P.S.I.

SI SITUATII DE URGENTA

1

REGULI PRIVIND FUMATUL Reglementarea fumatului este obligatorie în cadrul fiecărui agent economic sau al fiecărei instituţii publice şi, când este cazul, la nivelul unităţii administrativ - teritoriale şi se face prin dispoziţie scrisă dată de persoana fizică cu atribuţii de conducere. Pentru situaţiile în care o construcţie sau o amenajare este folosită de mai mulţi utilizatori, reglementarea fumatului se face prin dispoziţie emisă de proprietarul construcţiei sau al amenajării respective, însuşită de utilizatorii în cauză. În dispoziţie se vor menţiona: a. locurile (zonele) cu pericol de incendiu sau de explozie în care este interzis fumatul sau, după caz, accesul cu ţigări, chibrituri sau brichete; b. locurile amenajate pentru fumat; c. persoanele desemnate să răspundă de supravegherea respectării reglementării pe locuri şi sectoare de activitate; d. alte date şi informaţii necesare să fie precizate pentru a diminua pericolul de incendiu. Fumatul este interzis, de regulă, în toate locurile în care nu se admite folosirea focului deschis, prevăzute de prezentele dispoziţii generale, precum şi în: a. spaţiile de cazare comună; b. încăperile cu echipament electronic de calcul, măsură, control şi automatizare; c. încăperile centralelor termice; d, locurile cu schele, cofraje şi eşafodaje, realizate din materiale combustibile; e. lanurile de cereale în faza de coacere şi zonele împădurite. În toate zonele (locurile) în care este interzis fumatul se vor instala indicatoare de securitate specifice, prevăzute de reglementările în vigoare. Locurile pentru fumat stabilite în exteriorul clădirilor nu vor fi amplasate la o distanţă mai mică de 40 m faţă de locurile în care există pericol de explozie (gaze şi lichide combustibile, explozivi, vapori inflamabili etc.), 10 m faţă de locurile în care există materiale solide combustibile (lemn, textile, hârtie, carton asfaltat, bitum) şi 50 m faţă de culturile de cereale păioase în perioada coacerii şi recoltării sau de zonele împădurite. La locurile stabilite pentru fumat se vor prevedea scrumiere, vase cu apă, nisip sau pământ, gropi şi se vor instala inscripţii "LOC PENTRU FUMAT". Scrumierele şi vasele din interiorul clădirilor (coridoare, holuri etc.) se amplasează astfel încât să nu fie posibilă aprinderea materialelor combustibile din apropiere (draperii, perdele, jaluzele etc.). În locurile de muncă unde este permis fumatul se vor asigura scrumiere. Acestea se amplasează astfel încât să nu facă posibilă aprinderea materialelor combustibile din apropiere, cum sunt cele de birotică şi altele. Depunerea în scrumiere, vase sau gropi a altor deşeuri de materiale combustibile (hârtie, carton, textile etc.) este interzisă. Golirea scrumierelor şi a vaselor în coşurile de hârtie sau în alte locuri în care există materiale combustibile este interzisă. Aruncarea la întâmplare a resturilor de ţigări sau chibrituri aprinse este interzisă. Se recomandă să se evite fumatul, în perioadele de relaxare sau de odihnă, în paturi, pe canapele, fotolii etc.

2

STINGATOARE STAS 6695-63 1.GENERALITATI Standardul stabileste clasificarea aparatelor de stins incendii denumite stingatoare, principalele categorii si tipuri ale acestora precum si alte indicatii asupra domeniului de utilizare. 2. CLASIFICARE 2.1. Clasificarea stingatoarelor se face dupa : • substanta stingatoare pe care o contine; • modalitatea de transport; 2.1.1.Dupa substanta pe care o contine : • stingatoare cu apa; • stingatoare cu spuma chimica; • stingatoare cu spuma mecanica; • stingatoare cu gaz inert; • stingatoare cu praf si bioxid de carbon; • stingatoare cu substante chimice lichide; 2.1.2.Dupa modalitatea de transport stingatoarele sunt : • portative; • transportabile; 3.SIMBOLIZARE 3.1.Simbolizarea unui stingator cuprinde simbolul substantei stingatoare si capacitatea stingatorului. 3.2.Simbolul substantelor stingatoare : • Apa……………………………..A • Spuma chimica…………………C • Spuma mecanica……………….M • Gaz inert………………………..G • Praf si bioxid de carbon………...P • Substante chimice lichide………L 3.3.Capacitatea stingatorului : Cantitatea de substanta stingatoare pe care o contine este reprezentata printr-o cifra care este exprimata in litri pentru lichide si in kg. pentru praf si gaze. 4.CATEGORII DE STINGATOARE,CARACTERIZARE 4.1.Stingatoarele cu apa folosesc ca substanta stingatoare apa imbunatatita chimic prin adaugarea unor detergenti. 4.2.Stingatorul cu spuma chimica foloseste ca substanta stingatoare spuma chimica rezultata prin amestecul a doua solutii : una acida (A) si una bazica (B). 4.3.Stingatorul cu spuma mecanica folososte ca substanta de stingere spuma mecanica formata din apa si spumogen sub actiunea presiunii de aer sau de bioxid de carbon. 4.4.Stingatorul cu gaz inert foloseste ca substanta stingatoare bioxidul de carbon sub presiune. 3

4.5.Stingatorul cu praf si bioxid de carbon foloseste ca agent stingator un amestec de substante solide sub forma de pulbere.Evacuarea substantei stingatoare se face cu ajutorul bioxidului de carbon sub presiune, acesta la randul lui avand efect de stingere. 4.6.Stingatorul cu substanta chimica lichida foloseste ca agent stingator tetraclorura de carbon, care se gaseste sub presiune in recipientul stingatorului. STINGATORUL PORTATIV CU PRAF SI BIOXID DE CARBON 1.1.La acest stingator evacuarea substantei se face cu ajutorul bioxidului de carbon sub presiune. 1.2.Stingatoarele portative cu praf si bioxid de carbon se executa in trei marimi, conform tabelului : Caracteristici functionale Masa incarcaturii de praf, kg. Capacitatea buteliei de CO2, l Masa incarcaturii de CO2, g Timpul de evacuare a incarcaturii, s Distanta de proiectare a jetului, m Masa maxima fara incarcatura, kg cu incarcatura, kg Temperatura ambianta corespunzatoare normale Marimea P3 P5 3 5 0,144 0,236 100 175 8 10 3,5 3,5 4 5,25 7 10,25 - 30…. +40 P7 7 0,325 240 13 3,5 6,25 13,25

funct.

METODE DE VERIFICARE SI INCERCARE .Verificarea calitatii materialului se face prin certificatul de calitate eliberat de producatorul materialului.In caz de dubiu se executa incercarile si analizele necesare. .Verificarea aspectului se face cu ochiul liber. .Verificarea dimensiunilor se executa cu instrumente de masurat obisnuite. .Incercarea de rezistenta la presiunea hidraulica a buteliei se executa pe un banc de proba hidraulica, timp de 5 min.Presiunea se ridica treptat pana la 60daN/cm2 (kgf/cm2), se ciocaneste cu un ciocan de lemn dupa care se ridica presiunea pana la 250daN/cm2. In timpul incercarii si dupa incercare, butelia si corpul robinetului trebuie sa ramana etanse: ele nu trebuie sa prezinte scurgeri, fisuri, inceputuri de rupturi, porozitati sau deformari. .Incercarea la presiune hidraulica a recipientului se face supunandu-l la o presiune hidraulica de 18daN/cm2 timp de 3 min.In timpul incercarii si dupa incercare piesele recipientului nu trebuie sa prezinte deformatii vizibile si pierderi de lichid. 4.6.Incercarea de etanseitate a robinetului se face in doua etape : • robinetul complet montat se supune la o presiune de aer de 180daN/cm2 timp de 3 min.Nu se admite formarea de bule de aer in exteriorul robinetului, in pozitie inchis, verificarea se va face cu apa si sapun; • robinetul fara rozeta de manevrare si avand un capac montat la racordul de iesire, va fi supus la o presiune de aer de 180daN/cm2 timp de 3 min.Incercarea se va face manevrand cu o cheie tija in mai multe pozitii, dinte care una deschis.In timpul incercarii si dupa incercare piesle robinetului nu trebuie sa prezinte deformatii vizibile si pierderi de lichid. .Incercarea de rezistenta la uzura a pastilei ventilului se face inchizand si deschizand robinetul de 100 ori 4

trasnet explozivi si materiale incendiare Exemplu: artificii indirecte Exemplu: radiatia unui focar de incendiu 5 . oxigen (aer) si o sursa de aprindere. flacara de la aragaz sau flacara din semineu nu sunt incendii Materialele combustibile pot fi de natura: • solida: lemn. caldura degajata de aparate casnice •  •  •  •  •  de natura electrica Exemple: scintei electrice.CE ESTE UN INCENDIU ? FOCUL este fenomenul care apare atunci cind.95%. se afla simultan o cantitate suficienta de material combustibil. frecare naturale Exemple: cladura solara. proiectore electrice. benzina. luminare sau aragaz • de natura termica  Exemple: obiecte incandescente (tigara. Cind focul nu mai poate fi controlat. este vorba despre un INCENDIU. Oxigenul este un gaz care intretine arderea.  Retine: Nu orice foc este un incendiu Exemplu: Focul de tabara. bioxid de carbon . becul. oxigen – 20. motorina • gazoasa: gaz metan.03).09%. Sursele de aprindere sunt factori generatori de energie care contribuie la producerea focului. textile.0. butan Aerul este un amestec de gaze (printre care azot – 78.93%. dacă este in procent de peste 16%. flacara de la chibrit. carbune • lichida: ulei. argon 0. Atunci este necesara interventia fortelor si mijloacelor de stingere pentru lichidarea acesuia. cenusa). in acelasi timp si spatiu. Ele se clasifica in urmatoarele categorii: •  cu flacara Exemple: focuri in aer liber. propan. scurtcircuit de natura mecanica Exemple: scintei. hirtie.

Cele mai des întâlnite procedee de stingere a incendiilor sunt: 1. Se acţionează asupra materialelor combustibile solide şi lichide. zăpada 6 . oxigen (aer) si o sursa de aprindere. In practica. nu apare focul. Procedeele utilizate de pompieri pentru stingerea incendiilor se bazează pe teoria triunghiului focului. este vorba despre un INCENDIU. se spune ca se produce foc atunci cind se formeaza asa numitul TRIUNGHI AL FOCULUI. ale carui laturi egale sunt denumite: material combustibil. se afla simultan o cantitate suficienta de material combustibil. Atunci este necesara interventia fortelor si mijloacelor de stingere pentru lichidarea acesuia.-Răcirea zonei de ardere Metoda se bazează pe folosirea unei substanţe cu temperatură mai joasă şi cu căldură specifică mai mare pentru a prelua căldura necesară continuării procesului de ardere şi pe realizarea contactului direct al agentului de răcire cu stratul de la suprafaţă al materialului sau substanţei combustibile. Copac Aer Cind focul nu mai poate fi controlat. in acelasi timp si spatiu. aer si sursa de aprindere.PROCEDEE DE STINGERE A INCENDIILOR FOCUL este fenomenul care apare atunci cind. Substanţe de stingere utilizate: apa. Material combustibil Aer Sursa de aprindere Daca una din laturile triunghiului focului nu exista.

Se acţionează asupra lichidelor combustibile şi a unor materiale solide. Se acţionează asupra materialelor combustibile în spaţiu închis. pături. putându-se opri astfel propagarea incendiului. Substanţe de stingere utilizate: spumă. ALARMARE SI ALERTARE. pământ 3. INSTALATII DE SEMNALIZARE A INCENDIILOR Pe toată durata timpului de exploatare a construcţiilor căile de evacuare a utilizatorilor şi de acces a forţelor de intervenţie vor fi menţinute libere şi întreţinute corespunzător. apă pulverizată 4. Substanţe de stingere utilizate: CO2. EVACUAREA PERSOANELOR . pulberi.-Reducerea conţinutului minim de oxigen Metoda se bazează pe introducerea de substanţe care nu întreţin arderea. arderea încetează. nisip. astfel încât prin acestea. în caz de incendiu persoanele să poată ajunge la nivelul terenului sau al carosabilului în timpul cel mai scurt şi în condiţii de siguranţă.-Indepărtarea substanţelor combustibile din zona de ardere Metoda se bazează pe îndepărtarea substanţelor combustibile care vin în contact cu zona de ardere. A DEPOZITELOR DE MATERIALE. abur. 7 . La realizarea unui conţinut de 15% O2 în aer. direct în exterior sau prin scări de evacuare. azot. prelate.-Izolarea materialelor şi substanţelor combustibile faţă de aerul atmosferic Metoda se bazează pe izolarea materialului care arde de aerul atmosferic sau crearea unui strat izolant pe suprafaţa materialului combustibil.2.

evacuare şi intervenţie se menţin în stare de utilizare pe toată durata zilei şi în orice anotimp la parametrii la care au fost proiectate şi realizate.) vor fi marcate cu indicatoare standardizate. Se vor monta indicatoare corespunzatoare la rampele scărilor care duc la demisol sau subsol. degajamente. Se interzice blocarea în poziţie deschisă a uşilor caselor de scări. a persoanelor care le utilizeaza în caz de incendiu. a celor cu dispozitive de autoînchidere sau a altor uşi care. Sistemele de autoînchidere sau închidere automată a uşilor de acces în casele de scări închise se vor menţine în bună stare de funcţionare. holuri. în refugii sau în alte locuri special amenajate pentru evacuare. unde se depun în ordine pe panoul prevăzut în acest scop. la uşile de pe căile de evacuare. precum şi accesul personalului de intevenţie. deschiderea uşilor de pe traseul de evacuare a mai mult de 30 de persoane valide trebuie să se facă în sensul deplasării oamenilor spre exterior. Traseele căilor de evacuare (trecerile prin uşi. neadmiţându-se improvizaţiile. propagă rapid flacăra sau emană mult fum ori gaze şi care nu sunt admise prin reglementările tehnice. Sistemul de închidere a uşilor de pe traseele de evacuare trebuie să permită deschiderea uşoară a acestora în caz de incendiu. vestibuluri. gazelor fierbinţi şi propagarea incendiilor pe verticală sau orizontală. Cheile vor fi prevăzute cu marcă de recunoaştere uşoară. pe coridoare sau pe alte căi de evacuare ale clădirilor nu se admite amenajarea de încăperi ori locuri de lucru. astfel încât aceste chei să poată fi identificate şi folosite în caz de necesitate (intervenţie. Dispozitivele care asigură autoînchiderea sau închiderea automată a uşilor vor fi verificate periodic şi intreţinute în stare de funcţionare. astfel încât să asigure atât posibilitatea recunoşterii cu uşurinţă a traseului de urmat spre exterior. de pe coridoare. Panourile de geam securizat prevăzute pentru asigurarea evacuării în caz de incendiu (neutilizate în circulaţia funcţională curentă) vor avea plasate în apropiere dispozitive de spargere a geamului. control. încăperi tempon.Căile de acces. Cheile uşilor de acces în clădiri şi cele ale încăperilor încuiate se păstrează în locuri sau de persoane desemnate. vor fi marcate şi căile de circulaţie care duc pe terase. reprezintă cerinţa fundamentală referitoare la aceste căi. Când este cazul. În casele scărilor. verificări etc. 8 . atriumuri etc. La încetarea programului de activitate toate cheile incăperilor se predau la poartă sau la locul de acces în clădire. menţinându-se descuiate pe toată durata programului de activitate. De regulă. scări. care ar putea împiedica evacuarea persoanelor şi bunurilor. înlocuirea sau repararea se vor face în cel mai scurt timp şi în condiţii de calitate corespunzătoare. a unor mecanisme care se pot bloca în timpul funcţionării. în caz de incendiu au rolul de a opri pătrunderea fumului. În cazul defectării lor.). atât ziua cât şi noaptea. Sunt interzise în exploatare: • înlocuiri ale finisajelor incombustibile de pe traseele căilor de evacuare cu unele din materiale combustibile ce se aprind uşor. coridoare. Este interzisă utilizarea. Uşile de evacuare precum şi celelalte dispozitive destinate evacuării persoanelor trebuie să fie prevăzute cu indicatoare si inscripţii corespunzătoare. cunoaşterea operativă a oricăror situaţii ce pot împiedica din motive obiective folosirea acestora în condiţii de siguranţă. ori la uşile de acces către alte spaţii şi încăperi din care evacuarea nu poate fi continuată. depozitare etc. cât si circulaţia lesnicioasă.

Alarmarea şi alertarea în caz de incendiu Pentru alarmarea în caz de incendiu se vor asigura mijloace corespunzătoare de semnalizare ( acustice şi optice) care să asigure anunţarea (alarmarea) personalului şi alertarea serviciului de pompieri civili (atunci când există). contactul sau coliziunea cu diverse obiecte. Acestea se aprobă de conducerea unităţii şi se afişează în locuri vizibile în spaţiile pentru care au fost întocmite. Pentru asigurarea evacuării rapide şi sigure a persoanelor şi a bunurilor din clădire se întocmesc planuri şi/sau schiţe de evacuare în caz de incendiu. podestele sau rampele scărilor. pragurilor sau a altor elemente (covoare.. 9 . precum şi locul de activitate al persoanelor care răspund de evacuare. ori a materialelor cu deosebită valoare sau care se deteriorează uşor sub efectele temperaturii (aparate de precizie etc. mochete etc. pe cât posibil. Totodată. întreţinut şi menţinut permanent în bună stare de funcţionare.• prevederea pe căile de evacuare a oglinzilor. • aşezarea pe căile orizontale de evacuare (coridoare) a dulapurilor. va fi verificat. Planurile de evacuare în caz de incendiu trebuie să cuprindă: • mijloacele prin care se realizează anunţarea (alertarea) persoanelor ce răspund de executarea şi dirijarea evacuării in caz de incendiu. panică etc. fişetelor. urmărindu-se ca aceasta să se facă pe alte căi decât cele destinate evacuării materialelor şi astfel stabilite încât să nu îngreuneze intervenţia pompierilor la stingere. • măsurile de siguranţă care trebuie luate la efectuarea evacuării persoanelor şi a materialelor care prezintă pericol deosebit (explozivi. astfel încât în permanenţă să fie asigurat succesul operaţiilor de evacuare. precum şi persoanele însărcinate cu paza acestora. prin grija şefilor respectivi. • locurile în care urmează să fie evacuate persoanele şi adăpostite bunurile.). curier etc. funcţie de valoarea lor şi de vulnerabilitatea la incendiu. precum şi alte materiale auxiliare necesare pentru efectuarea evacuării. recipiente pentru gaze sau lichide sub presiune). alunecare.). radiotelefon. se va asigura posibilitatea de alertare în cel mai scurt timp şi a forţelor de intervenţie prevăzute în planurile de intervenţie (prin telefon. Periodic se efectuează exerciţii practice. • numărul şi locul în care se află mijloacele de iluminat mobile. • scoaterea din funcţiune a iluminatului de siguranţă pentru evacuare. • blocarea sau reducerea în orice fel a gabaritelor căilor de evacuare. • traseele pe care se face evacuarea persoanelor. Planurile (schiţele) de evacuare vor fi însuşite de persoanele stabilite. busculadă. de transport. • depozitarea de materiale sau obiecte pe coridoare.). • amenajarea unor locuri de muncă sau activităţi pe căile de evacuare.) care pot crea dificultăţi în timpul evacuării (împiedicare. mobilierului etc. dacă se reduce lăţimea acestora sub dimensiunile minime de trecere necesare conform reglementărilor tehnice. • încuierea sau blocarea uşilor sau a altor dispozitive destinate evacuării persoanelor. • numele şi prenumele. • ordinea în care urmează să se facă evacuarea persoanelor şi a bunurilor. iar conducătorii unităţilor şi cadrele tehnice vor controla modul în care planul de evacuare este însuşit şi cunoscut de către cei responsabili cu evacuarea persoanelor şi a bunurilor. Iluminatului de siguranţă pentru evacuare cu care este echipată construcţia.

La fiecare centrală de semnalizare a incendiilor se va afişa schema circuitelor detectoarelor automate şi a butoanelor manuale.). a butoanelor şi a detectoarelor de rezervă. se vor lua măsuri compensatorii de siguranţă (supraveghere. Toate instalaţiile de semnalizare a incendiilor vor fi luate în primire de cadre tehnice de specialitate ( energeticieni. Exploatarea. scurtcircuite. instrucţiunilor tehnice ale producătorului şi reglementărilor de prevenire şi stingere a incendiilor. conectoarele.) care vor executa verificările.). Pe timpul cât din cauza unor defecţiuni instalaţia este scoasă parţial din funcţiune. vor fi marcate corespunzător. întreţinerea. Instalaţii de semnalizare a incendiilor Instalaţiile de semnalizare a incendiilor se vor menţine în permanenţă în stare de funcţionare. a conducerii unităţii şi a subunităţii de pompieri militari care are în raionul de intervenţie obiectivul respectiv. Cablurile. după caz. accidentale. trebuie marcate astfel încât să poată fi uşor identificate. Se interzice ca posturile telefonice de la care se alarmează pompierii în caz de incendiu să fie închise sau încuiate. alertare automată de la instalaţia de semnalizare a incendiilor etc. respectându-se prevederile proiectelor de execuţie. reviziile şi reparaţiile pe baza unui grafic întocmit şi aprobat. La centrală se va asigura posibilitatea de alertare a pompierilor. conform normei. precum şi a zonelor de acţiune a detectoarelor. Pentru fiecare tip de instalaţie de semnalizare este obligatorie asigurarea. ronduri. asigurate împotriva accesului persoanelor neautorizate şi uşor accesibile personalului de întreţinere. care se numerotează şi înregistrează. precum şi codul de semnale stabilit. păstrându-se permanent la locul de amplasare al centralei de semnalizare. În cazul unor defecţiuni (semnalizări intempestive. În încăperile serviciilor de pompieri civili. automatişti etc. întreţinerile. Punctele de concentrare a circuitelor ( firide. Centralele de semnalizare a incendiilor vor fi în permanenţă supravegheate direct (local) sau indirect (de la distanţă) de către personal competent. lipsă de alimentare cu energie etc. revizia şi repararea acestora se asigură de către personal atestat.).Personalul va fi instruit pentru a cunoaşte mijloacele de alarmare şi alertare în caz de incendiu. radiotelefon. sau se încheie contracte cu societăţi de specialitate atestate.) se iau imediat măsuri pentru înlăturarea urgentă a acestora şi a cauzelor care le-au generat. astfel încât să nu se poată realiza legătura cu aceştia. Este interzisă blocarea accesului la butoanele de acţionare a semnalizării în caz de incendiu. 10 . Se va asigura alertarea în prima urgenţă a serviciului de pompieri civili. Toate constatările şi măsurile luate se menţionează în registrul instalaţiei de semnalizare a incendiilor. Unităţile importante şi vulnerabile la incendiu vor avea menţinută legătura directă cu subunitatea de pompieri militari cea mai apropiată. capabil să ia măsurile necesare în caz de incendiu. bornele etc. posturi fixe etc. precum şi instrucţiunile de folosire. în centralele şi posturile telefonice ale unităţilor se va afişa. precum şi numerele de telefon ale personalului de conducere din unitatea respectivă. sistemul de alertare respectiv stabilinduse de comun acord (telefon. la loc vizibil. numărul de telefon al subunităţii de pompieri militari. cutii terminale etc.

Deşeurile şi reziduurile combustibile. utilizate ori rezultate din procesul tehnologic. REZIDUURILOR COMBUSTIBILE ŞI A AMBALAJELOR ŞI DISTRUGEREA LOR. Se colectează: 11 .COLECTAREA DEŞEURILOR. dar obligatoriu la terminarea schimbului şi se depun în locurile destinate depozitării sau distrugerii lor. astfel încât la locurile de muncă să fie în permanenţă curăţenie. . se colectează ritmic.

carton. instalaţii. ALUNECĂRILE DE TEREN 1. locurile de depozitare şi modul de distrugere sau de valorificare. utilaje. reziduurilor şi a ambalajelor specifice activităţii. pulberile. de pe elementele instala(iilor de evacuare. din canale sau din alte locuri. care se reutilizează. reziduurile şi ambalajele combustibile. c. amplasate în locuri fără risc de incendiu şi marcate. vopsele. 12 . Deşeurile. rumeguşul şi talaşul. care conţin astfel de produse. scurgerile de lichide combustibile de pe sol. precum şi maculatură de birotică.). depunerile de grăsimi. care degajă prin ardere substanţe sau compuşi periculoşi pentru viaţă sau pentru media. Ambalajele metalice. prevăzute cu capac. ambalajele care prezintă pericol de incendiu sau de explozie (lemn. reziduurile şi ambalajele combustibile. instalaţii. e. indicarea regimului de colectare şi curăţare. a deşeurilor. lacuri etc. din material plastic sau din sticlă reutilizabile se curăţă. reziduurilor şi a ambalajelor. scamele sau resturile textile şi alte deşeuri combustibile depuse (acumulate) pe pardoseli. aparatură. şi alte materiale combustibile. instalaţii. clădirile. GENERALITĂŢI. b. în raport de natura şi de proprietăţile fizico . d. Deşeurile şi reziduurile de lichide combustibile sau cele din materiale solide (cârpe. Deşeurile. Pentru orice tip de activitate se stabileşte modul de gestionare a deşeurilor. bumbac. metalice pentru produse inflamabile. maşini şi utilaje. cu asigurarea distanţelor de siguranţă fără de clădiri. se spală. după caz. se colectează în cutii sau în vase metalice ori cu căptuşeală metalică interioară. care nu se mai reutilizează. sau se neutralizează de restul conţinutului cu materiale adecvate şi se depozitează în locuri special destinate. culturile agricole. reziduurile şi ambalajele combustibile. câlţi. se vor distruge prin ardere în crematorii amenajate şi amplasate astfel încât să nu pună în pericol viaţa oamenilor. c. desemnarea personalului responsabil cu gestionarea lor.). maşini. cu respectarea prevederilor în vigoare şi ale prezentelor dispoziţii generale. canale sau alte locuri. nominalizarea. b. suprafeţele împădurite. rumeguş etc. pereţi. Aceste crematorii trebuie să posede autorizaţiile prevăzute de lege. instalaţiile. carbid etc. culturi agricole. pardoseli.a. suprafeţe împădurite şi alte materiale combustibile.chimice ale acestora. completarea datelor noi la apariţia oricăror modificări de situaţii. Gestionarea acestora presupune: a. se vor depozita. d. pot fi distruse prin foc deschis sub supraveghere. Deşeurile.

ca urmare a unor fenomene naturale sau chiar ca urmare a unor activităţi umane.5m/lună • lentă = 1. Dacă alunecările de teren de la Malul cu Flori nu au produs pierderi mari. ( detritus = material rezultat din fărâmiţarea rocilor prin acţiunea agenţilor externi ) e) după cauza care le generează: 13 . CLASIFICAREA ALUNECĂRILOR DE TEREN. Zameş (în 1992) în judeţul Bacău şi Izvoarele (august 1993) în judeţul Galaţi.5m/zi • moderată = 1. dealuri. De asemenea.5m/zi – 1.5m/an –0.5m/lună – 1. Alunecări de teren de amploare s-au produs la Malul cu Flori în iunie 1979 şi Vârfuri în februarie 1980 – ambele în judeţul Dâmboviţa.06m/an • extrem de lentă < 0. Primele 3 cazuri au fost declanşate de precipitaţii puternice. deplasarea terenului de la Vârfuri a afectat centrul civic al localităţii. Alunecările de teren nu produc pierderi şi distrugeri la fel de mari ca alte dezastre. alunecările de teren sunt destul de răspândite.5m/an • foarte lentă = 1.3m /min – 1. lucrări de hidroamelioraţii sau alte rambleuri construite de oameni. la pătrunderea în lac. ele sunt însă periculoase putând conduce la distrugerea unor construcţii prin deplasarea stratului de roci sau prin acoperire.deci caracter regresiv. Deplasările rocilor se pot produce de-a lungul pantei sau lateral. • Alunecări detrusive – evoluţie în direcţia acumulatului de alunecare – caracter progresiv.Alunecările de teren reprezintă deplasări ale rocilor care formează versanţii unor munţi. Se poate face: a) după adâncimea suprafeţei de alunecare: • de suprafaţă < 1 m • de mică adâncime = 1-5 m • adânci = 5-20 m • foarte adânci > 20 m b) după viteza de manifestare a fenomenului: ( viteza de alunecare ) • extrem de rapidă ( bruşte ) > 3 m/s • foarte rapidă = 3 m/s-0. în mod brusc a unui volum mare de rocă.000 hectare. 21 au fost grav avariate.06m/an c) după distanţa de deplasare: • alunecări propriu-zise. creând lacuri de acumulare temporare sau permanente.3 m/min • rapidă = 0. alunecările de teren pot bara cursul unor ape curgătoare. iar 25 hectare de teren şi unele drumuri au fost puternic degradate. Suprafaţa totală supusă alunecărilor de teren este apreciată la 900. Au fost distruse 110 case. 2. • alunecări tip curgeri de teren. pot produce chiar distrugerea unor baraje prin formarea unui val puternic. În tara noastră cea mai importanţă şi cunoscută alunecare de teren a constituit-o deplasarea Vârfului Suhardelului care a dus la bararea râului Bicaz şi formarea Lacului Roşu. d) după direcţia de evoluţie a alunecării pe versant: • alunecări deplasive de la baza versantului în direcţia opusă deplasării acumulatului. În tara noastră.

