar daca dvs. Daca la iesire intalniti usi blocate. si la celelalte activitati.Pentru orice eventualitate. intreprinse de organele in drept. dupa care. este sa bateti la intervale regulate cu un obiect tare in conducte invecinate sau in peretii incintei. Fiti pregatiti psihic si fizic pentru eventualitatea unor socuri ulterioare primei miscari seismice (replici). preveniti ranirea provocata de caderea unor tencuieli. un scaun (taburet) ori alt obiect protector (geanta. iar acestea au vitraj. actionati fara panica pentru deblocare. de exemplu. poate reduce unele incertitudini in acest context si va poate servi de ghid in analiza vizuala a cladirii si decizia finala de evacuare sau revenire. in vederea despagubirii prin sistemul de asigurari. fie in cateva ore. Dupa parasirea ordonata a cladirii cautati sa obtineti informatii corecte depsre intensitatea miscarii si efectele sale si verificati mai intai afara si apoi – cu precautii – si in interior. ati fi surprins sub niste daramaturi. batranilor.in lipsa acesteia. 65 . mobilier rasturnat sau intr-o incinta (spatiu) blocata. nu aglomerati zonele calamitate fara rost. Deblocarea caii de acces se poate incerca numai daca prin aceasta nu se inrautateste situatia (de exemplu prin miscarea daramaturilor sau mobilierului). dar fiti constient ca aceasta se petrece in mod natural. cu intensitati variabile.

corpul uman isi mobilizeaza resurse nebanuite pentru a trece peste o perioada critica.). deoarece in astfel de conditii. Cutremurele se produc oricand de-a lungul celor 24 de ore ale unei zile: atat ziua. Aceeasi concluzie este valabila si pentru cutremurele dinainte de anul 1800. cat si noaptea.alimente conservate. scule. 1940. * Exista o periodicitate a aparitiei unor cutremure din aceeasi zona? Care este distanta in ani intre doua cutremure? Nu. Explicatia este data de faptul ca in ultimii 20 de ani centrele seismologice din intreaga lume au putut localiza mult mai multe cutremure pe an decat in trecut. De fapt. de la centimetri pana la mii de kilometri. *Este adevarat ca numarul de cutremure creste cu apropierea de anul 2000? Nu. corturi. radiotelefoane. inregistrate in tara noastra in 1977 si in mod similar in intreaga lume. si alte piese sau materiale de cazarmament si igienico-sanitare. . RASPUNSURI CUTREMURE SCURTE LA INTREBARI FRECVENTE LEGATE DE * Exista vreo schema temporala de producere a cutremurelor? Nu.echipament de stocare. etc. 1829. . 1893. 1986.telefoane.).radiouri pe unde ultrascurte pentru legatura cu organe de salvare. Numarul cutremurelor mari. variaza foarte mult. anotimp si cutremure? Nu. totodata. cutremurele vrancene puternice din secolele 19 si 20 s-au produs in anii 1802. . ca este gresita acea parere conform careia in Vrancea se produce un cutremur puternic (magnitudine egala sau mai mare decat 7) la fiecare 30 de ani. in stocuri pentru caz de urgenta. vesela. nu exista nici o corelatie intre vreme si cutremure. ECHIPAMENTE SI MATERIALE NECESARE In acest sens se pot mentiona: . paturi. daca unitatea este inclusa intr-un plan local de interventie post-seismica si cazare temporara. crescand doar numarul cutremurelor mici cunoscute.radiouri cu tranzistori pentru receptionarea posturilor centrale si locale. a ramas aproximativ constant de-a lungul timpului. . 66 . filtrare. datorita cresterii numarului de statii de inregistrare: in 1931 existau 350 statii seismice pe glob.materiale si obiecte de interventie (lanterne. -materiale sanitare de prim ajutor. de magnitudine peste 7. . 1838. care poate avea orice lungime. *Ce este o falie? O falie este o zona ingusta de roca aflata intre doua blocuri. * Exista vreo legatura intre vreme. In acest mod se explica durate extreme de rezistenta de sute de ore in conditii de blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile. desi timpul pare nesfarsit. De exemplu. temporare. atat dimineata cat si dupa amiaza. etc. Mai degraba se poate vorbi de anumite regularitati in aparitia cutremurelor dintr-o zona seismica. 1894. 1977. purificare a apei si de bucatarie(masini de gatit. Multi cred ca unele cutremure au loc mai ales in anumite anotimpuri.Nu va preocupati de durata pana la salvare. APARATURA. interventie si conducere locala. deoarece cutremurele se produc mult sub zonele afectate de vreme. Distanta in timp intre doua cutremure succesive de magnitudini comparabile. spre deosebire de prezent cand sunt mai mult de 4000 statii fixe si un numar nedefinit de statii mobile. Din insiruirea acestor ani se observa.