PROTECŢIE ŞI INTERVENŢIE ÎN CAZUL ALUNECĂRILOR DE TEREN. f) după modul de manifestare: • fără semne exterioare de manifestare – caracter brusc. EFECTELE ALUNECĂRILOR.6 m/an. • artificiale: generate de acţiunea omului. • cu semne exterioare de manifestare – cu viteze medii sau lente şi se caracterizează prin: • căderi de stânci. Efectele manifestate ale alunecărilor de teren sunt: • Distrugerea parţială sau totală a construcţiilor de orice fel (tip). Cauzele alunecările de teren pot fi: a) naturale: • modificarea nivelului apelor subterane. Alunecările de teren se pot desfăşura cu viteze foarte variate între 3 m/s şi 0. • ejectări de apă şi nisip. ducând la prăbuşirea (alunecarea) versantului. explozii.). Acest fenomen are particularitatea de a produce alunecări chiar în terenuri orizontale. 4. • crăpături şi fisuri. • tasări de construcţii de diferite feluri. Aceste activităţi duc la creşterea umidităţii versantului şi prăbuşirea acestuia prin slăbirea forţelor de coeziune dintre particule. excavaţii. • Blocarea unor căi de comunicaţii (feroviare. b) generate de activitatea omului: • realizarea unor lucrări de investiţii în apropierea versanţilor. protecţie şi intervenţie în cazul alunecărilor de teren sunt similare celor aplicate în caz de cutremur. datorită lichefierii. • Eroziunea se datorează acţiunii apei sub diferite forme (infiltraţie. etc. MĂSURI DE PREVENIRE. Alunecarea de teren din această cauză se datorează faptului că încărcarea terenului creşte semnificativ cu realizarea unor construcţii. modificând echilibrul de moment al versantului. în zonele de risc. prăbuşiri ale unor grote. Poate fi presupusă deplasarea unor straturi de roci. eroziuni puternice. canalizare. • Mişcarea seismică. • Blocarea parţială sau totală a albiei unui râu şi formarea unor acumulări de apă cu pericol de inundaţii. etc. • Distrugerea parţială sau totală a reţelelor de edilitare (apă. CAUZELE ALUNECĂRILOR DE TEREN.). 14 . Măsurile planificate pentru prevenire. rutiere. O particularitate o constituie faptul că evenimentul nu se desfăşoară chiar prin surprindere. • Despăduriri şi decopertări ale vegetaţiei. atunci când straturi de pământ cu oarecare coeziune sunt aşezate pe roci moi care-şi pierd o mare parte din rezistenţă în timpul cutremurului. 5. gaze. 3. fluviale. • ploi torenţiale. Aceasta generează pe lângă fenomenul descris mai sus şi un alt fenomen numit lichefierea nisipurilor saturate. fenomen caustic). etc.• naturale: produse de ploi torenţiale. micşorând-o astfel încât aceasta nu se mai poate opune acţiunii greutăţii versantului şi a celorlalte încărcări verticale. mişcări tectonice. lucrări hidrotehnice sau de hidroamelioraţii. realizarea unor construcţii în vecinătatea unor versanţi. Aceste fenomene acţionează asupra coeziunii manifestate între particule. creându-se în acest fel posibilitatea realizării măsurilor de protecţie.

Salvarea supravieţuitorilor din clădirile acoperite se realizează în condiţii similare acţiunilor preconizate intervenţiei în cazul cutremurelor de pământ. Ponderea fiecărei faze depinde în principal de viteza de manifestare a alunecărilor de teren. Pentru prevenirea şi protecţia urmărilor dezastruoase ale alunecărilor de teren sunt necesare următoarele măsuri: • realizarea din timp a intervenţiilor necesare stabilirii condiţiilor de apariţie şi dezvoltare a lor. ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA PREVENIRII. • stabilirea şi asigurarea funcţionării sistemului informaţional pe plan local pentru alarmare în caz de dezastre.Deci. • evitarea amplasării unor obiective industriale sau a altor construcţii în zonele în care asigurarea stabilităţii stratului nu se mai poate realiza sau este foarte costisitoare. protecţie şi intervenţie în cazul alunecărilor de teren cuprinde 3 faze: a) faza predezastru: cu următoarele activităţi principale: • constituirea comisiei de apărare împotriva dezastrelor şi instruirea pe această linie a personalului propeiu. cazării şi asigurării asistenţei medicale a sinistraţilor. Activitatea de prevenire. • aplicarea procedeelor adecvate de ţinere sub control. • organizarea hrănirii. • executarea lucrărilor de împădurire şi înierbare în zonele potenţiale de risc sau a altor lucrări de acest tip. • Informarea curentă a populaţiei din zona de risc. • preconizarea şi planificarea din timp a măsurilor corespunzătoare de protecţie: • asigurarea unui sistem de drenare a apei din masivul versantului printr-un sistem de drenuri. • inventarierea şi supravegherea surselor potenţiale de producere a alunecărilor de teren. 6. un rol însemnat revine acţiunilor de observare a condiţiilor de favorizare a alunecărilor de teren şi alarmarea (avertizarea) populaţiei în timp util realizării protecţiei. • continuarea activităţii de ajutorare a sinistraţilor. • planificarea şi coordonarea acţiunilor de refacere a infrastructurii economice şi sociale afectate. În acţiunile de intervenţie în afara cazurilor particulare se va urmări recuperarea bunurilor materiale şi refacerea avariilor. • informarea populaţiei asupra situaţiei existente. c) faza postdezastru cu următoarele activităţi: • inventarierea şi evaluarea efectelor şi pagubelor produse. a forţelor şi mijloacelor de intervenţie conform planului de protecţie şi intervenţie. • pregătirea populaţiei. • organizarea şi conducerea evacuării populaţiei şi a bunurilor materiale afectate din zona de dezastru. 15 . b) faza de declanşare a dezastrului cu următoarele activităţi: • alarmarea populaţiei din zona de dezastru. • împădurirea şi înierbarea versanţilor (se pot folosi şi plase geotextile sau geosintetice). PROTECŢIEI ŞI INTERVENŢIEI ÎN CAZ DE ALUNECĂRI DE TEREN.

Astfel. vor prevala activităţile din faza postdezastru. dacă viteza de alunecare este mică vor prevala activităţile din faza predezastru. 16 . iar în cazul vitezei de alunecare mare.

Fumul degajat la incendii difera in mare masura in ceea ce priveste concentratia . Evacuarea fumului se realizeaza prin canale ( ghene ) colectoare . de miros si de gust se poate stabili natura materialului care arde . intepator de migdale . Prin desfumare ( evacuare fum ) se urmareste extragerea din spatiile incendiate a unei parti din fumul si gazele de ardere in scopul asigurarii conditiilor de evacuare a utilizatorilor si a folosirii mijloacelor de interventie la stingere . magneziu .Cantitatea de funingine care se formeaza in timpul arderii incomplete este variabila si depinde de natura combustibilului . bioxid de sulf . Fumul ca produs vizibil al majoritatii produselor este format din particule nearse ale materialului ce arde . oxid de magneziu . anhidrida formica . din vapori si gaze care dau un colorit caracteristic . oxidul de carbon . indica prezenta in fum a unor substante toxice . cu miros de usturoi . sulful . precum si de limitare a propagarii incendiilor . Daca in compunerea substantelor si materialelor combustibile intra azotul . Astfel daca fumul este alb inseamna ca el contine vapori de apa . ori printr-o combinatie a celor doua metode . Fumul negru se degaja pe timpul arderii gudronului . de bauturi alcoolice . realizand circulatia aerului in spatiul considerat si evacuarea fumului in raport cu aerul introdus sau prin diferenta de presiune intre spatiul protejat si cel incendiat pus in depresiune . dulce sau amar .EVACUAREA FUMULUI IN CAZ DE INCENDIU “PERICOLE PENTRU OAMENI” Produsele de ardere si de descompunere care rezulta in timpul incendiului sunt . acid cianhidric . una din directiile de propagare a incendiului este directia in care se indreapta fumul . De obicei in compozitia fumului intra azotul . miros si gust . hidrogen sulfura etc. vapori de apa si carbon liber sub forma de particule solide . Introducerea aerului se poate asigura prin : • goluri practicate in fatade • usile incaperilor cu acces spre exteriorul constructiei 17 . extrem de fine . paielor si fanului . alba . Fumul cenusiu cu miros intepator neplacut provine din arderea tesaturilor . benzinei si a altor produse petroliere . aspectul si natura componentilor . flacarii si o serie de gaze ca produse de ardere . Fumul galben – alb este emanat pe timpul arderii hartiei . In principiu desfumarea se asigura prin tiraj natural . Fumul galben brun se degaja pe timpul arderii combinatiilor de azot si este foarte toxic . florul si siliciu . petrolului . fosforul . sau sub forma unor nori negri incarcati cu funingine . parti componente ale fumului . de marimea focarului si de conditiile de ventilatie . oxigenul . Se poate prezenta ca o emanatie slab colorata care contine produse de descompunere sau de condensare . Fumul cenusiu catre negru provine din arderea lemnului . o culoare albastra . In raport de culoarea fumului . in compozitia fumului vor exista produse ale arderii si ale descompunerii termice sub forma de oxizi de azot . Un gust astringent . dioxidul de carbon . galbena sau de alt fel . organizat sau mecanic . Deplasarea fumului pe verticala sau pe orizontala intr-o cladire se poate datora : • tirajului care se creaza in caz de incendiu • functionarii instalatiei mecanice de ventilatie sau conditionare • presiunii curentilor de aer Propagarea rapida a arderii poate fi asteptata in acele directii in care fumul se deplaseaza cu viteze mari Asadar . clorul . asfaltului . in general .

astfel incat sa asigure circulatia aerului in spatiul protejat si evacuarea fumului . racordate sau nu la canale si ghene . evacuarea gazelor fierbinti se va asigura obligatoriu prin ochiurile mobile ale acestora . Dispozitivele de captare si evacuare a fumului in caz de incendiu vor respecta prescriptiile privind adancimea de aspirare si suprafata libera normata . sau cu sisteme mecanice de evacuare a fumului .• goluri ( guri ) de introducere . Desfumarea prin tiraj mecanic se asigura prin evacuarea mecanica a fumului si introducerea naturala sau mecanica a aerului . In constructii prevazute cu instalatii automate de stingere . In constructii prevazute cu luminatoare . Incaperile de depozitare a materialelor si substantelor combustibile solide cu aria mai mare de 36 m² precum si casele de scari de evacuare si incaperile tampon fara lumina naturala se prevad cu dispozitive de evacuare a fumului reprezentand min 1% din aria dispozitivului . Desfunmrea mecanica poate fi asigurata si prin realizarea suprapresiunii in spatiul protejat de fum . care indeplinesc conditiile dispozitivelor de evacuare . In general spatiile accesibile publicului vor fi astfel realizate si protejate incat sa fie ferite de fum in caz de incendiu . Desfumarea prin tiraj natural a casei de scari inchise se realizeaza prin deschiderea automata sau manuala a dispozitivului de evacuare a fumului si a gurii de introducere a aerului . respectiv 5% din aria construita a casei de scari . REGULI PENTRU SEZONUL RECE 18 . actionarea automata a dispozitivelor de evacuare a fumului si gazelor fierbinti trebuie sa se faca dupa declansarea instalatiilor de stingere .

asigurându-se buna funcţionare a: a. corpuri şi elemente de încălzire.). a gazelor sau apei pentru stingerea incendiilor. Componentele instalaţiilor de stingere cu apă. luate pe timpul sezonului rece PRINCIPALELE TIPURI DE DEZASTRE ŞI CARACTERISTICILE ACESTORA 19 . de evacuare şi de intervenţie. d. e.Înainte de începerea sezonului rece se vor controla şi se vor înlătura defecţiunile constatate. care sunt expuse îngheţului în timpul iernii şi nu sunt prevăzute cu dispozitive fixe de încălzire. Personalul destinat să răspundă de aprinderea şi de stingerea focurilor va fi instruit asupra regulilor ce trebuie respectate şi. Căile de acces şi accesul la sursele de apă sau la dispozitivele de punere în funcţiune a instalaţiilor de stingere se vor curăţa de zăpadă şi gheaţă. Se vor asigura uneltele şi accesoriile pentru deszăpezirea drumurilor şi a căilor de acces. serpentinelor de încălzire cu aburi sau apă caldă a căminelor. rezervoarelor de depozitare a lichidelor combustibile. precum şi a celor din diverse instalaţii de producţie şi auxiliare. vor fi protejate împotriva îngheţului. b. asigurându-se menţinerea permanent liberă a acestora. dispozitivelor de încălzire a armăturilor de siguranţă de la rezervoarele de lichide combustibile sau gaze lichefiate. conductelor şi furtunurilor de aburi de la instalaţiile de stingere. instalaţiilor de încălzire din încăperi în care sunt montate instalaţiile de stingere cu apă. sobe. instituţii publice şi la gospodăriile populaţiei (surse de căldură. conducte. respectiv. precum şi cele de depozitare a substanţelor chimice de stingere şi din spaţiile de garare a autospecialelor. instalaţiilor şi a sistemelor de încălzire existente la agenţi economici. coşuri şi canale de fum etc. c.

 climatice (cicloane. Conform acestei terminologii. degradarea mediului. incendiile de masă şi exploziilor. având drept cauză activitatea umană. erupţii vulcanice. proprietăţile şi activitatea umană iar a cărui extindere poate duce la dezastre. Dezastrele se pot clasifica fie după modul de manifestare (lente sau rapide). curmând o situaţie normală. avarii la construţiile hidrotehnice sau conducte magistrale.alunecare de teren = deplasare a rocilor care formează versanţii unor munţi sau dealuri. lipsa de educaţie. alunecări de teren). deşertificare. se mai definesc: criza = situaţie internă sau externă a cărei evoluţie poate genera o ameninţare asupra valorilor. Geneva. produse în mod brusc. UN. ca fenomene de masă . datorat acestuia. În această categorie sunt cuprinse: cutremurele. generând pierderi umane. nucleare. Hazard = fenomen rar sau extrem de natură umană sau naturală care afectează viaţa. accidente majore şi avarii mari la reţelele de instalaţii şi telecomunicaţii. hazard =  geologice (cutremure. pantele unor lucrări de hidroamelioraţii sau a altor lucrări de îmbunătăţiri funciare. Definiţii pentru fenomene naturale distructive de origine biologică sau meteorologică. ori îmbolnăvirea unui număr mare de persoane sau animale. biologice. 2. asupra mediului înconjurător. epidemii şi accidente industriale. provocate de accidente. produse în mod brusc. fragilitatea economiei. secetă). alunecările şi prăbuşirile de teren. de mediu (poluarea mediului. prin dezastru (similar catastrofă) se înţelege: gravă întrerupere a funcţionării unei societăţi. IDNDR. 1992). epizootii. efrişare păduri). materiale sau modificări nefaste ale mediului. intereselor şi scopurilor prioritare ale părţilor implicate (separat sau împreună). fie după cauză (naturale sau antropice). care nu poate fi refăcută prin resursele acesteia. ori îmbolnăvirea unui număr mare de persoane sau animale. accidentele majore la utilaje şi instalaţii tehnologice periculoase. inundaţiile şi fenomenele meteorologice periculoase. Conform terminologiei adoptate de OCHA/ONU (Internationally agreed glossary of basic terms related to disaster management. 20 . creşterea populaţiei.Generalităţi Prin dezastre se înţelege: a) fenomene naturale distructive de origine geologică sau meteorologică. căderile de obiecte cosmice. ca fenomene de masă. inundaţii. sărăcie. în subteran. accident = întâmplare neprevăzută venită pe neaşteptate. În acestă categorie sunt cuprinse: acccidentele chimice. accident complementar= accident care are loc pe timpul sau după desfăşurarea unui dezastru naturale. războiul (inclusiv terorismul). structuri de urgenţă birocratice etc. O altă formă de a defini dezastrele este formula următoare: Dezastrele=Vulnerabilităţi+Hazard Termenii formulei au următoarele semnificaţii: Vulnerabilităţi = urbanizare. b) evenimente cu urmări deosebit de grave. epidemiile şi epizotiile.

populaţiei sau a mediului înconjurător. care generează o mişcare vibratorie a solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri materiale. peste limitele admise.reabilitarea facilităţilor economico sociale afectate.căderi de obiecte cosmice = pierderi umane sau distrugeri materiale generate de impactul produs asupra pământului de prăbuşire a unor sateliţi. Etapele apărării împotriva dezastrelor: . Apărarea împotriva dezastrelor comportă: . . .accident biologic = eliberarea necontrolată în mediul înconjurător a unui agent patogen pe timpul producerii. ducând la numeroase victime şi mari pierderi materiale.incendii de masă = ardere declanşată natural sau artificial. . . în aval de locaţia acesteia.intervenţia.dezvoltarea societăţii.măsuri de prevenire şi de pregătire pentru intervenţie. animale.alarmare.măsuri de intervenţie ulterioară pentru recuperare şi reabilitare.pregătire pentru limitarea efectelor dezastrelor.inundaţii = acoperirea terenului cu un strat de apă în stagnare sau mişcare. . . cât şi pagube materiale.realizarea unei refaceri economico-sociale cât mai rapide şi durabile. . . . meteoriţi sau comete.avarii majore la reţelele de instalaţii şi telecomunicaţii = distrugerea parţială a reţelelor de instalaţii şi telecomunicaţii datorită acţiunii umane sau naturale. care generează distrugerea acestor căi de comunicaţii. Scopurile apărării împotriva dezastrelor: . .accident hidrotehnic = funcţionare defectuoasă a unei construcţii hidrotehnice ce duce la pierderi de vieţi umane şi distrugeri materiale. Definiţii pentru evenimente cu urmări deosebit de grave asupra mediului înconjurător provocate de accidente . .accident nuclear = eveniment care afectează instalaţia nucleară şi poate provoca iradierea şi contaminarea personalului acesteia. - 3. victime umane.fenomene meteorologice periculoase = fenomene meteorologice care afectează violent zone relativ mari de teren pe termen lung. în urma căreia se produc însemnate pierderi de vieţi umane.accidente majore pe căile de comunicaţii = întreruperea temporară a circulaţiei. . provocând pierderi de vieţi omeneşti.cutremur = ruptură brutală a rocilor din scoarţa terestră. .declanşarea dezastrelor. . stocării sau transportului acesteia. stocării. . datorită neglijenţei umane. pagube materiale şi degradarea mediului ambiant. animale.accident chimic = eliberarea necontrolată în mediul înconjurător a unei substanţe toxice pe timpul producerii. precum şi pagube materiale. . datorită mişcării plăcilor tectonice. 21 .asigurarea unei asistenţe prompte şi calificate a victimelor. manipulării sau transportului acestuia. .epidemii = răspândirea în proporţii de masă a unei boli transmisibile la animale. . care prin mărimea şi durata sa provoacă victime umane şi distrugeri materiale ce dereglează buna desfăşurare a activităţilor social-economice din zona afectată. .reducerea (pe cât posibil evitarea) pierderilor posibile generate de diferitele dezastre.accidente majore la utilajele tehnologice periculoase = distrugerea sau avarierea unor utilaje tehnologice. .măsuri operative urgente de intervenţie după declanşarea fenomenelor periculoase cu urmări deosebit de grave.

densitate mare de locuinţe şi populaţie pe suprafeţe reduse. sănătate publică (număr ridicat de persoane ce necesită intervenţii chirurgicale.factori de vulnerabilitate: construirea de localităţi în zone cu risc seismic ridicat. . .coordonare acţiunilor de căutare-salvare (deblocare-salvare în caz de război).predictibilitate: se pot realiza prognoze pe termen lung şi mediu cu o mare probabilitate de reuşită. .caracteristici generale: mişcare vibratorie generată de undele seismice care poate genera prăbuşiri de teren. acordarea asistenţei medicale de urgenţă. Fişele caracteristice ale principalelor tipuri de dezastre Acest tip de fişe au fost elaborate de către specialiştii OCHA/ONU.realizarea unor acorduri internaţionale privind asistenţa umanitară în caz de dezastre. 4.crearea şi administrarea taberelor de sinistraţi. b) Principalele măsuri de protecţie împotriva dezastrelor: . întocmirea şi exersarea măsurilor cuprinse în planurile de protecţie şi intervenţie. etc. Cutremur . lichefieri ale terenului şi alunecări de teren. Pe termen scurt prognozele au o probabilitate de reuşită redusă. Predictibilitatea se bazează pe monitorizarea activităţii seismice. tsunami.). Mai jos sunt detaliate componentele principale ale acestor fişe pentru dezastrele caracteristice ţării noastre. . replici seismice.instruirea populaţiei privind normele de comportament în caz de dezastru. . . pierderi umane ( procent ridicat mai ales în zonele des populate sau pentru clădirile prost conformate antiseismic).evacuarea populaţiei şi a valorilor de patrimoniu.optimizarea activităţii structurilor care asigură coordonarea şi conducerea acţiunilor de prevenire.realizarea lucrărilor de apărare specifice fiecărui tip de hazard. contaminarea apei potabile şi probleme de asigurare a condiţiilor sanitare minime de supravieţuire). alunecări de teren etc. .efecte: distrugeri materiale (distrugerea sau avarierea unor clădiri sau a altor tipuri de infrastructură. clădiri cu structuri de rezistenţă antiseismică neadecvate (defecte de proiectare sau executare). la nivel central şi local. 22 . informarea. .continuarea pregătirii. incendii.includerea problematicii privind apărarea împotriva dezastrelor în strategiile de dezvoltare ale societăţii.distribuirea ajutoarelor umanitare. .dezvoltarea cercetării ştiinţifice în domeniu.. . .măsuri de reducere a riscului: proiectarea lucrărilor de investiţii conform normelor de zonare seismice. . accidente hidrotehnice.cercetare zonei afectate. . istoricul acesteia şi observaţii în teren.pregătirea operativă a factorilor cu drept de decizie.exerciţii şi aplicaţii cu forţele şi mijloacele destinate intervenţiei. . informarea redusă (în special a populaţiei) despre cutremure. . a) Principalele măsuri de prevenire a dezastrelor: .măsuri de pregătire specifice: înştiinţarea populaţiei. pregătirea şi antrenarea populaţiei privind normele de comportament în caz de cutremur. c) Principalele măsuri de intervenţie în caz de dezastre: .

creşterea temperaturii apei oceanelor. Inundaţii .măsuri de reducere a riscului: lucrări de apărare şi amenajare a digurilor. pot fi estimate zonele de risc. înştiinţare şi evacuare. în funcţie de nivelul tehnic al sistemului de monitorizare al vremii şi al cursurilor de apă. înălţimea viiturii. 23 . afectate.efecte: distrugeri materiale.instrumente de evaluare a impactului: monitorizarea efectelor. drumuri şi linii de comunicaţii în zone muntoase. lipsa sistemului de avertizare a populaţiei. . educarea şi participarea comunităţii. asistenţă medicală de urgenţă. prin studiul zonei geografice. extinderea fenomenului şi consecinţele generate de acesta.instrumente de evaluare a impactului: scările de evaluare a efectelor generate de cutremur (Mercalli. japoneză. mediu şi scurt.). realizarea unui sistem de monitorizare. . reabilitarea facilităţilor economico sociale. .măsuri post-dezastru: căutare-salvare. Secetă . .predictibilitate: după frecvenţa de apariţie.caracteristici generale: dezastru cu efect temporar. căutare-salvare. asistenţă medicală. căutare-salvare.cauza fenomenului: deficit fluviometric. . . . fenomene meteorologice periculoase. distribuirea de ajutoare. . erupţii vulcanice. degradarea solului.măsuri post-dezastru: evaluarea efectelor dezastrului. reducerea producţiei agricole sau forestiere. Alunecare de teren . clădiri cu fundaţii slabe. blocarea drumurilor.factori de vulnerabilitate: clădiri construite în zona inundabilă.efecte: distrugeri materiale. realizarea unei legislaţii în domeniu. purificarea apei şi adăpostire temporară. etc. planificarea executării lucrărilor de apărare.caracteristici generale: prezintă mai multe forme de manifestare sau pot apare ca efecte secundare ale altor tipuri de dezastre (cutremur.factori de vulnerabilitate: clădiri construite pe versanţii dealurilor şi munţilor. aprovizionarea pe termen scurt cu apă şi alimente. etc. .instrumente de evaluare a impactului: echipe de experţii. pierderi umane şi contaminarea surselor de apă. asistenţă medicală. . creşterea concentraţiei de dioxid de carbon în atmosferă.). durata şi frecvenţa acesteia. distrugerea liniilor de comunicaţie sau a cursurilor de apă. asigurarea bunurilor şi persoanelor. . etc. clădiri şi fundaţii cu capacitate de rezistenţă slabă. stocuri de alimente neprotejate.măsuri de pregătire specifice: educarea comunităţii posibil a fi efectuată. fiind considerat cel mai răspândit fenomen geologic.).măsuri post-dezastru: evaluarea distrugerilor şi pierderilor. capacitate redusă de absorbţie a solului. .. adăpostirea de urgenţă a persoanelor sinistrat.caracteristici generale: viteza de deplasare a viiturii. .măsuri de pregătire specifice: sisteme de detecţie şi alarmare. .predictibilitate: prognoze meteo pe termen lung. a căror forme de manifestare depinde de o serie de factori (existenţa sistemului de irigaţii.măsuri de reducere a riscului: realizarea hărţilor cu zone de risc. mai ales asupra agriculturii. . . MSK. conducte aeriene sau îngropate. pierderi umane.

. dependenţa de lemn ca sursă de energie. . etc. nutriţionale şi economico-sociale.predictibilitate: perioadele de precipitaţii reduse sunt normale pentru toate sistemele climatice. .instrumente de valoare a impactului: monitorizarea situaţiei meteorologice şi hidrologice.efecte: scăderea producţiei agricole. asigurarea cu apă.instrumente de evaluare a impactului: cartografierea pădurilor şi supravegherea acestora. . lipsa resurselor pentru contracararea fenomenului. criza energetică.predictibilitate: depinde de politica ţării respective în domeniul şi existenţa unei baze de date privind modul de manifestare al fenomenului. foamete etc. Defrişare păduri . astfel că în ţările în curs de dezvoltare ea este în creştere.factori de vulnerabilitate: stabilirea de habitate în zone aride.efecte: distrugerea culturilor tradiţionale şi creşterea necesităţilor de import. . masa lemnoasă moartă. 24 . secetă.măsuri de pregătire specifice: dezvoltarea unui plan interdepartamental de apărare împotriva efectelor dezastrului.cauza fenomenului: incendiile de masă. . . . lipsa unei planificări privind alocarea resurselor în zonele de risc.predictibilitate: poluarea este considerată şi raportată la consumul pe cap de locuitor. etc. etc. promovarea de politici pentru promovarea şi protecţia surselor de apă. reducerea stării nutriţionale a populaţiei.măsuri de reducere a riscului: sistem de monitorizare şi înştiinţare imediată. evoluţia climei. terenuri agricole izolate. inundaţii. .. controlul producerii de aerosol şi produselor de freon.măsuri de pregătire specifice: educarea comunităţii.caracteristice generale: declanşarea altor hazarde prin slăbirea stabilităţii solului. înrăutăţirea stării de sănătate a populaţiei.instrumente de evaluare a impactului: sisteme de supraveghere terestră şi aeriană a solului şi apei. . exploatare neraţională.măsuri de reducere a riscului: stabilirea unor standarde de calitate a mediului. creşterea rapidă a populaţiei etc. monitorizarea programelor de reîmpăduriri. Poluarea mediului . lipsa unor resurse de alimentare cu apă. includerea problemelor de mediu în programele guvernamentale de dezvoltare etc. creşterea temperaturii etc. . poluarea apei potabile.măsuri post-dezastru: menţinerea stabilităţii preţurilor. distrugeri materiale. îmbolnăviri. lipsa unei politici de exploatare. distrugerea stratului de ozon.cauza fenomenului: poluarea aerului. creşterea preţurilor. . . Prognozele meteorologice fac posibilă avertizarea timpurie asupra posibilităţii de producerea a fenomenului. etc. poluare marină. asigurarea rezervelor de alimente la nivel curent. creşterea globale a temperatirii. pădurilor şi sistemului acvifer.factori de vulnerabilitate: industrializarea şi lipsa legilor în domeniu. . . viticole şi zootehnice. etc. . distribuirea centralizată a hranei. boli ale masei lemnoase.factori de vulnerabilitate: subdezvoltare. creşterea ratei inflaţiei. . promovarea unor alternative la folosirea lemnului ca combustibil.efecte: distrugerea recoltelor agricole.măsuri de pregătire specifice: elaborarea unui plan de protecţie şi siguranţă a mediului la nivel naţional. .

măsuri de pregătire specifice: verificare şi confirmare diagnostice. . contaminarea apei. etc.măsuri post-dezastru: existenţa unui serviciu medical de urgenţă. pierderi economice. etc. etc. Accident chimic şi industrial . sărăcie. controlul evoluţiei cazurilor. nutriţie deficitară. etc.măsuri de pregătire specifice: elaborarea unui plan naţional de apărare. 25 .. deoarece industrializarea va creşte incidenţa acestora.factori de vulnerabilitate: lipsa sistemului de avertizare şi alarmare. folosirea de pesticide. apă potabilă de slabă calitate etc. . măsuri de prim ajutor. . . decontaminare zonei afectate şi a personalului.instrumente de evaluare a impactului: evaluarea prin testare a incidenţei şi severităţii infecţiei. . căutare-salvare. stabilirea zonelor de risc. etc. . inclusiv la bolile cu perioade mari de incubaţie. calitatea apei şi migrarea animalelor. răniţi.predictibilitatea: sisteme de examinare a stadiului de dezvoltare a animalelor.caracteristici generale: se datorează unei combinaţii de mai mulţi factori cum ar fi temperatura. contaminarea apei şi alimentelor etc.efecte: distrugeri ale instalaţiilor şi structurilor industriale. etc. elaborarea unui plan de protecţie cu alocarea resurselor necesare. panică etc.efecte: bolnavi şi morţi. . Epidemii . identificarea cazurilor.factori de vulnerabilitate: numărul mare şi variat de animale.măsuri de pregătire specifice: identificarea materialelor periculoase. evaluarea periodică a eficienţei serviciului medical de urgenţă.efecte: îmbolnăvirea în proporţii de masă la nivelul comunităţii. etc. .caracteristici generale: posibilitate ridicată de răspândire. găsirea surselor epidemice.măsuri de reducerea a riscului: dezvoltarea unor planuri de pregătire şi intervenţie la nivel local. lipsa de imunizare la boli. . . foametea etc.predictibilitatea: studiile şi rapoartele epidemiologice pot creşte capacitatea de diagnoză şi prognoză. manipulare şi transport. .instrumente de evaluare a impactului: supraveghere epidemiologică.factori de vulnerabilitate: sarcina. accidente pe căile de comunicaţii. nerespectarea regulilor de depozitare. . . ajutor medical.măsuri post-dezastru: evacuarea din zona de risc. terenului şi aerului. introducerea de noi soiuri de animale. lipsa personalului specializat. . . . programe de pregătire a responsabililor guvernamentali şi a fermierilor. neinstruirea populaţiei posibil a fi afectată. elaborarea şi testarea planurilor de protecţie şi intervenţie.Epizootiile .măsuri de reducere a riscului: monitorizarea evoluţiei factorului de risc medical de urgenţă.cauza fenomenului: greşeli de exploatare a instalaţiilor. generarea unor incendii de masă.cauza fenomenului: condiţii sanitare precare. lipsa de control asupra importurilor etc. necunoaşterea şi nerespectarea legislaţiei în domeniu. . morţi. . .predictibilitatea: sisteme de monitorizare. existenţa unor dezechilibre economice şi sociale. etc.

transportul. etc. tensiune minimă.) O atenţie deosebită trebuie acordată echipamentelor electrice utilizate în zonele cu pericol de explozie. In funcţionare normală. Ele pot fi: • siguranţe fuzibile • contactoare cu relee • întrerupătoare automate a).) • aparate de măsură (ampermetre. fie prin semnalizarea apariţiei situaţiei anormale (când nu există un pericol imediat). etc.. 26 ..siguranţele fuzibile au rolul de a întrerupe circuitul. In instalaţia electrică se utilizează un număr mare de aparate electrice care din punct de vedere al funcţiunilor pe care le îndeplinesc se clasifică în: • aparate de conectare (întrerupătoare. b).instrumente de evaluare a impactului: sistem de monitorizare. protejând-o fie printr-o comandă pentru deconectarea automată. autotransformatoare de pornire. • Atenţie: Alegerea unui fuzibil cu un curent nominal mai mare decât cel reieşit din calcule face ca el să nu se topească la suprasarcini sau să se topească cu întârziere la scurtcircuite. c). CAUZE DE INCENDIU DE NATURA ELECTRICA Incendiile provocate de instalaţiile electrice au o pondere ridicată în totalul incendiilor cu pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale importante.. lămpi. scurtcircuit. APARATELE DE PROTECTIE sunt aparate care sesizează situaţiile anormale în funcţionarea unor instalaţii electrice (suprasarcini. etc.releele de protecţie şi semnalizare sunt utilizate în instalaţiile electrice mai complexe pentru protejarea acestora contra diferitelor situaţii anormale de funcţionare (supracurenţi. comutatoare. distribuirea sau utilizarea energiei electrice. fuzibilul nu trebuie să se topească şi nici să-şi schimbe caracteristica de protecţie. INSTALATIA ELECTRICA este ansamblul de echipamente interconectate într-un spaţiu dat ECHIPAMENTUL ELECTRIC este orice dispozitiv folosit pentru producerea. etc. prin topirea unui element conceput şi calibrat în acest scop. Acest curent este cu 20-30% mai mic decât curentul minim de topire.) • aparate de protecţie (relee. siguranţe. timp nelimitat. etc). voltmetre. etc. care trebuie să aibă asigurată o PROTECTIE ANTIEXPLOZIVA.) prin comanda deconectării instalaţiei. Cel mai mare curent care poate trece prin fuzibil.. etc. atunci când curentul care le parcurge depăşeşte o anumită valoare. a curenţilor de scurtcircuit de valori medii şi a lipsei tensiunii de alimentare.) • aparate pentru pornirea motoarelor (reostate.întrerupătoarele automate asigură protecţia împotriva suprasarcinilor. în care sunt montate în serie. acţionând printr-un impuls mecanic direct de declanşare a întrerupătorului. putând conduce astfel la distrugerea izolaţiilor sau la incendiu. fără ca acesta să se topească sau să-şi schimbe caracteristica se numeşte curent nominal al fuzibilului.) • aparate de semnalizare (relee.

bobinajele maşinilor şi aparatelor electrice. Când fenomenul durează o perioadă lungă se poate ajunge la topirea şi sudarea contactelor. Contacte imperfecte pot apare de exemplu la tabloul electric (siguranţe nefixate corespunzător) sau la aparate de conectare (întrerupătoare uzate). se produc supraîncălziri locale periculoase. Curentul care se stabileşte prin izolaţie între un conductor şi masa metalică pusă la pământ poate provoca scurtcircuit dacă nu există aparate de protecţie.-Regimurile anormale de funcţionare care apar în instalaţia electrică pot pune în pericol atât viaţa personalului de exploatare cât şi instalaţia. SCADEREA TENSIUNII DE ALIMENTARE poate crea pericole în exploatarea aparatelor electrice (exemplu: pentru un motor cu putere constantă. fiind posibilă producerea incendiilor. SUPRATENSIUNILE reprezintă depăşirea tensiunii în regim permanent. conductori neizolaţi ai liniilor aeriene. chiar dacă are loc la valori mici.MATERIALELE ELECTROTEHNICE se clasifică în: • materiale conductoare (conductori din cabluri. barele dispozitivelor de distribuţie. reducându-se durata de viaţă a acestora. care provoacă supraîncălziri). rezultate în urma funcţionării în regim anormal a unei instalaţii sunt: • creşterea temperaturii datorită suprasarcinii sau curenţilor de scurtcircuit în conductoare şi aparate • producerea anormală de căldură în izolaţii • producerea locală de căldură ca urmare a contactelor defectuoase • arcuri amorsate între conductori sau între conductori şi masă SUPRACURENTII constau în depăşiri ale intensităţii curentului nominal în instalaţii şi aparate electrice. etc. 27 . O altă categorie de defecte ce nu trebuie neglijată o reprezintă curenţii de defect care iau naştere ca urmare a unui defect de izolaţie a aparatului electric. In practică. scăderea tensiunii duce la creşterea intensităţii curentului. are ca efect îmbătrânirea izolaţiei. un caz particular îl constituie contactele imperfecte. care determină creşterea intensităţii curentului electric şi încălzirea contactelor peste limitele admise.) • materiale izolante (mantale izolante) CAUZE DE INCENDIU de natură electrică pot fi: 1. Prin apariţia TENSIUNILOR PE PIESE care în mod normal nu sunt sub tensiune. Cele mai frecvente regimuri anormale care pot apare în funcţionarea unei instalaţii electrice de joasă tensiune (utilizată în gospodării) şi care constituie cauze principale de incendiu de natură electrică sunt: supracurenţii • supratensiunile • scăderea tensiunii sub anumite limite • apariţia tensiunii pe piese care în mod normal nu sunt sub tensiune Principalele SURSE DE APRINDERE de natură electrică. La materialele izolante solide.

In afara regimurilor anormale de mai sus, în funcţionarea instalaţiilor şi echipamentelor electrice pot apare evenimente ce se pot transforma în incendii în urma: • suprasolicitărilor mecanice • poluării şi coroziunii • acţiunii greşite a utilizatorului 2.- Arcul electric este o descărcare disruptivă continuă, între doi electrozi sub tensiune. Arcul electric apare în instalaţiile electrice şi în condiţii normale de funcţionare, în momentul deschiderii şi închiderii circuitelor electrice prin intermediul contactelor mobile ale întrerupătoarelor. Cu cât contactele sunt mai uzate, din cauza numărului mare de conectări, apar încălziri locale. Efectele periculoase ale arcului electric ca sursă de aprindere şi de iniţiere a incendiilor rezultă din temperatura mare ce se produce (3000-5000 o C) şi cantităţii relativ mari de energie disipată în timp foarte scurt. Datorită temperaturilor mari, arcul electric poate provoca topirea elementelor metalice ale instalaţiei şi aprinderea materialelor izolante combustibile (uleiuri, hârtie, carton, cauciuc, etc) Arcul electric poate apare ca sursă de aprindere în incendii de lanuri sau păduri ca urmare a ruperii şi căderii la sol pe timp de vânt puternic a unui conductor de linie de înaltă tensiune. Aparatele de protecţie automate ale reţelei asigură deconectarea rapidă, dar, mai ales în perioada secetoasă, arcul produs este suficient pentru a aprinde materialele celulozice din apropiere. 3.- Scânteile electrice sunt descărcări disruptive în aer sau alt dielectric. Comparativ cu arcul electric care poate aprinde materiale combustibile din apropierea locului unde s-a produs, o scânteie electrică poate aprinde doar amestecuri explozive sau inflamabile. 4.- Scurtcircuitul este contactul accidental, fără rezistenţă sau printr-o rezistenţă de valoare mică a două sau mai multe conductoare aflate sub tensiune. Scurtcircuitul apare când izolaţia dintre două conductoare ale unei instalaţii electrice, ale unei reţele sau ale unui aparat se degradează şi cele două conductoare, între care există o diferenţă de potenţial, ajung în contact. Curentul care trece prin circuitul astfel închis se numeşte curent de scurtcircuit şi este foarte mare în comparaţie cu curentul nominal al instalaţiei. Potrivit legii lui OHM: I=U/R In condiţii de tensiune constantă, la contactul direct al conductoarelor, rezistenţa electrică scade foarte mult, iar intensitatea curentului electric va creşte. Cum efectul termic al curentului electric printr-un conductor se exprimă prin relaţia: Q=I2Rt se constată uşor cantitatea mare de căldură degajată în urma unui scurtcircuit. • Atenţie:Un scurtcircuit produs într-o instalaţie electrică poate sau nu să iniţieze un incendiu. De regulă, scurtcircuitele în instalaţiile electrice sunt eliminate prin acţiunea elementelor de protecţie. In gospodării, scurtcircuitele pot deveni surse de aprindere în următoarele condiţii favorizante: 28

a. - montarea instalaţiei direct pe elemente combustibile. Arcul electric format în urma scurtcircuitelor poate iniţia aprinderea suportului combustibil (lemn, carton, material plastic). O măsură preventivă, în acest caz, o constituie îngroparea instalaţiei electrice sub tencuială sau protejarea ei cu tuburi metalice. b. – străpungerea unor pereţi, platforme, panouri combustibile fără luarea unor măsuri de protecţie. c. - nerespectarea distanţelor faţă de elementele combustibile sau depozitarea de materiale combustibile în apropierea circuitelor electrice. d. - supradimensionarea elementelor de protecţie. e. - suprasolicitarea instalaţiei electrice prin folosirea de consumatori cu puteri ce depăşesc puterea calculată prin proiect pentru reţeaua respectivă. f. - instalarea sau înlocuirea unor echipamente electrice de persoane nespecializate (cauză frecvent întâlnită îndeosebi în mediul rural). g. - utilizarea de cordoane neizolate electric şI mecanic sau deteriorate h. - folosirea aparatelor electrice cu improvizaţii 5.-Electricitatea statică In timpul mişcării, prin frecarea de alte corpuri, corpurile lichide, solide sau gazoase, îndeosebi cele cu rezistivitate mare (peste 105  m) se pot încărca cu c electricitate statică). Electricitatea statică poate conduce la explozie sau incendii atunci când apar simultan trei condiţii: • atmosferă ambiantă explozivă • descărcare disruptivă • energia eliberată prin descărcare este suficientă pentru aprinderea amestecului aergaz sau aer-pulbere. Exemple de materialele capabile să producă descărcarea electricităţii statice sunt: cauciucuri naturale şi sintetice, mase plastice, fibre artificiale, răşini sintetice, părul uman, sulfură de carbon, eter, benzină, hidrocarburi. Activităţile tehnologice care favorizează producerea sarcinii electrostatice şi care generează frecvent incendii prin descărcarea acestora sunt: • transportul lichidelor prin conducte cu viteză relativ mare (de regulă peste 0.7 m/s) • transvazarea lichidelor şi umplerea sau golirea recipientelor (exemplu: viteza recomandată la ieşirea din ţevile ce asigură umplerea unui rezervor este de maxim 10 m/s pentru acetone şi alcooli, 3,5-1 m/s pentru benzină şi motorină şi maxim 1 m/s pentru ulei şi sulfură de carbon • mişcarea particulelor la măcinare, malaxare, amestecare, comprimare • benzi transportoare sau transmisii (cu curea) în mişcare • mişcarea rotoarelor de la turbine, compresoare, ventilatoare. • derularea filmelor, peliculelor, benzilor de hârtie şi textile, foliilor din material plastic • ambalarea substanţelor pulverulente în saci Atenţie: Corpul uman intervine în aceste fenomene în trei moduri: 1.-generator de electricitate statică datorită mişcării corpului operatorilor (îndeosebi cei cu îmbrăcăminte de nylon sau plastic) ori în timpul deplasării (un om cu încălţăminte din cauciuc care merge pe un covor în mediu uscat acumulează un potenţial de 14.000 V) 29

2.-transfer de sarcini electrostatice de la un material încărcat la corpul uman (îndeosebi la persoanele cu piele uscată) 3.-descărcarea electrostatică de la corp la pământ (mai rapidă la persoanele cu piele umedă).

MASURI GENERALE PENTRU EVITAREA INCENDIILOR DE NATURA ELECTRICA In vederea evitării producerii în gospodării a incendiilor de natură electrică se vor lua următoarele măsuri generale: • Executarea şi montarea instalaţiilor electrice conform prevederilor reglementărilor în domeniu. • Amplasarea instalaţiilor şi aparatelor electrice în mediu uscat şi la distanţe corespunzătoare faţă de materialele combustibile. • Exploatarea şi întreţinerea aparatelor electrice potrivit precizărilor producătorului. • Utilizarea în tabloul electric doar a siguranţelor calibrate sau montarea disjunctorilor. • Folosirea doar a conductorilor cu izolaţii fără deteriorări, nesolicitaţi mecanic. • Interzicerea conectării la priză a unui număr mai mare de consumatori faţă de cel pentru care a fost proiectată instalaţia electrică. • Asigurarea legăturilor la pământ. • Solicitarea unei persoane autorizate şi calificate pentru remedierea defecţiunilor constatate la o instalaţie sau aparat electric.

30

CĂI DE ACCES, PLANUL DE EVACUARE A LOCULUI DE MUNCA Accesul mijloacelor şi al persoanelor pentru intervenţiile operative în caz de urgenţă publică de incendiu, în vederea salvării şi acordării ajutorului persoanelor aflate în pericol, stingerii incendiilor şi limitării efectelor acestora, trebuie să fie asigurat în permanenţă la toate: a) construcţiile de orice fel (industriale, social-administrative, speciale etc.) şi încăperile acestora; b) instalaţiile tehnologice şi anexe; c) depozitele închise şi deschise de materii prime, semifabricate, finite şi auxiliare; d) instalaţiile, aparatele şi mijloacele de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi la punctele de comandă ale acestora (centrale şi butoane de semnalizare a incendiilor, aparate de control şi semnalizare ale instalaţiilor sprinkler, staţii de pompe de apă, claviaturile şi vanele reţelelor de apă, abur, drencer, gaze inerte şi spumă, hidranţi de incendiu, stingătoare, pichete de incendiu, bazine, rezervoare şi castele de apă, rampe ale surselor de apa naturale, posturi telefonice de anunţare a incendiilor etc.); e) dispozitivele de acţionare a unor mijloace cu rol de protecţie în caz de incendiu (cortine metalice de siguranţă, trape de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi, clapete de pe tubulatură de ventilaţie, exhaustare şi transport pneumatic, obloane, ferestre şi uşi de închidere a golurilor din elementele de compartimentare împotriva incendiilor); f) tablourile de distribuţie şi întrerupătoarele instalaţiilor electrice de iluminat, de forţă şi iluminat de siguranţă şi la sursele de rezervă care sunt destinate să alimenteze receptoare electrice cu rol în caz de incendiu; g) claviaturile şi vanele instalaţiilor tehnologice sau auxiliare, care trebuie manevrate în caz de incendiu, şi punctele de comandă ale acestora (gaze şi lichide combustibile, benzi transportoare); h) celelalte mijloace utilizate pentru intervenţie în caz de incendiu (vehicule pentru tractare, transport sau izolare, cisterne ori autocisterne de apa şi cheile de pornire a acestora etc.). Căile de acces, de evacuare şi de intervenţie trebuie să fie menţinute în permanenţă, în orice anotimp, practicabile şi curate. Aceasta obligaţie revine persoanelor juridice sau fizice care administrează construcţiile, instalaţiile, sistemele, dispozitivele sau mijloacele respective. Administratorii în cauza vor semnala prin indicatoare, potrivit prevederilor legale în vigoare, prezenţa unor asemenea mijloace şi vor atenţiona asupra regulilor care trebuie respectate. Blocarea căilor de acces, de evacuare şi de intervenţie cu materiale care reduc lăţimea sau înălţimea liberă de circulaţie stabilită ori care prezintă pericol de incendiu sau explozie, precum şi efectuarea unor modificări la acestea, prin care se înrăutăţeşte situaţia iniţială, sunt interzise. Peste şanţurile sau săpăturile executate pe căile de acces, de evacuare şi de intervenţie se vor amenaja treceri (podeţe) bine consolidate sau se vor asigura căi ocolitoare, semnalizate corespunzător. Se interzice blocarea în poziţie deschisă a uşilor de la casele scărilor, de pe coridoare, a celor cu dispozitive de autoînchidere sau a altor uşi care, în caz de incendiu, au rol să oprească pătrunderea fumului, a gazelor fierbinţi şi propagarea incendiilor pe verticală sau pe orizontală. Dispozitivele care asigură închiderea automată în caz de incendiu a elementelor de protecţie a golurilor (uşi, obloane etc.), cele de acţionare a trapelor şi clapetelor, precum şi 31

Se vor monta indicatoare corespunzătoare la rampele scărilor care duc la demisol sau la subsol ori la uşile de acces către spaţii şi încăperi din care evacuarea nu poate fi continuată. de persoanele care le utilizează în caz de incendiu. in zonele locuite precum si intre localitati este obligatorie. verificări etc. de evacuare şi de intervenţie se vor marca cu indicatoare de securitate. astfel încât traseele acestora să poată fi recunoscute cu uşurinţă. Asigurarea cailor de acces pentru autospecialele de interventie la sursele de alimentare cu apa in caz de incendiu si a posibilitatilor de folosire a acestor surse in orice anotimp constituie o conditie de siguranta la foc. astfel încât aceste chei să poată fi identificate şi folosite în caz de necesitate (intervenţie. conform reglementărilor legale în vigoare. asigurand accesul autospecialelor de interventie. care ar putea împiedica evacuarea persoanelor şi a bunurilor. Asiguarea accesului si a circulatiei autospecialelor de interventie in incinta agentilor economici si ale institutiilor.). precum şi accesul personalului de intervenţie. atât ziua cât şi noaptea. depozitarea etc. Căile de acces. pe coridoare sau pe alte căi de evacuare ale clădirilor nu se admite amenajarea de încăperi ori locuri de lucru. 32 . Sistemul de închidere a uşilor de pe traseele de evacuare trebuie să permită deschiderea cu uşurinţă a acestora în caz de incendiu. În casele scărilor.cele care menţin în poziţie închisă uşile încăperilor tampon vor fi în permanentă în stare de funcţionare.. Căile de acces si de circulatie se dimensioneaza potrivit reglementarilor tehnice pentru autovehicule de tip greu. control. Cheile uşilor de acces în clădiri şi cele ale încăperilor încuiate se păstrează în locuri sau la persoane desemnate.

cu pauză de 2 secunde între ele b) Semnalul ALARMĂ LA DEZASTRE se compune din 5 sunete a 16 secunde fiecare . Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 3 sunete a 16 secunde fiecare . cu pauză de 6 secunde între ele . cu durata de 1 minut . cu pauză de 4 secunde între ele . 25 (1) Semnalele de alarmare acustice a populaţiei .Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare. a) Semnalul ALARMĂ AERIANĂ se compune din 15 sunete a 4 secunde fiecare . iar în cazul existenţei . de aceeaşi intensitate . ` 33 .04. AVERTIZARE. cu durata de 2 minute Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune dintr-un sunet continuu . instituţiilor publice şi operatorilor economici sunt : alarmă aeriană alarmă la dezastre . de aceiaşi intensitate .2006 – NORME PRIVIND ORGANIZAREA SI ASIGURAREA ACTIVITATII DE INSTIINTARE. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 5 sunete a 8 secunde fiecare . cu excepţia sirenelor cu aer comprimat la care durata este de un minut. (2) Durata fiecărui semnal este de două minute pentru toate mijloacele de alarmare . Art. instituţiilor publice şi operatorilor economici se realizează prin semnale acustice sau optice emise cu ajutorul mijloacelor de alarmare şi prin comunicări transmise pe posturile de radiodifuziune şi televiziune centrale şi locale .Ordinul nr. 1259/10. PREALARMARE SI ALARMARE IN SITUATII DE PROTECTIE CIVILA Art. şi încetarea alarmei . şi prin staţiile de radioficare şi radioamplificare . c) Semnalul PREALARMĂ AERIANĂ se compune din 3 sunete a 32 secunde fiecare . cu pauză de 12 secunde între ele . 24 Alarmarea populaţiei . cu pauză de 5 secunde între ele . cu pauză de 10 secunde între ele . d) Semnalul ÎNCETAREA ALARMEI se compune dintr – un sunet continuu . prealarmă aeriană .

claxoane şi clopotele bisericilor. să deschidă uşile. lumânări sau alte surse de iluminat. părăsesc imediat locuinţa împreună cu membrii familiei şi se deplasează în grabă la adăpostul cel mai apropiat luînd toate măsurile de întrerupere a apei. fluierele cu abur (aer comprimat). „Alarma la dezastre” este semnalul de prevenire a populaţiei despre pericolul contaminării radioactive. biologice sau chimice şi se face prin comunicări transmise de posturile şi studiourile de radiodifuziune şi televiziune „radioficare şi radioamplificare”. instituţiile în care lucrează (masca contra gazelor). vor părăsi locul de muncă şi se vor deplasa spre locul de adăpostire stabilit. menţinerea ordinii şi curăţeniei. luminoase şi prin comunicate (texte) radiodifuzate. atunci când există pericolul iminent al unui atac aerian sau al unui dezastru. gazelor etc. în activitate de serviciu salariaţii şi populaţia. îşi ocupă locul stabilit şi pregăteşte mijloacele de protecţie individuală (cei care au). motosirenele. vor anunţa vecinii. cu scopul de a preveni şi a se lua unele măsuri de protecţie. să nu se mănînce. este posibil ca aceasta să fie lovită din aer cu arme de nimicire în masă sau obişnuite. instituţiilor publice şi agenţilor economici. copii. Ajuns la locul de adăpostire. fiecare persoană intră în ordine în adăpost. birourile. Când salariaţii sunt acasă. pe stradă. vor întrerupe lucrul. Pe tot timpul şederii în adăpost. Pe timpul cât localitatea se află în alarmă aeriană. deci este cunoscută numai de un număr restrâns de oameni care au puteri de decizie. Alarma aeriană se anunţă prin semnale acustice. Se îmbracă copiii şi se iau mijloacele individuale de protecţie. trebuie respectate o serie de măsuri şi reguli de comportare cum sunt : respectarea ordinelor date de şeful echipei de adăpostire.MĂSURI ŞI REGULI DE COMPORTARE LA RECEPŢIONAREA SEMNALELOR DE ALARMARE a) Prealarma aeriană este o situaţie de protecţie civilă care se comunică prin telefon conducătorilor localităţilor. sonerii. magazine se vor îndrepta spre locul cel mai apropiat şi se adăposteşte. fără a staţiona pe străzi. iar dacă este posibil vor ajuta pe bătrâni. conducătorii mijloacelor de transport sunt obligaţi să se oprească imediat. Această anunţare nu este publică. vor întrerupe iluminatul exterior şi interior cu excepţia iluminatului camuflat. Ca mijloace de alarmare se folosesc sirenele electronice. iluminatului electric. În drum spre locul de adăpostire. luînd toate măsurile necesare pentru această situaţie în sediile. Când salariaţii se află la serviciu. Prin mesaje scurte. Când populaţia se află pe străzi. în magazine. b) Alarmă aeriană este o situaţie de protecţie civilă care se introduce în momentul când atacul inamic şi dezastrele sunt iminente. care emit semnale acustice. la auzul semnalului de alarmă aeriană. până la atacul aerian sau dezastre. Se părăseşte mijlocul de transport imediat ce acesta a oprit. În acest caz organele de protecţie civilă pot introduce semnalul de „Alarmă la dezastre”. să nu se fumeze şi să nu se aprindă fără aprobare felinare. electrice. documentele de identitate şi rezerva de apă şi alimente şi se intră cât mai repede în locurile de protecţie. sunt transmise şi reguli de comportare a populaţiei pentru diminuarea şi 34 . acţionate centralizat sau local. să deconecteze (oprească) mijlocul de transport de la sursa electrică. bea apă fără aprobare. se ia trusa sanitară. sirene de mână. să nu se intre în adăpost cu îmbrăcăminte contaminată. Alarma aeriană poate să găsească populaţia şi salariaţii în diferite situaţii.