In aceste case este mai sigura metoda prezentata mai sus. pisicile. Directia de alunecare difera si ea. Specialistii optimisti considera ca se va ajunge sa se poata prezice cu precizie cutremurele puternice. caii. roca de pe o parte a faliei aluneca in raport cu cealalta. In functie de tipul de alunecare pe falie cutremurele se impart in: 1. *De cate tipuri sunt faliile? Sunt trei tipuri principale de falii: Falii normale – in care deplasarea pe planul de falie este gravitationala. Apar anomalii ale emisiei de camp acustic infrasonic.7 magnitudine Gutenberg-Richter). *Apar anomalii inainte de un seism puternic? Da. usile se pot balansa si va pot lovi. serpii. pestii. Dar acest comportament poate fi cauzat si de alti factori.. dar doar daca locuiti in case mai vechi. iar cele doua flancuri ale faliei se deplaseaza paralel cu directia de inclinare a faliei. *Pot fi prezise cutremurele? Exista doar incercari de predictie (extrem de putine reusite) si estimari probabilistice ale producerii unui cutremur major intr-o fereastra de timp data. Cutremurele pot aparea insa in zone unde se pregateste. etc. Cutremurele tectonice si vulcanii sunt procese geologice complet diferite. Sunt cunoscute in lume cutremure inainte de care au fost detectate anomalii ale precursorilor seismici. *Care este cel mai mare cutremur cunoscut? Cel mai mare cutremur cunoscut este cel din Chile. Falii inverse – in care componenta verticala a deplasarii pe planul de falie este in sens invers fata de sensul de actiune al gravitatiei. *Ce se intampla cu o falie in timpul unui cutremur? Majoritatea cutremurelor se produc pe falii. Falii de decrosare – in care cele doua flancuri ale faliei se deplaseaza orizontal unul fata de celalalt. se comporta ciudat inaintea unui cutremur.Falia este o fractura in crusta Pamantului.“Strike-slip” – cutremurele se produc pe un plan de falie aproximativ vertical si roca de pe o parte aluneca orizontal pe langa cealalta. *Putem prevedea un cutremur? Sunt cunoscute zonele cu o seismicitate mai mare. de-a lungul careia rocile de pe o parte se pot deplasa fata de cele aflate pe cealalta parte. zonele unde sunt amplasate usile nu sunt mai puternice decat alte parti ale casei. vitele.5-8. Suprafata faliei poate fi verticala. Cu magnitudini asemanatoare mai sunt si alte cutremure *In timpul unui cutremur trebuie sa stam in dreptul usii? Da. In casele moderne. 67 . Pagubele. *Se schimba comportamentul animalelor inaintea unui cutremur? Da. distrugerile si pierderile de vieti omenesti pot fi insa prevazute si reduse prin pregatirea individuala a populatiei. In plus. sau are loc o eruptie vulcanica. 2.“Dip-slip” – cutremurele se produc pe un plan de falie care face un unghi diferit de zero cu suprafata pamantului. Majoritatea faliilor sunt rezultatul miscarilor repetate de-a lungul unei perioade mari de timp. ale curentilor magnetotelurici si a emisiei de radon. de adapostire sub o piesa de mobilier. De aceea este foarte greu de stiut carui factor i se datoreaza comportamentul schimbat al animalelor.5 (circa 8. Cainii. din 22 mai 1960 cu magnitudinea moment egala cu 9. In timpul unui cutremur. orizontala sau oblica in raport cu suprafata Pamantului. aceste cutremure fiind insa produse de vulcan si nu cauzatoare de eruptie. de caramida. *Pot cutremurele sa produca vulcani? Nu. a cladirilor personale si a locurilor de munca pentru intampinarea unui eventual cutremur major.

vor fi menţinute în perfectă stare de funcţionare. accesoriilor şi materialelor pentru stingerea incendiilor. precum şi cu posibilităţi de racordare a maşinilor de intervenţie pentru stingerea incendiilor. . care conţin apă şi sunt expuse îngheţului în timpul iernii şi care nu sunt prevăzute cu posibilitate de încălzire cu abur sau cu apă caldă. În timpul iernii.) din apropierea unităţilor se vor amenaja rampe pentru alimentarea maşinilor şi utilajelor de stins incendii. Este interzis a se face modificări în construcţia instalaţiilor de către persoane necalificate şi fără acordul proiectantului. Apa folosită pentru stingerea incendiilor trebuie să conţină produse combustibile. Pe conductele instalaţiilor de stingere a incendiilor nu se vor suspenda sau rezema diverse obiecte. La sursele naturale de apă (râuri. care se păstrează în rezervoare şi castele de apă. În apropierea acestor instalaţii nu se vor monta conductoare sau cabluri electrice care vin în contact cu conductele de apă. cu materiale izolatoare termice. controlându-se în permanenţă această recirculare. vor fi protejate împotriva îngheţului. bazine descoperite. Utilajele şi materialele din dotarea serviciului de pompieri civili vor fi menţinute permanent în bună stare de folosire şi vor fi echipate cu accesoriile necesare. cât şi încălzirea încăperilor în care sunt adăpostite pe timp de iarnă. Pompele şi hidrofoarele instalaţiilor de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor precum şi agregatele de acţionare (electromotoare. fără să se scoată din funcţiune întreaga instalaţie. spumă. iazuri etc. motoare cu ardere internă etc. bioxid de carbon etc. în timpul iernii se va proceda la recircularea apei la rezervoare. ele trebuie menţinute în stare bună de funcţionare. având asigurate atât alimentarea continuă cu energie sau carburanţi. încât să fie ferite de îngheţ. iazuri. mijloacelor.. se vor amenaja copci. Pentru evitarea îngheţării apei în rezervoarele de apă pentru incendiu. ca guri de apă. conform anexei 2 din partea a II-a. lacuri. Pe rezervorul de apă pentru incendiu se va fixa inscripţia "REZERVOR DE APĂ PENTRU INCENDIU".INSTALATIILE SI MIJLOACELE DE STINGERE A INCENDIILOR Toate instalaţiile fixe. Ele Rezerva intangibilă de apă pentru stingerea incendiilor. materiale şi dispozitive. la punctele de alimentare cu apă din râuri. nu va fi utilizată în alte scopuri. de asemenea. hidranţi etc. Este interzisă utilizarea în alte scopuri a instalaţiilor. Sursele şi reţelele de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor trebuie astfel întreţinute şi exploatate. iar reviziile şi eventualele reparaţii să se poată face cu uşurinţă şi în cel mai scurt timp. utilajelor. asigurându-se în mod permanent debitele şi presiunile necesare pentru stingere şi dotare corespunzătoare cu accesorii de intervenţie. Întreţinerea şi repararea instalaţiilor speciale de stingere a incendiilor se vor face de către echipele de revizie specializate. 68 .). care vor face verificări periodice pe baza unui grafic stabilit. Aceste rezervoare şi castele de apă trebuie să fie prevăzute cu indicatoare de nivel. în vederea controlării permanente a existenţei rezervei de apă pentru incendii. Căminele în care sunt montate robinetele de închidere de la instalaţiile de apă vor fi protejate. consemnându-se într-un registru toate defecţiunile ivite şi remedierile efectuate. vor fi întreţinute în bună stare de funcţionare. Elementele instalaţiilor de apă de incendiu. semifixe sau mobile pentru stingerea incendiilor cu apă.. lacuri. în caz de incendiu.

p. parcaje sau garaje subterane pentru mai mult de 20 autoturisme şi cele supraterane închise cu mai mult de două niveluri. de combustibilitatea şi valoarea construcţiei şi a bunurilor..c. şi mai mult de 4 niveluri. Ele vor fi cunoscute de către personalul de întreţinere al instalaţiei. vor fi golite de soluţie şi spălate cu apă imediat după întrebuinţare. se vor lua măsuri de remediere a cauzelor care au provocat pierderea de presiune respectivă.. Conductele instalaţiilor fixe de stins incendii. f. cu arii construite de minimum 600 m. Pentru accesul la bazine şi la rezervoare a maşinilor de intervenţie la stingerea incendiilor trebuie să se asigure drumuri şi platforme de acces. conducte etc. 69 . scenă. d. construcţii de producţie sau depozitare din categoriile A. la: a. Dacă se va constata la manometre o pierdere de presiune în timpul efectuării probei. B sau C de pericol de incendiu şi au un volum de peste 1000 m. prin care se transportă soluţii spumogene corozive. indiferent de arie şi număr de niveluri. pe secţii şi instalaţii tehnologice. e. pentru stingerea incendiilor. construcţii sau spaţii publice. cu aria construită de cel puţin 600 m. în celelalte încăperi. În cazul în care se constată anumite defecţiuni la pompe. cu aria desfăşurată mai mare de 600 m. utilizare şi întreţinere a instalaţiilor. prin ridicarea presiunii în sistem la presiunea necesară. administrative. Păstrarea substanţelor chimice pentru stingerea incendiilor se va face în condiţii care să nu permită alterarea lor. se asigură.. investitorii pot stabili necesitatea echipării şi în alte cazuri. după caz. din dotarea unităţii. potrivit scenariilor de siguranţă la foc elaborate. administrative şi sociale. clădiri înalte şi foarte înalte. precum şi depozite cu stive înalte (peste 4 m înălţime). b.p. Se va face trimestrial verificarea substanţelor chimice destinate stingerii incendiilor. indiferent de ariile construite şi numărul de niveluri. depozite şi atelierele anexe). în magazine sau expoziţii cu exponate combustibile. aparatelor. ca şi a conductelor respective.p. enumerarea de mai sus fiind minimală. manometre. Se va verifica în fiecare săptămână modul de funcţionare pompelor care refulează apa de incendiu în reţele.Se vor întocmi instrucţiuni cu privire la modul de funcţionare. c. inclusiv în cele prevăzute cu instalaţie automată de stingere. Amplasarea hidranţilor interiori se face astfel încât fiecare punct din interiorul încăperilor să fie protejat de cel puţin: . sociale şi de producţie sau depozitare subterane. HIDRANTI DE INCENDIU Echiparea cu hidranţi de incendiu interiori a construcţiilor compartimentelor de incendiu şi a spaţiilor. în clădirile civile cu înălţimi mai mari de 45 m. în depozite comerciale sau industriale. precum şi construcţii cu săli aglomerate.un jet.două jeturi: în încăperi sau grupuri de încăperi industriale ce comunică prin goluri neprotejate atunci când acestea se încadrează în categoriile A. se vor lua măsuri pentru repararea lor. încadrate conform legislaţiei în vigoare. În funcţie de categoriile de pericol sau riscurile de incendiu. B sau C de pericol de incendiu.. . astfel încât distanţele de la marginea carosabilă până la sursa de alimentare cu apă să fie de maximum 2 m. la săli spectacole (numai în sală. În instrucţiuni se va include şi schema de funcţionare a diverselor instalaţii de intervenţie în caz de incendiu. construcţii publice. luându-se măsuri de înlocuire a celor alterate. construcţiile închise din categoriile de importanţă excepţională deosebită (A şi B ). materialelor etc.

b) depozite de material lemnos situate în afara incintelor industriale sau a centrelor populate care necesită pentru stingerea din exterior un debit de apă de maxim 35 1/sec. se prevăd cu racorduri fixe.Aceste jeturi trebuie obţinute din hidranţi situaţi pe acelaşi palier şi în acelaşi compartiment de incendiu. Se admite asigurarea cu apă direct din bazine. amplasate în exteriorul clădirilor pentru alimentarea de la pompele mobile de incendiu. d) colonii de cazare temporară pentru maximum 1000 locuri. c) clădiri înalte. parcaje sau garaje. e) construcţii de producţie sau depozitare cu volum mai mare de 5000 mc. cu o lungime de maximum 20 m şi. . Alimentarea hidranţilor exteriori se face din reţelele de distribuţie a apei a localităţilor când se asigură permanent debitele şi presiunile necesare pe timpul normat de funcţionare al instalaţiei. Presiunea minimă la ţeava de refulare – în cazul utilizării dispozitivelor de pulverizare şi a ţevilor de refulare universale – va fi minimum 2.. foarte înalte şi construcţii cu săli aglomerate.Hidranţii interiori amplasaţi în locurile unde se desfăşoară activităţi la lumină artificială şi pe timp de noapte se vor marca prin iluminat de siguranţă. depozitare.c. mobilier sau utilaje. cu suprafaţa incintei mai mică de 20 ha şi care necesită pentru stingerea din exterior un debit de apă de cel mult 20 l/sec. ţevi de refulare universale. cu dispozitive de refulare a apei sub formă de jet compact. rezervoarele şi alte surse naturale cu ajutorul pompelor mobile de stins incendii (autopompe sau motopompe) din dotarea serviciului propriu de pompieri pentru: a) construcţii şi instalaţii industriale din categoriile C.5 bari. D şi pericol de incendiu. Persoanele care lucrează în secţiile prevăzute cu hidranţi interiori trebuie să cunoască poziţia şi modul de folosire a acestora. de producţie. Accesul la hidranţi nu va fi blocat cu materiale. f) depozite deschise pentru materiale sau substanţe combustibile cu aria mai mare de 2000 m. Alimentarea cu apă prin reţelele de hidranţi se poate face prin unul din următoarele sisteme: 70 . Dispozitivele de refulare a apei pot fi: ţevi de refulare simple. g) depozite cu stive înalte. iar cutiile hidranţilor trebuie să se deschidă uşor. având timpul teoretic de funcţionare de 60 minute şi mai mare.p. ţevi simple prevăzute cu ajutaj pulverizator. Reţelele interioare de hidranţi. c) grupuri de clădiri cu maximum 5000 locuitori. b) construcţii şi ansambluri de construcţii civile cu mai mult de două niveluri şi volum construit mai mare de 5000 m.. după necesităţi. Alimentarea cu apă a reţelelor hidranţi exteriori se face din gospodăriile proprii de apă alcătuite şi dimensionate corespunzător pentru: a) construcţii închise de importanţă excepţională şi deosebite (A şi B). d) construcţii subterane civile. Reţelele interioare care servesc mai mult de 8 hidranţi pe nivel se proiectează inelare sau cu circuitul închis cu ajutorul a două racorduri la reţeaua exterioară. pulverizat sau mixt. flexibil. Hidranţii interiori de incendiu se echipează cu furtun tip C ( O 50 mm) flexibil sau tip B. indiferent de volum.