contaminărilor. în special pentru salvarea oamenilor de sub dărîmături. motosirenele şi sirenele de mână) şi alte mijloace (fluiere cu abur sau aer comprimat. terminaţi rapid acţiunea de ermetizare (etanşeizare) a uşilor şi ferestrelor încăperii cu ţesături.). este însoţit şi de reguli de comportare. să ia rezerva de apă. În cazul contaminării radioactive. medicamente. Sistemul de alarmare este format din : mijloace de alarmare cu acţiune centralizată. biologice şi chimice a zonei în care au fost surprinşi. leucoplast. este necesar să respectăm în totalitate regulile stabilite de organele locale de protecţie civilă care au de executat mai întîi acţiune de cercetare. televiziune. de acordare a primului ajutor şi de transport al răniţilor cu targa (mijloace improvizate) de stingere a incendiilor şi alte măsuri. Se transmit comunicate la staţiile de radioficare. obiecte de primă necesitate. se astupă. semnalul de încetare a alarmei aeriene se anunţă prin toate mijloacele folosite pentru darea alarmei aeriene. Mijloacele de alarmare care constituie sistemul de alarmare. amploarea şi efectele principale. pot fi clasificate astfel : acustice. optice (panouri şi dispozitive luminoase). etc. salvare şi prim ajutor. Mijloacele de alarmare se amplasează şi se instalează avînd în vedere prevederile organelor locale de protecţie civilă. staţie de radiodifuziune. respectând regulile impuse de situaţia creată. şi apoi să dispună părăsirea locurilor de adăpostire. în funcţie de situaţia creată. alături de formaţiunile speciale de intervenţie de protecţie civilă. sirenele cu aer comprimat. radioamplificare despre dezastrul respectiv : natura. În localităţile pe raza cărora s-au creat zone de distrugere. La recepţionarea semnalului de încetare a alarmei aeriene. care emit sunete şi care pot fi : speciale (sirenele electrice şi electronice. etc. alimente. documentele de identitate şi să coboare în adăpost. c) Încetarea alarmei aeriene este situaţia de protecţie civilă prin care populaţia este înştiinţată că pericolul direct al atacului aerian sau al dezastrului a trecut. 35 .combaterea contaminării. Mijloace de alarmare şi clasificare Organizarea şi realizarea alarmării sunt atribute ale organelor conducătoare de protecţie civilă de la localităţi. mănuşi). Comunicatul de încetare a alarmei aeriene. în situaţia când localitatea (agentul economic. agenţi economici. de prim ajutor medical.) nu a fost lovită din aer sau dezastrul a trecut. este obligată să participe la acţiunile de limitare şi înlăturare a urmărilor. de evacuare (dacă este cazul). Dacă împrejurarea vă obligă să vă adăpostiţi în locuinţa sau în camera de lucru. modul de acordare a primului ajutor intoxicaţiilor. sonerii. condiţiile de carantină şi alte măsuri. bandă adezivă. instituţii publice. se astupă orificiile şi fisurile. activitatea normală se va relua în funcţie de situaţia şi dispoziţiile organelor locale de protecţie civilă. claxoane. în încăperile cu sobe se închid coşurile. modul de comportare a cetăţenilor. etc. scotch. populaţia aptă de muncă. măsurile de protecţie. În localităţile lovite. radio. Auzind semnalul fiecare locuitor este obligat să îmbrace masca contra gazelor sau mijloacele improvizate (masca contra prafului sau o banderolă vată-tifon) şi dispozitivele de protecţie a pielii (încălţăminte. Semnalul se introduce în caz de dezastre de mari proporţii. de decontaminare. mijloacele şi procedeele de înlăturare a urmărilor etc. clopote etc. etc. populaţia adăpostită îşi va relua activitatea.

36 . centrale de alarmare. circuite telefonice de acţionare şi staţii de radioficare şi radioamplificare.- mijloace de alarmare acţionate descentralizat (local).

amplasate cate unul la fiecare m2 de suprafata orizontala a tamburului. Planseele antifoc se realizeaza din materiale CO (CA1). Peretii si planseele incaperilor antifoc trebuie realizate din materiale (CO(CA1))rezistente la foc cel putin 1 ora . peretii si planseele utilizate pentru limitarea propagarii incendiilor si a efectelor acestora . cand datorita necesitatilor functionale . Tamburii deschisi antifoc trebuie sa aibe latimea egala cu cea a golului protejat. protectia golurilor din peretii antifoc nu se poate realiza cu usi .PROTECTIA GOLURILOR LA PROPAGAREA INCENDIILOR Elementele de constructii . cu rexistenta la foc minimum 2 ore si fara goluri. In tamburii deschisi trebuie sa prevada sprinklere sau drencere cu actionare automata in caz de incendiu. in functie de cerintele functionale . Obloanele antifoc si cortinele de siguranta antifoc se alcatuiesc si se realizeaza in general similar cu usile antifoc . Pentru realizarea ventilarii sau evacuarii fumului din incaperile tampon se pot realiza goluri in pereti sau plansee . alcatuite si dimensionate conform normativului Galeriile functionala din peretii antifoc trebuie protejate cu usi antifoc . Peretii si planseele tamburului deschis antifoc trebuie sa fie realizati din materiale CO(CA1). precum si a exploziilor . In cazuri exceptionale . 37 . protectia golurilor din peretii antifoc nu se poate realiza prin usi . pot fi prevazuti tamburi deschisi antifoc . obloane sau cortine antifoc . incaperi tampon sau tamburi deschisi . In peretii incaperilor tampon se admite practicarea numai a golurilor strict necesare pentru circulatie . cortine . dupa caz . sau separa functiuni cu riscuri mari de incendiu. fara goluri si cu rezistenta la foc de minimum 1 ora. sunt de tipul : • Antifoc (AF) • Rezistente la foc (RF) • Rezistente la explozii (RE) • Etanse la foc (EF) Protectia golurilor functionale din aceste elemente de constructii . care delimiteaza volume inchise din constructii inalte sau foarte inalte (compartimente de incediu constituite din unul pan la trei nivele succesive cu aria desfasurata prevazuta in normativ).5 ore si echipate cu dispozitive de autoinchidere automata in caz de incendiu . numai daca sunt rezistente la foc si nu au goluri sau daca golurile proiectate in ele sunt protejate in elemente de inchidere corespunzatoare. cu usi obloane . golurile se pot proteja prin incaperi tampon antifoc . cortine sau incaperi tampon . sau cu goluri strict functionale protejate conform normativului. Planseele antifoc sunt elemente de constructie orizontala sau inclinate. In cazul cand datorita unor conditii functionale . se realizeaza . iar lungimea totala de minim 4 m. Se recomanda ca amplasarea incaperilor tampon sa se faca alipit peretelui antifoc si sa fie dispuse spre spatiile cu densitatea sarcinii termice mai mica . Amplasarea lor poate fi facuta alipit peretului antifoc sau in ambele parti ale acestuia. Planseele pot constitui elemente de intarziere a propagarii incendiilor in interioarul unui compartiment de incendiu. prevazute dupa caz cu dispozitive de inchidere sau cu inchidere automata in caz de incendiu . avand rezistenta la foc 1. Golurile pentru circulatie practicate in peretii incaperilor tampon antifoc se protejeaza cu usi rezistente la foc cel putin 45'. obloane .

prevazute cu usi rezistente la foc de minim 45 minute. Usi rezistente la foc cel putin 45 minute.Planseele folosite pentru a separe intre ele spatii cu functiuni importante si incaperi cu risc mare de incendiu precum si cele ce delimiteaza cai de evacuare trebuie sa indeplineasca conditii stricte privind combustibilitatea si rezistenta lor la foc. cu exceptia celor de la cladirile de locuit care nu sunt cladiri inalte sau foarte inalte. dupa caz. echipate cu inchidere automata sau dispozitive de autoinchidere in caz de incendiu. Golurile de acces la scarile de evacuare inchise din constructiile de productie si / sau evacuare se protejeza prin: Usi pline sau geam armat. Golurile de acces la scarile exterioare deschise se protejeaza prin usi etanse la foc de 15 minute. echipate cu sisteme de autoinchidere sau prin treceri sicanate corespunzator necesitatilor. Golurile functionale din planseele intermediare rezinstente la foc. Golurile pentru iluminare practicate in peretii exterioari ai caselor de scari vor fi protejate contra radiatilor termice conform normelor. In toate cazurile usile de protectie a golurilor de acces la casele de scari se echipeaza cu dispozitiv cu autoinchidere. usi cu acces la casele de scari se prevad cu sisteme de autoinchidere sau inchidere automata. Separarea portiunilor mansardate ale constructiei fata de poduri se realizeaza cu pereti rezistenti la foc minim 45 minute. Usi rezistente la foc de minim 1. Golurile de acces la accensoare sau alte mijloace de transport pe verticala din constructiile de productie si/sau depozitare se protezeaza cu: Usi pline CO(CA1). Usi rezistente la foc munim 45 minute. Golurile de acces la casele de scari de evacuare se protezeaza de regula prin: usi pline sau cu geam simplu sau armat. In toate situatiile.5 ore sau incaperi tampon cu usi rezistnte de 45 minute. Incaperi tampon ventilate in suprapresiune avand usi rezistente la foc de minim 45 minute. cu dispozitive de autoinchidere sauinchidere automata in caz de incediu. protectia golurilor poate fi asigurata numai prin prevederea pe conturul golului sub planseu a unor ecrane CO(CA1) si perdele de apa cu intrare in functiune automata in caz de incendiu. de gradul I-III de rezistenta la foc. care constituie elemente de intarziere a propagarii focului. golurile prevazute in plansee spre pod se protejeaza cu elemente de inchidere rezistente la foc minim 30 minute. prevazute dupa caz. usi ori etanse rezistente la foc sau incaperi tampon.5 ore sau incaperi tampon prevazut cu usi rezistente la foc de 45 minute. Incaperi tampon ventilate in suprapresiune. se protejeaza prin elemente rezistente la foc. In cladirile cu pod. 38 . In cazuri justificate cand nu se pot realiza elemente rezistente la foc. Usi rezistente la foc de 1. sau alte sisteme de protectie agrementate tehnic.

39 . precum si interventia operative pentru salvarea si acordarea ajutorului pentru persoanele aflate in pericol. constructii sau instalatii tehnologice au obligatia de a permite accesul pompierilor si persoanelor care acorda ajutor. evaluarea. persoanele mentionate la punctual a trebuie sa accepte si alte masuri stabilite de conducatorul interventiei. persoanele juridice sau fizice care desfasoara activitati ori se afla in tranzit. apararea vietii oamenilor. viata. plantatii si la culturi agricole. de produsele (substantele) pe care le folosesc. OBLIGATII PRIVIND APARAREA IMPOTRIVA INCENDIILOR Persoanele fizice si juridice sunt obligate sa respecte in orice imprejurare normele de prevenire si stingere a incendiilor si sa nu primejduiasca. dupa caz. mijloacelor. din momentul observarii. In cazurile prevazute de lege. precum si a pompierilor. Apararea impotriva incendiilor reprezinta ansamblul integrat de masuri tehnice si organizatorice. oprirea temporara a activitatilor. pentru limitarea propagarii incendiilor si evitarea producerii unui dezastru.APARAREA IMPOTRIVA INCENDIILOR Apararea impotriva incendiilor. persoanele fizice si juridice aflate in apropiere au obligatia de a interveni cu mijloacele de care dispun pentru limitarea si lichidarea incendiului. Orice persoana care observa un incendiu are obligatia de a anunta prin orice mijloc pompierii. semnalizarii sau anuntarii unui incendiu. le stocheaza sa le comercializeze. in programele de dezvoltare economico-sociala ce se intocmesc la nivel national si local. de stingere si de limitare a efectelor incendiilor produse la bunurile proprii ori ale altor persone. terenuri. existenta sau utilizarea constructiilor. bunurile si mediu. a autoritatilor administratiei publice locale sau a reprezentantilor acestora. materialelor si mijloacelor proprii pentru operatiuni de salvare. le prelucreaza. le furnizeaza. dupa caz. constituie o urgenta publica de incendiu. utilajelor si instalatiilor tehnologice pe care le detin sau le administreaza. orice persoana are obligatia de a acorda ajutor cand si cat este rational posibil. pentru limitarea si stingerea incendiului. in conditiile legii. de toate efectele nocive ale incendiilor care decurg. demolarea unei constructii sau a unei parti din constructie. Persoanele juridice si cele fizice raspund. din proprie initiativa ori la solicitarea victimei. politia. potrivit legii. si sa ia masuri dupa posibilitatile sale. sau primarul. planificate si realizate potrivit prezentei ordonante. de activitatea desfasurata sau in legatura cu aceasta. precum si alte activitati specifice. stingerea incendiilor si limitarea efectelor acestora. pe teritoriul Romaniei. echipamentelor. evacuarea din zona periclitata. Situatia de pericol existenta. autoritatile administratiei publice locale si centrale. Autoritatile administratiei publice centrale si locale asigura integrarea masurilor privind dezvoltarea si perfectionarea activitatii de aparare impotriva incendiilor. controlul si combaterea riscurilor despre acestea. in scopul de a asigura identificarea. dupa caz. pana la terminarea operatiunilor de interventie. prin deciziile si faptele lor. In cazul incendiilor produse in paduri. In caz de incendiu. le transporta. semenilor aflati in pericol sau in dificultate. a bunurilor si a mediului constituie o problema de interes public. cum sunt: degajarea terenurilor. precum si utilizarea apei. la care trebuie sa participle. Persoanele fizice si juridice care detin cu orice titlu.

Sa respecte regulile si masurile de aparare impotriva incendiilor. OBLIGATIILE ANGAJATORULUI Fiecare angajator. b. Sa stabileasca. asigurarea. 40 .La incheierea contractelor de societate. d. precum si conditiile de pregatire a acestora. Pentru limitarea propagarii si stingerii incendiilor precum si pentru limitarea si inlaturarea efectelor acestora. partile sunt obligate sa consemneze in actele respective raspunderile ce le revin privind asigurarea apararii impotriva incendiilor. responsabilitatile si modul de organizare privind apararea impotriva incendiilor in unitatea sa.Sa elaboreze instructiuni de aparare impotriva incendiilor si sa stabileasca sarcinile ce le revin salariatilor. Sa comunice. OBLIGATIILE LUCRATORILOR Fiecare lucrator. de patron sau personae desemnate de acesta.Sa asigure mijloacele tehnice corespunzatoare si personalul necesar interventiei in caz de incendiu. in domeniul P. e. are urmatoarele obligatii: a. atat cat este rational posibil. de prevenire si stingere a incendiilor.S. b. substantele periculoase. c. pe baza de reciprocitate sau sau contra unei plati. de antepriza si de asociere. Sa obtina avizele si autorizatiile prevazute de lege. indiferent de natura angajarii. de concesionare. Sa intocmeasca si sa actualizeze permanent lista cu substantele periculoase (unde este cazul). de inchiriere. instalatiile utilajele.I. masinile. contribuind cu forte si mijloace. orice situatie pe care este indreptatit sa o considere pericol de incendiu. Detinatorii si utilizatorii de constructii ori de instalatii si echipamente tehnologice de productie au obligatia sa conlucreze cu autoritatile administratiei publice si cu factorii de specialitate ale acestora in organizarea. imediat patronului ori persoanelor imputernicite de acesta. Organizarea actiunilor de colaborare si procedurile necesare se stabilesc prin conventii incheiate intre parti. Sa acorde ajutor. Sa nu efectueze manevre si modificari nepermise ale mijloacelor tehnice de protectie sau de interventie pentru stingerea incendiilor. consiliile judetene. aduse la cunostinta sub orice forma. Sa utilizeze. 8 au obligatia sa colaboreze intre ele. pregatirea si punerea in aplicatie a planurilor de interventie in caz de urgenta publica de incendiu. d. Sa coopereze cu salariatii desemnati de patron atat cat ii permit cunostintele si sarcinile sale in vederea realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor f. precum si orice defectiune sesizata la sistemele de protectie sau de interventie pentru stingerea incendiilor. oricarui alt salariat aflat intr-o situatie de pericol. consiliile locale si persoanele juridice prevazute la art. potrivit instructiunilor date de patron sau de persoana desemnata de acesta. e. aparatura si echipamentul de lucru. c.. f.Sa asigure intocmirea planurilor de interventie si conditiile pentru ca acestea sa fie operationale in orice moment. se prevad in planurile de interventii ale fiecarui participant la conventie si se comunica unitatilor teritoriale de pompierii militari. corelat cu natura riscurilor de incendiu. are in procesul muncii urmatoarele obligatii: a. prin dispozitii scrise. profilul activitatii si marimea unitatii.

control. Patronii care detin parti din aceeasi constructie trebuie sa conlucreze pentru indeplinirea obligatiilor ce le revin. interventie si constatare a incalcarii legii in domeniul PSI si de alte organe abilitate de lege.Sa prevada fondurile necesare realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor si sa asigure la cerere. h. plata cheltuielilor efectuate de alte persoane fizice sau juridice care au intervenit pentru stingerea incendiilor in unitatea sa. 41 . Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se face de catre personalul unitatii de pompieri militari cu atributii de indrumare.g.

al căror scop principal este de a răspândi teroarea. atunci când se constată că acestea vor provoca pierderi de vieţi omeneşti în rândul populaţiei. în scopul însuşirii cunoştinţelor şi deprinderilor de comportare la declanşarea semnalelor de alarmă publică. asigurarea pregătirii populaţiei civile pe linia protecţiei civile în şcoli. comunicări. prin ore special destinate. să-şi însuşească metodele de protecţie şi regulile de comportare în caz de dezastre. Pe plan naţional legiferarea protecţiei populaţiei în caz de conflicte militare şi calamităţi sau catastrofe de mari proporţii este realizată în temeiul prevederilor Constituţiei României prin Legea Protecţiei Civile. 42 . orice atac militar trebuie să fie anulat sau întrerupt. femeile vor face obiectul unui respect deosebit şi vor fi protejate. protocolare. Drepturile cetăţenilor pe linia Protecţiei Civile Convenţiile internaţionale la care şi România a aderat pentru protecţia populaţiei şi a bunurilor materiale prevăd: populaţia civilă. cu ajutorul mijloacelor de informare în masă. este interzisă înfometarea persoanelor civile ca metodă de război. bunurile materiale sunt protejate în timp de război sau la dezastre prin măsuri legiferate pe plan internaţional în convenţii. asigurarea protecţiei populaţiei civile împotriva efectelor armelor de nimicire în masă. copiii vor trebui să facă obiectul unui respect special şi va trebui să fie protejaţi împotriva oricărei forme de atentat. hotărâri şi ordonanţe emise de către guvern. prin mijloace individuale.OBLIGATIILE SI DREPTURILE CETATENILOR PE LINIA PROTECTIEI CIVILE Populaţia civilă. articole. persoanele civile se bucură de o protecţie generală contra pericolelor rezultate din operaţiile militare. constrângerii la prostituţie şi orice formă de atentat la pudoare. evacuare şi alte mijloace specifice. tratate. populaţia civilă nu poate fi utilizată ca scut pentru a se pune anumite puncte sau zone la adăpost de operaţiunile militare. emisiuni radio şi de televiziune. se interzice atacarea. exerciţii şi aplicaţii de protecţie civilă. calamităţilor şi catastrofelor. sunt interzise atacurile îndreptate cu titlu de represalii împotriva populaţiei civile. facultăţi. rănirea persoanelor civile. prin participare la şedinţe de pregătire. a armelor convenţionale. populaţia civilă va fi prevenită asupra pericolelor atacurilor inamicului din aer. adăpostire. luarea sau scoaterea din uz a bunurilor absolut necesare pentru supravieţuirea populaţiei civile. bunurile utilizate în scopul protecţiei populaţiei nu pot fi distruse şi nici deturnate de la destinaţia lor. Sunt interzise actele sau ameninţările cu violenţă. populaţia civilă nu va trebui să facă obiectul atacurilor. paguba bunurilor materiale cu caracter civil. catastrofelor sau calamităţilor naturale prin mijloacele de înstiinţare şi alarmare ale protecţiei civile. Obligaţiile cetăţenilor pe linia protecţiei civile să participe la pregătirea pentru protecţia civilă. în special împotriva violului. distrugerea.

să îndeplinească toate măsurile stabilite de către organele de protecţie civilă. bătrânilor. să nu producă panică. să ia parte activă la acţiunile de intervenţie pentru care sunt solicitaţi. persoanelor ce nu se pot deplasa singure. la amenajarea spatiilor de adăpostire din clădirile sau de pe terenul proprietate personală. la aplicarea măsurilor de protecţie. rezervele de alimente şi apă. trusa sanitară. 43 .să respecte metode de protecţie şi regulile de comportare în cazul folosirii armelor de nimicire în masă. să participe la realizarea şi întreţinerea adăposturilor de protecţie civilă de interes colectiv sau personal. a armelor convenţionale. femeilor. să-şi asigure mijloacele individuale de protecţie. să acţioneze cu calm. alte materiale necesare pentru asigurarea protecţiei şi pentru participarea la executarea unor acţiuni de intervenţie. mijloacelor incendiare. să acorde prioritate copiilor.

prin depozitare la umbră (copertine. c. a unor lucrări care creează condiţii favorizante pentru producerea de incendii prin degajări de substanţe volatile sau supraîncălziri excesive. d. b. identificarea şi nominalizarea sectoarelor de activitate în care creşte riscul de incendiu în condiţiile caracteristice temperaturilor atmosferice ridicate şi lipsei de precipitaţii. şoproane deschise etc. f. 44 . Măsurile speciale trebuie să cuprindă: a. după caz. i. intensificarea patrulărilor în zonele cu culturi agricole şi în cele frecventate pentru agrement în locuri cu vegetaţie forestieră.) sau. verificarea operativităţii de acţiune a formaţiilor de intervenţie ale serviciilor de pompieri civili.) va elabora un program de măsuri speciale care să contracareze efectele negative ale acestora în sfera prevenirii şi stingerii incendiilor. Măsurile speciale stabilite vor fi aduse la cunoştinţă tuturor salariaţilor şi. după caz. asigurarea protejării fătă de efectul direct al razelor solare a recipientelor. în anumite intervale din timpul zilei. h. patron. îndepărtarea din locurile unde se află a obiectelor optice (inclusiv a cioburilor de sticlă) care pot acţiona în anumite condiţii drept concentratori ai razelor solare. ' g. prin răcire cu perdele de apă rece. prin detalierea cauzelor şi a împrejurărilor favorizante. utilizator etc. interzicerea utilizării focului deschis în zonele afectate de uscăciune avansată. 2. mediatizarea incendiilor determinate de efectele sezonului canicular şi secetos.3. rezervoarelor şi a altor tipuri de ambalaje care conţin vapori inflamabili sau gaze lichefiate sub presiune.6.REGULI PENTRU PERIOADELE CANICULARE SAU SECETOASE În perioadele caniculare sau secetoase persoana fizică cu atribuţii de conducere (primar. populaţiei. asigurarea rezervelor de apă pentru incendiu şi verificarea zilnică a situaţiei existente. e. restricţionarea efectuării.

deschiderea usilor si ferestrelor. modificarea instalatiilor de gaze fara aprobari legale si prin persoane 45 . lasarea focului nesupravegheat. la aparatele neautomatizate. aragaz. Daca se simte mirosul caracteristic al gazelor naturale se iau imediat urmatoarele masuri: stingerea tuturor focurilor. obturarea cosului de fum al aparatelor de utilizare. etc). prezinta pericol de moarte. nu se aprinde nici o sursa de foc. nu se manevreaza aparate electrice. apriderea focului daca aparatul de utilizare nu este etans sau nu are tiraj. dormitul in incaperi cu focul aprins. dormitul in incaperi cu aparate de utilizare nelegate la cos (resou. Verificarea cu flacara a instalatiilor de gaze naturale prezinta pericol de explozie si incendii. se anunta imediat unitatea distribuitoare. Verificarea eventualelor scapari de gaze naturale se face prin mirosire si cu spuma de sapun cu apa.La utilizarea gazelor naturale este interzis: - neautorizate. Dormitul in incaperi cu focul aprins sau in incaperi cu aparate de utilizare nelegate la cosul de fum. nu se doarme in astfel de incaperi.

uleiuri.arsuri de gradul IV – pielea este arsa si tesuturile sunt modificate 46 . se panseaza cu pansament steril sau cu panza curata locul arsurii. acide. Se interzice: -spargerea basicilor -inlaturarea materialelor lipite de rana -smulgerea hainelor arse lipite de rana La arsurile cauzate de arc electric se vor aplica comprese cu acid boric Arsurile de substante chimice se vor spala cu multa apa intr-un curent de apa curgatoare.PRIMUL AJUTOR IN CAZUL ARSURILOR SI INTOXICATIILOR CU FUM 1.daca victima este in stop cardiac se incepe masajul cardiac prin apasarea cu mainile pe piept in dreptul inimii . fara a se acoperi cu alifii.victima se transporta intr-o zona cu aer curat si se descheie la piept .5% acid boric pentru arsurile bazice. aburi. Acordarea primului ajutor se face astfel: se scoate cu grija imbracamintea.daca victima nu respira se incearca respiratia gura la gura sau gura la nas .se continua manevrele pana la sosirea cadrelor medicale 2. Dupa profunzimea tesuturilor afectate se disting: .se scoate victima din zona viciata de catre salvatorii echipati cu masca de gaze sau cu masca cu furtun de aductiune .arsuri de gradul II – apar basici albe in zona afectata . gaze fierbinti si contactul sau influienta arcului electric. etc.MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZUL ARSURILOR Arsurile pot fi provocate de diverse cauze: contactul pielii cu substante caustice.arsuri de gradul III – basici rosii cu afectarea mai profunda a pielii in zona arsa . MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE INTOXICATII In caz de intoxicatii acute se procedeaza astfel: . dupa care se aplica o compresa de solutie 2% bicarbonat de sodiu pentru arsuri de acizi sau 1. vaseline.arsuri de gradul I – inrosirea pielii si dureri in zona respectiva . lichide fierbinti.