Reţelele de conducte prin care sunt alimentaţi cu apă hidranţii interiori şi exteriori vor fi menţinute în permanenţă pline cu apă la presiunea de regim a reţelei de apă pentru incendiu. 71 . reţele la care presiunea poate asigura intervenţia la stingere direct de la hidranţi la debitele de calcul. reţele la care presiunea disponibilă la hidranţii exteriori nu poate asigura stingerea directă pentru intervenţie folosindu-se pompe mobile. de la partea inferioară a hidrantului. La aceste reţele presiunea nu trebuie să fie mai mică de 0. În caz de avarii. când este necesară închiderea acestor vane. Vanele (robinetele) de pe conductele care alimentează hidranţii de incendiu vor fi sigilate în poziţie deschisă. materiale plastice). cu racorduri şi garnituri de asamblare. din cauza efectului coroziv al acestei soluţii. conform STAS 297/2.a. mai ales în timp de iarnă. fiind goliţi de apă după întrebuinţare. se va proceda la desfundarea orificiului de golire. precum şi la eliminarea cauzei care a produs înfundarea orificiului de golire respectiv. Amplasamentul hidranţilor exteriori va fi marcat prin indicatoare. maximum 120 m la reţelele la care presiunea asigură lucrul direct de la hidranţi. Înainte de începerea perioadei de îngheţ se va controla şi asigura buna funcţionare a robinetului interior şi a orificiului de golire de la baza hidrantului. Hidranţii se amplasează la o distanţă de minimum 5 m de zidul clădirilor pe care le deservesc şi la 15 m de obiectele care radiază intens căldură în caz de incendiu. Hidranţii exteriori se vor păstra în stare de curăţenie. pentru asigurarea în permanenţă a debitului de apă şi a presiunii necesare la stingerea incendiilor. considerând raza de acţiune a hidranţilor în raport cu lungimea furtunului: a. Periodic se va face verificarea modului de funcţionare a robinetelor de închidere şi de golire a hidranţilor exteriori. Este interzisă menţinerea apei în aceşti hidranţi. Hidranţii trebuie să fie vopsiţi în culoare roşie şi feriţi de lovituri. solide (lemn. iar pe timp friguros se vor proteja împotriva îngheţului. În cazul în care golirea hidrantului nu se produce după închiderea robinetului său. INSTALATII DE STINGERE CU APA PULVERIZATA Instalaţiile de apă pulverizată se prevăd pentru: . Filetul trebuie să păsuiască etanş. se va scoate din circuit un număr cât mai mic de hidranţi de incendiu. textile. Hidranţii exteriori trebuie să permită servirea tuturor punctelor sau obiectelor ce trebuie protejate. hârtie. pe pereţii construcţiilor sau pe cărucioare mobile adăpostite de intemperii. Capacele şi flanşele hidranţilor vor fi gresate cu regularitate. Nu este permisă folosirea soluţiei de apă sărată pentru a împiedica îngheţul la hidrant. 150 m în cazul folosirii motopompelor şi 200 m în cazul folosirii autopompelor. b. luându-se măsuri de reparare sau înlocuire a celor defecte. ţevi de refulare tip B.stingerea incendiilor de materiale combustibile. chei pentru hidranţi şi hidranţi portativi tip B Aceste materiale vor fi păstrate în cutii fixate pe stâlpi lângă hidranţi. Hidranţii reţelelor de înaltă presiune vor fi dotaţi cu furtun B în role de 20 m. Hidranţii exteriori vor fi dotaţi complet cu accesorii şi materiale necesare. în funcţie de ipotezele de stingere stabilite.7 bari. iar locul din jurul lor trebuie să fie liber pentru a fi accesibil în caz de nevoie. b.

protejarea obiectelor(structuri şi echipamente ale instalaţiilor tehnologice. Pentru sigilare se va folosi sârmă subţire. dotarea.). Toate vanele trebuie să fie numerotate pentru identificare şi pentru facilitarea inspectării şi marcate cu indicarea tronsonului sau a instalaţiei pe care o deservesc. încadrarea şi instruirea specifică.) trebuie să fie în stare permanentă utilizare. Dacă vanele sunt montate la înălţime. uşor accesibile. cu supapa spartă. luând. constatările respective şi măsurile luate consemnându-se în scris în evidenţele destinate verificărilor profilactice. desemnarea cadrelor tehnice sau a specialiştilor cu atribuţii de coordonare. Pe vane trebuie să fie marcat clar sensul în care ele deschid. MIJLOACE DE STINGERE Mijloacele de stingere a incendiilor (stingătoare. trebuie prevăzute scări de acces. defecţiunile curente să fie în măsură a stabili fără întârziere cauza acestora. Buteliile cu gaze inerte comprimate trebuie să fie încărcate în permanenţă şi bine închise. în consecinţă. la îndemâna personalului care le foloseşte şi ferite de intemperii şi de alţi factori distructivi. vana trebuie să fie controlată şi sigilată în poziţie normală. căngi.) împotriva radiaţiei termice emise de un incendiu învecinat. Se interzice utilizarea unor stingătoare deteriorate.. ORGANIZAREA APARARII IMPOTRIVA INCENDIILOR Organizarea apărării împotriva incendiilor în societatile comerciale se realizează printr-un ansamblu de măsuri tehnico-organizatorice. Încărcătura stingătoarelor se verifică periodic. Vanele instalaţiilor vor fi sigilate în poziţie normală de funcţionare prevăzută în schemă. vase cu apă. Stingătoarele şi rezervoarele cu apă trebuie ferite de îngheţ. etc. Controlul va fi planificat şi executat riguros. cine a executat-o şi tipul încărcăturii. La vanele subterane acest semn trebuie marcat în căminul vizitare sau pe placa indicatoare. iar ventilele acestora sigilate. amplasate în locuri vizibile. . fără supapă de siguranţă. constând în principal din: a. Lăzile cu nisip se vor acoperi cu capace. măsuri de remediere. Pe ele sau pe etichete se marchează data verificării. În cazul în care sigiliul este rupt. Vanele instalaţiilor trebuie să fie accesibile în orice moment. Instalaţiile de stingere a incendiilor cu apă pulverizată şi echipamentele aferente trebuie controlate de către persoane desemnate de conducerea unităţii. prelate ignifugate sau din azbest.prevenirea formării unor amestecuri explozive în spaţii închise sau spaţii deschise. corodate. 72 . care să cunoască întregul sistem. pietriş etc. precum şi cu încărcătură necorespunzătoare. control şi constatare a încălcării legii în domeniul apărării împotriva incendiilor şi stabilirea sarcinilor concrete ce le revin astfel încât să fie îndeplinite obligaţiile prevăzute de lege pentru organele de conducere. lăzi cu nisip. Substanţele pulverulente din stingătoare nu trebuie să fie întărite. târnăcoape. privind organizarea. lopeţi. recipiente pentru lichide combustibile cu temperatură de inflamabilitate a vaporilor mai mare de 60 0 C şi gaze inflamabile etc. Nisipul destinat pentru stingerea incendiilor trebuie să nu fie umed sau să nu conţină materiale cu dimensiuni mari (balast. conform instrucţiunilor fabricantului. Se interzice amplasarea mijloacelor de stingere a incendiilor în locuri în care pot fi cuprinse de incendiu imediat după izbucnirea acestuia.