Are in componenta masca propriu-zisa cu bretele. Echipamentul de protecţie se asigură. (cartusul filtrant). . precum şi a încălţămintei care (prin lovire sau frecare) poate să producă scântei capabile să aprindă gazele. 47 . blocul supapelor si cordelele de fixare pe cap. . vaporii sau pulberile inflamabile in amestec cu aerul.asigura respiratia independenta in medii nocive din zona incendiilor pe o durata de 60 min. lenjeriei şi a altor obiecte din fire sintetice sau materiale sintetice ori plastice. Pantalonii au burduf lateral si bretele reglabile. Cartusul filtrant pentru oxid de carbon.trusă electrică. asigurand patrunderea normala pe culoare cu flacari sau incinte cu temperaturi pana la 250°C. 443/1999. potrivit regulamentului aprobat prin HGR nr. tubul gofrat. aparatelor. a mainilor si picioarelor) În spaţiile cu risc ridicat de incendiu sau pericol de explozie. intermitent. . aerosolii sau alte gaze toxice. corelat cu nivelul densităţii sarcinii termice. se foloseste la incendiile care se caracterizeaza prin degajarea oxidului de carbon.Cartusul filtrant polivalent asigura protectia impotriva fumului. manusi si cisme ignifuge ce asigura protectia anticalorica la incendii in conditii de apropiere normala ) . Fiind etans se foloseste cu aparatul de respiratie. a cailor respiratorii. Are o greutate de 10 kg. este interzisă folosirea dispozitivelor. uneltelor şi sculelor neprotejate corespunzător şi care prin lovire sau frecare pot produce scântei capabile să aprindă amestecurile explozive.masca contra fumului şi gazelor . iluminat şi lucru: . avand in vedere marea diversitate de materiale ce pot arde si degaja o larga gama de substante toxice . temperaturile ce se pot dezvolta în caz de incendiu şi efectele negative pe care acestea le pot avea asupra personalului de intervenţie se va asigura în dotare următoarele aparate de protecţie.se compune din cagula prevazuta cu vizor. vapori de solvent organic. cartuse filtrante pentru fum. ATENTIE! NU RETINE OXIDUL DE CARBON. Manusi cu un deget si cisme scurte cu intetrior de pasla.Costumul anticaloric aluminizat tip patrundere normal (PN) foloseste pentru protectia anticalorica pe timpul interventiei. După caz. suporta contactul caloric nemijlocit. a capului. oxid de carbon. sau polivalent care este cel mai indicat a se folosi. etc. Nu retine fumul. are gluga etansa. Bluza etansa pe talie.MIJLOACE DE PROTEJARE A OAMENILOR IN CAZ DE INCENDIU (a corpului. aerosolilor si altor gaze (acid cianhidric.echipament de protecţie la temperatură (costum ignifug.lămpi electrice portabile. doua butelii cu aer comprimat prevazute cu reductor si cu un manometru pentru verificarea presiunii aerului. clor. Deasemenea. În spaţiile cu pericol de explozie este interzisă folosirea îmbrăcămintei.aparate de respiraţie autonome . . locas dorsal pentru aparatul de respiratie si vizor duplex metalizat. se interzice accesul salariaţilor şi altor persoane fără echipament de protecţie adecvat condiţiilor de lucru. oxizi de azot.). Are greutatea de 14 kg.

sau vor fi compartimentate conform normelor.REGULI ŞI MĂSURI DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR LA DEPOZITE Prevederi generale Construcţiile de depozitare şi în general depozitele de materiale şi substanţe vor avea stabilite categoriile de pericol de incendiu funcţie de natura activităţii desfăşurate. Depozitele de materiale şi produse pot fi amplasate independent. este obligatorie stabilirea duratei de depozitare a acestora şi luarea măsurilor de verificare a creşterii temperaturii lor. Fac excepţie situaţiile admise în normativ. Nu se permite trecerea prin depozite de materiale sau lichide combustibile sau încăperi de depozitare. cu condiţia să fie îndeplinite condiţiile şi măsurile specifice prevăzute în normative. sau se asigură măsuri de protecţie corespunzătoare (diguri. Înglobarea încăperilor de depozitare a materialelor substanţelor combustibile în construcţii de producţie şi în clădirile civile este admisibilă atunci când considerentele funcţionale o impun. dacă amestecul lor sau al vaporilor respectivi nu prezintă pericol de autoaprindere sau explozie iar în caz de incendiu se pot utiliza aceleaşi produse de stingere. La depozitarea de materiale şi substanţe care prezintă pericol de autoaprindere. a celor de încălzire şi ale reţelelor electrice aferente altor consumatori. Atunci când soluţia se justifică 48 . grupate sau comasate atunci când sunt în construcţii închise şi amplasate numai independent când sunt depozite deschise. centre populate. Este admisă depozitarea diferitelor materiale şi substanţe în aceeaşi încăpere. lacuri. iar când nu este posibil. Depozitele de lichide combustibile. Depozitarea materialelor combustibile solide împreună cu lichide sau gaze combustibile. Construcţiile independente de depozitare se amplasează faţă de obiective învecinate la distanţe de siguranţă stabilite în reglementările tehnice de specialitate. Depozitele de materiale şi substanţe combustibile se amplasează în zone astfel situate încât. De asemenea prin amplasarea acestor depozite se vor asigura măsuri şi distanţe de protecţie faţă de cursuri de apă. precum şi aprinderea depozitului datorită unui incendiu la un obiectiv învecinat. se recomandă să fie amplasate independent. manipulate şi a densităţii sarcinii termice. menţionându-se obligatoriu în documentaţia tehnico-economică. pe cât posibil. de regulă. La realizarea depozitelor aferente clădirilor civile se respectă şi prevederile specifice acestor clădiri. de regulă. Construcţiile depozitelor pe care beneficiarul le consideră importante sau de mare valoare. se măsuri de protecţie corespunzătoare. iazuri. nu este admisă. caracteristicile de ardere ale materialelor şi substanţelor utilizate. se amplasează în zone situate mai jos decât construcţiile vecine astfel încât să nu fie posibilă deversarea sau scurgerea lichidelor şi propagarea incendiului la vecinătăţi. a conductelor care transportă fluide combustibile (gaze. ziduri de protecţie). lichide). La amplasarea depozitelor se are în vedere limitarea posibilităţilor ca un incendiu produs în depozit să pună în pericol construcţii sau instalaţii vecine importante. situate în vecinătate. Categoriile de pericol de incendiu şi clasa de periculozitate se stabileşte pe zone şi încăperi precum şi independent pentru fiecare compartiment de incendiu în parte. direcţia vântului dominant să nu fie spre construcţiile vecine.

49 . dacă sunt prevăzut cu instalaţii automate de stingere la fiecare nivel. potrivit prevederilor tehnice de specialitate. trebuie să fie compartimentate în arii construite de max. fără locuri permanente de lucru.. Materialele şi substanţele combustibile se pot păstra în spaţiile şi încăperile de producţie. Depozitele cu stive mai înalte de 6 m trebuie să îndeplinească condiţiile şi nivelele de performanţă stabilite în reglementările tehnice de specialitate corespunzător densităţii sarcinii tehnice şi pericolului de propagare a focului. Depozitele vor avea asigurate căi de acces. planşeele incombustibile vor avea o limită de rezistenţă la foc de 1 oră şi 30 min. este interzisă. Golurile se protejează corespunzător în funcţie de elementul de construcţie străpuns (perete. Construcţiile închise de depozite etajate trebuie realizate cu planşee pline rezistente la foc. Încăperile de depozitare a materialelor şi substanţelor combustibile din clasa P2 şi P3 de periculozitate. planşeu) asigurându-se aceeaşi rezistenţă la foc. alcătuite şi realizate conform normelor în vigoare. Pentru depozitele fără locuri permanente de lucru (vizitabile de max. Dacă depozitul este amplasat în construcţii de tip monobloc sau blindate. echipate cu dispozitive de închidere automată în caz de incendiu. realizate încât să asigure limitarea posibilităţilor de propagare a focului şi să permită intervenţia de stingere. astfel realizate încât să împiedice propagarea incendiilor între nivelurile construcţiei. Depozite închise Construcţiile închise pentru depozitele de materiale şi substanţe pot fi de gr. Golurile de circulaţie sau funcţionale se protejează cu elemente având rezistenţa la foc de minim 45 min. De regulă. nu sunt obligatorii asigurarea căilor de evacuare în caz de incendiu. Pozarea conductelor de apă. Încăperile de depozitare a materialelor şi substanţelor combustibile din clasa P4 şi P5 de periculozitate. Fac excepţie depozitele cu platforme de stocare mecanizate. I-IV de rezistentă la foc. produse. substanţe. respectiv 1 oră. 8 ori/schimb). a produselor care conţin apă ori pe care poate condensa apa în depozite pentru materiale sau substanţe care reacţionează periculos cu apa. este obligatorie şi respectarea prevederilor corespunzătoare acestor tipuri de clădiri. cu aria desfăşurată peste 36 m2 se separă de restul construcţiei cu pereţi incombustibili având rezistenta la foc în funcţie de densitatea sarcinii tehnice (între 1 oră şi 7 ore). cu pereţi incombustibili CO (CA1) având o rezistenţă la foc corespunzătoare cu condiţiile de separare impuse de depozit. Podurile funcţionale se protejează cu elemente de închidere corespunzătoare. dimensionate şi. prevăzute în actele normative de specialitate. numai în cantităţile minime necesare fluxului tehnologic pentru un singur schimb. Depozitarea în cantităţi mai mari se realizează în clădiri proprii. obiecte de valoare sau cu risc mare de incendiu. Atunci când sunt amplasate în clădiri cu mai multe niveluri. cu aria desfăşurată peste 36 m2 se separă de restul construcţiei prin pereţi şi planşee incombustibile având limita de rezistenţă la foc de minim 1oră şi 30 min.. Depozitele de materiale sau substanţe combustibile se echipează cu instalaţii de semnalizare şi stingere a incendiilor corespunzătoare materialelor şi substanţelor depozitate. la care platformele pot fi din materiale incombustibile CO (CA1) rezistente la foc 15 min. precum şi a cantităţii şi importanţei acestora. 750 m2 şi echipate cu instalaţii de semnalizare şi stingere a incendiilor. Construcţiile închise stabilite de beneficiar. în funcţie de categoria de pericol de incendiu şi clasa de periculozitate a materialelor.tehnic aceste treceri vor fi realizate în canalizări proprii închise. în care sunt depozitate materiale. aceste depozite trebuie echipate cu instalaţii automate de semnalizare şi stingere a incendiilor.

căile de acces pentru folosirea maşinilor şi utilajelor de intervenţie în caz de incendiu. fum sau la umezeală. P4. iar spaţiile pentru recepţie-expediţie. Depozite de mărfuri en-gross La depozitarea materialelor se va ţine seama de proprietăţile fizico-chimice ale acestora (gradul de periculozitate. Nu este obligatorie prevederea suprafeţelor de decomprimare sau a dispozitivelor de evacuare a fumului iar dacă se prevede iluminat.) precum şi a celor aferente funcţionării unor echipamente (ascensoare. de regulă se separă în acelaşi mod. vor fi organizate pe stive. compartimentate special. încercarea sau repararea produselor depozitate precum şi pentru distribuirea lichidelor combustibile. Mărfurile. Depozitele închise cu aria desfăşurată peste 36 m2 pentru materiale şi substanţe combustibile se prevăd cu dispozitive de evacuare a fumului asigurându-se 1 % din aria pardoselii. Rezervoarele se prevăd cu preaplin şi conducta de aerisire cu opritor de flăcări dispus la exterior. materialele şi ambalajele depozitate în interiorul spaţiilor de depozitare sau pe suprafeţele de teren aferente. platforme etc. şi P5 faţă de depozit dacă se asigură aceleaşi măsuri de siguranţă la foc ca la încăperile de depozitare aferente şi de asemenea. Construcţiile supraterane închise pentru depozitarea lichidelor combustibile se realizează din materiale incombustibile.) . P5 nu sunt admise spaţii libere pentru birouri. P4. asigurându-se compartimentarea antifoc sau antiex. Încăperile pentru depozitarea a maximum 20 m3 lichide combustibile necesare consumului funcţional al instalaţiilor utilitare aferente construcţiei (centrală termică. reacţia faţă de alte materiale.400 m 2 se prevăd sisteme de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi conform reglementărilor în vigoare. Încăperile prevăzute anterior pot avea un gol de acces practicat în elemente de construcţie protejat cu element de închidere rezistent la foc. asigurându-se şi dotarea corespunzătoare cu mijloace tehnice de stingere în caz de incendiu. C şi clase de periculozitate P3. posibilitatea de aprindere etc.) se separă de restul construcţiei cu elemente incombustibile având o rezistenţă la foc de minimum 2 ore. În încăperile de depozitare a materialelor combustibile din clasele de periculozitate P3. secţii sau sectoare în aşa fel încât să se asigure spaţiile de siguranţă şi acces între stivele de mărfuri. grupe. Stivele de mărfuri şi rafturile pentru depozitarea mărfurilor vor fi dispuse astfel încât spaţiile de siguranţă sau acces să corespundă cu poziţia pe verticală a corpurilor de iluminat. PS cu aria liberă (fără pereţi interiori) de peste 10. 45 de minute şi prevăzut cu un prag care să aibă înălţimea stabilită încât să nu fie posibilă scurgerea lichidului în afara încăperii în caz de avarie. sensibilităţi la căldură. iar atunci când încăperile sunt de categorie A. Culoarele de acces între stivele de mărfuri din interiorul încăperilor de depozitare vor fi delimitate şi marcate. pentru finisarea. sau L II (respectiv echivalentul acestora pentru L III şi L IV). B. nici la depozitele din clasele de periculozitate P1 şi P2. 50 . grup electrogen etc. acesta va corespunde mediului de montaj. după caz. pentru încăperile de depozitare cu capacitate maximă 50 m3 de lichide din clasele L I.Încăperile de depozitare a materialelor şi substanţelor din clasa P1 de periculozitate se separă faţă de restul construcţiei cu pereţi şi planşee incombustibile iar golurile de circulaţie sau funcţionare se protejează cu elemente de închidere incombustibile. P4. Asemenea spaţii se amenajează separat. Nu este obligatorie separarea spaţiilor de recepţie-expediţie a depozitelor din clasele P3. Depozitele închise pentru materiale şi substanţe combustibile se echipează cu instalaţii de semnalizare şi stingere a incendiilor conform reglementărilor tehnice de specialitate.

51 . Se interzice folosirea în depozite a reşourilor şi radiatoarelor electrice precum şi a lămpilor electrice defecte sau. Toate deşeurile provenite din ambalaje (scânduri. În interiorul spaţiilor de depozitare se va păstra în permanenţă ordine şi curăţenie perfectă. corpurile de iluminat vor fi prevăzute şi cu grilaje de protecţie. textile etc. pe bază de permis de lucru cu foc şi numai cu indicarea persoanelor răspunzătoare de măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi stingerea incendiilor. Lucrările de sudură se vor executa doar în cazuri excepţionale. Utilajele şi aparatele electrice sau mecanice folosite în depozite pentru descărcarea. Este interzisă încălzirea spaţiilor de depozitare cu sobe fără acumulare de căldură. reşouri şi radiatoare electrice sau cu gaze. petrol. hârtie. Instalaţiile electrice de forţă şi iluminat ale depozitelor de mărfuri vor fi executate conform normelor în vigoare. neasigurate cu globuri şi grătare de protecţie. Rafturile combustibile trebuie ignifugate. Operaţiile scriptice. precum şi fumatul cu excepţia locurilor special amenajate. Se va interzice cu stricteţe aprinderea şi utilizarea focurilor de orice natură. sticlă.50 m de la limita superioară a stivelor de mărfuri şi până la nivelul corpurilor de iluminat. Personalul depozitului va supraveghea în permanenţă materialele periculoase care prezintă sensibilitate la încălzire sau la reacţii în contact cu alte materiale. vor fi adunate imediat şi evacuate în locuri special amenajate şi asigurate împotriva incendiilor.). (motorină. se vor executa în încăperi separate sau izolate faţă de spaţiul de depozitare. Corpurile de iluminat din depozitele de mărfuri combustibile vor fi asigurate cu globuri. rumeguş. şemineuri cu foc deschis. Ferestrele depozitelor de mărfuri şi materiale situate la parter..Acolo unde nu este posibil acest lucru se va păstra un spaţiu de siguranţă de cel puţin 0. conform instrucţiunilor tehnice respective. Este interzisă blocarea căilor de evacuare cu mărfuri sau ambalaje. Se interzice compartimentarea spaţiilor sau suprafeţelor de depozitare prin despărţituri improvizate din ambalaje sau alte materiale combustibile. în afara celor stricte pentru gestiune. iar acolo unde există pericolul loviturilor mecanice. petrosin) în depozite sau în încăperile unde există pericol de incendiu. demisol sau subsol vor fi asigurate cu gratii de fier şi plasă de sârmă rezistentă. Se interzice păstrarea lichidelor inflamabile destinate curăţeniei. încărcarea sau preambalarea mărfurilor vor fi verificate cel puţin o dată la începutul fiecărui trimestru. pentru împiedicarea pătrunderii în interior a resturilor de ţigări sau chibrituri. talaş.

Se interzice supraîncărcarea circuitelor prin racordarea mai multor consumatori decât cei prevăzuţi pentru instalaţia respectivă.. b. Instalaţiile electrice de orice natură vor fi executate numai de către unităţi autorizate şi care vor utiliza numai personal calificat. c. Tablourile electrice.) sau curăţirea lor cu lichide inflamabile (benzină. ID-17. forţă sau curenţi slabi. releele. La utilizarea instalaţiilor electrice de forţă şi iluminat se va asigura o bună funcţionare a utilajelor şi a aparatelor respective. întregul utilaj electric se scoate de sub tensiune. cârpe. folosirea instalaţiilor electrice neprotejate în medii de vapori explozivi şi cu degajări de praf combustibil. Instalaţiile electrice pentru iluminatul de siguranţă pentru continuarea lucrului. vor fi prevăzute cu carcase de protecţie. 52 .. se vor face numai după scoaterea lor de sub tensiune.). ID-15. Revizia. lemn etc. folosirea în stare defectă a instalaţiilor electrice şi a receptoarelor de energie electrică de orice fel. prin revizii înainte de intrarea în funcţiune şi prin înlăturarea imediată a defecţiunilor constatate. iar la tablouri se vor întrebuinţa numai siguranţe calibrate. PE 101. Se interzice acoperirea lor cu materiale combustibile (hârtie. pentru evacuare.) peste sarcina admisă. executate şi exploatate cu respectarea prevederilor normelor în vigoare (I7/1998. PE 107 etc. conform proiectelor. În încăperi va rămâne sub tensiune numai instalaţia de iluminat de siguranţă. a obiectelor de orice fel. Se interzice: a. nişelor tablourilor electrice etc. prize etc. e. în medii explozive. precum şi a celor deteriorate improvizate. AFERENTE CONSTRUCTIILOR Instalaţiile electrice de forţă şi iluminat normal şi de siguranţă vor fi proiectate. transformatoare. Se interzice înlocuirea fuzibilelor arse cu fir de liţă. petrol etc.). staniol sau alte materiale. pentru veghe.INSTALATIILE ELECTRICE DE ILUMINAT SI FORTA. Bateriile de acumulatoare şi celelalte surse de energie de rezervă pentru alimentarea iluminatului de siguranţă vor fi verificate şi întreţinute periodic. suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductoarele alimentare. întrerupătoare. carton sau alte materiale combustibile. pentru circulaţii. Reostatele de pornire sau de reglare a turaţiei diferitelor maşini electrice vor fi protejate cu carcase metalice prevăzute cu orificii de răcire. executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii a instalaţiilor electrice de către personal necalificat sau neautorizat . repararea sau înlocuirea diverselor elemente ale instalaţiilor electrice de iluminat. pentru intervenţii. cabluri. comutatoare. agăţarea sau introducerea pe şi în interiorul panourilor. contactoarele etc. La terminarea lucrului. împotriva panicii şi pentru marcarea hidranţilor interiori de incendiu vor fi menţinute în permanenţă în stare de funcţionare. Aparatele electrice portative se vor folosi numai cu fişe şi conductoare izolate. d. precum şi adăpostirea obiectelor sau a materialelor în posturile de transformare sau de distribuţie. încărcarea instalaţiilor electrice (conducte. Clemele siguranţelor lamelare nu se fixează pe lemn. Acestea vor fi curăţate de praf şi scame cel puţin o dată pe săptămână.

n. m. Cele care se folosesc în condiţiile admise vor fi scoase de sub tensiune şi vor fi depuse la terminarea programului în locurile stabilite în acest scop. j. neizolarea capetelor conductoarelor electrice. hârtie. aparatele şi echipamentele respective. întrebuinţarea radiatoarelor şi a reşourilor electrice în alte locuri decât cele stabilite şi în condiţii care prezintă pericol de incendiu. i. k.).) precum şi necurăţarea acestora de depunerile de praf. neîntreruperea instalaţiei electrice de iluminat din spaţiile de depozitare după terminarea programului de lucru. o. radiatoare. în cazul demontării parţiale a unei instalaţii. utilizarea receptoarelor de energie electrică (fiare de călcat. maşinile. scame şi alte materiale combustibile. lăsarea sub tensiune a maşinilor.g. utilizarea lămpilor mobile portative fără globuri şi grătare de protecţie sau alimentate prin cordoane improvizate sau neizolate corespunzător. sau a programului de lucru la acestea. după terminarea folosirii. direct în priză. folosirea legăturilor provizorii prin introducerea conductoarelor electrice fără ştechere. folosirea la corpurile de iluminat a filtrelor de lumină (abajururi improvizate din carton. utilajelor şi echipamentelor electrice. l. fără luarea măsurilor de izolare faţă de elementele combustibile din încăperi. ciocane de lipit etc. 53 . folosirea siguranţelor fuzibile şi a dispozitivelor de protecţie defecte. utilajele. aparatelor. hârtie sau alte materiale combustibile. p. h. reşouri. lemne etc. improvizate sau cu o rezistenţă electrică mai mare decât cea stabilită pentru instalaţiile. precum lăsarea sub tensiune a acestora după terminarea programului de lucru. aşezarea pe motoare electrice a materialelor combustibile (cârpe.

ECHIPAMENTE SI UTILAJE ELECTRICE Se interzice folosirea aparatelor. f. legare la nul etc. cu praf incombustibil sau combustibil. pe baza unui grafic. spaţiile sau zonele în care se utilizează (uscat. de către personal calificat şi cu respectarea normelor specifice de prevenire şi stingere a incendiilor.) conform normativelor I-7/1998 şi 1. Se interzice utilizarea conductorilor şi cablurilor care sub sarcină se încălzesc peste temperatura admisă. b. starea conductoarelor. Se interzice alimentarea mai multor receptoare electrice de aceeaşi natură printr-un circuit prevăzut cu protecţie comună dacă puterea total instalată depăşeşte I S Kw. În apropierea tablourilor sunt interzise păstrarea materialelor şi a substanţelor combustibile. Se interzice legarea directă la bornele tabloului de distribuţie a lămpilor de iluminat. echipamentelor şi utilajelor electrice: a. se va face revizia şi reparaţia instalaţiilor electrice de iluminat de forţă sau de curenţi slabi (tabla distribuţie. se va izola trecerea prin planşee şi pereţii combustibili. se vor utiliza izolatoare fixate pe suporturi incombustibile amplasate la distanţele admise de normativul I-7/1998.). d. amplasate necorespunzător faţă de materialele combustibile. fără să aibă protecţiile.APARATE. prizelor. conexiunilor. umed. cu lagăre şi carcase având o temperatură mai mare decât cea admisă. precum şi blocarea accesului la acestea. La tablourile capsulate. corpurilor de iluminat. a motoarelor electrice sau a altor consumatori de energie electrică. legăturilor la p etc. siguranţe. garniturile de etanşare vor fi în bună stare şi bine strânse. izolările sau separaţiile de protecţie necesare conform normativului I-7/1998 ( legare la pământ. substanţele inflamabile şi gazele tehnice comprimate în recipiente ori neizolate fără de acestea. nu se vor poza în podurile clădirilor şi în construcţiile din materiale combustibile. dozelor. cu agenţi corozivi. nu se vor utiliza ca suporţi arborii. se vor lua măsuri ca acestea să nu cadă pe construcţii. Tablourile generale de distribuţie din spaţiile de producţie vor fi închise în permanenţă cu cheia. Încăperea şi elementele tabloului vor fi în perfectă stare de curăţenie (fără praf. legăturile trebuie tăcute conform normelor. d. Toate utilajele şi aparatele electrice vor fi prevăzute plăcuţe indicatoare pe care sunt trecute caracteristicile lor şi schemele de conexiuni. e. În cadrul lucrărilor de întreţinere şi reparaţie se va urmări ca instalaţiile electrice de iluminat şi forţă să se menţină în concordanţă cu proiectul de execuţie şi prevederile din normativul I-7 /1998. materiale combustibile ori substanţe inflamabile sau să vină în contact cu ele. La montarea conductoarelor aeriene : a. expus la intemperii cu pericol de explozie etc. c. cu protecţia menţionată la punctul "a" deteriorată. întrerupătoarelor. (fixate). Revizia completă a instalaţiilor electrice montate în medii explozive se va face conform graficului de revizie. c. ud. 54 . instalaţii. f. scame etc.). Periodic.D. La toate tipurile de tablouri.-17. cu temperatură ridicată. umed cu intermitenţă. nesupravegheate. accesul la ele fiind permis numai electricianului de serviciu. precum şi organelor de control şi verificare. b. astfel încât să se înlăture posibilitatea aprinderii lor. fără să aibă gradul de protecţie necesar în raport de mediul existent în încăperile.).

Legarea între ele a conductoarelor din cupru şi oţel se va face numai prin răsucire şi matisare. beton. conductoare de coborâre. Montarea conductoarelor şi a cablurilor menţionate mai sus pe elemente de construcţie combustibile se poate face numai prin introducerea lor in tuburi de protecţie. Legarea între ele a conductoarelor din aluminiu se face prin cleme speciale pentru aluminiu. verificarea şi întreţinerea instalaţiilor de paratrăsnet vor fi efectuate numai de personal specializat şi conform normelor în vigoare.V. conform unui grafic stabilit în baza normativelor existente. pe porţiuni unde s-ar vărsa metale topite.) sau pe console incombustibile. a aparatelor şi echipamentelor electrice. urmărindu-se integritatea şi buna funcţionare a elementelor componente (dispozitive de captare. Proiectarea. aparate şi echipamente electrice) numai pe suporturi incombustibile (zidărie. .). Montarea cablurilor prin tuneluri sau canale. De asemenea. 7/1998. Montarea. .Se interzice montarea directă pe elementele de construcţie combustibile a conductoarelor şi cablurilor cu manta din materiale combustibile sau greu combustibile. În acest sens se va asigura controlul tuturor locurilor ascunse şi se va urmări executarea curăţeniei în mod curent în aceste spaţii. secţii electrice.V. respectându-se prevederile normativului I. se vor lega la pământ conductele. tuneluri. Legarea conductoarelor izolate se va face numai în cutii legătură. canale. Fac excepţie instalaţiile electrice protejate în carcase metalice cu grad de protecţie minimum IP-54. fluide. . a tuburilor din P. având o temperatură ridicată sau substanţe care au acţiune distrugătoare asupra învelişurilor cablurilor. Aparatele. precum şi racordurile acestora trebuie să aibă gradul de protecţie împotriva incendiilor şi exploziilor corespunzător categoriei de pericol de incendiu a încăperilor în care se montează. execuţia şi verificarea instalaţiilor de protecţie prin legare la pământ se vor face conform normelor in vigoare şi STAS 12604/5. iar a celor cu secţiuni mai mari de 10 mm2 prin sudură. Corpurile metalice ale aparatelor. foi de azbest etc. iar a celorlalte elemente (tuburi P. cositorire sau cleme corespunzătoare secţiunii conductorilor care se leagă. manşoane. tunelurile şi puţurile de cabluri se va păstra curăţenia. rezervoarele metalice şi pompele folosite în instalaţiile de transport a combustibililor lichizi. Intrările şi ieşirile cablurilor din dulapuri. Stingerea incendiilor în fază incipientă la instalaţiile de iluminat şi forţă se va face cu stingătoare portative cu CO2 sau cu praf şi CO2. utilajelor şi a maşinilor electrice vor fi legate la pământ. prize de pământ etc. tablourile de distribuţie şi utilajele electrice. recepţia. este interzisă.C.C. În toate canalele. Instalaţiile de paratrăsnet se vor controla periodic. precum şi la trecerea lor prin planşee sau pereţi despărţitori vor fi obturate cu materiale incombustibile. conform normativului PE 116. secţiunea conductoarelor de legare trebuie să fie conform normativului I-7/1998. doze. Nu este admisă folosirea motoarelor şi aparatelor electrice cu carcasele şi capacele demontate sau în condiţii care nu asigură răcirea lor printr-o bună circulaţie a aerului din jur. 55 .

Se interzice folosirea instalaţiilor de încălzire (cazane. În secţiile cu degajări de praf combustibil sau cu mediu de gaze combustibile. Nu se vor depozita lichide şi materiale combustibile şi recipiente cu gaze sub presiune în jurul bateriilor de încălzire sau al aerotermelor la distanţe mai mici de 1 m. aer cald) şi locală (cu sobe. Nu se admite utilizarea unor instalaţii. cu suprafeţele radiante sau incandescente. aparate. acestea vor introduse în tuburi de protecţie şi vor fi izolate cu materiale izolante incombustibile. În cazuri speciale. standarde. apă caldă. maşini. apă caldă sau supraîncălzită. a îmbrăcămintei şi a altor materiale combustibile. instrucţiuni de folosire etc. Izolarea termică va fi astfel executată. Temperatura conductelor şi corpurilor de încălzire se va situa sub limitele care ar putea provoca aprinderea substanţelor cu care pot veni în contact. Toate cazanele. sobe nestandardizate. Nu se va permite existenţa în apropierea prizelor de aer a unor surse de gaze sau de praf combustibil. aparate şi maşini de gătit etc. aer cald) se va alege în funcţie de temperatura de aprindere a substanţelor din încăperile respective. executarea şi exploatarea sistemelor de încălzire centrală (cu abur. calorifere. La instalaţiile de încălzire cu aer cald. maşinile şi aparate cu foc deschis. Între corpurile de încălzire sau conductele neizolate şi elementele de construcţie din materiale combustibile învecinate se vor asigura distanţele minime indicate în normele specifice în vigoare. Toate conductele şi armăturile instalaţiilor de încălzire centrală vor fi vopsite în culorile standardizate. folosite pentru încălzire sau gătit vor fi supravegheate pe timpul funcţionării lor.). La izolarea conductelor cu abur sau de apă supraîncălzită se vor utiliza materiale incombustibile. cu pericol de explozie sau incendiu. agentul termic (abur. radiatoare. neomologate sau improvizate.). precum şi executarea de lucrări cu foc deschis. înlăturând-se periodic orice depuneri de pe acestea şi din jurul lor. precum şi a maşinilor şi aparatelor de gătit se vor respecta prevederile normelor de prevenire şi stingere a incendiilor în vigoare (normative. sobe. între conductele neizolate şi elementele de construcţie combustibile care nu satisfac distanţele cerute se vor introduce materiale izolante incombustibile (vată minerală etc.).SISTEME SI INSTALATII DE INCALZIRE La proiectarea. La trecerea conductelor instalaţiilor de încălzire prin pereţi sau prin planşee executate din materiale combustibile. Este interzisă trecerea conductelor de termoficare pentru încălzire prin canale sau prin spaţii închise în care pot apărea vapori inflamabili sau gaze combustibile. conductele şi radiatoarele vor fi netede. încât în orice regim de funcţionare a instalaţiilor să nu fie posibilă aprinderea materialelor combustibile.) cu defecţiuni. În încăperile în care există pericol de explozie sau incendiu nu se vor utiliza sisteme de încălzire cu foc deschis. Este interzisă depunerea pe radiatoare şi pe conductele termice a vaselor cu lichide inflamabile. în funcţie de natura agentului încălzitor. iar la terminarea programului de lucru se vor opri. a căror temperatură este mai mare decât temperatura de autoaprindere a substanţelor inflamabile din încăpere. 56 . conductele aerotermele şi bateriile de încălzire vor fi curăţate periodic de depunerile de praf combustibil. radiatoare etc. Instalaţii de încălzire centrală La instalaţiile de încălzire centrală din clădirile şi încăperile.

curăţate şi date în exploatare în perfectă stare de funcţionare. maşini şi aparate gătit etc. şi numai după ce se vor stinge resturile de jar. b. materialele sau elementele combustibile situate în faţa focarelor şi cenuşarelor să fie la o distanţă de acestea de minimum 1. şi de 4 cm în celelalte porţiuni. cazane de spălătorie. j. k. d. fără pericol de incendiu. defecte sau izolate necorespunzător faţă de elementele combustibile ale clădirilor. 1.Mijloace de încălzire locală Construcţia. n. în încăperile în care sunt amplasate sobele nu se admite depozitarea materialului combustibil care să depăşească consumul pentru 24 de ore. reparate. este interzisă depozitarea materialului combustibil deasupra sobei. m.5 m la sobele cu acumulare de căldură. cenuşa se va evacua periodic într-un loc stabilit şi amenajat în acest scop. se interzice arderea nesupravegheată a focului în sobe. h. La exploatarea sobelor cu sau fără acumulare de căldură şi a maşinilor şi aparatelor de gătit se vor respecta următoarele reguli: a. nu se utilizează sobe fără uşiţe la focare şi cenuşare.2 m3.2 m3 sau pereţi cu grosimi mai mici decât cele prevăzute pentru sobele cu acumulare de căldură. se interzice aprinderea focului în sobe prin stropire cu benzină. acestea trebuie verificate amănunţit. pardoseala combustibilă se protejează cu o bucată de tablă metalică cu dimensiunile de 70 x 50 cm. Prin sobe fără acumulare de căldură se înţeleg sobele metalice precum şi sobele de zidărie (cărămidă sau alte materiale).) se vor face conform prevederilor standardelor în vigoare (STAS 9072) şi a instrucţiunilor de folosire emise de unitatea producătoare. amplasarea şi exploatarea mijloacelor încălzire locală (sobe de orice tip. înainte de utilizarea sobelor şi coşurilor de fum. g. iar faţă de cele greu combustibile de 0. depozitarea (amplasarea) materialelor combustibile se face la o distanţă mai mare de 1 m faţă de sobele fără acumulare de căldură şi de 0. NOTĂ: Prin sobe cu acumulare de căldură se înţeleg sobele care nu au un volum activ (masivul încălzit) mai mare de 0. e. p. se interzice supraîncălzirea sobelor. c.25 m. se interzice uscarea hainelor sau a altor materiale combustibile pe sobe sau în imediata apropiere a lor. r. pereţi exteriori cu o grosime de cel puţin 6 cm în zona focarului . se interzice montarea dispozitivelor şi a clapetelor de reglare tirajului. precum şi rezervoarele de consum ale sobelor care utilizează combustibili lichizi (a căror protecţie termică a fost asigurată de producător pe baza încercărilor efectuate şi acceptată la omologarea produsului) pot fi amplasate la distanţe mai mici decât cele prevăzute la punctul c). care au volumul activ sub 0. dacă acest lucru este menţionat în instrucţiuni de folosire. uşiţele focarului şi cenuşarului trebuie menţinute închise şi zăvorâte. i. iar cele greu combustibile la 1 m. 57 . în timpul funcţionării sobelor.70 m. o. Utilizarea sobelor fără acumulare de căldură se va face respectând următoarele norme: a) distanţa dintre sobe sau burlane şi materialele combustibile învecinate să fie de cel puţin 1 m. maşinile şi aparatele de gătit cu combustibili solizi sau gaze. f. se vor numi persoane care să răspundă de aprinderea şi stingerea focului. nu se admite folosirea lemnelor mai lungi decât vatra focarului sobei sau cărbuni cu o putere calorifică mai mare decât cea stabilită (cocs de furnal). petrol sau alte lichide combustibile. în faţa uşiţei de alimentare.

postamentul termic izolator trebuie să depăşească perimetrul sobei cu 25 cm. e. respectiv reglarea tirajului.).. dintre care ultimele două rânduri pot fi executate pe goluri sau înlocuite cu un strat de nisip.. Coşurile de fum vor fi curăţate periodic. aprinderea şi stingerea focurilor se vor executa numai de către personal instruit în acest scop. termoizolatoare cu aceeaşi grosime şi aceeaşi echivalenţă termică. la care se vor adăuga şi următoarele reguli: a. Construcţia. patru rânduri de cărămizi (pe lat) cu mortar de argilă.5 m. urmând să fie făcută exclusiv prin uşile (prizele) de aer sau prin regulatoarele de tiraj ale focarelor. pardoselile combustibile se protejează printr-un postament format din: două rânduri de vată minerală şi unul de tablă metalică. aprinderea focului se face prin apropierea unei torţe aprinse (aprinzător) de arzătorul de gaze.. robinete. verificarea şi întreţinerea în bună stare de funcţionare a instalaţiei (conducte.b) la sobele cu înălţimea picioarelor de cel puţin 25 cm. În situaţia în care acest lucru nu este posibil. cărbune etc. la fiecare sobă sau aparat de gătit se va pune câte o etichetă pe care se va menţiona. Postamentul poate fi alcătuit şi din alte materiale incombustibile. Pentru aceasta.. Zidăria şi tencuiala coşurilor vor fi verificate periodic şi vor fi bine întreţinute. porţiunea de perete de lângă sobă se execută din materiale incombustibile... iar în faţa focarului cu 50 cm. este interzisă aprinderea arzătorului de gaze cu materiale sau deşeuri combustibile. păcură. d. pe lângă ora de aprindere şi stingere. izolarea pardoselii se va face conform normelor stabilite de fabricant.. limitarea. La maşinile şi aparatele de gătit de uz casnic. uşa cenuşarului va fi deschisă. printr-un strat de azbest ori prin alte material incombustibil cu aceeaşi capacitate termoizolatoare. a maşinilor. Este interzisă montarea de clapete sau capace de obturare în canale sau racorduri.. arzătoare etc... protecţia termică şi exploatarea coşurilor şi a canalelor de fum pentru focarele care servesc la încălziri curente se vor efectua în conformitate cu prevederile standardelor în vigoare (STAS 6793). c. în funcţie de calitatea şi de cantitatea combustibilului folosit. când arzătorul este în funcţiune. Peste aceste izolaţii se pune tablă metalică. aparatelor de gătit şi protejarea pereţilor combustibili se vor face conform prevederilor standardelor în vigoare şi instrucţiunilor de folosire emise fabricant.. după care se deschide încet robinetul până când gazele se aprind (principiul "gaz pe flacără"). a fumului sau a scânteilor. pardoseala de sub acestea se protejează astfel: printr-un strat izolator de cărămidă plină. b. Pentru instalaţiile de alimentare cu gaze naturale a sobelor se vor respecta prevederile "Normativului pentru distribuirea şi utilizarea gazelor naturale" (I 6/1999). cu mortar de argilă. Este interzisă racordarea focarelor alimentate cu gaze la canalele de fum care deservesc focare alimentate cu altfel de combustibil (lemn. în cazul în care se constată miros de gaze înainte de a se aprinde focul. înlăturându-se orice posibilitate de scurgere a gazelor. următorul text: „Pentru aprinderea şi stingerea focului răspunde. având grosimea de 6 cm. amplasarea sobei.” . prin două straturi de pâslă îmbibată cu soluţie de argilă. se va aerisi încăperea respectivă şi se vor depista şi înlătura defectele care au provocat scăpările de gaze. 58 . iar uşile pentru curăţare vor fi bine etanşate.). înainte de aprinderea arzătorului de gaze.. este strict interzisă aprinderea "flacără pe gaz". având aceeaşi grosime... astfel încât să se evite orice crăpătură care ar permite ieşirea în încăperi sau în poduri a gazelor calde. robinetul trebuie să fie închis. amplasarea. c) când sobele nu au picioare sau picioarele sunt mai scurte de 25 cm. care să depăşească marginile sobei în toate direcţiile cu minimum 0. d) în cazul sobelor din încăperile cu pereţi din materiale combustibile.

La centralele termice în care se folosesc drept combustibil deşeurile de lemn. Aparatele pentru controlul temperaturii şi presiunii din cazane şi conducte. vor fi menţinute în perfectă stare de funcţionare. racordarea buteliei. cenuşa şi zgura vor fi stropite cu apă. prin agitarea sau încălzirea acesteia. d. precum şi a instalaţiilor de cazane aferente se va efectua numai de către persoane calificate şi instruite în ceea ce priveşte prescripţiile tehnice de exploatare ale acestora şi normele de prevenire a incendiilor. supapele de siguranţă etc. se interzice folosirea gazelor în sobele nereparate şi a căror etanşeitate nu este asigurată. eliberată de Inspectoratul de stat pentru cazane şi instalaţii de ridicat. i. în jurul centralei termice terenul va fi neted. care nu prezintă pericol de incendiu. revizii sau a modificărilor la instalaţiile de gaze. Este interzisă depozitarea în centrala termică a unor utilaje sau materiale care nu au legătură cu exploatarea acesteia. urmând a nu se mai face focul până după verificarea şi remedierea defecţiunilor. 59 . apoi de la cel al arzătorului. cu respectarea instrucţiunilor vigoare. vagonete se va face numai în locuri special destinate. amplasarea buteliilor în apropierea surselor care radiază căldură.f. g. de către persoane neautorizate şi fără avizul prealabil al societăţii distribuitoare este interzisă. În cazul întreruperii flăcării (rezultată din arderea prafului de cărbune) se va opri imediat alimentarea cu combustibil şi se va efectua aerisirea cazanului. pe o rază de 30 m. utilizarea furtunului de racordare fără a fi fixat prin coliere. apropiate de uşa întredeschisă a cenuşarului. transportul şi manipularea combustibilului se fac în aşa fel. improvizate sau neomologate. e. Dacă flacăra lumânării nu se îndreaptă spre interiorul sobei. puzderie de in şi cânepă. persoana stabilită pentru aprinderea şi stingerea focului va controla periodic dacă tirajul sobei este bun cu ajutorul unei lumânări aprinse. c. activarea scurgerii gazului lichefiat din butelie. Punerea în funcţiune şi exploatarea centralelor termice se va face numai pe baza autorizaţiei de exploatare. se vor respecta următoarele reguli: a. folosirea furtunurilor executate din materiale plastice. pornindu-se din nou instalaţia. În cazul centralelor termice care folosesc drept combustibil cărbunele măcinat. reparaţii. puzderie şi alte materiale combustibile. gazele vor fi închise şi deschise mai întâi de la robinetul principal. fără reductor de presiune. curăţat permanent de deşeuri. Verificarea lor se va efectua la începerea fiecărui schimb. instalaţia de pulverizare a prafului de cărbune trebuie controlată zilnic şi curăţată de depunerile de praf de pe suprafeţele calde ale instalaţiilor aferente cazanelor. b. încât acesta să nu fie împrăştiat în incinta unităţii. a. În cazul utilizării buteliilor cu gaze combustibile lichefiate se interzice: a. Evacuarea zgurii şi a cenuşii cu cărucioare. atât la aprinderea cât şi la stingerea focului. depistarea scăpărilor de gaze se va face numai cu spumă de apă şi săpun şi în nici un caz cu flacără. uzat sau în stare defectă. îngrijindu-se însă ca robinetul de gaz să fie închis. b. tirajul este defectuos. indicatoarele de nivel pentru combustibil sau pentru agentul de încălzire. în scopul stingerii particulelor incandescente. folosirea de butelii defecte. În prealabil. folosind injectoarele de pornire cu combustibil lichid. h. Centrale termice de încălzire Exploatarea centralelor termice. Efectuarea lucrărilor de montaj.

Controlul etanşeităţii instalaţiei de gaze combustibile va face conform normativelor şi reglementărilor în vigoare. Izolaţia conductelor pentru combustibil şi izolaţia cazanului. Circuitul de alimentare a arzătoarelor cu gaze de la cazanele ale căror instalaţii funcţionează cu o presiune de lucru de peste 5000 mm coloană de apă va fi prevăzut cu un sistem de protecţie care să întrerupă rapid debitul de gaze. trebuie să fie în perfectă stare şi ferită de a fi îmbibată cu combustibil. fie cu ajutorul unei torţe fixate pe o vergea metalică. Aprinderea combustibilului pulverizat în focarele cazanelor se va efectua fie electric.c. ziar aprins etc. respectiv pentru evacuarea gazelor de ardere. folosindu-se instalaţia prevăzută pentru aceasta. controlul şi repararea instalaţiilor din aceste centrale se vor face în conformitate cu instrucţiunile ISCIR. Nu sunt admise improvizaţii ca: băţ de chibrit. Centralele termice care folosesc combustibil gazos se vor pune în funcţiune numai după verificarea arzătoarelor şi a presiunii în conductele de gaze. 60 . Înainte de aprinderea combustibilului la injectoare se va verifica focarul. e. Pentru stingerea faclei se va prevedea o ladă cu nisip sau un vas cu apă în apropierea cazanului. silozul pentru depozitarea combustibilului va fi construit în conformitate cu prevederile normelor de prevenire a incendiilor. conducte de aerisire şi indicatoare de nivel. folosindu-se emulsie de apă şi săpun sau alte procedee cu aparatura de detectare. se interzice depozitarea combustibilului în sala cazanelor. în limitele prevăzute de normativul I-6/1999. exploatarea. La cazanele alimentate cu combustibil lichid se va asigura în permanenţă etanşeitatea tuturor traseelor de alimentare. Este interzisă utilizarea focului deschis pentru această operaţie. f. cu tăvi metalice umplute cu nisip. cu rezistenţă la foc de 45 minute. cantităţile de combustibil care se depozitează în siloz nu vor depăşi 20 m3. pompe. se va folosi numai aburul de joasă presiune sau apa caldă. iar uşa de comunicaţie dintre acestea şi sala cazanelor va fi metalică. Se interzice reaprinderea focului de la zidăria incandescentă a focarului sau de la flacăra altui arzător. sub injectoare. în focarele cazanelor centralelor termice. Se interzice efectuarea acestui control cu flacăra. atunci când presiunea scade sub limita la care flacăra poate deveni instabilă în cazul în care flacăra de control se stinge. coşurile de evacuare a fumului vor fi prevăzute cu sisteme de reţinere a scânteilor (parascântei). Pentru fluidizarea combustibilului din rezervoare prin încălzire. îndeosebi racordurile la arzătoare. scările şi platformele cazanului se colectează şi se înlătură. ventilaţia (mecanică sau naturală) trebuie folosită în aşa fel. Cazanele alimentate cu combustibil lichid vor fi prevăzute în faţa focarelor. rezervoare. se va efectua prin respectarea strictă a principiului „gaz pe flacără". conducte pentru transport. Scurgerile accidentale de combustibil de pe toate utilajele. pentru colectarea scurgerilor provenite din instalaţii. La aceste rezervoare nu se vor instala indicatoare de nivel de sticlă. Aprinderea arzătorului cu gaze. întreţinute în bune condiţii. încât să nu provoace amestecuri de praf şi aer. se vor îndepărta eventualele scurgeri de combustibil şi se vor înlătura cauzele acestora. în special în jurul arzătoarelor. d. h. g. Rezervoarele pentru consum zilnic vor fi prevăzute cu conducte de preaplin. Focarele şi canalele de fum vor fi ventilate timp de 10 minute.

d. echipate cu cazane având capacitatea sub 70 KW. Supravegherea cazanelor poate înceta numai după închiderea circuitelor de alimentare cu combustibil şi scăderea presiunii aburului la zero. spargerea unor ţevi în interiorul cazanului. dintre care unul cu acţionare manuală. Amplasarea centralelor termice În ansamblurile clădirilor de locuit alimentate centralizat cu căldură. pentru care condiţiile de amplasare sunt aceleaşi ca şi pentru cele folosind combustibil lichid sau gazos. aprinderea depunerilor de funingine şi cocs în canalele de fum etc. de prescripţiile tehnice ISCIR şi de reglementările de siguranţă la foc. obligatoriu. poziţia coşurilor de fum faţă de clădirile din zonă). fără a putea fi readusă la nivel normal. precum şi pericolul de poluare. Fiecare cazan va fi revizuit şi reparat în termenele prevăzute de normativele în vigoare. b. ţinând seama de condiţiile locale(direcţia vânturilor dominante. de regulă. posibilitatea extinderilor viitoare Centralele termice funcţionând cu combustibil solid se amplasează în afara zonelor de locuit ţinând seama de dificultăţile create de transportul combustibilului. verificarea periodică a acestora făcându-se conform normelor ISCIR. fac excepţie centralele termice folosind combustibil solid. configuraţia terenului. creşterea sau scăderea nivelului apei în afara limitelor admise. 61 . c. Oprirea funcţionării cazanelor este obligatorie atunci când se constată: a. se închid robinetele de alimentare cu combustibil.Circuitul de alimentare al fiecărui arzător va fi prevăzut cu două ventile montate în serie. b. Este interzisă exploatarea centralelor termice fără o supraveghere permanentă sau. Amplasarea centralelor termice folosind combustibil gazos se va face obligatoriu cu respectarea prevederilor „Normativului pentru proiectarea şi executarea reţelelor şi instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale – I. se închide circuitul de alimentare cu apă. Alegerea sau înglobarea într-o clădire a centralei termice se face fără a afecta buna funcţionalitate sau structura de rezistenţă a clădirii respective. La apariţia unei neetanşeităţi sau ruperi a unei conducte din sala cazanelor se va închide robinetul de pe conducta principală din exteriorul clădirii şi se vor deschide ferestrele şi uşile pentru aerisirea intensă a sălii. zgurii şi cenuşii. amplasarea centralelor termice se face în conformitate cu prevederile studiului de alimentare cu căldură. În ansamblurile de clădiri de locuit. încredinţarea urmăririi funcţionării cazanelor unor persoane fără calitatea corespunzătoare.. c. În cazul alimentării locale cu căldură centralele termice se pot amplasa în interiorul unei clădiri. analizând şi posibilitatea de cooperare cu surse de căldură existente în zonă. În cazul folosirii combustibilului lichid sau gazos se urmăreşte amplasarea centralelor termice cât mai aproape de centrul de greutate al consumatorilor. Oprirea funcţionarii cazanelor se va face respectând ordinea de închidere a circuitelor. eventual. Poziţia ventilelor "închis" sau "deschis" trebuie marcată vizibil. centralele termice se prevăd. La amplasarea centralelor termice se ţine seama. defectarea unor aparate de control sau a dispozitivelor de siguranţă. şi anume: a. se închid robinetele de alimentare cu aer.6”. în clădiri independente sau alipite unora din clădirile alimentate.

Montarea cazanelor din instalaţii de apartament se. direct sub încăperi de locuit sau în care se desfăşoară o activitate sensibilă la zgomot. posturi trafo. dacă se utilizează gazele drept combustibil. în clădiri de spitale sau cu caracter spitalicesc. cu alte gospodării ca : staţii de hidrofor. staţii de pompare. laboratoare sau săli de gimnastică din clădiri pentru învăţământul elementar şi mediu. sub saloane de bolnavi şi sub săli de operaţii. Centralele termice înglobate în clădiri. sub săli aglomerate şi căi de evacuare ale sălilor aglomerate sub scene şi sub încăperi cu aglomerări de persoane.)exceptând porţiunile care nu ating această înălţime. în interiorul clădirilor înalte(peste 28 m. 62 . ori de câte ori este posibil. în mod obligatoriu. bine aerisite care nu sunt f'olosite drept camere de locuit sau cămări şi nu prezintă pericol de incendiu. centrale de aer comprimat. nu se amplasează: sub încăperi din categoria A sau B pericol de incendiu nici alipite acestora. sub săli de clase.Centralele termice se grupează. sub încăperile de zi şi dormitoarele colectivităţilor pentru copii de vârstă preşcolară. face în încăperi proprii. În clădiri civile se recomandă să nu se amplaseze centrale termice. trepidaţii sau exces de temperatură.

nu intrati in panica. balcoanele. birou. un radio si baterii utilizabile in caz de urgenta si de intreruperea alimentarii cu energie electrica etc. calcanele. apa si gaze si modul lor de manevrare. Daca va aflati inauntru ramaneti acolo. parapete. 63 . zvelte. spre a va feri de caderea unor lampi. toc de usa solid. • Explicati anticipat adultilor si minorilor ca in cazuri speciale se poate proceda la evacuarea cladirii dupa un seism puternic. care de obicei se pot prabusi in strada. geamuri. cornisele. apa de baut. Pastrati la indemana truse de scule adecvate. intr-un loc cunoscut. mai ales la etajele superioare si in locurile unde se aglomereaza de obicei. terasa si invelitoarea. tencuieli. tigle. conducand la accidente nedorite. linistiti-i si pe ceilalti. • Este util sa aveti depozitate grupat. ornamente. mobile suprapuse. pentru 3 zile. Daca va aflati in fata unei cladiri. batranii si femeile. cosuri. ACCIDENTARI SI RANIRI INTR-O SITUATIE DE CUTREMUR ? • Asigurati piesele de mobilier grele. placaje. caramizi. astfel incat la nevoie. departe de ferestre care se pot sparge. deoarece durata redusa a fazei seismice initiale va face ca faza puternica a miscarii sa surprinda grupurile de persoane pe scari. suprapuse si inalte intre ele. feriti-va de tencuieli. masa. inclusiv din imbinarea cu blocul alturat sau gardul de zid al vecinilor. o trusa de prim ajutor cu medicamente. protejati copiii. podul. stati inspre centrul cladirii. dar aceasta se va efectua in liniste. cornise. lanterne. acoperisul. strazilor sau la vecini. asupra aleilor inconjuratoare. • Verificati periodic tavanele. Nu va speriati de zgomotele din jur. • Asigurati usile dulapurilor cu inchizatori eficiente la oscilatii. ramaneti departe de aceasta. sigurantelor. ordonat. tencuieli ornamentale etc. Protejati-va sub o grinda. spre a nu le bloca prin deplasari. la seisme. sa puteti lua unele masuri minime de interventie de urgenta (inchidere/deschidere). obiecte. grinda solida. • Procedati similar fata de elementele care ar putea sa cada dinspre cladirea invecinata. jardiniere asupra intrarilor.REGULI DE BAZA PRIVIND PROTECTIA ANTISEISMICA IN CAZ DE CUTREMUR CE TREBUIE SA INTREPRINDETI ANTICIPAT PENTRU PREVENIREA UNOR AVARIERI. robinetelor generale si locale pentru electricitate. Preveniti tendintele de a se parasi locuinta etc. dupa seism. fara aglomerare si numai dupa verificarea cailor de iesire si a faptului ca pericolele (hazardurile) de afara nu sunt mai mari decat la ramanerea in interior. • Discutati cu toti membrii familiei despre procedura utilizata in caz de cutremur. si prin prindere de un perete. o rezerva speciala de alimente uscate si conserve. Consultati brosurile despre protectia antiseimica in diferite situatii. • Retineti locul de amplasare al comutatoarelor. in aglomeratie si panica. astfel incat vesela depozitata sa nu produca accidente. astfel incat la seisme sa nu cada caramizi. langa un perete structural rezistent. • Amplasati toate aparatele grele pe rotile astfel incat sa nu fie in vecinatatea iesirilor din incaperi sau coridoare. CE TREBUIE SA FACETI IN TIMPUL UNUI CUTREMUR PUTERNIC? Pastrati-va calmul.