precum şi a tehnologiilor. maşinilor. despre defecţiunile sesizate la mijloacele tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor din dotarea locurilor de munca. cu precizarea nominală a sarcinilor ce revin membrilor acestora în legatură cu: • alarmarea şi anunţarea incendiilor. • alertarea forţelor de intervenţie proprii. • să aducă la cunostinţa salariaţilor.b. utilajelor. • să reactualizeze dispoziţiile date. d. atribuţiile stabilite prin planurile de intervenţie în caz de incendiu. Să respecte instrucţiunile de lucru privind utilizarea substanţelor şi materialelor periculoase. gaze sau energie termică aferente şi de punere în funcţiune a instalaţiilor de prevenire şi stingere a incendiilor. aparatelor şi echipamentelor aferente activităţii. pe toată durata desfăşurării activităţilor didactice. potrivit normelor şi reglementărilor tehnice Angajatii Angajatii trebuie să participe la activităţile de pregătire teoretică şi practică. • să justifice autorităţilor abilitate. • executarea intervenţiei de stingere. precum şi asupra defecţiunilor şi avariilor tehnice care pot constitui cauze potenţiale de incendiu. e. c. a regulilor şi măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor specifice activităţllor curente. organizarea echipelor de intervenţie în caz de incendiu. • efectuarea operaţiilor şi manevrelor de acţionare a funcţionării sau întreruperii. • evacuarea şi salvarea persoanelor şi a bunurilor materiale. a dispoziţiilor reactualizate. precum şi a celor care trebuie respectate pe timpul executării lucrărilor periculoase. asigurarea mijloacelor financiare necesare desfăşurării activităţii Pentru organizarea şi desfăşurarea activităţii privind apărarea împotriva incendiilor conducătorul unitatii este obligat : • să stabilească prin dispoziţii scrise responsabilităţile şi modul de organizare privind apărarea împotriva incendiilor în unitatea pe care o conduce. ori de câte ori apar modificări de natură să înrăutăţească siguranţa la foc. să cunoască şi să aplice întocmai instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor specifice locului de activitate şi după caz. Să informeze imediat şefii nemijlociţi sau persoanele cu atribuţii de conducere şi supraveghere a măsurilor de apărare împotriva incendiilor. după caz. a alimentării cu electricitate. instruirea periodică a salariaţilor privind cunoaşterea şi respectarea instrucţiunilor de lucru. utilizatorilor şi a oricărei persoane implicate. • alertarea forţelor cu care cooperează. dotarea şi echiparea locurilor de muncă cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor şi menţinerea acestora în stare de funcţionare la parametrii proiectaţi. 73 . instalaţiilor. • alertarea pompierilor militari. că măsurile de apărare împotriva incendiilor asigurate sunt corelate cu natura şi nivelul riscurilor de incendiu.

înştiinţaţi şi vecinii despre pericol. electricitate. toc de uşă solid.dacă aţi fost surprinşi de inundaţie. gaze. etc. Nu folosiţi ascensorul. . cu rabdare interventia formatiunilor de protectie civila • sa acordati atentie asigurarii unor conditii minime de igiena personala si colectiva pentru a elimina declansarea unor epidemii -Revenirea la locuinta avariata se face cu avizul specialistilor -Participati daca e posibil la actiunile de localizare si inlaturare a urmarilor cutremurului ÎN CAZ DE ACCIDENT CHIMIC: Veţi recepţiona semnalul de alarmare la accident chimic . 74 . . . împreună în locuri stabilite din timp: grindă. . . . Nu le părăsiţi.. gaze. . ÎN CAZ DE INUNDAŢII SAU RUPERII BARAJELOR HIDROTEHNICE: La recepţionarea semnalului de alarmă la dezastre (sunetul sirenelor electrice care se întrerupe de 2 ori într-un interval de 2 minute): .sunetul sirenelor electrice care durează două minute şi se întrerupe de 5 ori . -Dupa cutremur trebuie sa: • Nu parasiti imediat locuinta .evacuaţi şi animalele din gospodărie sau pe cele din fermele zootehnice în afara zonei de pericol.aplicaţi măsurile de protecţie pentru locul de adăpostire.nu luaţi din locuinţă decât lucrurile strict necesare şi obiecte de valoare pentru a vă evacua în timp util.când este necesar.Adăpostiţi-vă. .La serviciu sau în locurile publice folosiţi pentru adăpostire locurile specificate mai sus din zona în care v-a surprins mişcarea seismică. scări) unde vă puteţi accidenta. birou sau masă rezistentă. dinainte stabilite. Asigurati-va ca o puteti face fara sa va accidentati • Verificati daca nu sunt scurgeri de apa sau gaze si daca alimentarea cu energie a fost intrerupta • Daca s-a produs un incendiu incercati sa-l stingeti sau sa-l localizati • Daca sunteti surprinsi intre daramaturi sau in incinte blocate asteptati cu calm.Nu părăsiţi locuinţa.acordaţi ajutor copiilor şi bătrânilor . .dacă este timp. . urcaţi-vă către părţile superioare ale locuinţei sau pe acoperiş.la părăsirea locuinţei întrerupeţi alimentarea cu electricitate. Nu alergaţi. .adăpostiţi-vă (izolaţi-vă) în locul stabilit şi etanşaţi-l complet. Puteţi fi surprinşi într-un loc (hol.În afara clădirilor rămâneţi departe de acestea. .Dacă aveţi timp întrerupeţi alimentarea cu apă.Pe timpul mişcării seismice mijloacele de transport trebuie oprite.dacă este nevoie utilizaţi şi mijloacele individuale de protecţie. . . Când aţi recepţionat semnalul de ALARMĂ CHIMICĂ: . bunuri şi animale.părăsiţi locuinţa şi îndreptaţi-vă către locurile lipsite de pericol. . apă.REGULI DE COMPORTARE LA DEZASTRE ÎN CAZ DE CUTREMUR: În momentul producerii mişcării seismice fiţi calmi şi acţionaţi imediat. la ordinul organelor de protecţie civilă părăsiţi zona de pericol sau executaţi evacuarea temporară.

iradiere interna atunci cand s-a ingerat aer sau apa si alimente contaminate radioactive -puterea lor este diminuata de anumite obstacole: otel.măsuri de protecţie la: animale. ridicarea . unele categorii de sateliti artificiali care folosesc reactoare nucleare pentru asigurarea energiei necesare. . . iradiind sau contaminand in acest fel populatia si mediul inconjurator peste limitele maxime admisibile. cereale furaje. Prin radio se transmit informatii despre evolutia pericolului radioactiv.cunoaşterea riscului nuclear în zonă şi sursa de pericol nuclear.la găsirea muniţiilor rămase neexplodate sau a unor obiecte ce vi se par suspecte. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă – Telefon 112 .. . Semnalul de alarma privind contaminarea radioactive prezinta o serie de 5 semnale de sirena emise la intervale regulate. Primăria. introducerea muniţiilor în foc.cunoaşterea măsurilor de protecţie ce urmează a fi realizate. cartuşe. lovirea şi mişcarea muniţiilor găsite în pământ sau la suprafaţă. etc. joaca copiilor cu diferite muniţii (grenade. In acest fel puteti receptiona comunicatele Protectiei Civile LA GĂSIREA MUNIŢIILOR NEEXPLODATE: Dacă găsiţi pe teritoriul localităţii muniţii rămase neexplodate din timpul războiului vă sunt interzise: atingerea.. transportul şi introducerea muniţiilor în diferite încăperi. etc. apă.asigurarea unui receptor portabil. . Radiatiile radioactive : -au capacitate variabila de penetrare in mediu si organism -nu sunt sesizate de catre organelle de simt -actioneaza asupra organismului prin iradiere externa. .cunoaşterea condiţiilor şi locurilor unde se execută evacuarea.stabilirea şi amenajarea locului de adăpostire şi izolare. reactoarele si unele instalatii nucleare din institutele de cercetare stiintifica. timp de 2 minute Cand receptionati acest semnal: -instiintati familia si vecinii despre pericol -aplicati masuri de protectie stabilite -realizati rezerva de apa si alimente -adapostiti-va (izolati-va) in locul stabilit si etansati-l complet -daca este nevoie utilizati si mijloace individuale de protectie -cand este necesar la comunicarea Protectiei Civile parasiti zona de pericol sau executati evacuarea in conditiile stabilite -nu parasiti locul de adapostire decat la recomandarea Protectiei Civile -respectarea restrictiilor de consum si de circulatie in zona de risc -tineti radioreceptorul deschis. ANUNŢAŢI DE URGENŢĂ: Poliţia. 75 .acţionaţi cu calm. .respectarea restricţiilor de consum şi circulaţie în zona de risc. beton.asigurarea unei rezerve de apă şi alimente pentru 1-2 zile. proiectile etc. . ÎN CAZ DE ACCIDENT NUCLEAR SAU URGENŢĂ RADIOLOGICĂ: Accidentul nuclear reprezinta o raspandire necontrolata a unor cantitati apreciabile de substante radioactive in afara incintei unei instalatii nucleare sau a amplasamentului acesteia. Principalele surse de risc nuclear sunt:centralele nucleare electrice.asigurarea unei truse medicale de prim ajutor în care să se includă obligatoriu şi iodura de potasiu.asigurarea mijloacelor de protecţie individuală pentru toată familia. demontarea unor elemente componente ale acestora. . Înainte de producere se impune rezolvarea unor măsuri de protecţie: . depozite de alimente. . lemn. liniştiţi-i pe cei din jur. pamant.

SPĂLAŢI-VĂ mâinile cu apă şi săpun pentru a preveni împrăştierea pudrei pe corpul dumneavoastră. ÎN CAZUL AMENINŢĂRILOR CU SUBSTANŢE PERICULOASE: 1. 5. atunci ACOPERIŢI plicul sau pachetul cu un material (haine. Puneţi plicul sau pachetul într-o pungă de plastic (sac) sau alt tip de cutie.anunţaţi pompierii militari la telefon 112.nu folosiţi apă pentru stingerea panourilor electrice sau a cablurilor electrice.deconectaţi sursele de energie electrică. 2. să nu intraţi în panică. .acţionaţi pentru stingerea incendiilor. sac de orice fel) şi nu-l descoperiţi.Acţionaţi energic pentru salvarea copiilor şi bătrânilor. . PĂRĂSIŢI camera şi ÎNCHIDEŢI uşa sau zona respectivă pentru a evita pătrunderea altor persoane (nu permiteţi apropierea altor persoane). RESPECTÂND REGULILE DE PROTECŢIE CIVILĂ CONTRIBUIŢI LA SALVAREA VIEŢILOR OMENEŞTI! CE ESTE 112 76 .hârtie.ÎN CAZ DE INCENDII: . . . 6. Nu scuturaţi sau goliţi conţinutul nici unui plic sau pachet suspect. 3. Raportaţi incidentul poliţiei locale la telefon 112. . Dacă nu aveţi nici un fel de cutie.nu deschideţi ferestrele: oxigenul întreţine arderea şi astfel focul se extinde.Încercaţi să fiţi calmi. termică. 4. . pentru a evita scurgeri ale conţinutului.

• Furturi. fixe sau mobile. • Accident feroviar. urmand ca pentru inceput acesta sa fie introdus in paralel cu cele deja existente. • Tulburarea grava a ordinii si linistii publice. Pompieri. 112 IN ROMANIA Pentru prima data in Romania este reglementata unitar introducerea numarului european pentru apeluri de urgenta. dar este si un obiectiv sustinut de toti actorii de pe piata comunicatiilor din Romania. mobila sau alte sisteme. Pompieri. Ambulanta) in timpul unei situatii de urgenta. 112 este numarul unic pentru apeluri de urgenta pentru toate statele Uniunii Europene. • Accident grav la metrou. Se consideră o SITUATIE DE URGENTA atunci când se impune interventia Politiei. 112. • Accident de circulatie soldat cu victime sau cu persoane blocate in autovehicule. Exemple de situatii de urgenta : • Omor. • Evadari. in toate retelele de telefonie. • Caderi de la inaltime. Sistemul 112 functioneaza la nivelul intregii tari. • Trafic si consum de droguri. 112 IN EUROPA Potrivit Directivei 98/10/EC (ONP: prevederi pentru retele telefonice deschise si serviciul universal in telecomunicatii). a sistemului tehnic si organizational al receptionarii si transmiterii apelurilor de urgenta referitoare la incendii. • Atac armat. • Inundatii. • Talharie. • Atentat. proprietatea si mediul. • Explozii. • Accident de aviatie. la care se raspunde in mai multe limbi de circulatie internationala. • Surpari de teren. 77 . dezastre si alte evenimente care implica interventia rapida a serviciilor specializate Functionarea sistemului de apeluri de urgenta 112 este o necesitate fireasca pentru o tara civilizata care intelege sa-si protejeze cit mai bine cetatenii.Apelarea numarului 112 reprezinta o cale rapida de a comunica cu dispeceratele locale de urgenta (Politie. • Incendii.Apelarea numarului 112 reprezinta o cale rapida de a comunica cu dispeceratele de urgenta (Politie. urgente medicale. Pompierilor si Salvarii pentru a salva viata . • Dezertari. apelabil gratuit de la terminalele conectate in retelele de telefonie fixa. accidente. • Probleme medicale grave. • Electrocutari. Ambulanta) in timpul unei situatii de urgenta.

A. Numarul de urgenta 112 este gratuit si poate fi apelat din orice retea de telefonie fixa sau mobila.se transmit toate datele la dispeceratele Politiei.mijloace de interventie. . in functie de natura cazului (aceasta operatiune se realizeaza in 2-3 secunde).Unde va aflati.Unde este urgenta. S.Personalul Centrelor de preluare a apelurilor de urgenta 112 este compus din profesionisti care raspund la apelurile de urgenta 24 din 24 de ore. locul de unde acesta suna si o serie de informatii suplimentare necesare pentru a exploata toate resursele in vederea gasirii solutiei optime pentru a ajunge in timp util la locul incidentului.sistemul identifica numarul de telefon al persoanei care a semnalat cazul. având la dispozitie aplicatia AVL (Localizare Automata a Vehiculelor). 112 este numar comun cu Uniunea Europeana. si Canada. . . Ei sunt instruiti pentru a asista apelantii in cazuri de urgenta si a-i ajuta in cel mai scurt timp posibil.De la ce numar de telefon sunati. . .pe harta se afiseaza conexiunea caz .Ce urgenta aveti. datele preliminare ale cazului sunt transmise simultan.dispecerii stabilesc rapid mijloacele de interventie care participa la solutionarea cazu-lui. 78 .U. benefic pentru turisti si oameni de afaceri straini aflati pe teritoriul României. Abonatii care apeleaza 112 nu platesc sume suplimentare la factura telefonica Daca sunati la 112 trebuie sa anuntati: . proprietatii. Convorbirile efectuate in sistemul 112 sunt inregistrate Determinarea automata a numarului si locatiei urgentelor permite identificarea apelurilor false si/sau injurioase.operatorul cere apelantului date despre natura cazului. ALI identificarea automata a locatiei: pe monitorul operatorului apar adresa apelantului. mediului CUM FUNCTIONEAZA 112 Centrele de preluare a apelurilor de urgenta dispun de o baza de date care ii ajuta pe operatorii de la 112 sa localizeze apelul. Daca este nevoie de interventia tuturor agentiilor. . fiind o masura necesara pentru aflarea veridicitatii apelului). Serviciul de Urgenta 112 are ca obiectiv salvarea:vietii. Modalitarea de procesare a unui caz: . Ambulantei si Pompierilor.Cum va numiti. Apelul la 112 este universal si gratuit.se determina numele si adresa abonatului postului telefonic prin cautare automata in baza de date (la fel se procedeaza si in tarile Uniunii Europene. . . in maximum 2-3 secunde. incidentul produs si resursele de interventie cele mai apropiate. Operatorul evalueaza urgenta apelantului in functie de informatiile primite si transmite aceste informatii la agentia/agentiile de urgenta abilitate in rezolvarea cazului respectiv. .un cetatean apeleaza 112 pentru a semnala un accident de circulatie grav. soldat cu victime omenesti . Acest lucru este posibil cu ajutorul a doi indici de identificare: ANI identificarea automata a numarului de telefon: pe monitorul operatorului apare numarul postului telefonic de unde apelantul suna. .

adunandu-va gandurile. Este foarte important sa va concentrati asupra a ceea ce urmeaza sa solicitati si sa raspundeti corect la intrebarile puse de operatoare. Daca tineti cont de aceste sfaturi puteti contribui la salvarea unei vieti. pentru a preveni apelarea automata din greseala a numarului 112! . Nu uitati ca timpul este extrem de pretios in cazul unei urgente. sistemul 112 are capacitatea de a determina automat numarul si locatia dumneavoastra! -parintii trebuie sa ii invete pe copii sa foloseasca telefonul mobil pentru a suna.Dupa furnizarea acestor date trebuie sa ramaneti la telefon pentru a fi pusi in legatura cu agentia de urgenta de care aveti nevoie si pentru a primi eventuale recomandari. . ci un ajutor rapid care depinde de informatiile vitale pe care le oferiti. nu disperati! Apelul la 112 va fi preluat de alt operator de telefonie mobila care are acoperire in zona respectiva. Trebuie sa evitati cu orice pret panica pentru a putea face fata situatiei in mod inteligent. CUM SA FITI PREGATITI PENTRU O SITUATIE DE URGENTA Exista probabilitatea ca fiecare dintre noi sa fie nevoit sa foloseasca 112 macar o data in viata. fiti calmi. CUM FOLOSIM TELEFONUL MOBIL -telefonul dumneavoastra mobil poate fi setat sa apeleze 112 apasand doar pe o tasta. aceasta poate anunta adecvat o urgenta. insa ATENTIE. intelegeti ceea ce se intampla . Daca legatura cu numarul 112 se intrerupe.daca va aflati intr-o zona in care furnizorul dumneavoastra de telefonie mobila nu are acoperire si trebuie sa sunati de urgenta la 112. nu inchideti pana cand nu vi se spune. Cand sunteti pusi in fata unei situatii de urgenta. trebuie sa sunati din nou. panica si confuzia. Evaluati situatia.Intrebativa: Ce trebuie sa fac?. in caz de urgenta. 112 nu reprezinta doar un numar de telefon. Din fericire.apelul de la un telefon mobil cu cartela reincarcabila nu furnizeaza inca identitatea dumneavoastra. puteti impiedica extinderea unui incendiu in imprejurimi. . ASIGURATI-VA CA BATERIA TELEFONULUI ESTE INCARCATA! Daca bateria este pe sfarsite. puteti apela accidental la 112 si sa nu stiti.folositi telefonul cu grija. apoi treceti imediat la actiune. la 112! . s-ar putea sa dati un singur telefon. daca o persoana este pregatita si aplica unele principii si proceduri de baza. NU UITATI! INAINTE DE A PORNI LA DRUM. Raspundeti corect la intrebarile operatoarei si dati amanunte despre locatia exacta a urgentei (puncte de reper). In acest caz fiti gata sa furnizati informatii complete despre natura urgentei. Cand o persoana nu este pregatita sa anunte o urgenta pot aparea frica. Ramaneti calmi si raspundeti la toate intrebarile. STINGATOR PORTATIV CU BIOXID DE CARBON ( ZAPADA CARBONICA ) 79 .in cazul in care aveti activata optiunea “Numar ascuns”. puteti preveni o crima sau o infractiune si puteti contribui la prinderea un criminal sau infractor.

in muzee .AGENT DE STINGERE UTILIZAT Acest stingator utilizeaza ca agent de stingere bioxidul de carbon . NOTA : Exista si stingatoare la care furtunul si difuzorul sunt inlocuite cu o palnie metalica racordata direct la iesirea din robinet . 80 . fiind in general utilizat la stingerea incendiilor de natura electrica . MODUL DE UTILIZARE Pentru punerea in functiune a stingatorului se deschide robinetul buteliei si se indreapta difuzorul catre incendiu . CONTROLUL INCARCATURII Incarcarea buteliei cu bioxid de carbon la o presiune de 60-75 atm. expozitii . Prin deschiderea robinetului . prin furtunul de cauciuc . biblioteci . deoarece zapada carbonica este rea conducatoare de electricitate si nu distruge obiectele cu care vine in contact . temperatura bioxidului de carbon scade sub temperatura de solidificare ( -780C ) si trece in stare solida sub forma de fulgi de zapada carbonica . se face numai de fabricile producatoare si de atelierele specializate si autorizate . Controlul incarcaturii se face prin cantarirea stingatorului . bioxidul de carbon lichid aflat sub presiune iese pe teava sifon si . datorita fenomenului de detenta (trecerea de la un volum mic si presiune mare la volum mare si presiune mica ) . In difuzor . patrunde in difuzor . Zapada carbonica astfel formata este evacuata prin difuzor prin gura acestuia spre focarul incendiului . Acesta este folosit cu ajutorul stingatoarelor cat si in instalatiile fixe .

sa se controleze starea prafului din corpul stingatorului si in cazul ca prezinta aglomerari ( bulgari ) sa se treaca printr-o sita deasa . recipientul se va agita prin rasturnare de cateva ori . precum si acolo unde stingerea cu apa este contraindicata . 330 sau 475 g . CONTROLUL INCARCATURII Este necesar ca de doua ori pe an . recipientul se va balansa usor . 81 . MOD DE UTILIZARE Inainte de folosire . Se prinde furtunul cu mana stanga . se inlocuieste . care . in functie de tipul stingatorului . Totodata se verifica prin cantarire cantitatea de bioxid de carbon din butelie . Nu se va sta aplecat cu capul deasupra stingatorului . Se scoate agrafa (siguranta ) de siguranta . Se percuteaza membrana buteliei de CO2 prin lovirea percutorului . cand butelia a pierdut circa 20-25 % din greutate .STINGATOR PORTATIV CU PRAF SI BIOXID DE CARBON CU BUTELIE INTERIOARA AGENT DE STINGERE UTILIZAT Acest atingator utilizeaza ca agent de stingere produse uscate pulverulente numite FLOREX( bicarbonatul de potasiu + adjuvanti solizi care-i confera stabilitate ) . Acest tip de stingator se foloseste la stingerea incendiilor la motoare cu ardere interna . In timpul functionarii . motoare si instalatii electrice aflate sub tensiune . Se proiecteaza pulberea la baza focului acoperindu-se intreaga suprafata incendiata . trebuie sa fie de 190.

P10 cu functionare prin presurizare AGENT DE STINGERE UTILIZAT Acest stingator utilizeaza ca agent de stingere produse uscate pulverulente denumite FLOREX ( bicarbonat de potasiu + adjuvanti solizi care-i confera stabilitate ). Dupa utilizare se va introduce siguranta inapoi si se va trimite la incarcat . Se lasa parghia si se asteapta 5-8 secunde ( aceasta operatie este foarte importanta ) .STINGATORUL PORTATIV CU PRAF SI BIOXID DE CARBON tip P3 . Pentru evitarea unor accidente in timpul utilizarii stingatorului nu se va sta cu corpul aplecat deasupra acestuia . 82 . MODUL DE UTILIZARE Se agita recipientul prin rasturnare de cateva ori . Se prinde furtunul . Se apasa puternic parghia .P6 . Se trage siguranta . Se indreapta furtunul ( orificiul de evacuare ) spre baza focului si se apasa parghia .

330 sau 475 g . se inlocuieste 83 . 20-25 % din greutate . Totodata se verifica prin cantarire . care . cantitatea de bioxid de carbon din butelie . Cand butelia a pierdut cca. in functie de tipul stingatorului trebuie sa fie de 190 . sa se controleze starea prafului din corpul stingatorului si in cazul ca prezinta aglomerari ( bulgari ) sa se treaca printr-o sita deasa .CONTROLUL INCARCATURII Este necesar ca de doua ori pe an .