evitand cladirile prea apropiate de strada. In lipsa unor astfel de posibilitati de a va mentine sub soc stabilitatea. iar cu antebratele pe lateral. obiecte sau elemente usoare de constructii cazute. Daca sunteti intr-un mijloc de transport in comun sau in tren. pana la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat. dupa caz. Acordati mai intai primul ajutor celor afectati de seism. etc. Daca va aflati intr-un loc public cu aglomerari de persoane (teatru. canal. in vederea eventualei evacuari dupa terminarea miscarii seismice si verificarea starii scarilor si a zonei de la iesire. Feriti-va de firele de curent electric cazute. linii electrice aeriene si stati inauntru. cu fata in jos: cu palmele impreunate va veti proteja capul (ceafa). Nu utilizati foc deschis pana nu ati verificat daca nu sunt scapari de gaze. pompieri. imbulzeala produce mai multe victime decat cutremurul. Ajutati-i pe cei raniti sau prinsi sub mobilier. ghemuit pe genunchi si coate. dar – daca puteti – deschideti usa spre exterior. opriti-va cat puteti de repede intr-un loc deschis. pentru a permite verificarea cladirii fara a lua cu dvs. spre a nu bloca circuitele necesare altor actiuni. chimicale varsate. Ascultati numai anunturile posturilor de radioteleviziune oficiale si recomandarile de actiune imediata ale organismelor in drept. masurile de protectie specifice locului dvs. Curatati caile de circulatie de cioburi sau substante toxice. biserica. in cazuri justificate. Nu fugiti pe usa. pasaje. In caz de avarii constatate. fata. sa se degajeze. de gaz. Conducatorul trebuie sa opreasca si sa deschida usile. Nu utilizati telefonul decat pentru apeluri la salvare. verificati vizual si starea constructiei in interior. dar nu este indicat sa va imbulziti la coborare sau sa spargeti ferestrele. Atentie! Nu miscati ranitii grav (daca nu sunt in pericol imediat de a fi raniti suplimentar din alte cauze). 64 . Nu folositi in acest scop chibrituri sau brichete. asigurandu-le imbracaminte si incaltaminte corespunzatoare sezonului. nu sariti pe fereastra. Daca sunteti intr-un atelier. iar daca a luat foc ceva. linistiti-i. dincolo de poduri. Evitati aglomeratia. pana se termina miscarea seismica. Daca seismul va surprinde in autoturism. stati pe locul dvs. sala de sedinte) nu alergati catre iesire. Nu alergati in strada sau pe strada. de la cateva ore la cateva zile. deplasati-va calm spre un loc deschis si sigur. nu alergati pe scari. Stati calm si linistiti-va vecinii de pe rand. CE TREBUIE SA FACETI DUPA UN CUTREMUR PUTERNIC? Nu plecati imediat din spatiul in care va aflati. interveniti imediat dupa ce a trecut socul puternic. lucruri inutile. batranilor. stadion. ajutati-i pe loc. sau organisme cu insarcinari oficiale. apa. Calmati persoanele speriate si in special copiii de varsta mai frageda. inchideti pe masura posibilitatilor alimentarea locala sau generala si anuntati imediat dupa aceea institutia de specialitate pentru interventie. alimente. cinematograf. Parasiti calm cladirea numai dupa seism. spre a preveni blocarea acesteia. bolnavilor. in vederea unei eventuale evacuari din cladire pentru o anume perioada. nu utilizati liftul. aplicati imediat. Verificati preliminar starea instalatiilor electrice. Ingrijiti-va de siguranta copiilor. in privinta interventiei post-seismice. Inchideti sursele de foc cat puteti de repede.Sprijiniti-va cu palmele pe podea sau tineti-va cu mainile de piciorul mesei sau tocul usii. va puteti proteja stand la podea langa un perete solid. spre a va asigura stabilitatea. de activitate. verificati mai intai scara si drumul spre iesire. feritiva de versantii de unde pot cadea roci sau de unde pot avea loc alunecari de teren.

sa faceti un mic plan de salvare. iar acestea au vitraj. saptamani sau luni. activitatea seismica se reduce. ascultati posturile de radio si televiziune. actionati fara panica pentru deblocare. batranilor. Nu ascultati sfaturile unor asa-zisi specialisti necunoscuti care apar ad-hoc. Evitati cladirile grav avariate. La evacuare dati prioritate celor raniti sau copiilor. poate reduce unele incertitudini in acest context si va poate servi de ghid in analiza vizuala a cladirii si decizia finala de evacuare sau revenire. etc. si nu din auzite. stadion. sa ii linistiti pe cei socati. sa nu permiteti reactii de panica. Evitati sa fiti confundat cu raufacatorii patrunsi in astfel de cladiri. dar fiti constient ca aceasta se petrece in mod natural. o vaza. receptionate direct de dvs. Deplasati-va intr-un loc deschis si sigur (parc. Dupa parasirea ordonata a cladirii cautati sa obtineti informatii corecte depsre intensitatea miscarii si efectele sale si verificati mai intai afara si apoi – cu precautii – si in interior. iar daca ati stabilit controlul verbal. este sa bateti la intervale regulate cu un obiect tare in conducte invecinate sau in peretii incintei. cu intensitati variabile. organizatiilor de interventie post-seismice. utilizand un scaun . Deblocarea caii de acces se poate incerca numai daca prin aceasta nu se inrautateste situatia (de exemplu prin miscarea daramaturilor sau mobilierului).). procedati cu calm la spargerea geamului si curatirea ramei si zonei de cioburi. un scaun (taburet) ori alt obiect protector (geanta. Numai intr-un numar redus de cazuri socul ulterior este mai puternic decat primul. inclusiv pentru evaluarea de catre specialisti a starii post-seismice a structurii cladirii si operatiunile de proiectare si executie a reparatiei sau consolidarii. Nu trebuie sa dati crezare zvonurilor privind eventualitatea unor replici seismice si urmarile lor. si ascultati recomandarile slavatorilor. intreprinse de organele in drept. carti groase. iar daca dvs. In zonele care pot fi afectate de cutremurele locale. ghiozdan.in lipsa acesteia. in vederea despagubirii prin sistemul de asigurari. preveniti ranirea provocata de caderea unor tencuieli.Pentru orice eventualitate. 65 . Daca nu reusiti. la analiza starii constructiilor. si la celelalte activitati. Daca la iesire intalniti usi blocate. de regula. In primul rand trebuie sa fiti calmi. etc la iesirea din cladire utilizand o casca de protectie sau . Experienta cutremurelor precedente a dovedit ca este util sa aveti cunostinte necesare supravietuirii pana la interventia echipelor de salvare in cazul unei situatii extreme in care. O varianta clasica de comunicare cu cei din afara. nu aglomerati zonele calamitate fara rost. Dati concursul dvs. cu exceptia unor cazuri de ajutor sau salvare ce trebuie intreprinse cu un minim de masuri de securitate si fara riscuri inutile. prin intepenirea usilor sau din alte cauze. utilizati doar informatiile si recomandarile transmise oficial. furnizati informatiile cerute si cereti prim-ajutor necesar. mobilier rasturnat sau intr-o incinta (spatiu) blocata.). dupa care. femeilor. de regula ziua. etc. fie in cateva ore. ati fi surprins sub niste daramaturi. se pot uneori produce seisme mai mici de-a lungul unei anumite perioada de timp dupa socul principal. fie peste zile. caramizi. sa acordati prim ajutor celor raniti. etc. Fiti pregatiti psihic si fizic pentru eventualitatea unor socuri ulterioare primei miscari seismice (replici). de exemplu. Prezenta unui specialist in structuri de rezistenta de a carui competenta nu va indoiti. care intotdeauna vor concentra personal specializat si aparate de ascultare ca sa identifice locurile cu persoane blocate. starea structurii si a altor elemente si obiecte care ar putea provoca raniri prin caderea lor. Informati-va cum trebuie sa procedati pentru inregistrarea in termeni legali a daunelor complete (structurale si nestructurale) produse de cutremur. sau alta persoana din grup are posibilitatea de miscare.

1940. variaza foarte mult. nu exista nici o corelatie intre vreme si cutremure. . Cutremurele se produc oricand de-a lungul celor 24 de ore ale unei zile: atat ziua. totodata. cat si noaptea. scule. ca este gresita acea parere conform careia in Vrancea se produce un cutremur puternic (magnitudine egala sau mai mare decat 7) la fiecare 30 de ani. APARATURA. vesela. si alte piese sau materiale de cazarmament si igienico-sanitare. corturi. Mai degraba se poate vorbi de anumite regularitati in aparitia cutremurelor dintr-o zona seismica. 1986. Aceeasi concluzie este valabila si pentru cutremurele dinainte de anul 1800. paturi.). purificare a apei si de bucatarie(masini de gatit. 1829. care poate avea orice lungime. etc. deoarece cutremurele se produc mult sub zonele afectate de vreme. interventie si conducere locala. 1894. 1893. cutremurele vrancene puternice din secolele 19 si 20 s-au produs in anii 1802.). atat dimineata cat si dupa amiaza.radiouri cu tranzistori pentru receptionarea posturilor centrale si locale. daca unitatea este inclusa intr-un plan local de interventie post-seismica si cazare temporara. Din insiruirea acestor ani se observa. radiotelefoane. De fapt. 1977. temporare.Nu va preocupati de durata pana la salvare. De exemplu.alimente conservate. In acest mod se explica durate extreme de rezistenta de sute de ore in conditii de blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile. datorita cresterii numarului de statii de inregistrare: in 1931 existau 350 statii seismice pe glob.materiale si obiecte de interventie (lanterne.radiouri pe unde ultrascurte pentru legatura cu organe de salvare.echipament de stocare. Distanta in timp intre doua cutremure succesive de magnitudini comparabile. anotimp si cutremure? Nu. inregistrate in tara noastra in 1977 si in mod similar in intreaga lume. spre deosebire de prezent cand sunt mai mult de 4000 statii fixe si un numar nedefinit de statii mobile. deoarece in astfel de conditii. de la centimetri pana la mii de kilometri. * Exista o periodicitate a aparitiei unor cutremure din aceeasi zona? Care este distanta in ani intre doua cutremure? Nu. crescand doar numarul cutremurelor mici cunoscute. Numarul cutremurelor mari.telefoane. *Este adevarat ca numarul de cutremure creste cu apropierea de anul 2000? Nu. de magnitudine peste 7. . -materiale sanitare de prim ajutor. desi timpul pare nesfarsit. filtrare. Multi cred ca unele cutremure au loc mai ales in anumite anotimpuri. corpul uman isi mobilizeaza resurse nebanuite pentru a trece peste o perioada critica. Explicatia este data de faptul ca in ultimii 20 de ani centrele seismologice din intreaga lume au putut localiza mult mai multe cutremure pe an decat in trecut. . . ECHIPAMENTE SI MATERIALE NECESARE In acest sens se pot mentiona: . RASPUNSURI CUTREMURE SCURTE LA INTREBARI FRECVENTE LEGATE DE * Exista vreo schema temporala de producere a cutremurelor? Nu. a ramas aproximativ constant de-a lungul timpului. *Ce este o falie? O falie este o zona ingusta de roca aflata intre doua blocuri. 66 . 1838. in stocuri pentru caz de urgenta. . etc. * Exista vreo legatura intre vreme.

Falii inverse – in care componenta verticala a deplasarii pe planul de falie este in sens invers fata de sensul de actiune al gravitatiei. 2. In casele moderne. aceste cutremure fiind insa produse de vulcan si nu cauzatoare de eruptie. Cutremurele pot aparea insa in zone unde se pregateste. *Ce se intampla cu o falie in timpul unui cutremur? Majoritatea cutremurelor se produc pe falii. In aceste case este mai sigura metoda prezentata mai sus. iar cele doua flancuri ale faliei se deplaseaza paralel cu directia de inclinare a faliei. Cu magnitudini asemanatoare mai sunt si alte cutremure *In timpul unui cutremur trebuie sa stam in dreptul usii? Da. *Putem prevedea un cutremur? Sunt cunoscute zonele cu o seismicitate mai mare. Dar acest comportament poate fi cauzat si de alti factori. In timpul unui cutremur. Suprafata faliei poate fi verticala. pisicile. sau are loc o eruptie vulcanica. pestii. Majoritatea faliilor sunt rezultatul miscarilor repetate de-a lungul unei perioade mari de timp. Directia de alunecare difera si ea. 67 . de adapostire sub o piesa de mobilier. ale curentilor magnetotelurici si a emisiei de radon. Cainii. Cutremurele tectonice si vulcanii sunt procese geologice complet diferite. Apar anomalii ale emisiei de camp acustic infrasonic. *Pot cutremurele sa produca vulcani? Nu. Specialistii optimisti considera ca se va ajunge sa se poata prezice cu precizie cutremurele puternice. *Apar anomalii inainte de un seism puternic? Da. orizontala sau oblica in raport cu suprafata Pamantului.Falia este o fractura in crusta Pamantului. De aceea este foarte greu de stiut carui factor i se datoreaza comportamentul schimbat al animalelor.“Dip-slip” – cutremurele se produc pe un plan de falie care face un unghi diferit de zero cu suprafata pamantului. caii. etc. In functie de tipul de alunecare pe falie cutremurele se impart in: 1.5 (circa 8. *Care este cel mai mare cutremur cunoscut? Cel mai mare cutremur cunoscut este cel din Chile. usile se pot balansa si va pot lovi. Falii de decrosare – in care cele doua flancuri ale faliei se deplaseaza orizontal unul fata de celalalt. Sunt cunoscute in lume cutremure inainte de care au fost detectate anomalii ale precursorilor seismici. dar doar daca locuiti in case mai vechi. In plus.“Strike-slip” – cutremurele se produc pe un plan de falie aproximativ vertical si roca de pe o parte aluneca orizontal pe langa cealalta. *Se schimba comportamentul animalelor inaintea unui cutremur? Da. din 22 mai 1960 cu magnitudinea moment egala cu 9. de caramida. de-a lungul careia rocile de pe o parte se pot deplasa fata de cele aflate pe cealalta parte. vitele. se comporta ciudat inaintea unui cutremur. *De cate tipuri sunt faliile? Sunt trei tipuri principale de falii: Falii normale – in care deplasarea pe planul de falie este gravitationala. a cladirilor personale si a locurilor de munca pentru intampinarea unui eventual cutremur major. serpii. Pagubele. distrugerile si pierderile de vieti omenesti pot fi insa prevazute si reduse prin pregatirea individuala a populatiei.5-8.7 magnitudine Gutenberg-Richter).. zonele unde sunt amplasate usile nu sunt mai puternice decat alte parti ale casei. *Pot fi prezise cutremurele? Exista doar incercari de predictie (extrem de putine reusite) si estimari probabilistice ale producerii unui cutremur major intr-o fereastra de timp data. roca de pe o parte a faliei aluneca in raport cu cealalta.

fără să se scoată din funcţiune întreaga instalaţie. Pe rezervorul de apă pentru incendiu se va fixa inscripţia "REZERVOR DE APĂ PENTRU INCENDIU". accesoriilor şi materialelor pentru stingerea incendiilor. consemnându-se într-un registru toate defecţiunile ivite şi remedierile efectuate. de asemenea. Pentru evitarea îngheţării apei în rezervoarele de apă pentru incendiu. cât şi încălzirea încăperilor în care sunt adăpostite pe timp de iarnă. bioxid de carbon etc. vor fi întreţinute în bună stare de funcţionare. în timpul iernii se va proceda la recircularea apei la rezervoare. vor fi protejate împotriva îngheţului. având asigurate atât alimentarea continuă cu energie sau carburanţi. bazine descoperite. materiale şi dispozitive. Este interzisă utilizarea în alte scopuri a instalaţiilor. controlându-se în permanenţă această recirculare. în caz de incendiu. lacuri. Sursele şi reţelele de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor trebuie astfel întreţinute şi exploatate. 68 . hidranţi etc.INSTALATIILE SI MIJLOACELE DE STINGERE A INCENDIILOR Toate instalaţiile fixe. Apa folosită pentru stingerea incendiilor trebuie să conţină produse combustibile. asigurându-se în mod permanent debitele şi presiunile necesare pentru stingere şi dotare corespunzătoare cu accesorii de intervenţie. Este interzis a se face modificări în construcţia instalaţiilor de către persoane necalificate şi fără acordul proiectantului.) din apropierea unităţilor se vor amenaja rampe pentru alimentarea maşinilor şi utilajelor de stins incendii. . iazuri. care se păstrează în rezervoare şi castele de apă. conform anexei 2 din partea a II-a. precum şi cu posibilităţi de racordare a maşinilor de intervenţie pentru stingerea incendiilor. Utilajele şi materialele din dotarea serviciului de pompieri civili vor fi menţinute permanent în bună stare de folosire şi vor fi echipate cu accesoriile necesare. mijloacelor. Întreţinerea şi repararea instalaţiilor speciale de stingere a incendiilor se vor face de către echipele de revizie specializate. nu va fi utilizată în alte scopuri. În apropierea acestor instalaţii nu se vor monta conductoare sau cabluri electrice care vin în contact cu conductele de apă. În timpul iernii. în vederea controlării permanente a existenţei rezervei de apă pentru incendii. ca guri de apă. semifixe sau mobile pentru stingerea incendiilor cu apă. care conţin apă şi sunt expuse îngheţului în timpul iernii şi care nu sunt prevăzute cu posibilitate de încălzire cu abur sau cu apă caldă. vor fi menţinute în perfectă stare de funcţionare. Elementele instalaţiilor de apă de incendiu. utilajelor.). Ele Rezerva intangibilă de apă pentru stingerea incendiilor. iar reviziile şi eventualele reparaţii să se poată face cu uşurinţă şi în cel mai scurt timp. Aceste rezervoare şi castele de apă trebuie să fie prevăzute cu indicatoare de nivel. încât să fie ferite de îngheţ. motoare cu ardere internă etc.. iazuri etc. La sursele naturale de apă (râuri. ele trebuie menţinute în stare bună de funcţionare. la punctele de alimentare cu apă din râuri. care vor face verificări periodice pe baza unui grafic stabilit. spumă. lacuri.. Pompele şi hidrofoarele instalaţiilor de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor precum şi agregatele de acţionare (electromotoare. Căminele în care sunt montate robinetele de închidere de la instalaţiile de apă vor fi protejate. se vor amenaja copci. Pe conductele instalaţiilor de stingere a incendiilor nu se vor suspenda sau rezema diverse obiecte. cu materiale izolatoare termice.

indiferent de ariile construite şi numărul de niveluri. în depozite comerciale sau industriale. sociale şi de producţie sau depozitare subterane. cu aria desfăşurată mai mare de 600 m. precum şi depozite cu stive înalte (peste 4 m înălţime).două jeturi: în încăperi sau grupuri de încăperi industriale ce comunică prin goluri neprotejate atunci când acestea se încadrează în categoriile A.Se vor întocmi instrucţiuni cu privire la modul de funcţionare.. conducte etc. Dacă se va constata la manometre o pierdere de presiune în timpul efectuării probei. Se va verifica în fiecare săptămână modul de funcţionare pompelor care refulează apa de incendiu în reţele. pentru stingerea incendiilor. materialelor etc. cu aria construită de cel puţin 600 m. utilizare şi întreţinere a instalaţiilor.un jet. enumerarea de mai sus fiind minimală. se vor lua măsuri de remediere a cauzelor care au provocat pierderea de presiune respectivă. administrative şi sociale. indiferent de arie şi număr de niveluri. construcţii de producţie sau depozitare din categoriile A. . precum şi construcţii cu săli aglomerate. se asigură. B sau C de pericol de incendiu. e. d. astfel încât distanţele de la marginea carosabilă până la sursa de alimentare cu apă să fie de maximum 2 m. la: a. c. prin ridicarea presiunii în sistem la presiunea necesară. Pentru accesul la bazine şi la rezervoare a maşinilor de intervenţie la stingerea incendiilor trebuie să se asigure drumuri şi platforme de acces. construcţii sau spaţii publice. b. Ele vor fi cunoscute de către personalul de întreţinere al instalaţiei. HIDRANTI DE INCENDIU Echiparea cu hidranţi de incendiu interiori a construcţiilor compartimentelor de incendiu şi a spaţiilor. vor fi golite de soluţie şi spălate cu apă imediat după întrebuinţare. Se va face trimestrial verificarea substanţelor chimice destinate stingerii incendiilor. 69 . de combustibilitatea şi valoarea construcţiei şi a bunurilor. construcţii publice. Amplasarea hidranţilor interiori se face astfel încât fiecare punct din interiorul încăperilor să fie protejat de cel puţin: . aparatelor. investitorii pot stabili necesitatea echipării şi în alte cazuri. în celelalte încăperi. încadrate conform legislaţiei în vigoare. la săli spectacole (numai în sală. potrivit scenariilor de siguranţă la foc elaborate. ca şi a conductelor respective. scenă. cu arii construite de minimum 600 m. În funcţie de categoriile de pericol sau riscurile de incendiu.p..c.p. parcaje sau garaje subterane pentru mai mult de 20 autoturisme şi cele supraterane închise cu mai mult de două niveluri. administrative. în magazine sau expoziţii cu exponate combustibile. prin care se transportă soluţii spumogene corozive. Conductele instalaţiilor fixe de stins incendii. Păstrarea substanţelor chimice pentru stingerea incendiilor se va face în condiţii care să nu permită alterarea lor.p. B sau C de pericol de incendiu şi au un volum de peste 1000 m. clădiri înalte şi foarte înalte. pe secţii şi instalaţii tehnologice. şi mai mult de 4 niveluri.. luându-se măsuri de înlocuire a celor alterate. În cazul în care se constată anumite defecţiuni la pompe. manometre. depozite şi atelierele anexe). se vor lua măsuri pentru repararea lor. după caz. din dotarea unităţii. inclusiv în cele prevăzute cu instalaţie automată de stingere. în clădirile civile cu înălţimi mai mari de 45 m.. În instrucţiuni se va include şi schema de funcţionare a diverselor instalaţii de intervenţie în caz de incendiu. construcţiile închise din categoriile de importanţă excepţională deosebită (A şi B ). f.

pulverizat sau mixt. ţevi simple prevăzute cu ajutaj pulverizator. c) grupuri de clădiri cu maximum 5000 locuitori. d) colonii de cazare temporară pentru maximum 1000 locuri. b) depozite de material lemnos situate în afara incintelor industriale sau a centrelor populate care necesită pentru stingerea din exterior un debit de apă de maxim 35 1/sec.. parcaje sau garaje. Alimentarea cu apă prin reţelele de hidranţi se poate face prin unul din următoarele sisteme: 70 . d) construcţii subterane civile. Alimentarea cu apă a reţelelor hidranţi exteriori se face din gospodăriile proprii de apă alcătuite şi dimensionate corespunzător pentru: a) construcţii închise de importanţă excepţională şi deosebite (A şi B). D şi pericol de incendiu.Aceste jeturi trebuie obţinute din hidranţi situaţi pe acelaşi palier şi în acelaşi compartiment de incendiu. Presiunea minimă la ţeava de refulare – în cazul utilizării dispozitivelor de pulverizare şi a ţevilor de refulare universale – va fi minimum 2. indiferent de volum.. de producţie. depozitare. g) depozite cu stive înalte.c. Reţelele interioare de hidranţi. mobilier sau utilaje. iar cutiile hidranţilor trebuie să se deschidă uşor. Alimentarea hidranţilor exteriori se face din reţelele de distribuţie a apei a localităţilor când se asigură permanent debitele şi presiunile necesare pe timpul normat de funcţionare al instalaţiei. având timpul teoretic de funcţionare de 60 minute şi mai mare. cu o lungime de maximum 20 m şi. cu dispozitive de refulare a apei sub formă de jet compact. cu suprafaţa incintei mai mică de 20 ha şi care necesită pentru stingerea din exterior un debit de apă de cel mult 20 l/sec. se prevăd cu racorduri fixe. Persoanele care lucrează în secţiile prevăzute cu hidranţi interiori trebuie să cunoască poziţia şi modul de folosire a acestora. Dispozitivele de refulare a apei pot fi: ţevi de refulare simple. după necesităţi. flexibil. Accesul la hidranţi nu va fi blocat cu materiale. ţevi de refulare universale. e) construcţii de producţie sau depozitare cu volum mai mare de 5000 mc. c) clădiri înalte. . amplasate în exteriorul clădirilor pentru alimentarea de la pompele mobile de incendiu.5 bari. f) depozite deschise pentru materiale sau substanţe combustibile cu aria mai mare de 2000 m. b) construcţii şi ansambluri de construcţii civile cu mai mult de două niveluri şi volum construit mai mare de 5000 m. Se admite asigurarea cu apă direct din bazine. rezervoarele şi alte surse naturale cu ajutorul pompelor mobile de stins incendii (autopompe sau motopompe) din dotarea serviciului propriu de pompieri pentru: a) construcţii şi instalaţii industriale din categoriile C.p. Hidranţii interiori de incendiu se echipează cu furtun tip C ( O 50 mm) flexibil sau tip B. Reţelele interioare care servesc mai mult de 8 hidranţi pe nivel se proiectează inelare sau cu circuitul închis cu ajutorul a două racorduri la reţeaua exterioară. foarte înalte şi construcţii cu săli aglomerate.Hidranţii interiori amplasaţi în locurile unde se desfăşoară activităţi la lumină artificială şi pe timp de noapte se vor marca prin iluminat de siguranţă.

Amplasamentul hidranţilor exteriori va fi marcat prin indicatoare. conform STAS 297/2. luându-se măsuri de reparare sau înlocuire a celor defecte. chei pentru hidranţi şi hidranţi portativi tip B Aceste materiale vor fi păstrate în cutii fixate pe stâlpi lângă hidranţi. se va proceda la desfundarea orificiului de golire. pe pereţii construcţiilor sau pe cărucioare mobile adăpostite de intemperii. Hidranţii exteriori vor fi dotaţi complet cu accesorii şi materiale necesare. considerând raza de acţiune a hidranţilor în raport cu lungimea furtunului: a. Înainte de începerea perioadei de îngheţ se va controla şi asigura buna funcţionare a robinetului interior şi a orificiului de golire de la baza hidrantului. pentru asigurarea în permanenţă a debitului de apă şi a presiunii necesare la stingerea incendiilor. Hidranţii trebuie să fie vopsiţi în culoare roşie şi feriţi de lovituri. ţevi de refulare tip B. Hidranţii reţelelor de înaltă presiune vor fi dotaţi cu furtun B în role de 20 m. În cazul în care golirea hidrantului nu se produce după închiderea robinetului său.stingerea incendiilor de materiale combustibile. maximum 120 m la reţelele la care presiunea asigură lucrul direct de la hidranţi. INSTALATII DE STINGERE CU APA PULVERIZATA Instalaţiile de apă pulverizată se prevăd pentru: . se va scoate din circuit un număr cât mai mic de hidranţi de incendiu. reţele la care presiunea disponibilă la hidranţii exteriori nu poate asigura stingerea directă pentru intervenţie folosindu-se pompe mobile. Capacele şi flanşele hidranţilor vor fi gresate cu regularitate. când este necesară închiderea acestor vane. de la partea inferioară a hidrantului. în funcţie de ipotezele de stingere stabilite. Hidranţii se amplasează la o distanţă de minimum 5 m de zidul clădirilor pe care le deservesc şi la 15 m de obiectele care radiază intens căldură în caz de incendiu. 150 m în cazul folosirii motopompelor şi 200 m în cazul folosirii autopompelor. textile. b. Hidranţii exteriori se vor păstra în stare de curăţenie. din cauza efectului coroziv al acestei soluţii. fiind goliţi de apă după întrebuinţare. Este interzisă menţinerea apei în aceşti hidranţi. 71 . La aceste reţele presiunea nu trebuie să fie mai mică de 0. iar locul din jurul lor trebuie să fie liber pentru a fi accesibil în caz de nevoie.a. Hidranţii exteriori trebuie să permită servirea tuturor punctelor sau obiectelor ce trebuie protejate. Reţelele de conducte prin care sunt alimentaţi cu apă hidranţii interiori şi exteriori vor fi menţinute în permanenţă pline cu apă la presiunea de regim a reţelei de apă pentru incendiu. Filetul trebuie să păsuiască etanş. iar pe timp friguros se vor proteja împotriva îngheţului. materiale plastice). solide (lemn. Periodic se va face verificarea modului de funcţionare a robinetelor de închidere şi de golire a hidranţilor exteriori. În caz de avarii. Nu este permisă folosirea soluţiei de apă sărată pentru a împiedica îngheţul la hidrant. mai ales în timp de iarnă. hârtie. b. precum şi la eliminarea cauzei care a produs înfundarea orificiului de golire respectiv. reţele la care presiunea poate asigura intervenţia la stingere direct de la hidranţi la debitele de calcul.7 bari. cu racorduri şi garnituri de asamblare. Vanele (robinetele) de pe conductele care alimentează hidranţii de incendiu vor fi sigilate în poziţie deschisă.

constând în principal din: a. pietriş etc. Încărcătura stingătoarelor se verifică periodic. Vanele instalaţiilor vor fi sigilate în poziţie normală de funcţionare prevăzută în schemă. corodate. amplasate în locuri vizibile. . Pe vane trebuie să fie marcat clar sensul în care ele deschid. În cazul în care sigiliul este rupt. privind organizarea. Controlul va fi planificat şi executat riguros. Nisipul destinat pentru stingerea incendiilor trebuie să nu fie umed sau să nu conţină materiale cu dimensiuni mari (balast. Se interzice utilizarea unor stingătoare deteriorate. recipiente pentru lichide combustibile cu temperatură de inflamabilitate a vaporilor mai mare de 60 0 C şi gaze inflamabile etc. vana trebuie să fie controlată şi sigilată în poziţie normală. conform instrucţiunilor fabricantului. precum şi cu încărcătură necorespunzătoare. 72 . desemnarea cadrelor tehnice sau a specialiştilor cu atribuţii de coordonare. care să cunoască întregul sistem.protejarea obiectelor(structuri şi echipamente ale instalaţiilor tehnologice. cine a executat-o şi tipul încărcăturii. Stingătoarele şi rezervoarele cu apă trebuie ferite de îngheţ. defecţiunile curente să fie în măsură a stabili fără întârziere cauza acestora. Substanţele pulverulente din stingătoare nu trebuie să fie întărite. târnăcoape. prelate ignifugate sau din azbest. control şi constatare a încălcării legii în domeniul apărării împotriva incendiilor şi stabilirea sarcinilor concrete ce le revin astfel încât să fie îndeplinite obligaţiile prevăzute de lege pentru organele de conducere. iar ventilele acestora sigilate. vase cu apă. luând.. Lăzile cu nisip se vor acoperi cu capace. uşor accesibile. ORGANIZAREA APARARII IMPOTRIVA INCENDIILOR Organizarea apărării împotriva incendiilor în societatile comerciale se realizează printr-un ansamblu de măsuri tehnico-organizatorice. dotarea. Instalaţiile de stingere a incendiilor cu apă pulverizată şi echipamentele aferente trebuie controlate de către persoane desemnate de conducerea unităţii. constatările respective şi măsurile luate consemnându-se în scris în evidenţele destinate verificărilor profilactice. căngi. Buteliile cu gaze inerte comprimate trebuie să fie încărcate în permanenţă şi bine închise. Se interzice amplasarea mijloacelor de stingere a incendiilor în locuri în care pot fi cuprinse de incendiu imediat după izbucnirea acestuia. La vanele subterane acest semn trebuie marcat în căminul vizitare sau pe placa indicatoare. în consecinţă. trebuie prevăzute scări de acces. încadrarea şi instruirea specifică. Pe ele sau pe etichete se marchează data verificării. Toate vanele trebuie să fie numerotate pentru identificare şi pentru facilitarea inspectării şi marcate cu indicarea tronsonului sau a instalaţiei pe care o deservesc.). Vanele instalaţiilor trebuie să fie accesibile în orice moment. la îndemâna personalului care le foloseşte şi ferite de intemperii şi de alţi factori distructivi.prevenirea formării unor amestecuri explozive în spaţii închise sau spaţii deschise. cu supapa spartă.) împotriva radiaţiei termice emise de un incendiu învecinat.) trebuie să fie în stare permanentă utilizare. fără supapă de siguranţă. lăzi cu nisip. lopeţi. măsuri de remediere. MIJLOACE DE STINGERE Mijloacele de stingere a incendiilor (stingătoare. Pentru sigilare se va folosi sârmă subţire. etc. Dacă vanele sunt montate la înălţime.

să cunoască şi să aplice întocmai instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor specifice locului de activitate şi după caz. aparatelor şi echipamentelor aferente activităţii. • să reactualizeze dispoziţiile date. c. utilizatorilor şi a oricărei persoane implicate. după caz. pe toată durata desfăşurării activităţilor didactice. Să respecte instrucţiunile de lucru privind utilizarea substanţelor şi materialelor periculoase. • să justifice autorităţilor abilitate. ori de câte ori apar modificări de natură să înrăutăţească siguranţa la foc. asigurarea mijloacelor financiare necesare desfăşurării activităţii Pentru organizarea şi desfăşurarea activităţii privind apărarea împotriva incendiilor conducătorul unitatii este obligat : • să stabilească prin dispoziţii scrise responsabilităţile şi modul de organizare privind apărarea împotriva incendiilor în unitatea pe care o conduce. • alertarea forţelor de intervenţie proprii. maşinilor. a regulilor şi măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor specifice activităţllor curente. d. atribuţiile stabilite prin planurile de intervenţie în caz de incendiu. potrivit normelor şi reglementărilor tehnice Angajatii Angajatii trebuie să participe la activităţile de pregătire teoretică şi practică. • alertarea forţelor cu care cooperează. • alertarea pompierilor militari. Să informeze imediat şefii nemijlociţi sau persoanele cu atribuţii de conducere şi supraveghere a măsurilor de apărare împotriva incendiilor. • evacuarea şi salvarea persoanelor şi a bunurilor materiale. a alimentării cu electricitate. • să aducă la cunostinţa salariaţilor. instruirea periodică a salariaţilor privind cunoaşterea şi respectarea instrucţiunilor de lucru. utilajelor.b. precum şi a tehnologiilor. 73 . e. • executarea intervenţiei de stingere. că măsurile de apărare împotriva incendiilor asigurate sunt corelate cu natura şi nivelul riscurilor de incendiu. cu precizarea nominală a sarcinilor ce revin membrilor acestora în legatură cu: • alarmarea şi anunţarea incendiilor. organizarea echipelor de intervenţie în caz de incendiu. precum şi asupra defecţiunilor şi avariilor tehnice care pot constitui cauze potenţiale de incendiu. instalaţiilor. despre defecţiunile sesizate la mijloacele tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor din dotarea locurilor de munca. dotarea şi echiparea locurilor de muncă cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor şi menţinerea acestora în stare de funcţionare la parametrii proiectaţi. gaze sau energie termică aferente şi de punere în funcţiune a instalaţiilor de prevenire şi stingere a incendiilor. a dispoziţiilor reactualizate. • efectuarea operaţiilor şi manevrelor de acţionare a funcţionării sau întreruperii. precum şi a celor care trebuie respectate pe timpul executării lucrărilor periculoase.

dacă este nevoie utilizaţi şi mijloacele individuale de protecţie.La serviciu sau în locurile publice folosiţi pentru adăpostire locurile specificate mai sus din zona în care v-a surprins mişcarea seismică.dacă este timp. .Nu părăsiţi locuinţa.la părăsirea locuinţei întrerupeţi alimentarea cu electricitate. .Pe timpul mişcării seismice mijloacele de transport trebuie oprite. . . . la ordinul organelor de protecţie civilă părăsiţi zona de pericol sau executaţi evacuarea temporară. toc de uşă solid.Dacă aveţi timp întrerupeţi alimentarea cu apă. -Dupa cutremur trebuie sa: • Nu parasiti imediat locuinta .nu luaţi din locuinţă decât lucrurile strict necesare şi obiecte de valoare pentru a vă evacua în timp util. gaze. gaze. Nu folosiţi ascensorul. electricitate.înştiinţaţi şi vecinii despre pericol. Puteţi fi surprinşi într-un loc (hol. . . Asigurati-va ca o puteti face fara sa va accidentati • Verificati daca nu sunt scurgeri de apa sau gaze si daca alimentarea cu energie a fost intrerupta • Daca s-a produs un incendiu incercati sa-l stingeti sau sa-l localizati • Daca sunteti surprinsi intre daramaturi sau in incinte blocate asteptati cu calm. . . etc. 74 . ..În afara clădirilor rămâneţi departe de acestea. .REGULI DE COMPORTARE LA DEZASTRE ÎN CAZ DE CUTREMUR: În momentul producerii mişcării seismice fiţi calmi şi acţionaţi imediat. Nu le părăsiţi. scări) unde vă puteţi accidenta. împreună în locuri stabilite din timp: grindă. Când aţi recepţionat semnalul de ALARMĂ CHIMICĂ: . dinainte stabilite. .adăpostiţi-vă (izolaţi-vă) în locul stabilit şi etanşaţi-l complet. .părăsiţi locuinţa şi îndreptaţi-vă către locurile lipsite de pericol. .sunetul sirenelor electrice care durează două minute şi se întrerupe de 5 ori . bunuri şi animale.Adăpostiţi-vă.dacă aţi fost surprinşi de inundaţie. urcaţi-vă către părţile superioare ale locuinţei sau pe acoperiş. apă.acordaţi ajutor copiilor şi bătrânilor .aplicaţi măsurile de protecţie pentru locul de adăpostire.evacuaţi şi animalele din gospodărie sau pe cele din fermele zootehnice în afara zonei de pericol. ÎN CAZ DE INUNDAŢII SAU RUPERII BARAJELOR HIDROTEHNICE: La recepţionarea semnalului de alarmă la dezastre (sunetul sirenelor electrice care se întrerupe de 2 ori într-un interval de 2 minute): . cu rabdare interventia formatiunilor de protectie civila • sa acordati atentie asigurarii unor conditii minime de igiena personala si colectiva pentru a elimina declansarea unor epidemii -Revenirea la locuinta avariata se face cu avizul specialistilor -Participati daca e posibil la actiunile de localizare si inlaturare a urmarilor cutremurului ÎN CAZ DE ACCIDENT CHIMIC: Veţi recepţiona semnalul de alarmare la accident chimic .când este necesar. . Nu alergaţi. birou sau masă rezistentă.

. iradiind sau contaminand in acest fel populatia si mediul inconjurator peste limitele maxime admisibile.măsuri de protecţie la: animale. . 75 . lovirea şi mişcarea muniţiilor găsite în pământ sau la suprafaţă. transportul şi introducerea muniţiilor în diferite încăperi.cunoaşterea măsurilor de protecţie ce urmează a fi realizate. apă. proiectile etc. In acest fel puteti receptiona comunicatele Protectiei Civile LA GĂSIREA MUNIŢIILOR NEEXPLODATE: Dacă găsiţi pe teritoriul localităţii muniţii rămase neexplodate din timpul războiului vă sunt interzise: atingerea. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă – Telefon 112 . . ANUNŢAŢI DE URGENŢĂ: Poliţia. . timp de 2 minute Cand receptionati acest semnal: -instiintati familia si vecinii despre pericol -aplicati masuri de protectie stabilite -realizati rezerva de apa si alimente -adapostiti-va (izolati-va) in locul stabilit si etansati-l complet -daca este nevoie utilizati si mijloace individuale de protectie -cand este necesar la comunicarea Protectiei Civile parasiti zona de pericol sau executati evacuarea in conditiile stabilite -nu parasiti locul de adapostire decat la recomandarea Protectiei Civile -respectarea restrictiilor de consum si de circulatie in zona de risc -tineti radioreceptorul deschis.respectarea restricţiilor de consum şi circulaţie în zona de risc.cunoaşterea riscului nuclear în zonă şi sursa de pericol nuclear. joaca copiilor cu diferite muniţii (grenade. lemn. cartuşe. . Radiatiile radioactive : -au capacitate variabila de penetrare in mediu si organism -nu sunt sesizate de catre organelle de simt -actioneaza asupra organismului prin iradiere externa.stabilirea şi amenajarea locului de adăpostire şi izolare. . liniştiţi-i pe cei din jur. Semnalul de alarma privind contaminarea radioactive prezinta o serie de 5 semnale de sirena emise la intervale regulate. pamant. cereale furaje. Principalele surse de risc nuclear sunt:centralele nucleare electrice. depozite de alimente.asigurarea mijloacelor de protecţie individuală pentru toată familia. reactoarele si unele instalatii nucleare din institutele de cercetare stiintifica. unele categorii de sateliti artificiali care folosesc reactoare nucleare pentru asigurarea energiei necesare. Prin radio se transmit informatii despre evolutia pericolului radioactiv.asigurarea unei rezerve de apă şi alimente pentru 1-2 zile. ridicarea . . Primăria. .asigurarea unui receptor portabil.acţionaţi cu calm.cunoaşterea condiţiilor şi locurilor unde se execută evacuarea. ÎN CAZ DE ACCIDENT NUCLEAR SAU URGENŢĂ RADIOLOGICĂ: Accidentul nuclear reprezinta o raspandire necontrolata a unor cantitati apreciabile de substante radioactive in afara incintei unei instalatii nucleare sau a amplasamentului acesteia. etc. beton. etc. .la găsirea muniţiilor rămase neexplodate sau a unor obiecte ce vi se par suspecte. demontarea unor elemente componente ale acestora. iradiere interna atunci cand s-a ingerat aer sau apa si alimente contaminate radioactive -puterea lor este diminuata de anumite obstacole: otel.asigurarea unei truse medicale de prim ajutor în care să se includă obligatoriu şi iodura de potasiu. introducerea muniţiilor în foc. Înainte de producere se impune rezolvarea unor măsuri de protecţie: .. .

.Acţionaţi energic pentru salvarea copiilor şi bătrânilor.ÎN CAZ DE INCENDII: . Dacă nu aveţi nici un fel de cutie. termică.Încercaţi să fiţi calmi.nu deschideţi ferestrele: oxigenul întreţine arderea şi astfel focul se extinde.hârtie. Raportaţi incidentul poliţiei locale la telefon 112. atunci ACOPERIŢI plicul sau pachetul cu un material (haine. 6. 2. 3. . PĂRĂSIŢI camera şi ÎNCHIDEŢI uşa sau zona respectivă pentru a evita pătrunderea altor persoane (nu permiteţi apropierea altor persoane). .nu folosiţi apă pentru stingerea panourilor electrice sau a cablurilor electrice. 4. . . 5. RESPECTÂND REGULILE DE PROTECŢIE CIVILĂ CONTRIBUIŢI LA SALVAREA VIEŢILOR OMENEŞTI! CE ESTE 112 76 . SPĂLAŢI-VĂ mâinile cu apă şi săpun pentru a preveni împrăştierea pudrei pe corpul dumneavoastră. să nu intraţi în panică. Puneţi plicul sau pachetul într-o pungă de plastic (sac) sau alt tip de cutie. sac de orice fel) şi nu-l descoperiţi. . ÎN CAZUL AMENINŢĂRILOR CU SUBSTANŢE PERICULOASE: 1.deconectaţi sursele de energie electrică.acţionaţi pentru stingerea incendiilor. pentru a evita scurgeri ale conţinutului. Nu scuturaţi sau goliţi conţinutul nici unui plic sau pachet suspect.anunţaţi pompierii militari la telefon 112.

• Tulburarea grava a ordinii si linistii publice. 77 . • Talharie. • Surpari de teren. apelabil gratuit de la terminalele conectate in retelele de telefonie fixa. • Electrocutari. in toate retelele de telefonie. accidente. • Accident grav la metrou. • Accident feroviar. Sistemul 112 functioneaza la nivelul intregii tari. proprietatea si mediul. • Caderi de la inaltime. • Atentat. mobila sau alte sisteme. • Furturi. • Evadari. Pompieri. 112 este numarul unic pentru apeluri de urgenta pentru toate statele Uniunii Europene. • Explozii. • Accident de circulatie soldat cu victime sau cu persoane blocate in autovehicule. Exemple de situatii de urgenta : • Omor. • Atac armat. 112. • Dezertari. • Accident de aviatie. 112 IN EUROPA Potrivit Directivei 98/10/EC (ONP: prevederi pentru retele telefonice deschise si serviciul universal in telecomunicatii). • Trafic si consum de droguri. • Inundatii. urmand ca pentru inceput acesta sa fie introdus in paralel cu cele deja existente. Ambulanta) in timpul unei situatii de urgenta. 112 IN ROMANIA Pentru prima data in Romania este reglementata unitar introducerea numarului european pentru apeluri de urgenta. dezastre si alte evenimente care implica interventia rapida a serviciilor specializate Functionarea sistemului de apeluri de urgenta 112 este o necesitate fireasca pentru o tara civilizata care intelege sa-si protejeze cit mai bine cetatenii. • Incendii. dar este si un obiectiv sustinut de toti actorii de pe piata comunicatiilor din Romania. Ambulanta) in timpul unei situatii de urgenta. a sistemului tehnic si organizational al receptionarii si transmiterii apelurilor de urgenta referitoare la incendii. fixe sau mobile. Pompierilor si Salvarii pentru a salva viata .Apelarea numarului 112 reprezinta o cale rapida de a comunica cu dispeceratele de urgenta (Politie. Se consideră o SITUATIE DE URGENTA atunci când se impune interventia Politiei. • Probleme medicale grave. la care se raspunde in mai multe limbi de circulatie internationala.Apelarea numarului 112 reprezinta o cale rapida de a comunica cu dispeceratele locale de urgenta (Politie. urgente medicale. Pompieri.

. . .A. având la dispozitie aplicatia AVL (Localizare Automata a Vehiculelor). . Abonatii care apeleaza 112 nu platesc sume suplimentare la factura telefonica Daca sunati la 112 trebuie sa anuntati: . proprietatii. si Canada.se determina numele si adresa abonatului postului telefonic prin cautare automata in baza de date (la fel se procedeaza si in tarile Uniunii Europene.un cetatean apeleaza 112 pentru a semnala un accident de circulatie grav.Unde va aflati.Unde este urgenta.Ce urgenta aveti.mijloace de interventie. mediului CUM FUNCTIONEAZA 112 Centrele de preluare a apelurilor de urgenta dispun de o baza de date care ii ajuta pe operatorii de la 112 sa localizeze apelul. .Cum va numiti.U.sistemul identifica numarul de telefon al persoanei care a semnalat cazul. Operatorul evalueaza urgenta apelantului in functie de informatiile primite si transmite aceste informatii la agentia/agentiile de urgenta abilitate in rezolvarea cazului respectiv. datele preliminare ale cazului sunt transmise simultan. soldat cu victime omenesti . ALI identificarea automata a locatiei: pe monitorul operatorului apar adresa apelantului. Ei sunt instruiti pentru a asista apelantii in cazuri de urgenta si a-i ajuta in cel mai scurt timp posibil. Ambulantei si Pompierilor.operatorul cere apelantului date despre natura cazului.De la ce numar de telefon sunati. Numarul de urgenta 112 este gratuit si poate fi apelat din orice retea de telefonie fixa sau mobila.Personalul Centrelor de preluare a apelurilor de urgenta 112 este compus din profesionisti care raspund la apelurile de urgenta 24 din 24 de ore. Daca este nevoie de interventia tuturor agentiilor. locul de unde acesta suna si o serie de informatii suplimentare necesare pentru a exploata toate resursele in vederea gasirii solutiei optime pentru a ajunge in timp util la locul incidentului. in functie de natura cazului (aceasta operatiune se realizeaza in 2-3 secunde). Modalitarea de procesare a unui caz: . . S. . Apelul la 112 este universal si gratuit.dispecerii stabilesc rapid mijloacele de interventie care participa la solutionarea cazu-lui.pe harta se afiseaza conexiunea caz . incidentul produs si resursele de interventie cele mai apropiate. fiind o masura necesara pentru aflarea veridicitatii apelului). in maximum 2-3 secunde. Serviciul de Urgenta 112 are ca obiectiv salvarea:vietii. benefic pentru turisti si oameni de afaceri straini aflati pe teritoriul României. .se transmit toate datele la dispeceratele Politiei. Convorbirile efectuate in sistemul 112 sunt inregistrate Determinarea automata a numarului si locatiei urgentelor permite identificarea apelurilor false si/sau injurioase. 112 este numar comun cu Uniunea Europeana. . 78 . Acest lucru este posibil cu ajutorul a doi indici de identificare: ANI identificarea automata a numarului de telefon: pe monitorul operatorului apare numarul postului telefonic de unde apelantul suna. .

Este foarte important sa va concentrati asupra a ceea ce urmeaza sa solicitati si sa raspundeti corect la intrebarile puse de operatoare. insa ATENTIE. puteti apela accidental la 112 si sa nu stiti. .Intrebativa: Ce trebuie sa fac?. STINGATOR PORTATIV CU BIOXID DE CARBON ( ZAPADA CARBONICA ) 79 . puteti preveni o crima sau o infractiune si puteti contribui la prinderea un criminal sau infractor. sistemul 112 are capacitatea de a determina automat numarul si locatia dumneavoastra! -parintii trebuie sa ii invete pe copii sa foloseasca telefonul mobil pentru a suna. . fiti calmi. Trebuie sa evitati cu orice pret panica pentru a putea face fata situatiei in mod inteligent. CUM FOLOSIM TELEFONUL MOBIL -telefonul dumneavoastra mobil poate fi setat sa apeleze 112 apasand doar pe o tasta. Raspundeti corect la intrebarile operatoarei si dati amanunte despre locatia exacta a urgentei (puncte de reper).folositi telefonul cu grija. adunandu-va gandurile. 112 nu reprezinta doar un numar de telefon. puteti impiedica extinderea unui incendiu in imprejurimi. Evaluati situatia. in caz de urgenta.Dupa furnizarea acestor date trebuie sa ramaneti la telefon pentru a fi pusi in legatura cu agentia de urgenta de care aveti nevoie si pentru a primi eventuale recomandari. nu disperati! Apelul la 112 va fi preluat de alt operator de telefonie mobila care are acoperire in zona respectiva. NU UITATI! INAINTE DE A PORNI LA DRUM. Cand o persoana nu este pregatita sa anunte o urgenta pot aparea frica. In acest caz fiti gata sa furnizati informatii complete despre natura urgentei. ASIGURATI-VA CA BATERIA TELEFONULUI ESTE INCARCATA! Daca bateria este pe sfarsite. panica si confuzia. Ramaneti calmi si raspundeti la toate intrebarile. Daca tineti cont de aceste sfaturi puteti contribui la salvarea unei vieti. Cand sunteti pusi in fata unei situatii de urgenta. Nu uitati ca timpul este extrem de pretios in cazul unei urgente. s-ar putea sa dati un singur telefon. intelegeti ceea ce se intampla .daca va aflati intr-o zona in care furnizorul dumneavoastra de telefonie mobila nu are acoperire si trebuie sa sunati de urgenta la 112. ci un ajutor rapid care depinde de informatiile vitale pe care le oferiti. trebuie sa sunati din nou. Din fericire. aceasta poate anunta adecvat o urgenta. CUM SA FITI PREGATITI PENTRU O SITUATIE DE URGENTA Exista probabilitatea ca fiecare dintre noi sa fie nevoit sa foloseasca 112 macar o data in viata. nu inchideti pana cand nu vi se spune. apoi treceti imediat la actiune.apelul de la un telefon mobil cu cartela reincarcabila nu furnizeaza inca identitatea dumneavoastra. daca o persoana este pregatita si aplica unele principii si proceduri de baza. Daca legatura cu numarul 112 se intrerupe. pentru a preveni apelarea automata din greseala a numarului 112! .in cazul in care aveti activata optiunea “Numar ascuns”. la 112! .

fiind in general utilizat la stingerea incendiilor de natura electrica .AGENT DE STINGERE UTILIZAT Acest stingator utilizeaza ca agent de stingere bioxidul de carbon . Zapada carbonica astfel formata este evacuata prin difuzor prin gura acestuia spre focarul incendiului . prin furtunul de cauciuc . NOTA : Exista si stingatoare la care furtunul si difuzorul sunt inlocuite cu o palnie metalica racordata direct la iesirea din robinet . datorita fenomenului de detenta (trecerea de la un volum mic si presiune mare la volum mare si presiune mica ) . Prin deschiderea robinetului . CONTROLUL INCARCATURII Incarcarea buteliei cu bioxid de carbon la o presiune de 60-75 atm. patrunde in difuzor . 80 . MODUL DE UTILIZARE Pentru punerea in functiune a stingatorului se deschide robinetul buteliei si se indreapta difuzorul catre incendiu . se face numai de fabricile producatoare si de atelierele specializate si autorizate . biblioteci . deoarece zapada carbonica este rea conducatoare de electricitate si nu distruge obiectele cu care vine in contact . In difuzor . Controlul incarcaturii se face prin cantarirea stingatorului . expozitii . temperatura bioxidului de carbon scade sub temperatura de solidificare ( -780C ) si trece in stare solida sub forma de fulgi de zapada carbonica . in muzee . bioxidul de carbon lichid aflat sub presiune iese pe teava sifon si . Acesta este folosit cu ajutorul stingatoarelor cat si in instalatiile fixe .

CONTROLUL INCARCATURII Este necesar ca de doua ori pe an . 81 . care . Acest tip de stingator se foloseste la stingerea incendiilor la motoare cu ardere interna . trebuie sa fie de 190. Se prinde furtunul cu mana stanga . Nu se va sta aplecat cu capul deasupra stingatorului . sa se controleze starea prafului din corpul stingatorului si in cazul ca prezinta aglomerari ( bulgari ) sa se treaca printr-o sita deasa . in functie de tipul stingatorului . Totodata se verifica prin cantarire cantitatea de bioxid de carbon din butelie . recipientul se va agita prin rasturnare de cateva ori . 330 sau 475 g . motoare si instalatii electrice aflate sub tensiune . Se scoate agrafa (siguranta ) de siguranta . se inlocuieste . Se percuteaza membrana buteliei de CO2 prin lovirea percutorului . Se proiecteaza pulberea la baza focului acoperindu-se intreaga suprafata incendiata .STINGATOR PORTATIV CU PRAF SI BIOXID DE CARBON CU BUTELIE INTERIOARA AGENT DE STINGERE UTILIZAT Acest atingator utilizeaza ca agent de stingere produse uscate pulverulente numite FLOREX( bicarbonatul de potasiu + adjuvanti solizi care-i confera stabilitate ) . cand butelia a pierdut circa 20-25 % din greutate . recipientul se va balansa usor . In timpul functionarii . precum si acolo unde stingerea cu apa este contraindicata . MOD DE UTILIZARE Inainte de folosire .

Pentru evitarea unor accidente in timpul utilizarii stingatorului nu se va sta cu corpul aplecat deasupra acestuia . 82 .P10 cu functionare prin presurizare AGENT DE STINGERE UTILIZAT Acest stingator utilizeaza ca agent de stingere produse uscate pulverulente denumite FLOREX ( bicarbonat de potasiu + adjuvanti solizi care-i confera stabilitate ). Se apasa puternic parghia . Se lasa parghia si se asteapta 5-8 secunde ( aceasta operatie este foarte importanta ) . Se trage siguranta .P6 . MODUL DE UTILIZARE Se agita recipientul prin rasturnare de cateva ori . Se indreapta furtunul ( orificiul de evacuare ) spre baza focului si se apasa parghia .STINGATORUL PORTATIV CU PRAF SI BIOXID DE CARBON tip P3 . Dupa utilizare se va introduce siguranta inapoi si se va trimite la incarcat . Se prinde furtunul .

Totodata se verifica prin cantarire . 330 sau 475 g . se inlocuieste 83 . in functie de tipul stingatorului trebuie sa fie de 190 . cantitatea de bioxid de carbon din butelie . 20-25 % din greutate . sa se controleze starea prafului din corpul stingatorului si in cazul ca prezinta aglomerari ( bulgari ) sa se treaca printr-o sita deasa .CONTROLUL INCARCATURII Este necesar ca de doua ori pe an . Cand butelia a pierdut cca. care .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful