Instructiuni Psi

P.S.I.

SI SITUATII DE URGENTA

1

REGULI PRIVIND FUMATUL Reglementarea fumatului este obligatorie în cadrul fiecărui agent economic sau al fiecărei instituţii publice şi, când este cazul, la nivelul unităţii administrativ - teritoriale şi se face prin dispoziţie scrisă dată de persoana fizică cu atribuţii de conducere. Pentru situaţiile în care o construcţie sau o amenajare este folosită de mai mulţi utilizatori, reglementarea fumatului se face prin dispoziţie emisă de proprietarul construcţiei sau al amenajării respective, însuşită de utilizatorii în cauză. În dispoziţie se vor menţiona: a. locurile (zonele) cu pericol de incendiu sau de explozie în care este interzis fumatul sau, după caz, accesul cu ţigări, chibrituri sau brichete; b. locurile amenajate pentru fumat; c. persoanele desemnate să răspundă de supravegherea respectării reglementării pe locuri şi sectoare de activitate; d. alte date şi informaţii necesare să fie precizate pentru a diminua pericolul de incendiu. Fumatul este interzis, de regulă, în toate locurile în care nu se admite folosirea focului deschis, prevăzute de prezentele dispoziţii generale, precum şi în: a. spaţiile de cazare comună; b. încăperile cu echipament electronic de calcul, măsură, control şi automatizare; c. încăperile centralelor termice; d, locurile cu schele, cofraje şi eşafodaje, realizate din materiale combustibile; e. lanurile de cereale în faza de coacere şi zonele împădurite. În toate zonele (locurile) în care este interzis fumatul se vor instala indicatoare de securitate specifice, prevăzute de reglementările în vigoare. Locurile pentru fumat stabilite în exteriorul clădirilor nu vor fi amplasate la o distanţă mai mică de 40 m faţă de locurile în care există pericol de explozie (gaze şi lichide combustibile, explozivi, vapori inflamabili etc.), 10 m faţă de locurile în care există materiale solide combustibile (lemn, textile, hârtie, carton asfaltat, bitum) şi 50 m faţă de culturile de cereale păioase în perioada coacerii şi recoltării sau de zonele împădurite. La locurile stabilite pentru fumat se vor prevedea scrumiere, vase cu apă, nisip sau pământ, gropi şi se vor instala inscripţii "LOC PENTRU FUMAT". Scrumierele şi vasele din interiorul clădirilor (coridoare, holuri etc.) se amplasează astfel încât să nu fie posibilă aprinderea materialelor combustibile din apropiere (draperii, perdele, jaluzele etc.). În locurile de muncă unde este permis fumatul se vor asigura scrumiere. Acestea se amplasează astfel încât să nu facă posibilă aprinderea materialelor combustibile din apropiere, cum sunt cele de birotică şi altele. Depunerea în scrumiere, vase sau gropi a altor deşeuri de materiale combustibile (hârtie, carton, textile etc.) este interzisă. Golirea scrumierelor şi a vaselor în coşurile de hârtie sau în alte locuri în care există materiale combustibile este interzisă. Aruncarea la întâmplare a resturilor de ţigări sau chibrituri aprinse este interzisă. Se recomandă să se evite fumatul, în perioadele de relaxare sau de odihnă, în paturi, pe canapele, fotolii etc.

2

STINGATOARE STAS 6695-63 1.GENERALITATI Standardul stabileste clasificarea aparatelor de stins incendii denumite stingatoare, principalele categorii si tipuri ale acestora precum si alte indicatii asupra domeniului de utilizare. 2. CLASIFICARE 2.1. Clasificarea stingatoarelor se face dupa : • substanta stingatoare pe care o contine; • modalitatea de transport; 2.1.1.Dupa substanta pe care o contine : • stingatoare cu apa; • stingatoare cu spuma chimica; • stingatoare cu spuma mecanica; • stingatoare cu gaz inert; • stingatoare cu praf si bioxid de carbon; • stingatoare cu substante chimice lichide; 2.1.2.Dupa modalitatea de transport stingatoarele sunt : • portative; • transportabile; 3.SIMBOLIZARE 3.1.Simbolizarea unui stingator cuprinde simbolul substantei stingatoare si capacitatea stingatorului. 3.2.Simbolul substantelor stingatoare : • Apa……………………………..A • Spuma chimica…………………C • Spuma mecanica……………….M • Gaz inert………………………..G • Praf si bioxid de carbon………...P • Substante chimice lichide………L 3.3.Capacitatea stingatorului : Cantitatea de substanta stingatoare pe care o contine este reprezentata printr-o cifra care este exprimata in litri pentru lichide si in kg. pentru praf si gaze. 4.CATEGORII DE STINGATOARE,CARACTERIZARE 4.1.Stingatoarele cu apa folosesc ca substanta stingatoare apa imbunatatita chimic prin adaugarea unor detergenti. 4.2.Stingatorul cu spuma chimica foloseste ca substanta stingatoare spuma chimica rezultata prin amestecul a doua solutii : una acida (A) si una bazica (B). 4.3.Stingatorul cu spuma mecanica folososte ca substanta de stingere spuma mecanica formata din apa si spumogen sub actiunea presiunii de aer sau de bioxid de carbon. 4.4.Stingatorul cu gaz inert foloseste ca substanta stingatoare bioxidul de carbon sub presiune. 3

4.5.Stingatorul cu praf si bioxid de carbon foloseste ca agent stingator un amestec de substante solide sub forma de pulbere.Evacuarea substantei stingatoare se face cu ajutorul bioxidului de carbon sub presiune, acesta la randul lui avand efect de stingere. 4.6.Stingatorul cu substanta chimica lichida foloseste ca agent stingator tetraclorura de carbon, care se gaseste sub presiune in recipientul stingatorului. STINGATORUL PORTATIV CU PRAF SI BIOXID DE CARBON 1.1.La acest stingator evacuarea substantei se face cu ajutorul bioxidului de carbon sub presiune. 1.2.Stingatoarele portative cu praf si bioxid de carbon se executa in trei marimi, conform tabelului : Caracteristici functionale Masa incarcaturii de praf, kg. Capacitatea buteliei de CO2, l Masa incarcaturii de CO2, g Timpul de evacuare a incarcaturii, s Distanta de proiectare a jetului, m Masa maxima fara incarcatura, kg cu incarcatura, kg Temperatura ambianta corespunzatoare normale Marimea P3 P5 3 5 0,144 0,236 100 175 8 10 3,5 3,5 4 5,25 7 10,25 - 30…. +40 P7 7 0,325 240 13 3,5 6,25 13,25

funct.

METODE DE VERIFICARE SI INCERCARE .Verificarea calitatii materialului se face prin certificatul de calitate eliberat de producatorul materialului.In caz de dubiu se executa incercarile si analizele necesare. .Verificarea aspectului se face cu ochiul liber. .Verificarea dimensiunilor se executa cu instrumente de masurat obisnuite. .Incercarea de rezistenta la presiunea hidraulica a buteliei se executa pe un banc de proba hidraulica, timp de 5 min.Presiunea se ridica treptat pana la 60daN/cm2 (kgf/cm2), se ciocaneste cu un ciocan de lemn dupa care se ridica presiunea pana la 250daN/cm2. In timpul incercarii si dupa incercare, butelia si corpul robinetului trebuie sa ramana etanse: ele nu trebuie sa prezinte scurgeri, fisuri, inceputuri de rupturi, porozitati sau deformari. .Incercarea la presiune hidraulica a recipientului se face supunandu-l la o presiune hidraulica de 18daN/cm2 timp de 3 min.In timpul incercarii si dupa incercare piesele recipientului nu trebuie sa prezinte deformatii vizibile si pierderi de lichid. 4.6.Incercarea de etanseitate a robinetului se face in doua etape : • robinetul complet montat se supune la o presiune de aer de 180daN/cm2 timp de 3 min.Nu se admite formarea de bule de aer in exteriorul robinetului, in pozitie inchis, verificarea se va face cu apa si sapun; • robinetul fara rozeta de manevrare si avand un capac montat la racordul de iesire, va fi supus la o presiune de aer de 180daN/cm2 timp de 3 min.Incercarea se va face manevrand cu o cheie tija in mai multe pozitii, dinte care una deschis.In timpul incercarii si dupa incercare piesle robinetului nu trebuie sa prezinte deformatii vizibile si pierderi de lichid. .Incercarea de rezistenta la uzura a pastilei ventilului se face inchizand si deschizand robinetul de 100 ori 4

textile. bioxid de carbon .93%. Ele se clasifica in urmatoarele categorii: •  cu flacara Exemple: focuri in aer liber. frecare naturale Exemple: cladura solara.03). dacă este in procent de peste 16%. motorina • gazoasa: gaz metan. caldura degajata de aparate casnice •  •  •  •  •  de natura electrica Exemple: scintei electrice. Oxigenul este un gaz care intretine arderea. cenusa).09%. este vorba despre un INCENDIU.95%. benzina. argon 0. oxigen – 20. se afla simultan o cantitate suficienta de material combustibil. scurtcircuit de natura mecanica Exemple: scintei. flacara de la aragaz sau flacara din semineu nu sunt incendii Materialele combustibile pot fi de natura: • solida: lemn. butan Aerul este un amestec de gaze (printre care azot – 78. propan.CE ESTE UN INCENDIU ? FOCUL este fenomenul care apare atunci cind. luminare sau aragaz • de natura termica  Exemple: obiecte incandescente (tigara.0. carbune • lichida: ulei. becul. Atunci este necesara interventia fortelor si mijloacelor de stingere pentru lichidarea acesuia. trasnet explozivi si materiale incendiare Exemplu: artificii indirecte Exemplu: radiatia unui focar de incendiu 5 . in acelasi timp si spatiu. flacara de la chibrit. oxigen (aer) si o sursa de aprindere. Sursele de aprindere sunt factori generatori de energie care contribuie la producerea focului. proiectore electrice.  Retine: Nu orice foc este un incendiu Exemplu: Focul de tabara. Cind focul nu mai poate fi controlat. hirtie.

-Răcirea zonei de ardere Metoda se bazează pe folosirea unei substanţe cu temperatură mai joasă şi cu căldură specifică mai mare pentru a prelua căldura necesară continuării procesului de ardere şi pe realizarea contactului direct al agentului de răcire cu stratul de la suprafaţă al materialului sau substanţei combustibile. Atunci este necesara interventia fortelor si mijloacelor de stingere pentru lichidarea acesuia. nu apare focul. ale carui laturi egale sunt denumite: material combustibil. zăpada 6 . Material combustibil Aer Sursa de aprindere Daca una din laturile triunghiului focului nu exista. Se acţionează asupra materialelor combustibile solide şi lichide. aer si sursa de aprindere. se afla simultan o cantitate suficienta de material combustibil.PROCEDEE DE STINGERE A INCENDIILOR FOCUL este fenomenul care apare atunci cind. Copac Aer Cind focul nu mai poate fi controlat. se spune ca se produce foc atunci cind se formeaza asa numitul TRIUNGHI AL FOCULUI. Procedeele utilizate de pompieri pentru stingerea incendiilor se bazează pe teoria triunghiului focului. In practica. oxigen (aer) si o sursa de aprindere. Cele mai des întâlnite procedee de stingere a incendiilor sunt: 1. este vorba despre un INCENDIU. in acelasi timp si spatiu. Substanţe de stingere utilizate: apa.

apă pulverizată 4. pulberi. Se acţionează asupra lichidelor combustibile şi a unor materiale solide. putându-se opri astfel propagarea incendiului. în caz de incendiu persoanele să poată ajunge la nivelul terenului sau al carosabilului în timpul cel mai scurt şi în condiţii de siguranţă. ALARMARE SI ALERTARE. azot. Substanţe de stingere utilizate: CO2. 7 . astfel încât prin acestea. Substanţe de stingere utilizate: spumă.-Izolarea materialelor şi substanţelor combustibile faţă de aerul atmosferic Metoda se bazează pe izolarea materialului care arde de aerul atmosferic sau crearea unui strat izolant pe suprafaţa materialului combustibil. A DEPOZITELOR DE MATERIALE.2. pături.-Reducerea conţinutului minim de oxigen Metoda se bazează pe introducerea de substanţe care nu întreţin arderea. prelate.-Indepărtarea substanţelor combustibile din zona de ardere Metoda se bazează pe îndepărtarea substanţelor combustibile care vin în contact cu zona de ardere. abur. nisip. INSTALATII DE SEMNALIZARE A INCENDIILOR Pe toată durata timpului de exploatare a construcţiilor căile de evacuare a utilizatorilor şi de acces a forţelor de intervenţie vor fi menţinute libere şi întreţinute corespunzător. arderea încetează. La realizarea unui conţinut de 15% O2 în aer. direct în exterior sau prin scări de evacuare. pământ 3. Se acţionează asupra materialelor combustibile în spaţiu închis. EVACUAREA PERSOANELOR .

Este interzisă utilizarea. gazelor fierbinţi şi propagarea incendiilor pe verticală sau orizontală. scări. Sunt interzise în exploatare: • înlocuiri ale finisajelor incombustibile de pe traseele căilor de evacuare cu unele din materiale combustibile ce se aprind uşor. a celor cu dispozitive de autoînchidere sau a altor uşi care. care ar putea împiedica evacuarea persoanelor şi bunurilor. neadmiţându-se improvizaţiile. unde se depun în ordine pe panoul prevăzut în acest scop. evacuare şi intervenţie se menţin în stare de utilizare pe toată durata zilei şi în orice anotimp la parametrii la care au fost proiectate şi realizate. cât si circulaţia lesnicioasă. Uşile de evacuare precum şi celelalte dispozitive destinate evacuării persoanelor trebuie să fie prevăzute cu indicatoare si inscripţii corespunzătoare. De regulă. deschiderea uşilor de pe traseul de evacuare a mai mult de 30 de persoane valide trebuie să se facă în sensul deplasării oamenilor spre exterior. Cheile vor fi prevăzute cu marcă de recunoaştere uşoară. vor fi marcate şi căile de circulaţie care duc pe terase. reprezintă cerinţa fundamentală referitoare la aceste căi. vestibuluri. La încetarea programului de activitate toate cheile incăperilor se predau la poartă sau la locul de acces în clădire. verificări etc. Sistemele de autoînchidere sau închidere automată a uşilor de acces în casele de scări închise se vor menţine în bună stare de funcţionare. a unor mecanisme care se pot bloca în timpul funcţionării. holuri.Căile de acces. Când este cazul.). Se vor monta indicatoare corespunzatoare la rampele scărilor care duc la demisol sau subsol. În cazul defectării lor. coridoare. În casele scărilor. astfel încât să asigure atât posibilitatea recunoşterii cu uşurinţă a traseului de urmat spre exterior. precum şi accesul personalului de intevenţie. propagă rapid flacăra sau emană mult fum ori gaze şi care nu sunt admise prin reglementările tehnice. de pe coridoare. control. atriumuri etc. astfel încât aceste chei să poată fi identificate şi folosite în caz de necesitate (intervenţie. la uşile de pe căile de evacuare. 8 . a persoanelor care le utilizeaza în caz de incendiu. Traseele căilor de evacuare (trecerile prin uşi. în refugii sau în alte locuri special amenajate pentru evacuare. menţinându-se descuiate pe toată durata programului de activitate. Dispozitivele care asigură autoînchiderea sau închiderea automată a uşilor vor fi verificate periodic şi intreţinute în stare de funcţionare. Panourile de geam securizat prevăzute pentru asigurarea evacuării în caz de incendiu (neutilizate în circulaţia funcţională curentă) vor avea plasate în apropiere dispozitive de spargere a geamului. depozitare etc. Sistemul de închidere a uşilor de pe traseele de evacuare trebuie să permită deschiderea uşoară a acestora în caz de incendiu. Cheile uşilor de acces în clădiri şi cele ale încăperilor încuiate se păstrează în locuri sau de persoane desemnate. ori la uşile de acces către alte spaţii şi încăperi din care evacuarea nu poate fi continuată. atât ziua cât şi noaptea. Se interzice blocarea în poziţie deschisă a uşilor caselor de scări. pe coridoare sau pe alte căi de evacuare ale clădirilor nu se admite amenajarea de încăperi ori locuri de lucru. înlocuirea sau repararea se vor face în cel mai scurt timp şi în condiţii de calitate corespunzătoare. în caz de incendiu au rolul de a opri pătrunderea fumului. degajamente. cunoaşterea operativă a oricăror situaţii ce pot împiedica din motive obiective folosirea acestora în condiţii de siguranţă.) vor fi marcate cu indicatoare standardizate. încăperi tempon.

Planurile (schiţele) de evacuare vor fi însuşite de persoanele stabilite. 9 . mochete etc. precum şi alte materiale auxiliare necesare pentru efectuarea evacuării. • locurile în care urmează să fie evacuate persoanele şi adăpostite bunurile.). contactul sau coliziunea cu diverse obiecte. • amenajarea unor locuri de muncă sau activităţi pe căile de evacuare. funcţie de valoarea lor şi de vulnerabilitatea la incendiu. dacă se reduce lăţimea acestora sub dimensiunile minime de trecere necesare conform reglementărilor tehnice. astfel încât în permanenţă să fie asigurat succesul operaţiilor de evacuare. • scoaterea din funcţiune a iluminatului de siguranţă pentru evacuare.. • măsurile de siguranţă care trebuie luate la efectuarea evacuării persoanelor şi a materialelor care prezintă pericol deosebit (explozivi. • depozitarea de materiale sau obiecte pe coridoare. va fi verificat. Iluminatului de siguranţă pentru evacuare cu care este echipată construcţia. • traseele pe care se face evacuarea persoanelor. Alarmarea şi alertarea în caz de incendiu Pentru alarmarea în caz de incendiu se vor asigura mijloace corespunzătoare de semnalizare ( acustice şi optice) care să asigure anunţarea (alarmarea) personalului şi alertarea serviciului de pompieri civili (atunci când există). fişetelor. Planurile de evacuare în caz de incendiu trebuie să cuprindă: • mijloacele prin care se realizează anunţarea (alertarea) persoanelor ce răspund de executarea şi dirijarea evacuării in caz de incendiu. curier etc. precum şi locul de activitate al persoanelor care răspund de evacuare. busculadă. Periodic se efectuează exerciţii practice.). mobilierului etc. • aşezarea pe căile orizontale de evacuare (coridoare) a dulapurilor. pragurilor sau a altor elemente (covoare. alunecare. precum şi persoanele însărcinate cu paza acestora. ori a materialelor cu deosebită valoare sau care se deteriorează uşor sub efectele temperaturii (aparate de precizie etc. întreţinut şi menţinut permanent în bună stare de funcţionare. • blocarea sau reducerea în orice fel a gabaritelor căilor de evacuare. recipiente pentru gaze sau lichide sub presiune). panică etc. • încuierea sau blocarea uşilor sau a altor dispozitive destinate evacuării persoanelor.) care pot crea dificultăţi în timpul evacuării (împiedicare. Acestea se aprobă de conducerea unităţii şi se afişează în locuri vizibile în spaţiile pentru care au fost întocmite. • ordinea în care urmează să se facă evacuarea persoanelor şi a bunurilor. se va asigura posibilitatea de alertare în cel mai scurt timp şi a forţelor de intervenţie prevăzute în planurile de intervenţie (prin telefon. iar conducătorii unităţilor şi cadrele tehnice vor controla modul în care planul de evacuare este însuşit şi cunoscut de către cei responsabili cu evacuarea persoanelor şi a bunurilor. Totodată. podestele sau rampele scărilor. urmărindu-se ca aceasta să se facă pe alte căi decât cele destinate evacuării materialelor şi astfel stabilite încât să nu îngreuneze intervenţia pompierilor la stingere. de transport. • numele şi prenumele. pe cât posibil. Pentru asigurarea evacuării rapide şi sigure a persoanelor şi a bunurilor din clădire se întocmesc planuri şi/sau schiţe de evacuare în caz de incendiu. • numărul şi locul în care se află mijloacele de iluminat mobile. prin grija şefilor respectivi.• prevederea pe căile de evacuare a oglinzilor.). radiotelefon.

La fiecare centrală de semnalizare a incendiilor se va afişa schema circuitelor detectoarelor automate şi a butoanelor manuale. instrucţiunilor tehnice ale producătorului şi reglementărilor de prevenire şi stingere a incendiilor. precum şi a zonelor de acţiune a detectoarelor. a conducerii unităţii şi a subunităţii de pompieri militari care are în raionul de intervenţie obiectivul respectiv. Pentru fiecare tip de instalaţie de semnalizare este obligatorie asigurarea. conectoarele. Se interzice ca posturile telefonice de la care se alarmează pompierii în caz de incendiu să fie închise sau încuiate. În cazul unor defecţiuni (semnalizări intempestive. La centrală se va asigura posibilitatea de alertare a pompierilor. accidentale. vor fi marcate corespunzător. revizia şi repararea acestora se asigură de către personal atestat.) care vor executa verificările. Toate constatările şi măsurile luate se menţionează în registrul instalaţiei de semnalizare a incendiilor. Exploatarea. conform normei. Cablurile. care se numerotează şi înregistrează.).).). Unităţile importante şi vulnerabile la incendiu vor avea menţinută legătura directă cu subunitatea de pompieri militari cea mai apropiată. în centralele şi posturile telefonice ale unităţilor se va afişa. asigurate împotriva accesului persoanelor neautorizate şi uşor accesibile personalului de întreţinere. Este interzisă blocarea accesului la butoanele de acţionare a semnalizării în caz de incendiu. după caz. se vor lua măsuri compensatorii de siguranţă (supraveghere. Punctele de concentrare a circuitelor ( firide. întreţinerile. la loc vizibil. păstrându-se permanent la locul de amplasare al centralei de semnalizare. bornele etc. respectându-se prevederile proiectelor de execuţie. automatişti etc.) se iau imediat măsuri pentru înlăturarea urgentă a acestora şi a cauzelor care le-au generat. 10 . cutii terminale etc. trebuie marcate astfel încât să poată fi uşor identificate. capabil să ia măsurile necesare în caz de incendiu. astfel încât să nu se poată realiza legătura cu aceştia. alertare automată de la instalaţia de semnalizare a incendiilor etc. precum şi numerele de telefon ale personalului de conducere din unitatea respectivă.Personalul va fi instruit pentru a cunoaşte mijloacele de alarmare şi alertare în caz de incendiu. posturi fixe etc. întreţinerea. Pe timpul cât din cauza unor defecţiuni instalaţia este scoasă parţial din funcţiune. scurtcircuite. Se va asigura alertarea în prima urgenţă a serviciului de pompieri civili. În încăperile serviciilor de pompieri civili. Instalaţii de semnalizare a incendiilor Instalaţiile de semnalizare a incendiilor se vor menţine în permanenţă în stare de funcţionare. numărul de telefon al subunităţii de pompieri militari. sistemul de alertare respectiv stabilinduse de comun acord (telefon. precum şi codul de semnale stabilit. sau se încheie contracte cu societăţi de specialitate atestate. a butoanelor şi a detectoarelor de rezervă. lipsă de alimentare cu energie etc. ronduri. Toate instalaţiile de semnalizare a incendiilor vor fi luate în primire de cadre tehnice de specialitate ( energeticieni. Centralele de semnalizare a incendiilor vor fi în permanenţă supravegheate direct (local) sau indirect (de la distanţă) de către personal competent. reviziile şi reparaţiile pe baza unui grafic întocmit şi aprobat. precum şi instrucţiunile de folosire. radiotelefon.

astfel încât la locurile de muncă să fie în permanenţă curăţenie. utilizate ori rezultate din procesul tehnologic. Deşeurile şi reziduurile combustibile. se colectează ritmic. . dar obligatoriu la terminarea schimbului şi se depun în locurile destinate depozitării sau distrugerii lor. REZIDUURILOR COMBUSTIBILE ŞI A AMBALAJELOR ŞI DISTRUGEREA LOR.COLECTAREA DEŞEURILOR. Se colectează: 11 .

scurgerile de lichide combustibile de pe sol. din canale sau din alte locuri. şi alte materiale combustibile. Ambalajele metalice. pulberile. e. care se reutilizează. de pe elementele instala(iilor de evacuare. reziduurile şi ambalajele combustibile. carton. GENERALITĂŢI. aparatură. metalice pentru produse inflamabile. pereţi. instalaţii.). scamele sau resturile textile şi alte deşeuri combustibile depuse (acumulate) pe pardoseli. Gestionarea acestora presupune: a. instalaţii. suprafeţe împădurite şi alte materiale combustibile. d. carbid etc. pot fi distruse prin foc deschis sub supraveghere.chimice ale acestora. după caz. care conţin astfel de produse. se spală. lacuri etc. precum şi maculatură de birotică. utilaje. locurile de depozitare şi modul de distrugere sau de valorificare. câlţi. indicarea regimului de colectare şi curăţare. 12 . bumbac. se colectează în cutii sau în vase metalice ori cu căptuşeală metalică interioară. rumeguşul şi talaşul. maşini şi utilaje.). d. clădirile. ALUNECĂRILE DE TEREN 1. c. rumeguş etc. culturile agricole. c. b.a. amplasate în locuri fără risc de incendiu şi marcate. vopsele. Aceste crematorii trebuie să posede autorizaţiile prevăzute de lege. Pentru orice tip de activitate se stabileşte modul de gestionare a deşeurilor. culturi agricole. reziduurile şi ambalajele combustibile. canale sau alte locuri. Deşeurile şi reziduurile de lichide combustibile sau cele din materiale solide (cârpe. Deşeurile. reziduurilor şi a ambalajelor specifice activităţii. sau se neutralizează de restul conţinutului cu materiale adecvate şi se depozitează în locuri special destinate. maşini. b. depunerile de grăsimi. care degajă prin ardere substanţe sau compuşi periculoşi pentru viaţă sau pentru media. se vor depozita. instalaţii. reziduurile şi ambalajele combustibile. în raport de natura şi de proprietăţile fizico . instalaţiile. ambalajele care prezintă pericol de incendiu sau de explozie (lemn. Deşeurile. completarea datelor noi la apariţia oricăror modificări de situaţii. Deşeurile. pardoseli. reziduurilor şi a ambalajelor. a deşeurilor. nominalizarea. desemnarea personalului responsabil cu gestionarea lor. care nu se mai reutilizează. prevăzute cu capac. suprafeţele împădurite. din material plastic sau din sticlă reutilizabile se curăţă. cu asigurarea distanţelor de siguranţă fără de clădiri. cu respectarea prevederilor în vigoare şi ale prezentelor dispoziţii generale. se vor distruge prin ardere în crematorii amenajate şi amplasate astfel încât să nu pună în pericol viaţa oamenilor.

5m/zi • moderată = 1. lucrări de hidroamelioraţii sau alte rambleuri construite de oameni. la pătrunderea în lac. ca urmare a unor fenomene naturale sau chiar ca urmare a unor activităţi umane. Au fost distruse 110 case. Suprafaţa totală supusă alunecărilor de teren este apreciată la 900. De asemenea.5m/an –0. 21 au fost grav avariate.000 hectare. În tara noastră.5m/lună – 1. • Alunecări detrusive – evoluţie în direcţia acumulatului de alunecare – caracter progresiv.Alunecările de teren reprezintă deplasări ale rocilor care formează versanţii unor munţi.3 m/min • rapidă = 0. • alunecări tip curgeri de teren. d) după direcţia de evoluţie a alunecării pe versant: • alunecări deplasive de la baza versantului în direcţia opusă deplasării acumulatului. Dacă alunecările de teren de la Malul cu Flori nu au produs pierderi mari. alunecările de teren pot bara cursul unor ape curgătoare. CLASIFICAREA ALUNECĂRILOR DE TEREN. Primele 3 cazuri au fost declanşate de precipitaţii puternice.5m/an • foarte lentă = 1. pot produce chiar distrugerea unor baraje prin formarea unui val puternic. ele sunt însă periculoase putând conduce la distrugerea unor construcţii prin deplasarea stratului de roci sau prin acoperire. deplasarea terenului de la Vârfuri a afectat centrul civic al localităţii. Alunecările de teren nu produc pierderi şi distrugeri la fel de mari ca alte dezastre.3m /min – 1. Zameş (în 1992) în judeţul Bacău şi Izvoarele (august 1993) în judeţul Galaţi.06m/an c) după distanţa de deplasare: • alunecări propriu-zise. dealuri.deci caracter regresiv.5m/zi – 1. Deplasările rocilor se pot produce de-a lungul pantei sau lateral. ( detritus = material rezultat din fărâmiţarea rocilor prin acţiunea agenţilor externi ) e) după cauza care le generează: 13 .5m/lună • lentă = 1. Se poate face: a) după adâncimea suprafeţei de alunecare: • de suprafaţă < 1 m • de mică adâncime = 1-5 m • adânci = 5-20 m • foarte adânci > 20 m b) după viteza de manifestare a fenomenului: ( viteza de alunecare ) • extrem de rapidă ( bruşte ) > 3 m/s • foarte rapidă = 3 m/s-0. În tara noastră cea mai importanţă şi cunoscută alunecare de teren a constituit-o deplasarea Vârfului Suhardelului care a dus la bararea râului Bicaz şi formarea Lacului Roşu. Alunecări de teren de amploare s-au produs la Malul cu Flori în iunie 1979 şi Vârfuri în februarie 1980 – ambele în judeţul Dâmboviţa. creând lacuri de acumulare temporare sau permanente. iar 25 hectare de teren şi unele drumuri au fost puternic degradate. în mod brusc a unui volum mare de rocă. 2.06m/an • extrem de lentă < 0. alunecările de teren sunt destul de răspândite.

4. fenomen caustic). etc. Efectele manifestate ale alunecărilor de teren sunt: • Distrugerea parţială sau totală a construcţiilor de orice fel (tip). • ejectări de apă şi nisip. • artificiale: generate de acţiunea omului. O particularitate o constituie faptul că evenimentul nu se desfăşoară chiar prin surprindere.6 m/an. f) după modul de manifestare: • fără semne exterioare de manifestare – caracter brusc. • crăpături şi fisuri. Aceste fenomene acţionează asupra coeziunii manifestate între particule. lucrări hidrotehnice sau de hidroamelioraţii. • Mişcarea seismică. rutiere. micşorând-o astfel încât aceasta nu se mai poate opune acţiunii greutăţii versantului şi a celorlalte încărcări verticale. excavaţii. protecţie şi intervenţie în cazul alunecărilor de teren sunt similare celor aplicate în caz de cutremur. b) generate de activitatea omului: • realizarea unor lucrări de investiţii în apropierea versanţilor. 14 . mişcări tectonice. realizarea unor construcţii în vecinătatea unor versanţi. Alunecarea de teren din această cauză se datorează faptului că încărcarea terenului creşte semnificativ cu realizarea unor construcţii. 3. Aceasta generează pe lângă fenomenul descris mai sus şi un alt fenomen numit lichefierea nisipurilor saturate. • Blocarea parţială sau totală a albiei unui râu şi formarea unor acumulări de apă cu pericol de inundaţii. Cauzele alunecările de teren pot fi: a) naturale: • modificarea nivelului apelor subterane. Alunecările de teren se pot desfăşura cu viteze foarte variate între 3 m/s şi 0.). • ploi torenţiale. creându-se în acest fel posibilitatea realizării măsurilor de protecţie. etc. etc. • cu semne exterioare de manifestare – cu viteze medii sau lente şi se caracterizează prin: • căderi de stânci. • Blocarea unor căi de comunicaţii (feroviare. • Eroziunea se datorează acţiunii apei sub diferite forme (infiltraţie. în zonele de risc. canalizare. prăbuşiri ale unor grote.• naturale: produse de ploi torenţiale. modificând echilibrul de moment al versantului. • tasări de construcţii de diferite feluri. datorită lichefierii. CAUZELE ALUNECĂRILOR DE TEREN. Acest fenomen are particularitatea de a produce alunecări chiar în terenuri orizontale. eroziuni puternice. Poate fi presupusă deplasarea unor straturi de roci. • Distrugerea parţială sau totală a reţelelor de edilitare (apă. atunci când straturi de pământ cu oarecare coeziune sunt aşezate pe roci moi care-şi pierd o mare parte din rezistenţă în timpul cutremurului. • Despăduriri şi decopertări ale vegetaţiei. PROTECŢIE ŞI INTERVENŢIE ÎN CAZUL ALUNECĂRILOR DE TEREN. ducând la prăbuşirea (alunecarea) versantului. Măsurile planificate pentru prevenire. 5. MĂSURI DE PREVENIRE. gaze. explozii.). fluviale. EFECTELE ALUNECĂRILOR. Aceste activităţi duc la creşterea umidităţii versantului şi prăbuşirea acestuia prin slăbirea forţelor de coeziune dintre particule.

• Informarea curentă a populaţiei din zona de risc. Pentru prevenirea şi protecţia urmărilor dezastruoase ale alunecărilor de teren sunt necesare următoarele măsuri: • realizarea din timp a intervenţiilor necesare stabilirii condiţiilor de apariţie şi dezvoltare a lor. • aplicarea procedeelor adecvate de ţinere sub control. protecţie şi intervenţie în cazul alunecărilor de teren cuprinde 3 faze: a) faza predezastru: cu următoarele activităţi principale: • constituirea comisiei de apărare împotriva dezastrelor şi instruirea pe această linie a personalului propeiu. • pregătirea populaţiei. • evitarea amplasării unor obiective industriale sau a altor construcţii în zonele în care asigurarea stabilităţii stratului nu se mai poate realiza sau este foarte costisitoare. • împădurirea şi înierbarea versanţilor (se pot folosi şi plase geotextile sau geosintetice). un rol însemnat revine acţiunilor de observare a condiţiilor de favorizare a alunecărilor de teren şi alarmarea (avertizarea) populaţiei în timp util realizării protecţiei.Deci. • continuarea activităţii de ajutorare a sinistraţilor. Salvarea supravieţuitorilor din clădirile acoperite se realizează în condiţii similare acţiunilor preconizate intervenţiei în cazul cutremurelor de pământ. c) faza postdezastru cu următoarele activităţi: • inventarierea şi evaluarea efectelor şi pagubelor produse. Activitatea de prevenire. cazării şi asigurării asistenţei medicale a sinistraţilor. • planificarea şi coordonarea acţiunilor de refacere a infrastructurii economice şi sociale afectate. 15 . • preconizarea şi planificarea din timp a măsurilor corespunzătoare de protecţie: • asigurarea unui sistem de drenare a apei din masivul versantului printr-un sistem de drenuri. • organizarea hrănirii. b) faza de declanşare a dezastrului cu următoarele activităţi: • alarmarea populaţiei din zona de dezastru. • stabilirea şi asigurarea funcţionării sistemului informaţional pe plan local pentru alarmare în caz de dezastre. PROTECŢIEI ŞI INTERVENŢIEI ÎN CAZ DE ALUNECĂRI DE TEREN. a forţelor şi mijloacelor de intervenţie conform planului de protecţie şi intervenţie. • inventarierea şi supravegherea surselor potenţiale de producere a alunecărilor de teren. În acţiunile de intervenţie în afara cazurilor particulare se va urmări recuperarea bunurilor materiale şi refacerea avariilor. • informarea populaţiei asupra situaţiei existente. Ponderea fiecărei faze depinde în principal de viteza de manifestare a alunecărilor de teren. ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA PREVENIRII. • organizarea şi conducerea evacuării populaţiei şi a bunurilor materiale afectate din zona de dezastru. 6. • executarea lucrărilor de împădurire şi înierbare în zonele potenţiale de risc sau a altor lucrări de acest tip.

iar în cazul vitezei de alunecare mare.Astfel. 16 . dacă viteza de alunecare este mică vor prevala activităţile din faza predezastru. vor prevala activităţile din faza postdezastru.

In principiu desfumarea se asigura prin tiraj natural . sau sub forma unor nori negri incarcati cu funingine . realizand circulatia aerului in spatiul considerat si evacuarea fumului in raport cu aerul introdus sau prin diferenta de presiune intre spatiul protejat si cel incendiat pus in depresiune . Fumul degajat la incendii difera in mare masura in ceea ce priveste concentratia . miros si gust . intepator de migdale . indica prezenta in fum a unor substante toxice . In raport de culoarea fumului . paielor si fanului . florul si siliciu . dioxidul de carbon . fosforul . acid cianhidric . din vapori si gaze care dau un colorit caracteristic . vapori de apa si carbon liber sub forma de particule solide . dulce sau amar . Fumul galben – alb este emanat pe timpul arderii hartiei . cu miros de usturoi . o culoare albastra . hidrogen sulfura etc. parti componente ale fumului . Un gust astringent . Evacuarea fumului se realizeaza prin canale ( ghene ) colectoare . clorul . flacarii si o serie de gaze ca produse de ardere . Daca in compunerea substantelor si materialelor combustibile intra azotul . Fumul cenusiu catre negru provine din arderea lemnului . anhidrida formica . de marimea focarului si de conditiile de ventilatie . extrem de fine .Cantitatea de funingine care se formeaza in timpul arderii incomplete este variabila si depinde de natura combustibilului . Astfel daca fumul este alb inseamna ca el contine vapori de apa . petrolului . una din directiile de propagare a incendiului este directia in care se indreapta fumul . Se poate prezenta ca o emanatie slab colorata care contine produse de descompunere sau de condensare . oxidul de carbon . Introducerea aerului se poate asigura prin : • goluri practicate in fatade • usile incaperilor cu acces spre exteriorul constructiei 17 . oxigenul . Prin desfumare ( evacuare fum ) se urmareste extragerea din spatiile incendiate a unei parti din fumul si gazele de ardere in scopul asigurarii conditiilor de evacuare a utilizatorilor si a folosirii mijloacelor de interventie la stingere . sulful . benzinei si a altor produse petroliere . precum si de limitare a propagarii incendiilor . organizat sau mecanic . De obicei in compozitia fumului intra azotul . oxid de magneziu . de miros si de gust se poate stabili natura materialului care arde . magneziu . ori printr-o combinatie a celor doua metode . alba . aspectul si natura componentilor . Fumul galben brun se degaja pe timpul arderii combinatiilor de azot si este foarte toxic . Fumul ca produs vizibil al majoritatii produselor este format din particule nearse ale materialului ce arde . de bauturi alcoolice . in compozitia fumului vor exista produse ale arderii si ale descompunerii termice sub forma de oxizi de azot . in general . Fumul negru se degaja pe timpul arderii gudronului .EVACUAREA FUMULUI IN CAZ DE INCENDIU “PERICOLE PENTRU OAMENI” Produsele de ardere si de descompunere care rezulta in timpul incendiului sunt . galbena sau de alt fel . Fumul cenusiu cu miros intepator neplacut provine din arderea tesaturilor . bioxid de sulf . Deplasarea fumului pe verticala sau pe orizontala intr-o cladire se poate datora : • tirajului care se creaza in caz de incendiu • functionarii instalatiei mecanice de ventilatie sau conditionare • presiunii curentilor de aer Propagarea rapida a arderii poate fi asteptata in acele directii in care fumul se deplaseaza cu viteze mari Asadar . asfaltului .

sau cu sisteme mecanice de evacuare a fumului . In constructii prevazute cu luminatoare . In general spatiile accesibile publicului vor fi astfel realizate si protejate incat sa fie ferite de fum in caz de incendiu . Desfumarea prin tiraj mecanic se asigura prin evacuarea mecanica a fumului si introducerea naturala sau mecanica a aerului . care indeplinesc conditiile dispozitivelor de evacuare . astfel incat sa asigure circulatia aerului in spatiul protejat si evacuarea fumului . In constructii prevazute cu instalatii automate de stingere . respectiv 5% din aria construita a casei de scari .• goluri ( guri ) de introducere . Incaperile de depozitare a materialelor si substantelor combustibile solide cu aria mai mare de 36 m² precum si casele de scari de evacuare si incaperile tampon fara lumina naturala se prevad cu dispozitive de evacuare a fumului reprezentand min 1% din aria dispozitivului . actionarea automata a dispozitivelor de evacuare a fumului si gazelor fierbinti trebuie sa se faca dupa declansarea instalatiilor de stingere . racordate sau nu la canale si ghene . evacuarea gazelor fierbinti se va asigura obligatoriu prin ochiurile mobile ale acestora . REGULI PENTRU SEZONUL RECE 18 . Desfumarea prin tiraj natural a casei de scari inchise se realizeaza prin deschiderea automata sau manuala a dispozitivului de evacuare a fumului si a gurii de introducere a aerului . Dispozitivele de captare si evacuare a fumului in caz de incendiu vor respecta prescriptiile privind adancimea de aspirare si suprafata libera normata . Desfunmrea mecanica poate fi asigurata si prin realizarea suprapresiunii in spatiul protejat de fum .

d. corpuri şi elemente de încălzire. instalaţiilor de încălzire din încăperi în care sunt montate instalaţiile de stingere cu apă. e. serpentinelor de încălzire cu aburi sau apă caldă a căminelor. respectiv. asigurându-se menţinerea permanent liberă a acestora. a gazelor sau apei pentru stingerea incendiilor. de evacuare şi de intervenţie.). precum şi a celor din diverse instalaţii de producţie şi auxiliare. asigurându-se buna funcţionare a: a. care sunt expuse îngheţului în timpul iernii şi nu sunt prevăzute cu dispozitive fixe de încălzire. c. instituţii publice şi la gospodăriile populaţiei (surse de căldură. Se vor asigura uneltele şi accesoriile pentru deszăpezirea drumurilor şi a căilor de acces.Înainte de începerea sezonului rece se vor controla şi se vor înlătura defecţiunile constatate. Componentele instalaţiilor de stingere cu apă. instalaţiilor şi a sistemelor de încălzire existente la agenţi economici. vor fi protejate împotriva îngheţului. Personalul destinat să răspundă de aprinderea şi de stingerea focurilor va fi instruit asupra regulilor ce trebuie respectate şi. precum şi cele de depozitare a substanţelor chimice de stingere şi din spaţiile de garare a autospecialelor. Căile de acces şi accesul la sursele de apă sau la dispozitivele de punere în funcţiune a instalaţiilor de stingere se vor curăţa de zăpadă şi gheaţă. sobe. b. coşuri şi canale de fum etc. luate pe timpul sezonului rece PRINCIPALELE TIPURI DE DEZASTRE ŞI CARACTERISTICILE ACESTORA 19 . conductelor şi furtunurilor de aburi de la instalaţiile de stingere. conducte. dispozitivelor de încălzire a armăturilor de siguranţă de la rezervoarele de lichide combustibile sau gaze lichefiate. rezervoarelor de depozitare a lichidelor combustibile.

2. în subteran. erupţii vulcanice. provocate de accidente. lipsa de educaţie. datorat acestuia. nucleare. epidemiile şi epizotiile. războiul (inclusiv terorismul). asupra mediului înconjurător. curmând o situaţie normală. prin dezastru (similar catastrofă) se înţelege: gravă întrerupere a funcţionării unei societăţi. epidemii şi accidente industriale. În acestă categorie sunt cuprinse: acccidentele chimice. b) evenimente cu urmări deosebit de grave. accidente majore şi avarii mari la reţelele de instalaţii şi telecomunicaţii. Definiţii pentru fenomene naturale distructive de origine biologică sau meteorologică. materiale sau modificări nefaste ale mediului. O altă formă de a defini dezastrele este formula următoare: Dezastrele=Vulnerabilităţi+Hazard Termenii formulei au următoarele semnificaţii: Vulnerabilităţi = urbanizare. Dezastrele se pot clasifica fie după modul de manifestare (lente sau rapide). proprietăţile şi activitatea umană iar a cărui extindere poate duce la dezastre. Conform terminologiei adoptate de OCHA/ONU (Internationally agreed glossary of basic terms related to disaster management. fragilitatea economiei. alunecările şi prăbuşirile de teren. creşterea populaţiei. pantele unor lucrări de hidroamelioraţii sau a altor lucrări de îmbunătăţiri funciare. epizootii. accident complementar= accident care are loc pe timpul sau după desfăşurarea unui dezastru naturale. ori îmbolnăvirea unui număr mare de persoane sau animale.Generalităţi Prin dezastre se înţelege: a) fenomene naturale distructive de origine geologică sau meteorologică. care nu poate fi refăcută prin resursele acesteia. ori îmbolnăvirea unui număr mare de persoane sau animale. accidentele majore la utilaje şi instalaţii tehnologice periculoase. avarii la construţiile hidrotehnice sau conducte magistrale. de mediu (poluarea mediului. inundaţii. 1992). incendiile de masă şi exploziilor. sărăcie. căderile de obiecte cosmice. generând pierderi umane. ca fenomene de masă . În această categorie sunt cuprinse: cutremurele. structuri de urgenţă birocratice etc. Hazard = fenomen rar sau extrem de natură umană sau naturală care afectează viaţa. inundaţiile şi fenomenele meteorologice periculoase.alunecare de teren = deplasare a rocilor care formează versanţii unor munţi sau dealuri. intereselor şi scopurilor prioritare ale părţilor implicate (separat sau împreună). 20 . biologice. se mai definesc: criza = situaţie internă sau externă a cărei evoluţie poate genera o ameninţare asupra valorilor. Geneva. hazard =  geologice (cutremure. accident = întâmplare neprevăzută venită pe neaşteptate. ca fenomene de masă. produse în mod brusc. degradarea mediului. având drept cauză activitatea umană. deşertificare. produse în mod brusc. alunecări de teren). efrişare păduri). IDNDR. secetă). UN.  climatice (cicloane. Conform acestei terminologii. fie după cauză (naturale sau antropice).

care generează distrugerea acestor căi de comunicaţii. . datorită neglijenţei umane. .avarii majore la reţelele de instalaţii şi telecomunicaţii = distrugerea parţială a reţelelor de instalaţii şi telecomunicaţii datorită acţiunii umane sau naturale.intervenţia. . .incendii de masă = ardere declanşată natural sau artificial.epidemii = răspândirea în proporţii de masă a unei boli transmisibile la animale. . victime umane.reducerea (pe cât posibil evitarea) pierderilor posibile generate de diferitele dezastre. Definiţii pentru evenimente cu urmări deosebit de grave asupra mediului înconjurător provocate de accidente . peste limitele admise.reabilitarea facilităţilor economico sociale afectate. Apărarea împotriva dezastrelor comportă: . .accident biologic = eliberarea necontrolată în mediul înconjurător a unui agent patogen pe timpul producerii.asigurarea unei asistenţe prompte şi calificate a victimelor. .pregătire pentru limitarea efectelor dezastrelor.accident chimic = eliberarea necontrolată în mediul înconjurător a unei substanţe toxice pe timpul producerii.declanşarea dezastrelor.accident nuclear = eveniment care afectează instalaţia nucleară şi poate provoca iradierea şi contaminarea personalului acesteia. provocând pierderi de vieţi omeneşti. . animale. stocării sau transportului acesteia. în urma căreia se produc însemnate pierderi de vieţi umane. . care prin mărimea şi durata sa provoacă victime umane şi distrugeri materiale ce dereglează buna desfăşurare a activităţilor social-economice din zona afectată.realizarea unei refaceri economico-sociale cât mai rapide şi durabile.măsuri de prevenire şi de pregătire pentru intervenţie. ducând la numeroase victime şi mari pierderi materiale. . . animale.inundaţii = acoperirea terenului cu un strat de apă în stagnare sau mişcare. .accidente majore pe căile de comunicaţii = întreruperea temporară a circulaţiei. cât şi pagube materiale. stocării.accidente majore la utilajele tehnologice periculoase = distrugerea sau avarierea unor utilaje tehnologice. . . în aval de locaţia acesteia. meteoriţi sau comete.fenomene meteorologice periculoase = fenomene meteorologice care afectează violent zone relativ mari de teren pe termen lung. Etapele apărării împotriva dezastrelor: . care generează o mişcare vibratorie a solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri materiale.dezvoltarea societăţii. . .alarmare. manipulării sau transportului acestuia. . .cutremur = ruptură brutală a rocilor din scoarţa terestră. pagube materiale şi degradarea mediului ambiant. . . populaţiei sau a mediului înconjurător.măsuri de intervenţie ulterioară pentru recuperare şi reabilitare. - 3. Scopurile apărării împotriva dezastrelor: .măsuri operative urgente de intervenţie după declanşarea fenomenelor periculoase cu urmări deosebit de grave. precum şi pagube materiale. 21 .căderi de obiecte cosmice = pierderi umane sau distrugeri materiale generate de impactul produs asupra pământului de prăbuşire a unor sateliţi.accident hidrotehnic = funcţionare defectuoasă a unei construcţii hidrotehnice ce duce la pierderi de vieţi umane şi distrugeri materiale. datorită mişcării plăcilor tectonice.

. Pe termen scurt prognozele au o probabilitate de reuşită redusă.realizarea lucrărilor de apărare specifice fiecărui tip de hazard. pierderi umane ( procent ridicat mai ales în zonele des populate sau pentru clădirile prost conformate antiseismic). contaminarea apei potabile şi probleme de asigurare a condiţiilor sanitare minime de supravieţuire).continuarea pregătirii.efecte: distrugeri materiale (distrugerea sau avarierea unor clădiri sau a altor tipuri de infrastructură. sănătate publică (număr ridicat de persoane ce necesită intervenţii chirurgicale. . acordarea asistenţei medicale de urgenţă.. Fişele caracteristice ale principalelor tipuri de dezastre Acest tip de fişe au fost elaborate de către specialiştii OCHA/ONU. . Predictibilitatea se bazează pe monitorizarea activităţii seismice. . incendii.instruirea populaţiei privind normele de comportament în caz de dezastru. etc. istoricul acesteia şi observaţii în teren. la nivel central şi local. accidente hidrotehnice.măsuri de pregătire specifice: înştiinţarea populaţiei.măsuri de reducere a riscului: proiectarea lucrărilor de investiţii conform normelor de zonare seismice.includerea problematicii privind apărarea împotriva dezastrelor în strategiile de dezvoltare ale societăţii. .pregătirea operativă a factorilor cu drept de decizie.dezvoltarea cercetării ştiinţifice în domeniu.).realizarea unor acorduri internaţionale privind asistenţa umanitară în caz de dezastre. .optimizarea activităţii structurilor care asigură coordonarea şi conducerea acţiunilor de prevenire.caracteristici generale: mişcare vibratorie generată de undele seismice care poate genera prăbuşiri de teren. . clădiri cu structuri de rezistenţă antiseismică neadecvate (defecte de proiectare sau executare).factori de vulnerabilitate: construirea de localităţi în zone cu risc seismic ridicat.exerciţii şi aplicaţii cu forţele şi mijloacele destinate intervenţiei. informarea. Mai jos sunt detaliate componentele principale ale acestor fişe pentru dezastrele caracteristice ţării noastre. . . . . . lichefieri ale terenului şi alunecări de teren. b) Principalele măsuri de protecţie împotriva dezastrelor: . . . Cutremur .evacuarea populaţiei şi a valorilor de patrimoniu. întocmirea şi exersarea măsurilor cuprinse în planurile de protecţie şi intervenţie. c) Principalele măsuri de intervenţie în caz de dezastre: . a) Principalele măsuri de prevenire a dezastrelor: . replici seismice.crearea şi administrarea taberelor de sinistraţi. .coordonare acţiunilor de căutare-salvare (deblocare-salvare în caz de război). pregătirea şi antrenarea populaţiei privind normele de comportament în caz de cutremur. 22 . tsunami. densitate mare de locuinţe şi populaţie pe suprafeţe reduse. informarea redusă (în special a populaţiei) despre cutremure.predictibilitate: se pot realiza prognoze pe termen lung şi mediu cu o mare probabilitate de reuşită.cercetare zonei afectate. 4. alunecări de teren etc.distribuirea ajutoarelor umanitare.

). mediu şi scurt. . purificarea apei şi adăpostire temporară.caracteristici generale: prezintă mai multe forme de manifestare sau pot apare ca efecte secundare ale altor tipuri de dezastre (cutremur. planificarea executării lucrărilor de apărare. fenomene meteorologice periculoase.instrumente de evaluare a impactului: scările de evaluare a efectelor generate de cutremur (Mercalli.măsuri de reducere a riscului: realizarea hărţilor cu zone de risc. lipsa sistemului de avertizare a populaţiei.măsuri post-dezastru: evaluarea distrugerilor şi pierderilor. durata şi frecvenţa acesteia. . clădiri cu fundaţii slabe. etc. MSK. a căror forme de manifestare depinde de o serie de factori (existenţa sistemului de irigaţii. drumuri şi linii de comunicaţii în zone muntoase. capacitate redusă de absorbţie a solului. Alunecare de teren . Inundaţii . asistenţă medicală. creşterea concentraţiei de dioxid de carbon în atmosferă. afectate. mai ales asupra agriculturii. . conducte aeriene sau îngropate. Secetă . prin studiul zonei geografice. stocuri de alimente neprotejate.). înştiinţare şi evacuare. etc. . distrugerea liniilor de comunicaţie sau a cursurilor de apă.predictibilitate: prognoze meteo pe termen lung.caracteristici generale: dezastru cu efect temporar. realizarea unei legislaţii în domeniu. realizarea unui sistem de monitorizare. reducerea producţiei agricole sau forestiere.. reabilitarea facilităţilor economico sociale.factori de vulnerabilitate: clădiri construite pe versanţii dealurilor şi munţilor. .instrumente de evaluare a impactului: monitorizarea efectelor. . căutare-salvare. asigurarea bunurilor şi persoanelor.măsuri de pregătire specifice: sisteme de detecţie şi alarmare. căutare-salvare.cauza fenomenului: deficit fluviometric. erupţii vulcanice. 23 . pierderi umane. înălţimea viiturii. . . degradarea solului.). . creşterea temperaturii apei oceanelor. pierderi umane şi contaminarea surselor de apă. etc. . japoneză. . blocarea drumurilor. . fiind considerat cel mai răspândit fenomen geologic. aprovizionarea pe termen scurt cu apă şi alimente.măsuri de reducere a riscului: lucrări de apărare şi amenajare a digurilor. . clădiri şi fundaţii cu capacitate de rezistenţă slabă. asistenţă medicală. distribuirea de ajutoare. asistenţă medicală de urgenţă.caracteristici generale: viteza de deplasare a viiturii.factori de vulnerabilitate: clădiri construite în zona inundabilă. extinderea fenomenului şi consecinţele generate de acesta.măsuri post-dezastru: căutare-salvare.efecte: distrugeri materiale. pot fi estimate zonele de risc.măsuri de pregătire specifice: educarea comunităţii posibil a fi efectuată. educarea şi participarea comunităţii. adăpostirea de urgenţă a persoanelor sinistrat.instrumente de evaluare a impactului: echipe de experţii. .efecte: distrugeri materiale. în funcţie de nivelul tehnic al sistemului de monitorizare al vremii şi al cursurilor de apă.predictibilitate: după frecvenţa de apariţie. .măsuri post-dezastru: evaluarea efectelor dezastrului. .

dependenţa de lemn ca sursă de energie. .efecte: distrugerea culturilor tradiţionale şi creşterea necesităţilor de import.efecte: distrugerea recoltelor agricole.măsuri de pregătire specifice: elaborarea unui plan de protecţie şi siguranţă a mediului la nivel naţional. .instrumente de evaluare a impactului: sisteme de supraveghere terestră şi aeriană a solului şi apei. etc. . . secetă.instrumente de valoare a impactului: monitorizarea situaţiei meteorologice şi hidrologice. . asigurarea rezervelor de alimente la nivel curent. astfel că în ţările în curs de dezvoltare ea este în creştere.predictibilitate: poluarea este considerată şi raportată la consumul pe cap de locuitor. poluare marină. creşterea temperaturii etc. includerea problemelor de mediu în programele guvernamentale de dezvoltare etc. Poluarea mediului . . îmbolnăviri. boli ale masei lemnoase. promovarea de politici pentru promovarea şi protecţia surselor de apă. 24 . . distrugerea stratului de ozon. etc. . creşterea preţurilor. . asigurarea cu apă.predictibilitate: perioadele de precipitaţii reduse sunt normale pentru toate sistemele climatice. promovarea unor alternative la folosirea lemnului ca combustibil. . evoluţia climei. . masa lemnoasă moartă.. poluarea apei potabile.măsuri de reducere a riscului: stabilirea unor standarde de calitate a mediului. monitorizarea programelor de reîmpăduriri. Defrişare păduri . creşterea ratei inflaţiei. lipsa unor resurse de alimentare cu apă. reducerea stării nutriţionale a populaţiei. . viticole şi zootehnice. creşterea globale a temperatirii. etc.măsuri de pregătire specifice: dezvoltarea unui plan interdepartamental de apărare împotriva efectelor dezastrului. exploatare neraţională. .cauza fenomenului: incendiile de masă.măsuri de reducere a riscului: sistem de monitorizare şi înştiinţare imediată. distrugeri materiale.cauza fenomenului: poluarea aerului. etc.factori de vulnerabilitate: industrializarea şi lipsa legilor în domeniu.factori de vulnerabilitate: stabilirea de habitate în zone aride. . lipsa unei politici de exploatare. .măsuri de pregătire specifice: educarea comunităţii. înrăutăţirea stării de sănătate a populaţiei.factori de vulnerabilitate: subdezvoltare. lipsa unei planificări privind alocarea resurselor în zonele de risc.măsuri post-dezastru: menţinerea stabilităţii preţurilor.predictibilitate: depinde de politica ţării respective în domeniul şi existenţa unei baze de date privind modul de manifestare al fenomenului.efecte: scăderea producţiei agricole. creşterea rapidă a populaţiei etc.caracteristice generale: declanşarea altor hazarde prin slăbirea stabilităţii solului. criza energetică. . terenuri agricole izolate. . Prognozele meteorologice fac posibilă avertizarea timpurie asupra posibilităţii de producerea a fenomenului. foamete etc. . controlul producerii de aerosol şi produselor de freon. distribuirea centralizată a hranei. etc. pădurilor şi sistemului acvifer. nutriţionale şi economico-sociale.instrumente de evaluare a impactului: cartografierea pădurilor şi supravegherea acestora. inundaţii. lipsa resurselor pentru contracararea fenomenului.

instrumente de evaluare a impactului: supraveghere epidemiologică.caracteristici generale: posibilitate ridicată de răspândire. controlul evoluţiei cazurilor. pierderi economice.Epizootiile . nerespectarea regulilor de depozitare.factori de vulnerabilitate: numărul mare şi variat de animale. măsuri de prim ajutor. evaluarea periodică a eficienţei serviciului medical de urgenţă. accidente pe căile de comunicaţii. . manipulare şi transport. . Accident chimic şi industrial .măsuri de reducerea a riscului: dezvoltarea unor planuri de pregătire şi intervenţie la nivel local.cauza fenomenului: greşeli de exploatare a instalaţiilor. etc. lipsa personalului specializat.măsuri post-dezastru: evacuarea din zona de risc. folosirea de pesticide. etc. programe de pregătire a responsabililor guvernamentali şi a fermierilor.caracteristici generale: se datorează unei combinaţii de mai mulţi factori cum ar fi temperatura.cauza fenomenului: condiţii sanitare precare. stabilirea zonelor de risc. găsirea surselor epidemice. elaborarea unui plan de protecţie cu alocarea resurselor necesare. lipsa de imunizare la boli.efecte: îmbolnăvirea în proporţii de masă la nivelul comunităţii. Epidemii . morţi. . căutare-salvare. lipsa de control asupra importurilor etc. . decontaminare zonei afectate şi a personalului. .factori de vulnerabilitate: lipsa sistemului de avertizare şi alarmare. contaminarea apei şi alimentelor etc. . calitatea apei şi migrarea animalelor.efecte: distrugeri ale instalaţiilor şi structurilor industriale. . etc.măsuri de pregătire specifice: elaborarea unui plan naţional de apărare.măsuri de reducere a riscului: monitorizarea evoluţiei factorului de risc medical de urgenţă. 25 . . . etc. terenului şi aerului.măsuri post-dezastru: existenţa unui serviciu medical de urgenţă. etc. răniţi.efecte: bolnavi şi morţi. etc. sărăcie. elaborarea şi testarea planurilor de protecţie şi intervenţie. necunoaşterea şi nerespectarea legislaţiei în domeniu. deoarece industrializarea va creşte incidenţa acestora. . foametea etc. generarea unor incendii de masă. ajutor medical..predictibilitatea: studiile şi rapoartele epidemiologice pot creşte capacitatea de diagnoză şi prognoză.factori de vulnerabilitate: sarcina. contaminarea apei.predictibilitatea: sisteme de examinare a stadiului de dezvoltare a animalelor.măsuri de pregătire specifice: identificarea materialelor periculoase. nutriţie deficitară.predictibilitatea: sisteme de monitorizare. etc. . apă potabilă de slabă calitate etc. existenţa unor dezechilibre economice şi sociale. . introducerea de noi soiuri de animale. etc. . inclusiv la bolile cu perioade mari de incubaţie. . neinstruirea populaţiei posibil a fi afectată. . . .instrumente de evaluare a impactului: evaluarea prin testare a incidenţei şi severităţii infecţiei. . .măsuri de pregătire specifice: verificare şi confirmare diagnostice. identificarea cazurilor. panică etc.

) • aparate pentru pornirea motoarelor (reostate.. protejând-o fie printr-o comandă pentru deconectarea automată. CAUZE DE INCENDIU DE NATURA ELECTRICA Incendiile provocate de instalaţiile electrice au o pondere ridicată în totalul incendiilor cu pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale importante. In funcţionare normală. putând conduce astfel la distrugerea izolaţiilor sau la incendiu. timp nelimitat. INSTALATIA ELECTRICA este ansamblul de echipamente interconectate într-un spaţiu dat ECHIPAMENTUL ELECTRIC este orice dispozitiv folosit pentru producerea. etc..) • aparate de protecţie (relee.) O atenţie deosebită trebuie acordată echipamentelor electrice utilizate în zonele cu pericol de explozie. Acest curent este cu 20-30% mai mic decât curentul minim de topire. 26 . fără ca acesta să se topească sau să-şi schimbe caracteristica se numeşte curent nominal al fuzibilului. atunci când curentul care le parcurge depăşeşte o anumită valoare. c). etc. transportul. • Atenţie: Alegerea unui fuzibil cu un curent nominal mai mare decât cel reieşit din calcule face ca el să nu se topească la suprasarcini sau să se topească cu întârziere la scurtcircuite. care trebuie să aibă asigurată o PROTECTIE ANTIEXPLOZIVA. voltmetre.. b). prin topirea unui element conceput şi calibrat în acest scop.instrumente de evaluare a impactului: sistem de monitorizare. etc. siguranţe. etc. tensiune minimă. Ele pot fi: • siguranţe fuzibile • contactoare cu relee • întrerupătoare automate a). APARATELE DE PROTECTIE sunt aparate care sesizează situaţiile anormale în funcţionarea unor instalaţii electrice (suprasarcini. distribuirea sau utilizarea energiei electrice.) prin comanda deconectării instalaţiei. fie prin semnalizarea apariţiei situaţiei anormale (când nu există un pericol imediat). etc. scurtcircuit.releele de protecţie şi semnalizare sunt utilizate în instalaţiile electrice mai complexe pentru protejarea acestora contra diferitelor situaţii anormale de funcţionare (supracurenţi. comutatoare. fuzibilul nu trebuie să se topească şi nici să-şi schimbe caracteristica de protecţie. autotransformatoare de pornire. a curenţilor de scurtcircuit de valori medii şi a lipsei tensiunii de alimentare. In instalaţia electrică se utilizează un număr mare de aparate electrice care din punct de vedere al funcţiunilor pe care le îndeplinesc se clasifică în: • aparate de conectare (întrerupătoare. etc.siguranţele fuzibile au rolul de a întrerupe circuitul.) • aparate de semnalizare (relee.întrerupătoarele automate asigură protecţia împotriva suprasarcinilor. Cel mai mare curent care poate trece prin fuzibil.) • aparate de măsură (ampermetre. lămpi. etc). acţionând printr-un impuls mecanic direct de declanşare a întrerupătorului.. în care sunt montate în serie.

rezultate în urma funcţionării în regim anormal a unei instalaţii sunt: • creşterea temperaturii datorită suprasarcinii sau curenţilor de scurtcircuit în conductoare şi aparate • producerea anormală de căldură în izolaţii • producerea locală de căldură ca urmare a contactelor defectuoase • arcuri amorsate între conductori sau între conductori şi masă SUPRACURENTII constau în depăşiri ale intensităţii curentului nominal în instalaţii şi aparate electrice. un caz particular îl constituie contactele imperfecte. se produc supraîncălziri locale periculoase. fiind posibilă producerea incendiilor. 27 . etc. scăderea tensiunii duce la creşterea intensităţii curentului. barele dispozitivelor de distribuţie. In practică. SCADEREA TENSIUNII DE ALIMENTARE poate crea pericole în exploatarea aparatelor electrice (exemplu: pentru un motor cu putere constantă. care provoacă supraîncălziri). O altă categorie de defecte ce nu trebuie neglijată o reprezintă curenţii de defect care iau naştere ca urmare a unui defect de izolaţie a aparatului electric. SUPRATENSIUNILE reprezintă depăşirea tensiunii în regim permanent. bobinajele maşinilor şi aparatelor electrice. Prin apariţia TENSIUNILOR PE PIESE care în mod normal nu sunt sub tensiune.) • materiale izolante (mantale izolante) CAUZE DE INCENDIU de natură electrică pot fi: 1.MATERIALELE ELECTROTEHNICE se clasifică în: • materiale conductoare (conductori din cabluri. reducându-se durata de viaţă a acestora. are ca efect îmbătrânirea izolaţiei. Curentul care se stabileşte prin izolaţie între un conductor şi masa metalică pusă la pământ poate provoca scurtcircuit dacă nu există aparate de protecţie. chiar dacă are loc la valori mici.-Regimurile anormale de funcţionare care apar în instalaţia electrică pot pune în pericol atât viaţa personalului de exploatare cât şi instalaţia. care determină creşterea intensităţii curentului electric şi încălzirea contactelor peste limitele admise. Cele mai frecvente regimuri anormale care pot apare în funcţionarea unei instalaţii electrice de joasă tensiune (utilizată în gospodării) şi care constituie cauze principale de incendiu de natură electrică sunt: supracurenţii • supratensiunile • scăderea tensiunii sub anumite limite • apariţia tensiunii pe piese care în mod normal nu sunt sub tensiune Principalele SURSE DE APRINDERE de natură electrică. conductori neizolaţi ai liniilor aeriene. La materialele izolante solide. Când fenomenul durează o perioadă lungă se poate ajunge la topirea şi sudarea contactelor. Contacte imperfecte pot apare de exemplu la tabloul electric (siguranţe nefixate corespunzător) sau la aparate de conectare (întrerupătoare uzate).

In afara regimurilor anormale de mai sus, în funcţionarea instalaţiilor şi echipamentelor electrice pot apare evenimente ce se pot transforma în incendii în urma: • suprasolicitărilor mecanice • poluării şi coroziunii • acţiunii greşite a utilizatorului 2.- Arcul electric este o descărcare disruptivă continuă, între doi electrozi sub tensiune. Arcul electric apare în instalaţiile electrice şi în condiţii normale de funcţionare, în momentul deschiderii şi închiderii circuitelor electrice prin intermediul contactelor mobile ale întrerupătoarelor. Cu cât contactele sunt mai uzate, din cauza numărului mare de conectări, apar încălziri locale. Efectele periculoase ale arcului electric ca sursă de aprindere şi de iniţiere a incendiilor rezultă din temperatura mare ce se produce (3000-5000 o C) şi cantităţii relativ mari de energie disipată în timp foarte scurt. Datorită temperaturilor mari, arcul electric poate provoca topirea elementelor metalice ale instalaţiei şi aprinderea materialelor izolante combustibile (uleiuri, hârtie, carton, cauciuc, etc) Arcul electric poate apare ca sursă de aprindere în incendii de lanuri sau păduri ca urmare a ruperii şi căderii la sol pe timp de vânt puternic a unui conductor de linie de înaltă tensiune. Aparatele de protecţie automate ale reţelei asigură deconectarea rapidă, dar, mai ales în perioada secetoasă, arcul produs este suficient pentru a aprinde materialele celulozice din apropiere. 3.- Scânteile electrice sunt descărcări disruptive în aer sau alt dielectric. Comparativ cu arcul electric care poate aprinde materiale combustibile din apropierea locului unde s-a produs, o scânteie electrică poate aprinde doar amestecuri explozive sau inflamabile. 4.- Scurtcircuitul este contactul accidental, fără rezistenţă sau printr-o rezistenţă de valoare mică a două sau mai multe conductoare aflate sub tensiune. Scurtcircuitul apare când izolaţia dintre două conductoare ale unei instalaţii electrice, ale unei reţele sau ale unui aparat se degradează şi cele două conductoare, între care există o diferenţă de potenţial, ajung în contact. Curentul care trece prin circuitul astfel închis se numeşte curent de scurtcircuit şi este foarte mare în comparaţie cu curentul nominal al instalaţiei. Potrivit legii lui OHM: I=U/R In condiţii de tensiune constantă, la contactul direct al conductoarelor, rezistenţa electrică scade foarte mult, iar intensitatea curentului electric va creşte. Cum efectul termic al curentului electric printr-un conductor se exprimă prin relaţia: Q=I2Rt se constată uşor cantitatea mare de căldură degajată în urma unui scurtcircuit. • Atenţie:Un scurtcircuit produs într-o instalaţie electrică poate sau nu să iniţieze un incendiu. De regulă, scurtcircuitele în instalaţiile electrice sunt eliminate prin acţiunea elementelor de protecţie. In gospodării, scurtcircuitele pot deveni surse de aprindere în următoarele condiţii favorizante: 28

a. - montarea instalaţiei direct pe elemente combustibile. Arcul electric format în urma scurtcircuitelor poate iniţia aprinderea suportului combustibil (lemn, carton, material plastic). O măsură preventivă, în acest caz, o constituie îngroparea instalaţiei electrice sub tencuială sau protejarea ei cu tuburi metalice. b. – străpungerea unor pereţi, platforme, panouri combustibile fără luarea unor măsuri de protecţie. c. - nerespectarea distanţelor faţă de elementele combustibile sau depozitarea de materiale combustibile în apropierea circuitelor electrice. d. - supradimensionarea elementelor de protecţie. e. - suprasolicitarea instalaţiei electrice prin folosirea de consumatori cu puteri ce depăşesc puterea calculată prin proiect pentru reţeaua respectivă. f. - instalarea sau înlocuirea unor echipamente electrice de persoane nespecializate (cauză frecvent întâlnită îndeosebi în mediul rural). g. - utilizarea de cordoane neizolate electric şI mecanic sau deteriorate h. - folosirea aparatelor electrice cu improvizaţii 5.-Electricitatea statică In timpul mişcării, prin frecarea de alte corpuri, corpurile lichide, solide sau gazoase, îndeosebi cele cu rezistivitate mare (peste 105  m) se pot încărca cu c electricitate statică). Electricitatea statică poate conduce la explozie sau incendii atunci când apar simultan trei condiţii: • atmosferă ambiantă explozivă • descărcare disruptivă • energia eliberată prin descărcare este suficientă pentru aprinderea amestecului aergaz sau aer-pulbere. Exemple de materialele capabile să producă descărcarea electricităţii statice sunt: cauciucuri naturale şi sintetice, mase plastice, fibre artificiale, răşini sintetice, părul uman, sulfură de carbon, eter, benzină, hidrocarburi. Activităţile tehnologice care favorizează producerea sarcinii electrostatice şi care generează frecvent incendii prin descărcarea acestora sunt: • transportul lichidelor prin conducte cu viteză relativ mare (de regulă peste 0.7 m/s) • transvazarea lichidelor şi umplerea sau golirea recipientelor (exemplu: viteza recomandată la ieşirea din ţevile ce asigură umplerea unui rezervor este de maxim 10 m/s pentru acetone şi alcooli, 3,5-1 m/s pentru benzină şi motorină şi maxim 1 m/s pentru ulei şi sulfură de carbon • mişcarea particulelor la măcinare, malaxare, amestecare, comprimare • benzi transportoare sau transmisii (cu curea) în mişcare • mişcarea rotoarelor de la turbine, compresoare, ventilatoare. • derularea filmelor, peliculelor, benzilor de hârtie şi textile, foliilor din material plastic • ambalarea substanţelor pulverulente în saci Atenţie: Corpul uman intervine în aceste fenomene în trei moduri: 1.-generator de electricitate statică datorită mişcării corpului operatorilor (îndeosebi cei cu îmbrăcăminte de nylon sau plastic) ori în timpul deplasării (un om cu încălţăminte din cauciuc care merge pe un covor în mediu uscat acumulează un potenţial de 14.000 V) 29

2.-transfer de sarcini electrostatice de la un material încărcat la corpul uman (îndeosebi la persoanele cu piele uscată) 3.-descărcarea electrostatică de la corp la pământ (mai rapidă la persoanele cu piele umedă).

MASURI GENERALE PENTRU EVITAREA INCENDIILOR DE NATURA ELECTRICA In vederea evitării producerii în gospodării a incendiilor de natură electrică se vor lua următoarele măsuri generale: • Executarea şi montarea instalaţiilor electrice conform prevederilor reglementărilor în domeniu. • Amplasarea instalaţiilor şi aparatelor electrice în mediu uscat şi la distanţe corespunzătoare faţă de materialele combustibile. • Exploatarea şi întreţinerea aparatelor electrice potrivit precizărilor producătorului. • Utilizarea în tabloul electric doar a siguranţelor calibrate sau montarea disjunctorilor. • Folosirea doar a conductorilor cu izolaţii fără deteriorări, nesolicitaţi mecanic. • Interzicerea conectării la priză a unui număr mai mare de consumatori faţă de cel pentru care a fost proiectată instalaţia electrică. • Asigurarea legăturilor la pământ. • Solicitarea unei persoane autorizate şi calificate pentru remedierea defecţiunilor constatate la o instalaţie sau aparat electric.

30

CĂI DE ACCES, PLANUL DE EVACUARE A LOCULUI DE MUNCA Accesul mijloacelor şi al persoanelor pentru intervenţiile operative în caz de urgenţă publică de incendiu, în vederea salvării şi acordării ajutorului persoanelor aflate în pericol, stingerii incendiilor şi limitării efectelor acestora, trebuie să fie asigurat în permanenţă la toate: a) construcţiile de orice fel (industriale, social-administrative, speciale etc.) şi încăperile acestora; b) instalaţiile tehnologice şi anexe; c) depozitele închise şi deschise de materii prime, semifabricate, finite şi auxiliare; d) instalaţiile, aparatele şi mijloacele de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi la punctele de comandă ale acestora (centrale şi butoane de semnalizare a incendiilor, aparate de control şi semnalizare ale instalaţiilor sprinkler, staţii de pompe de apă, claviaturile şi vanele reţelelor de apă, abur, drencer, gaze inerte şi spumă, hidranţi de incendiu, stingătoare, pichete de incendiu, bazine, rezervoare şi castele de apă, rampe ale surselor de apa naturale, posturi telefonice de anunţare a incendiilor etc.); e) dispozitivele de acţionare a unor mijloace cu rol de protecţie în caz de incendiu (cortine metalice de siguranţă, trape de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi, clapete de pe tubulatură de ventilaţie, exhaustare şi transport pneumatic, obloane, ferestre şi uşi de închidere a golurilor din elementele de compartimentare împotriva incendiilor); f) tablourile de distribuţie şi întrerupătoarele instalaţiilor electrice de iluminat, de forţă şi iluminat de siguranţă şi la sursele de rezervă care sunt destinate să alimenteze receptoare electrice cu rol în caz de incendiu; g) claviaturile şi vanele instalaţiilor tehnologice sau auxiliare, care trebuie manevrate în caz de incendiu, şi punctele de comandă ale acestora (gaze şi lichide combustibile, benzi transportoare); h) celelalte mijloace utilizate pentru intervenţie în caz de incendiu (vehicule pentru tractare, transport sau izolare, cisterne ori autocisterne de apa şi cheile de pornire a acestora etc.). Căile de acces, de evacuare şi de intervenţie trebuie să fie menţinute în permanenţă, în orice anotimp, practicabile şi curate. Aceasta obligaţie revine persoanelor juridice sau fizice care administrează construcţiile, instalaţiile, sistemele, dispozitivele sau mijloacele respective. Administratorii în cauza vor semnala prin indicatoare, potrivit prevederilor legale în vigoare, prezenţa unor asemenea mijloace şi vor atenţiona asupra regulilor care trebuie respectate. Blocarea căilor de acces, de evacuare şi de intervenţie cu materiale care reduc lăţimea sau înălţimea liberă de circulaţie stabilită ori care prezintă pericol de incendiu sau explozie, precum şi efectuarea unor modificări la acestea, prin care se înrăutăţeşte situaţia iniţială, sunt interzise. Peste şanţurile sau săpăturile executate pe căile de acces, de evacuare şi de intervenţie se vor amenaja treceri (podeţe) bine consolidate sau se vor asigura căi ocolitoare, semnalizate corespunzător. Se interzice blocarea în poziţie deschisă a uşilor de la casele scărilor, de pe coridoare, a celor cu dispozitive de autoînchidere sau a altor uşi care, în caz de incendiu, au rol să oprească pătrunderea fumului, a gazelor fierbinţi şi propagarea incendiilor pe verticală sau pe orizontală. Dispozitivele care asigură închiderea automată în caz de incendiu a elementelor de protecţie a golurilor (uşi, obloane etc.), cele de acţionare a trapelor şi clapetelor, precum şi 31

verificări etc. Asiguarea accesului si a circulatiei autospecialelor de interventie in incinta agentilor economici si ale institutiilor. precum şi accesul personalului de intervenţie. de persoanele care le utilizează în caz de incendiu.. Căile de acces. in zonele locuite precum si intre localitati este obligatorie.). Cheile uşilor de acces în clădiri şi cele ale încăperilor încuiate se păstrează în locuri sau la persoane desemnate. Se vor monta indicatoare corespunzătoare la rampele scărilor care duc la demisol sau la subsol ori la uşile de acces către spaţii şi încăperi din care evacuarea nu poate fi continuată. care ar putea împiedica evacuarea persoanelor şi a bunurilor. de evacuare şi de intervenţie se vor marca cu indicatoare de securitate. 32 . Sistemul de închidere a uşilor de pe traseele de evacuare trebuie să permită deschiderea cu uşurinţă a acestora în caz de incendiu. pe coridoare sau pe alte căi de evacuare ale clădirilor nu se admite amenajarea de încăperi ori locuri de lucru. depozitarea etc. control. astfel încât aceste chei să poată fi identificate şi folosite în caz de necesitate (intervenţie. asigurand accesul autospecialelor de interventie.cele care menţin în poziţie închisă uşile încăperilor tampon vor fi în permanentă în stare de funcţionare. În casele scărilor. Căile de acces si de circulatie se dimensioneaza potrivit reglementarilor tehnice pentru autovehicule de tip greu. Asigurarea cailor de acces pentru autospecialele de interventie la sursele de alimentare cu apa in caz de incendiu si a posibilitatilor de folosire a acestor surse in orice anotimp constituie o conditie de siguranta la foc. atât ziua cât şi noaptea. conform reglementărilor legale în vigoare. astfel încât traseele acestora să poată fi recunoscute cu uşurinţă.

c) Semnalul PREALARMĂ AERIANĂ se compune din 3 sunete a 32 secunde fiecare . PREALARMARE SI ALARMARE IN SITUATII DE PROTECTIE CIVILA Art. 1259/10. şi prin staţiile de radioficare şi radioamplificare . Art. prealarmă aeriană . cu pauză de 12 secunde între ele . 25 (1) Semnalele de alarmare acustice a populaţiei . şi încetarea alarmei . cu pauză de 4 secunde între ele . cu durata de 1 minut . (2) Durata fiecărui semnal este de două minute pentru toate mijloacele de alarmare . cu excepţia sirenelor cu aer comprimat la care durata este de un minut. de aceeaşi intensitate . ` 33 .2006 – NORME PRIVIND ORGANIZAREA SI ASIGURAREA ACTIVITATII DE INSTIINTARE. AVERTIZARE. instituţiilor publice şi operatorilor economici se realizează prin semnale acustice sau optice emise cu ajutorul mijloacelor de alarmare şi prin comunicări transmise pe posturile de radiodifuziune şi televiziune centrale şi locale . de aceiaşi intensitate . instituţiilor publice şi operatorilor economici sunt : alarmă aeriană alarmă la dezastre . cu pauză de 10 secunde între ele . cu pauză de 2 secunde între ele b) Semnalul ALARMĂ LA DEZASTRE se compune din 5 sunete a 16 secunde fiecare . cu pauză de 6 secunde între ele . cu durata de 2 minute Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune dintr-un sunet continuu . 24 Alarmarea populaţiei . Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 5 sunete a 8 secunde fiecare . iar în cazul existenţei .04.Ordinul nr. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 3 sunete a 16 secunde fiecare . a) Semnalul ALARMĂ AERIANĂ se compune din 15 sunete a 4 secunde fiecare .Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare. d) Semnalul ÎNCETAREA ALARMEI se compune dintr – un sunet continuu . cu pauză de 5 secunde între ele .

gazelor etc. sunt transmise şi reguli de comportare a populaţiei pentru diminuarea şi 34 . „Alarma la dezastre” este semnalul de prevenire a populaţiei despre pericolul contaminării radioactive. În acest caz organele de protecţie civilă pot introduce semnalul de „Alarmă la dezastre”. claxoane şi clopotele bisericilor. bea apă fără aprobare. până la atacul aerian sau dezastre. iar dacă este posibil vor ajuta pe bătrâni. cu scopul de a preveni şi a se lua unele măsuri de protecţie. electrice. birourile. conducătorii mijloacelor de transport sunt obligaţi să se oprească imediat. Ajuns la locul de adăpostire. Pe tot timpul şederii în adăpost. copii. care emit semnale acustice. motosirenele. să nu se intre în adăpost cu îmbrăcăminte contaminată. Se părăseşte mijlocul de transport imediat ce acesta a oprit. fluierele cu abur (aer comprimat). Această anunţare nu este publică.MĂSURI ŞI REGULI DE COMPORTARE LA RECEPŢIONAREA SEMNALELOR DE ALARMARE a) Prealarma aeriană este o situaţie de protecţie civilă care se comunică prin telefon conducătorilor localităţilor. Când salariaţii sunt acasă. să nu se fumeze şi să nu se aprindă fără aprobare felinare. lumânări sau alte surse de iluminat. Alarma aeriană poate să găsească populaţia şi salariaţii în diferite situaţii. atunci când există pericolul iminent al unui atac aerian sau al unui dezastru. instituţiile în care lucrează (masca contra gazelor). Se îmbracă copiii şi se iau mijloacele individuale de protecţie. este posibil ca aceasta să fie lovită din aer cu arme de nimicire în masă sau obişnuite. luînd toate măsurile necesare pentru această situaţie în sediile. să deschidă uşile. menţinerea ordinii şi curăţeniei. Ca mijloace de alarmare se folosesc sirenele electronice. fără a staţiona pe străzi. pe stradă. acţionate centralizat sau local. iluminatului electric. să nu se mănînce. luminoase şi prin comunicate (texte) radiodifuzate. magazine se vor îndrepta spre locul cel mai apropiat şi se adăposteşte. Prin mesaje scurte. să deconecteze (oprească) mijlocul de transport de la sursa electrică. vor întrerupe iluminatul exterior şi interior cu excepţia iluminatului camuflat. îşi ocupă locul stabilit şi pregăteşte mijloacele de protecţie individuală (cei care au). Pe timpul cât localitatea se află în alarmă aeriană. părăsesc imediat locuinţa împreună cu membrii familiei şi se deplasează în grabă la adăpostul cel mai apropiat luînd toate măsurile de întrerupere a apei. Când salariaţii se află la serviciu. documentele de identitate şi rezerva de apă şi alimente şi se intră cât mai repede în locurile de protecţie. în magazine. trebuie respectate o serie de măsuri şi reguli de comportare cum sunt : respectarea ordinelor date de şeful echipei de adăpostire. în activitate de serviciu salariaţii şi populaţia. biologice sau chimice şi se face prin comunicări transmise de posturile şi studiourile de radiodifuziune şi televiziune „radioficare şi radioamplificare”. Alarma aeriană se anunţă prin semnale acustice. fiecare persoană intră în ordine în adăpost. la auzul semnalului de alarmă aeriană. vor anunţa vecinii. În drum spre locul de adăpostire. Când populaţia se află pe străzi. vor întrerupe lucrul. sonerii. instituţiilor publice şi agenţilor economici. vor părăsi locul de muncă şi se vor deplasa spre locul de adăpostire stabilit. b) Alarmă aeriană este o situaţie de protecţie civilă care se introduce în momentul când atacul inamic şi dezastrele sunt iminente. se ia trusa sanitară. sirene de mână. deci este cunoscută numai de un număr restrâns de oameni care au puteri de decizie.

condiţiile de carantină şi alte măsuri. etc. mănuşi). etc. bandă adezivă. motosirenele şi sirenele de mână) şi alte mijloace (fluiere cu abur sau aer comprimat. contaminărilor. semnalul de încetare a alarmei aeriene se anunţă prin toate mijloacele folosite pentru darea alarmei aeriene. Mijloace de alarmare şi clasificare Organizarea şi realizarea alarmării sunt atribute ale organelor conducătoare de protecţie civilă de la localităţi. de decontaminare. Semnalul se introduce în caz de dezastre de mari proporţii. respectând regulile impuse de situaţia creată. în funcţie de situaţia creată. Mijloacele de alarmare se amplasează şi se instalează avînd în vedere prevederile organelor locale de protecţie civilă. este însoţit şi de reguli de comportare. Comunicatul de încetare a alarmei aeriene. etc. amploarea şi efectele principale. măsurile de protecţie. alimente. instituţii publice. radioamplificare despre dezastrul respectiv : natura. populaţia adăpostită îşi va relua activitatea. sirenele cu aer comprimat. c) Încetarea alarmei aeriene este situaţia de protecţie civilă prin care populaţia este înştiinţată că pericolul direct al atacului aerian sau al dezastrului a trecut. În localităţile pe raza cărora s-au creat zone de distrugere. Sistemul de alarmare este format din : mijloace de alarmare cu acţiune centralizată. este necesar să respectăm în totalitate regulile stabilite de organele locale de protecţie civilă care au de executat mai întîi acţiune de cercetare.). în situaţia când localitatea (agentul economic. activitatea normală se va relua în funcţie de situaţia şi dispoziţiile organelor locale de protecţie civilă. 35 . Se transmit comunicate la staţiile de radioficare. este obligată să participe la acţiunile de limitare şi înlăturare a urmărilor. staţie de radiodifuziune. salvare şi prim ajutor.combaterea contaminării. etc. Dacă împrejurarea vă obligă să vă adăpostiţi în locuinţa sau în camera de lucru. se astupă. obiecte de primă necesitate. populaţia aptă de muncă. radio. documentele de identitate şi să coboare în adăpost. pot fi clasificate astfel : acustice. în încăperile cu sobe se închid coşurile. sonerii. leucoplast. La recepţionarea semnalului de încetare a alarmei aeriene. În localităţile lovite.) nu a fost lovită din aer sau dezastrul a trecut. de acordare a primului ajutor şi de transport al răniţilor cu targa (mijloace improvizate) de stingere a incendiilor şi alte măsuri. în special pentru salvarea oamenilor de sub dărîmături. mijloacele şi procedeele de înlăturare a urmărilor etc. claxoane. În cazul contaminării radioactive. scotch. televiziune. medicamente. care emit sunete şi care pot fi : speciale (sirenele electrice şi electronice. terminaţi rapid acţiunea de ermetizare (etanşeizare) a uşilor şi ferestrelor încăperii cu ţesături. biologice şi chimice a zonei în care au fost surprinşi. clopote etc. agenţi economici. se astupă orificiile şi fisurile. de evacuare (dacă este cazul). modul de comportare a cetăţenilor. optice (panouri şi dispozitive luminoase). să ia rezerva de apă. şi apoi să dispună părăsirea locurilor de adăpostire. Auzind semnalul fiecare locuitor este obligat să îmbrace masca contra gazelor sau mijloacele improvizate (masca contra prafului sau o banderolă vată-tifon) şi dispozitivele de protecţie a pielii (încălţăminte. Mijloacele de alarmare care constituie sistemul de alarmare. alături de formaţiunile speciale de intervenţie de protecţie civilă. de prim ajutor medical. modul de acordare a primului ajutor intoxicaţiilor.

centrale de alarmare.- mijloace de alarmare acţionate descentralizat (local). circuite telefonice de acţionare şi staţii de radioficare şi radioamplificare. 36 .

obloane . avand rezistenta la foc 1. se realizeaza . incaperi tampon sau tamburi deschisi . cu usi obloane . cortine sau incaperi tampon . Pentru realizarea ventilarii sau evacuarii fumului din incaperile tampon se pot realiza goluri in pereti sau plansee .PROTECTIA GOLURILOR LA PROPAGAREA INCENDIILOR Elementele de constructii . sau separa functiuni cu riscuri mari de incendiu. protectia golurilor din peretii antifoc nu se poate realiza cu usi . Golurile pentru circulatie practicate in peretii incaperilor tampon antifoc se protejeaza cu usi rezistente la foc cel putin 45'. iar lungimea totala de minim 4 m. Planseele pot constitui elemente de intarziere a propagarii incendiilor in interioarul unui compartiment de incendiu. numai daca sunt rezistente la foc si nu au goluri sau daca golurile proiectate in ele sunt protejate in elemente de inchidere corespunzatoare. Se recomanda ca amplasarea incaperilor tampon sa se faca alipit peretelui antifoc si sa fie dispuse spre spatiile cu densitatea sarcinii termice mai mica . amplasate cate unul la fiecare m2 de suprafata orizontala a tamburului. sunt de tipul : • Antifoc (AF) • Rezistente la foc (RF) • Rezistente la explozii (RE) • Etanse la foc (EF) Protectia golurilor functionale din aceste elemente de constructii . 37 .5 ore si echipate cu dispozitive de autoinchidere automata in caz de incendiu . alcatuite si dimensionate conform normativului Galeriile functionala din peretii antifoc trebuie protejate cu usi antifoc . obloane sau cortine antifoc . In peretii incaperilor tampon se admite practicarea numai a golurilor strict necesare pentru circulatie . pot fi prevazuti tamburi deschisi antifoc . protectia golurilor din peretii antifoc nu se poate realiza prin usi . golurile se pot proteja prin incaperi tampon antifoc . sau cu goluri strict functionale protejate conform normativului. peretii si planseele utilizate pentru limitarea propagarii incendiilor si a efectelor acestora . Obloanele antifoc si cortinele de siguranta antifoc se alcatuiesc si se realizeaza in general similar cu usile antifoc . Amplasarea lor poate fi facuta alipit peretului antifoc sau in ambele parti ale acestuia. In cazul cand datorita unor conditii functionale . dupa caz . Planseele antifoc sunt elemente de constructie orizontala sau inclinate. care delimiteaza volume inchise din constructii inalte sau foarte inalte (compartimente de incediu constituite din unul pan la trei nivele succesive cu aria desfasurata prevazuta in normativ). prevazute dupa caz cu dispozitive de inchidere sau cu inchidere automata in caz de incendiu . Peretii si planseele incaperilor antifoc trebuie realizate din materiale (CO(CA1))rezistente la foc cel putin 1 ora . In tamburii deschisi trebuie sa prevada sprinklere sau drencere cu actionare automata in caz de incendiu. precum si a exploziilor . fara goluri si cu rezistenta la foc de minimum 1 ora. Planseele antifoc se realizeaza din materiale CO (CA1). In cazuri exceptionale . cand datorita necesitatilor functionale . Tamburii deschisi antifoc trebuie sa aibe latimea egala cu cea a golului protejat. cortine . in functie de cerintele functionale . cu rexistenta la foc minimum 2 ore si fara goluri. Peretii si planseele tamburului deschis antifoc trebuie sa fie realizati din materiale CO(CA1).

In toate situatiile. usi ori etanse rezistente la foc sau incaperi tampon. Golurile de acces la scarile de evacuare inchise din constructiile de productie si / sau evacuare se protejeza prin: Usi pline sau geam armat. In toate cazurile usile de protectie a golurilor de acces la casele de scari se echipeaza cu dispozitiv cu autoinchidere.Planseele folosite pentru a separe intre ele spatii cu functiuni importante si incaperi cu risc mare de incendiu precum si cele ce delimiteaza cai de evacuare trebuie sa indeplineasca conditii stricte privind combustibilitatea si rezistenta lor la foc. Golurile de acces la scarile exterioare deschise se protejeaza prin usi etanse la foc de 15 minute. echipate cu inchidere automata sau dispozitive de autoinchidere in caz de incendiu.5 ore sau incaperi tampon prevazut cu usi rezistente la foc de 45 minute. care constituie elemente de intarziere a propagarii focului. Golurile functionale din planseele intermediare rezinstente la foc. dupa caz. Usi rezistente la foc de minim 1. Incaperi tampon ventilate in suprapresiune avand usi rezistente la foc de minim 45 minute. Usi rezistente la foc munim 45 minute. 38 . In cazuri justificate cand nu se pot realiza elemente rezistente la foc. Usi rezistente la foc de 1. cu dispozitive de autoinchidere sauinchidere automata in caz de incediu. prevazute cu usi rezistente la foc de minim 45 minute. Golurile de acces la casele de scari de evacuare se protezeaza de regula prin: usi pline sau cu geam simplu sau armat.5 ore sau incaperi tampon cu usi rezistnte de 45 minute. se protejeaza prin elemente rezistente la foc. Usi rezistente la foc cel putin 45 minute. Incaperi tampon ventilate in suprapresiune. Golurile pentru iluminare practicate in peretii exterioari ai caselor de scari vor fi protejate contra radiatilor termice conform normelor. protectia golurilor poate fi asigurata numai prin prevederea pe conturul golului sub planseu a unor ecrane CO(CA1) si perdele de apa cu intrare in functiune automata in caz de incendiu. prevazute dupa caz. golurile prevazute in plansee spre pod se protejeaza cu elemente de inchidere rezistente la foc minim 30 minute. Golurile de acces la accensoare sau alte mijloace de transport pe verticala din constructiile de productie si/sau depozitare se protezeaza cu: Usi pline CO(CA1). Separarea portiunilor mansardate ale constructiei fata de poduri se realizeaza cu pereti rezistenti la foc minim 45 minute. In cladirile cu pod. echipate cu sisteme de autoinchidere sau prin treceri sicanate corespunzator necesitatilor. sau alte sisteme de protectie agrementate tehnic. de gradul I-III de rezistenta la foc. usi cu acces la casele de scari se prevad cu sisteme de autoinchidere sau inchidere automata. cu exceptia celor de la cladirile de locuit care nu sunt cladiri inalte sau foarte inalte.

sau primarul. existenta sau utilizarea constructiilor. demolarea unei constructii sau a unei parti din constructie. pana la terminarea operatiunilor de interventie. Autoritatile administratiei publice centrale si locale asigura integrarea masurilor privind dezvoltarea si perfectionarea activitatii de aparare impotriva incendiilor. precum si utilizarea apei. evaluarea. apararea vietii oamenilor. viata. dupa caz. din proprie initiativa ori la solicitarea victimei. persoanele mentionate la punctual a trebuie sa accepte si alte masuri stabilite de conducatorul interventiei. precum si interventia operative pentru salvarea si acordarea ajutorului pentru persoanele aflate in pericol. materialelor si mijloacelor proprii pentru operatiuni de salvare. echipamentelor. Persoanele juridice si cele fizice raspund. semenilor aflati in pericol sau in dificultate. evacuarea din zona periclitata. din momentul observarii. a autoritatilor administratiei publice locale sau a reprezentantilor acestora. le prelucreaza. In cazul incendiilor produse in paduri. de produsele (substantele) pe care le folosesc. pentru limitarea propagarii incendiilor si evitarea producerii unui dezastru. persoanele juridice sau fizice care desfasoara activitati ori se afla in tranzit. utilajelor si instalatiilor tehnologice pe care le detin sau le administreaza. 39 . le transporta. autoritatile administratiei publice locale si centrale. stingerea incendiilor si limitarea efectelor acestora. precum si alte activitati specifice. cum sunt: degajarea terenurilor. orice persoana are obligatia de a acorda ajutor cand si cat este rational posibil. semnalizarii sau anuntarii unui incendiu. in scopul de a asigura identificarea. constructii sau instalatii tehnologice au obligatia de a permite accesul pompierilor si persoanelor care acorda ajutor. oprirea temporara a activitatilor. in conditiile legii. mijloacelor. Persoanele fizice si juridice care detin cu orice titlu. le furnizeaza. Apararea impotriva incendiilor reprezinta ansamblul integrat de masuri tehnice si organizatorice. de toate efectele nocive ale incendiilor care decurg. la care trebuie sa participle. OBLIGATII PRIVIND APARAREA IMPOTRIVA INCENDIILOR Persoanele fizice si juridice sunt obligate sa respecte in orice imprejurare normele de prevenire si stingere a incendiilor si sa nu primejduiasca. pe teritoriul Romaniei. constituie o urgenta publica de incendiu. bunurile si mediu. dupa caz. controlul si combaterea riscurilor despre acestea. in programele de dezvoltare economico-sociala ce se intocmesc la nivel national si local. dupa caz. In cazurile prevazute de lege. potrivit legii.APARAREA IMPOTRIVA INCENDIILOR Apararea impotriva incendiilor. precum si a pompierilor. In caz de incendiu. de stingere si de limitare a efectelor incendiilor produse la bunurile proprii ori ale altor persone. le stocheaza sa le comercializeze. prin deciziile si faptele lor. a bunurilor si a mediului constituie o problema de interes public. pentru limitarea si stingerea incendiului. terenuri. planificate si realizate potrivit prezentei ordonante. politia. plantatii si la culturi agricole. persoanele fizice si juridice aflate in apropiere au obligatia de a interveni cu mijloacele de care dispun pentru limitarea si lichidarea incendiului. Situatia de pericol existenta. si sa ia masuri dupa posibilitatile sale. Orice persoana care observa un incendiu are obligatia de a anunta prin orice mijloc pompierii. de activitatea desfasurata sau in legatura cu aceasta.

asigurarea.Sa asigure mijloacele tehnice corespunzatoare si personalul necesar interventiei in caz de incendiu. are urmatoarele obligatii: a.Sa elaboreze instructiuni de aparare impotriva incendiilor si sa stabileasca sarcinile ce le revin salariatilor. f. potrivit instructiunilor date de patron sau de persoana desemnata de acesta. de concesionare. Sa coopereze cu salariatii desemnati de patron atat cat ii permit cunostintele si sarcinile sale in vederea realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor f. consiliile judetene. Sa nu efectueze manevre si modificari nepermise ale mijloacelor tehnice de protectie sau de interventie pentru stingerea incendiilor. Sa stabileasca. imediat patronului ori persoanelor imputernicite de acesta. se prevad in planurile de interventii ale fiecarui participant la conventie si se comunica unitatilor teritoriale de pompierii militari. Sa comunice. 40 . instalatiile utilajele. pregatirea si punerea in aplicatie a planurilor de interventie in caz de urgenta publica de incendiu. b. c.Sa asigure intocmirea planurilor de interventie si conditiile pentru ca acestea sa fie operationale in orice moment. substantele periculoase. Sa utilizeze. masinile. Sa respecte regulile si masurile de aparare impotriva incendiilor. de inchiriere. responsabilitatile si modul de organizare privind apararea impotriva incendiilor in unitatea sa. consiliile locale si persoanele juridice prevazute la art. Sa obtina avizele si autorizatiile prevazute de lege. in domeniul P. c. de prevenire si stingere a incendiilor. orice situatie pe care este indreptatit sa o considere pericol de incendiu. aduse la cunostinta sub orice forma. precum si conditiile de pregatire a acestora. de patron sau personae desemnate de acesta. atat cat este rational posibil.La incheierea contractelor de societate. e. OBLIGATIILE ANGAJATORULUI Fiecare angajator.I. 8 au obligatia sa colaboreze intre ele. precum si orice defectiune sesizata la sistemele de protectie sau de interventie pentru stingerea incendiilor. are in procesul muncii urmatoarele obligatii: a.. Sa intocmeasca si sa actualizeze permanent lista cu substantele periculoase (unde este cazul). oricarui alt salariat aflat intr-o situatie de pericol. d. Detinatorii si utilizatorii de constructii ori de instalatii si echipamente tehnologice de productie au obligatia sa conlucreze cu autoritatile administratiei publice si cu factorii de specialitate ale acestora in organizarea. Pentru limitarea propagarii si stingerii incendiilor precum si pentru limitarea si inlaturarea efectelor acestora. d. contribuind cu forte si mijloace. Organizarea actiunilor de colaborare si procedurile necesare se stabilesc prin conventii incheiate intre parti. prin dispozitii scrise. e. indiferent de natura angajarii.S. b. partile sunt obligate sa consemneze in actele respective raspunderile ce le revin privind asigurarea apararii impotriva incendiilor. Sa acorde ajutor. OBLIGATIILE LUCRATORILOR Fiecare lucrator. pe baza de reciprocitate sau sau contra unei plati. de antepriza si de asociere. corelat cu natura riscurilor de incendiu. profilul activitatii si marimea unitatii. aparatura si echipamentul de lucru.

g. plata cheltuielilor efectuate de alte persoane fizice sau juridice care au intervenit pentru stingerea incendiilor in unitatea sa. interventie si constatare a incalcarii legii in domeniul PSI si de alte organe abilitate de lege. h.Sa prevada fondurile necesare realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor si sa asigure la cerere. Patronii care detin parti din aceeasi constructie trebuie sa conlucreze pentru indeplinirea obligatiilor ce le revin. control. Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se face de catre personalul unitatii de pompieri militari cu atributii de indrumare. 41 .

emisiuni radio şi de televiziune. protocolare. rănirea persoanelor civile. facultăţi. comunicări. bunurile utilizate în scopul protecţiei populaţiei nu pot fi distruse şi nici deturnate de la destinaţia lor. Drepturile cetăţenilor pe linia Protecţiei Civile Convenţiile internaţionale la care şi România a aderat pentru protecţia populaţiei şi a bunurilor materiale prevăd: populaţia civilă. este interzisă înfometarea persoanelor civile ca metodă de război. adăpostire. Pe plan naţional legiferarea protecţiei populaţiei în caz de conflicte militare şi calamităţi sau catastrofe de mari proporţii este realizată în temeiul prevederilor Constituţiei României prin Legea Protecţiei Civile. bunurile materiale sunt protejate în timp de război sau la dezastre prin măsuri legiferate pe plan internaţional în convenţii. sunt interzise atacurile îndreptate cu titlu de represalii împotriva populaţiei civile. calamităţilor şi catastrofelor. populaţia civilă nu poate fi utilizată ca scut pentru a se pune anumite puncte sau zone la adăpost de operaţiunile militare. populaţia civilă va fi prevenită asupra pericolelor atacurilor inamicului din aer. articole.OBLIGATIILE SI DREPTURILE CETATENILOR PE LINIA PROTECTIEI CIVILE Populaţia civilă. prin mijloace individuale. hotărâri şi ordonanţe emise de către guvern. distrugerea. atunci când se constată că acestea vor provoca pierderi de vieţi omeneşti în rândul populaţiei. Sunt interzise actele sau ameninţările cu violenţă. prin ore special destinate. să-şi însuşească metodele de protecţie şi regulile de comportare în caz de dezastre. persoanele civile se bucură de o protecţie generală contra pericolelor rezultate din operaţiile militare. exerciţii şi aplicaţii de protecţie civilă. femeile vor face obiectul unui respect deosebit şi vor fi protejate. în scopul însuşirii cunoştinţelor şi deprinderilor de comportare la declanşarea semnalelor de alarmă publică. a armelor convenţionale. prin participare la şedinţe de pregătire. orice atac militar trebuie să fie anulat sau întrerupt. evacuare şi alte mijloace specifice. paguba bunurilor materiale cu caracter civil. asigurarea protecţiei populaţiei civile împotriva efectelor armelor de nimicire în masă. luarea sau scoaterea din uz a bunurilor absolut necesare pentru supravieţuirea populaţiei civile. populaţia civilă nu va trebui să facă obiectul atacurilor. tratate. catastrofelor sau calamităţilor naturale prin mijloacele de înstiinţare şi alarmare ale protecţiei civile. se interzice atacarea. Obligaţiile cetăţenilor pe linia protecţiei civile să participe la pregătirea pentru protecţia civilă. copiii vor trebui să facă obiectul unui respect special şi va trebui să fie protejaţi împotriva oricărei forme de atentat. cu ajutorul mijloacelor de informare în masă. asigurarea pregătirii populaţiei civile pe linia protecţiei civile în şcoli. al căror scop principal este de a răspândi teroarea. constrângerii la prostituţie şi orice formă de atentat la pudoare. 42 . în special împotriva violului.

43 . să acţioneze cu calm.să respecte metode de protecţie şi regulile de comportare în cazul folosirii armelor de nimicire în masă. trusa sanitară. să participe la realizarea şi întreţinerea adăposturilor de protecţie civilă de interes colectiv sau personal. la amenajarea spatiilor de adăpostire din clădirile sau de pe terenul proprietate personală. să nu producă panică. bătrânilor. la aplicarea măsurilor de protecţie. femeilor. a armelor convenţionale. mijloacelor incendiare. să acorde prioritate copiilor. rezervele de alimente şi apă. să ia parte activă la acţiunile de intervenţie pentru care sunt solicitaţi. persoanelor ce nu se pot deplasa singure. să-şi asigure mijloacele individuale de protecţie. alte materiale necesare pentru asigurarea protecţiei şi pentru participarea la executarea unor acţiuni de intervenţie. să îndeplinească toate măsurile stabilite de către organele de protecţie civilă.

populaţiei. 44 .3. interzicerea utilizării focului deschis în zonele afectate de uscăciune avansată. mediatizarea incendiilor determinate de efectele sezonului canicular şi secetos. h. după caz. după caz. verificarea operativităţii de acţiune a formaţiilor de intervenţie ale serviciilor de pompieri civili. patron. asigurarea protejării fătă de efectul direct al razelor solare a recipientelor. şoproane deschise etc. c. prin detalierea cauzelor şi a împrejurărilor favorizante. b. d. utilizator etc. prin depozitare la umbră (copertine. ' g. în anumite intervale din timpul zilei. i. prin răcire cu perdele de apă rece. f.) va elabora un program de măsuri speciale care să contracareze efectele negative ale acestora în sfera prevenirii şi stingerii incendiilor. Măsurile speciale stabilite vor fi aduse la cunoştinţă tuturor salariaţilor şi. restricţionarea efectuării. intensificarea patrulărilor în zonele cu culturi agricole şi în cele frecventate pentru agrement în locuri cu vegetaţie forestieră. 2. e. îndepărtarea din locurile unde se află a obiectelor optice (inclusiv a cioburilor de sticlă) care pot acţiona în anumite condiţii drept concentratori ai razelor solare.6. rezervoarelor şi a altor tipuri de ambalaje care conţin vapori inflamabili sau gaze lichefiate sub presiune.REGULI PENTRU PERIOADELE CANICULARE SAU SECETOASE În perioadele caniculare sau secetoase persoana fizică cu atribuţii de conducere (primar. a unor lucrări care creează condiţii favorizante pentru producerea de incendii prin degajări de substanţe volatile sau supraîncălziri excesive. asigurarea rezervelor de apă pentru incendiu şi verificarea zilnică a situaţiei existente. identificarea şi nominalizarea sectoarelor de activitate în care creşte riscul de incendiu în condiţiile caracteristice temperaturilor atmosferice ridicate şi lipsei de precipitaţii. Măsurile speciale trebuie să cuprindă: a.) sau.

dormitul in incaperi cu focul aprins. nu se aprinde nici o sursa de foc. lasarea focului nesupravegheat. obturarea cosului de fum al aparatelor de utilizare. Daca se simte mirosul caracteristic al gazelor naturale se iau imediat urmatoarele masuri: stingerea tuturor focurilor. prezinta pericol de moarte. nu se manevreaza aparate electrice. se anunta imediat unitatea distribuitoare. dormitul in incaperi cu aparate de utilizare nelegate la cos (resou. etc). la aparatele neautomatizate. apriderea focului daca aparatul de utilizare nu este etans sau nu are tiraj. Verificarea cu flacara a instalatiilor de gaze naturale prezinta pericol de explozie si incendii. modificarea instalatiilor de gaze fara aprobari legale si prin persoane 45 . aragaz.La utilizarea gazelor naturale este interzis: - neautorizate. nu se doarme in astfel de incaperi. Dormitul in incaperi cu focul aprins sau in incaperi cu aparate de utilizare nelegate la cosul de fum. deschiderea usilor si ferestrelor. Verificarea eventualelor scapari de gaze naturale se face prin mirosire si cu spuma de sapun cu apa.

gaze fierbinti si contactul sau influienta arcului electric.victima se transporta intr-o zona cu aer curat si se descheie la piept .arsuri de gradul II – apar basici albe in zona afectata .5% acid boric pentru arsurile bazice.daca victima nu respira se incearca respiratia gura la gura sau gura la nas . vaseline.se scoate victima din zona viciata de catre salvatorii echipati cu masca de gaze sau cu masca cu furtun de aductiune .arsuri de gradul III – basici rosii cu afectarea mai profunda a pielii in zona arsa . dupa care se aplica o compresa de solutie 2% bicarbonat de sodiu pentru arsuri de acizi sau 1.PRIMUL AJUTOR IN CAZUL ARSURILOR SI INTOXICATIILOR CU FUM 1. aburi. lichide fierbinti.se continua manevrele pana la sosirea cadrelor medicale 2. acide. uleiuri. se panseaza cu pansament steril sau cu panza curata locul arsurii. Dupa profunzimea tesuturilor afectate se disting: . Acordarea primului ajutor se face astfel: se scoate cu grija imbracamintea.MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZUL ARSURILOR Arsurile pot fi provocate de diverse cauze: contactul pielii cu substante caustice. etc. MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE INTOXICATII In caz de intoxicatii acute se procedeaza astfel: .daca victima este in stop cardiac se incepe masajul cardiac prin apasarea cu mainile pe piept in dreptul inimii .arsuri de gradul I – inrosirea pielii si dureri in zona respectiva . fara a se acoperi cu alifii. Se interzice: -spargerea basicilor -inlaturarea materialelor lipite de rana -smulgerea hainelor arse lipite de rana La arsurile cauzate de arc electric se vor aplica comprese cu acid boric Arsurile de substante chimice se vor spala cu multa apa intr-un curent de apa curgatoare.arsuri de gradul IV – pielea este arsa si tesuturile sunt modificate 46 .

aparatelor. Nu retine fumul. temperaturile ce se pot dezvolta în caz de incendiu şi efectele negative pe care acestea le pot avea asupra personalului de intervenţie se va asigura în dotare următoarele aparate de protecţie. asigurand patrunderea normala pe culoare cu flacari sau incinte cu temperaturi pana la 250°C. .Costumul anticaloric aluminizat tip patrundere normal (PN) foloseste pentru protectia anticalorica pe timpul interventiei. iluminat şi lucru: . Bluza etansa pe talie.). lenjeriei şi a altor obiecte din fire sintetice sau materiale sintetice ori plastice. locas dorsal pentru aparatul de respiratie si vizor duplex metalizat. . Pantalonii au burduf lateral si bretele reglabile. Cartusul filtrant pentru oxid de carbon. Deasemenea. Manusi cu un deget si cisme scurte cu intetrior de pasla. se interzice accesul salariaţilor şi altor persoane fără echipament de protecţie adecvat condiţiilor de lucru. blocul supapelor si cordelele de fixare pe cap. manusi si cisme ignifuge ce asigura protectia anticalorica la incendii in conditii de apropiere normala ) .MIJLOACE DE PROTEJARE A OAMENILOR IN CAZ DE INCENDIU (a corpului. a mainilor si picioarelor) În spaţiile cu risc ridicat de incendiu sau pericol de explozie. vaporii sau pulberile inflamabile in amestec cu aerul. tubul gofrat. vapori de solvent organic. oxid de carbon. aerosolilor si altor gaze (acid cianhidric.asigura respiratia independenta in medii nocive din zona incendiilor pe o durata de 60 min.trusă electrică.Cartusul filtrant polivalent asigura protectia impotriva fumului.echipament de protecţie la temperatură (costum ignifug. Echipamentul de protecţie se asigură. Are greutatea de 14 kg.lămpi electrice portabile.se compune din cagula prevazuta cu vizor. oxizi de azot. cartuse filtrante pentru fum. După caz. are gluga etansa. Fiind etans se foloseste cu aparatul de respiratie. avand in vedere marea diversitate de materiale ce pot arde si degaja o larga gama de substante toxice . este interzisă folosirea dispozitivelor. se foloseste la incendiile care se caracterizeaza prin degajarea oxidului de carbon. clor.aparate de respiraţie autonome . (cartusul filtrant). Are in componenta masca propriu-zisa cu bretele. aerosolii sau alte gaze toxice. suporta contactul caloric nemijlocit. a capului. corelat cu nivelul densităţii sarcinii termice. precum şi a încălţămintei care (prin lovire sau frecare) poate să producă scântei capabile să aprindă gazele. . În spaţiile cu pericol de explozie este interzisă folosirea îmbrăcămintei. Are o greutate de 10 kg. doua butelii cu aer comprimat prevazute cu reductor si cu un manometru pentru verificarea presiunii aerului. potrivit regulamentului aprobat prin HGR nr. uneltelor şi sculelor neprotejate corespunzător şi care prin lovire sau frecare pot produce scântei capabile să aprindă amestecurile explozive. 47 . etc. . ATENTIE! NU RETINE OXIDUL DE CARBON. sau polivalent care este cel mai indicat a se folosi. 443/1999. intermitent.masca contra fumului şi gazelor . a cailor respiratorii.

REGULI ŞI MĂSURI DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR LA DEPOZITE Prevederi generale Construcţiile de depozitare şi în general depozitele de materiale şi substanţe vor avea stabilite categoriile de pericol de incendiu funcţie de natura activităţii desfăşurate. Fac excepţie situaţiile admise în normativ. se amplasează în zone situate mai jos decât construcţiile vecine astfel încât să nu fie posibilă deversarea sau scurgerea lichidelor şi propagarea incendiului la vecinătăţi. centre populate. Depozitele de materiale şi produse pot fi amplasate independent. menţionându-se obligatoriu în documentaţia tehnico-economică. direcţia vântului dominant să nu fie spre construcţiile vecine. Depozitele de materiale şi substanţe combustibile se amplasează în zone astfel situate încât. dacă amestecul lor sau al vaporilor respectivi nu prezintă pericol de autoaprindere sau explozie iar în caz de incendiu se pot utiliza aceleaşi produse de stingere. grupate sau comasate atunci când sunt în construcţii închise şi amplasate numai independent când sunt depozite deschise. Construcţiile independente de depozitare se amplasează faţă de obiective învecinate la distanţe de siguranţă stabilite în reglementările tehnice de specialitate. lichide). Atunci când soluţia se justifică 48 . Depozitele de lichide combustibile. Înglobarea încăperilor de depozitare a materialelor substanţelor combustibile în construcţii de producţie şi în clădirile civile este admisibilă atunci când considerentele funcţionale o impun. de regulă. iar când nu este posibil. situate în vecinătate. caracteristicile de ardere ale materialelor şi substanţelor utilizate. Construcţiile depozitelor pe care beneficiarul le consideră importante sau de mare valoare. sau vor fi compartimentate conform normelor. Categoriile de pericol de incendiu şi clasa de periculozitate se stabileşte pe zone şi încăperi precum şi independent pentru fiecare compartiment de incendiu în parte. a conductelor care transportă fluide combustibile (gaze. Depozitarea materialelor combustibile solide împreună cu lichide sau gaze combustibile. iazuri. La realizarea depozitelor aferente clădirilor civile se respectă şi prevederile specifice acestor clădiri. La depozitarea de materiale şi substanţe care prezintă pericol de autoaprindere. se recomandă să fie amplasate independent. pe cât posibil. Nu se permite trecerea prin depozite de materiale sau lichide combustibile sau încăperi de depozitare. La amplasarea depozitelor se are în vedere limitarea posibilităţilor ca un incendiu produs în depozit să pună în pericol construcţii sau instalaţii vecine importante. sau se asigură măsuri de protecţie corespunzătoare (diguri. manipulate şi a densităţii sarcinii termice. precum şi aprinderea depozitului datorită unui incendiu la un obiectiv învecinat. a celor de încălzire şi ale reţelelor electrice aferente altor consumatori. cu condiţia să fie îndeplinite condiţiile şi măsurile specifice prevăzute în normative. este obligatorie stabilirea duratei de depozitare a acestora şi luarea măsurilor de verificare a creşterii temperaturii lor. ziduri de protecţie). Este admisă depozitarea diferitelor materiale şi substanţe în aceeaşi încăpere. lacuri. nu este admisă. De asemenea prin amplasarea acestor depozite se vor asigura măsuri şi distanţe de protecţie faţă de cursuri de apă. de regulă. se măsuri de protecţie corespunzătoare.

Pozarea conductelor de apă. este interzisă. dimensionate şi. cu pereţi incombustibili CO (CA1) având o rezistenţă la foc corespunzătoare cu condiţiile de separare impuse de depozit. planşeu) asigurându-se aceeaşi rezistenţă la foc. echipate cu dispozitive de închidere automată în caz de incendiu. Încăperile de depozitare a materialelor şi substanţelor combustibile din clasa P4 şi P5 de periculozitate. I-IV de rezistentă la foc. Depozitele cu stive mai înalte de 6 m trebuie să îndeplinească condiţiile şi nivelele de performanţă stabilite în reglementările tehnice de specialitate corespunzător densităţii sarcinii tehnice şi pericolului de propagare a focului. Fac excepţie depozitele cu platforme de stocare mecanizate. a produselor care conţin apă ori pe care poate condensa apa în depozite pentru materiale sau substanţe care reacţionează periculos cu apa. nu sunt obligatorii asigurarea căilor de evacuare în caz de incendiu. Construcţiile închise de depozite etajate trebuie realizate cu planşee pline rezistente la foc. produse. dacă sunt prevăzut cu instalaţii automate de stingere la fiecare nivel. Atunci când sunt amplasate în clădiri cu mai multe niveluri.. cu aria desfăşurată peste 36 m2 se separă de restul construcţiei prin pereţi şi planşee incombustibile având limita de rezistenţă la foc de minim 1oră şi 30 min. potrivit prevederilor tehnice de specialitate. alcătuite şi realizate conform normelor în vigoare. trebuie să fie compartimentate în arii construite de max. în care sunt depozitate materiale. Pentru depozitele fără locuri permanente de lucru (vizitabile de max. Materialele şi substanţele combustibile se pot păstra în spaţiile şi încăperile de producţie. substanţe. fără locuri permanente de lucru. 49 . aceste depozite trebuie echipate cu instalaţii automate de semnalizare şi stingere a incendiilor. Construcţiile închise stabilite de beneficiar. astfel realizate încât să împiedice propagarea incendiilor între nivelurile construcţiei. Depozite închise Construcţiile închise pentru depozitele de materiale şi substanţe pot fi de gr. precum şi a cantităţii şi importanţei acestora.tehnic aceste treceri vor fi realizate în canalizări proprii închise. Podurile funcţionale se protejează cu elemente de închidere corespunzătoare. Golurile de circulaţie sau funcţionale se protejează cu elemente având rezistenţa la foc de minim 45 min. planşeele incombustibile vor avea o limită de rezistenţă la foc de 1 oră şi 30 min. Dacă depozitul este amplasat în construcţii de tip monobloc sau blindate. Depozitarea în cantităţi mai mari se realizează în clădiri proprii. prevăzute în actele normative de specialitate. obiecte de valoare sau cu risc mare de incendiu. la care platformele pot fi din materiale incombustibile CO (CA1) rezistente la foc 15 min. 750 m2 şi echipate cu instalaţii de semnalizare şi stingere a incendiilor. realizate încât să asigure limitarea posibilităţilor de propagare a focului şi să permită intervenţia de stingere. Depozitele de materiale sau substanţe combustibile se echipează cu instalaţii de semnalizare şi stingere a incendiilor corespunzătoare materialelor şi substanţelor depozitate. 8 ori/schimb). este obligatorie şi respectarea prevederilor corespunzătoare acestor tipuri de clădiri. numai în cantităţile minime necesare fluxului tehnologic pentru un singur schimb. Golurile se protejează corespunzător în funcţie de elementul de construcţie străpuns (perete. cu aria desfăşurată peste 36 m2 se separă de restul construcţiei cu pereţi incombustibili având rezistenta la foc în funcţie de densitatea sarcinii tehnice (între 1 oră şi 7 ore).. în funcţie de categoria de pericol de incendiu şi clasa de periculozitate a materialelor. De regulă. Încăperile de depozitare a materialelor şi substanţelor combustibile din clasa P2 şi P3 de periculozitate. respectiv 1 oră. Depozitele vor avea asigurate căi de acces.

şi P5 faţă de depozit dacă se asigură aceleaşi măsuri de siguranţă la foc ca la încăperile de depozitare aferente şi de asemenea. reacţia faţă de alte materiale. pentru finisarea. încercarea sau repararea produselor depozitate precum şi pentru distribuirea lichidelor combustibile. Depozitele închise cu aria desfăşurată peste 36 m2 pentru materiale şi substanţe combustibile se prevăd cu dispozitive de evacuare a fumului asigurându-se 1 % din aria pardoselii. după caz. Încăperile pentru depozitarea a maximum 20 m3 lichide combustibile necesare consumului funcţional al instalaţiilor utilitare aferente construcţiei (centrală termică. În încăperile de depozitare a materialelor combustibile din clasele de periculozitate P3. Încăperile prevăzute anterior pot avea un gol de acces practicat în elemente de construcţie protejat cu element de închidere rezistent la foc. asigurându-se şi dotarea corespunzătoare cu mijloace tehnice de stingere în caz de incendiu. Depozitele închise pentru materiale şi substanţe combustibile se echipează cu instalaţii de semnalizare şi stingere a incendiilor conform reglementărilor tehnice de specialitate. Nu este obligatorie prevederea suprafeţelor de decomprimare sau a dispozitivelor de evacuare a fumului iar dacă se prevede iluminat. fum sau la umezeală. PS cu aria liberă (fără pereţi interiori) de peste 10. C şi clase de periculozitate P3. Asemenea spaţii se amenajează separat. posibilitatea de aprindere etc.) precum şi a celor aferente funcţionării unor echipamente (ascensoare. căile de acces pentru folosirea maşinilor şi utilajelor de intervenţie în caz de incendiu. grup electrogen etc. platforme etc. compartimentate special. B. sensibilităţi la căldură.) . Depozite de mărfuri en-gross La depozitarea materialelor se va ţine seama de proprietăţile fizico-chimice ale acestora (gradul de periculozitate. iar atunci când încăperile sunt de categorie A. Nu este obligatorie separarea spaţiilor de recepţie-expediţie a depozitelor din clasele P3.400 m 2 se prevăd sisteme de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi conform reglementărilor în vigoare. iar spaţiile pentru recepţie-expediţie. 50 .) se separă de restul construcţiei cu elemente incombustibile având o rezistenţă la foc de minimum 2 ore. P4. pentru încăperile de depozitare cu capacitate maximă 50 m3 de lichide din clasele L I. P4. acesta va corespunde mediului de montaj. Rezervoarele se prevăd cu preaplin şi conducta de aerisire cu opritor de flăcări dispus la exterior. vor fi organizate pe stive. grupe. P4. Culoarele de acces între stivele de mărfuri din interiorul încăperilor de depozitare vor fi delimitate şi marcate. Construcţiile supraterane închise pentru depozitarea lichidelor combustibile se realizează din materiale incombustibile. secţii sau sectoare în aşa fel încât să se asigure spaţiile de siguranţă şi acces între stivele de mărfuri.Încăperile de depozitare a materialelor şi substanţelor din clasa P1 de periculozitate se separă faţă de restul construcţiei cu pereţi şi planşee incombustibile iar golurile de circulaţie sau funcţionare se protejează cu elemente de închidere incombustibile. P5 nu sunt admise spaţii libere pentru birouri. de regulă se separă în acelaşi mod. materialele şi ambalajele depozitate în interiorul spaţiilor de depozitare sau pe suprafeţele de teren aferente. sau L II (respectiv echivalentul acestora pentru L III şi L IV). 45 de minute şi prevăzut cu un prag care să aibă înălţimea stabilită încât să nu fie posibilă scurgerea lichidului în afara încăperii în caz de avarie. Stivele de mărfuri şi rafturile pentru depozitarea mărfurilor vor fi dispuse astfel încât spaţiile de siguranţă sau acces să corespundă cu poziţia pe verticală a corpurilor de iluminat. nici la depozitele din clasele de periculozitate P1 şi P2. asigurându-se compartimentarea antifoc sau antiex. Mărfurile.

talaş. Este interzisă încălzirea spaţiilor de depozitare cu sobe fără acumulare de căldură. Se va interzice cu stricteţe aprinderea şi utilizarea focurilor de orice natură. Operaţiile scriptice. neasigurate cu globuri şi grătare de protecţie.50 m de la limita superioară a stivelor de mărfuri şi până la nivelul corpurilor de iluminat. Ferestrele depozitelor de mărfuri şi materiale situate la parter. vor fi adunate imediat şi evacuate în locuri special amenajate şi asigurate împotriva incendiilor. (motorină. 51 . Utilajele şi aparatele electrice sau mecanice folosite în depozite pentru descărcarea. Instalaţiile electrice de forţă şi iluminat ale depozitelor de mărfuri vor fi executate conform normelor în vigoare.. petrol. sticlă. Se interzice folosirea în depozite a reşourilor şi radiatoarelor electrice precum şi a lămpilor electrice defecte sau. textile etc.). demisol sau subsol vor fi asigurate cu gratii de fier şi plasă de sârmă rezistentă. hârtie. Rafturile combustibile trebuie ignifugate. corpurile de iluminat vor fi prevăzute şi cu grilaje de protecţie. În interiorul spaţiilor de depozitare se va păstra în permanenţă ordine şi curăţenie perfectă. încărcarea sau preambalarea mărfurilor vor fi verificate cel puţin o dată la începutul fiecărui trimestru.Acolo unde nu este posibil acest lucru se va păstra un spaţiu de siguranţă de cel puţin 0. Se interzice păstrarea lichidelor inflamabile destinate curăţeniei. Personalul depozitului va supraveghea în permanenţă materialele periculoase care prezintă sensibilitate la încălzire sau la reacţii în contact cu alte materiale. iar acolo unde există pericolul loviturilor mecanice. se vor executa în încăperi separate sau izolate faţă de spaţiul de depozitare. precum şi fumatul cu excepţia locurilor special amenajate. pe bază de permis de lucru cu foc şi numai cu indicarea persoanelor răspunzătoare de măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi stingerea incendiilor. Corpurile de iluminat din depozitele de mărfuri combustibile vor fi asigurate cu globuri. şemineuri cu foc deschis. în afara celor stricte pentru gestiune. conform instrucţiunilor tehnice respective. Se interzice compartimentarea spaţiilor sau suprafeţelor de depozitare prin despărţituri improvizate din ambalaje sau alte materiale combustibile. rumeguş. reşouri şi radiatoare electrice sau cu gaze. petrosin) în depozite sau în încăperile unde există pericol de incendiu. Toate deşeurile provenite din ambalaje (scânduri. pentru împiedicarea pătrunderii în interior a resturilor de ţigări sau chibrituri. Lucrările de sudură se vor executa doar în cazuri excepţionale. Este interzisă blocarea căilor de evacuare cu mărfuri sau ambalaje.

agăţarea sau introducerea pe şi în interiorul panourilor. b. Se interzice: a. Clemele siguranţelor lamelare nu se fixează pe lemn. cabluri. se vor face numai după scoaterea lor de sub tensiune. încărcarea instalaţiilor electrice (conducte. precum şi a celor deteriorate improvizate. forţă sau curenţi slabi. conform proiectelor. Instalaţiile electrice pentru iluminatul de siguranţă pentru continuarea lucrului. repararea sau înlocuirea diverselor elemente ale instalaţiilor electrice de iluminat. pentru circulaţii. vor fi prevăzute cu carcase de protecţie. întrerupătoare. în medii explozive. carton sau alte materiale combustibile. executate şi exploatate cu respectarea prevederilor normelor în vigoare (I7/1998. împotriva panicii şi pentru marcarea hidranţilor interiori de incendiu vor fi menţinute în permanenţă în stare de funcţionare. La utilizarea instalaţiilor electrice de forţă şi iluminat se va asigura o bună funcţionare a utilajelor şi a aparatelor respective. Se interzice înlocuirea fuzibilelor arse cu fir de liţă. Revizia. Se interzice acoperirea lor cu materiale combustibile (hârtie.). e. suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductoarele alimentare. releele.. Aparatele electrice portative se vor folosi numai cu fişe şi conductoare izolate. La terminarea lucrului. În încăperi va rămâne sub tensiune numai instalaţia de iluminat de siguranţă. iar la tablouri se vor întrebuinţa numai siguranţe calibrate. prin revizii înainte de intrarea în funcţiune şi prin înlăturarea imediată a defecţiunilor constatate. PE 107 etc. petrol etc. a obiectelor de orice fel. pentru intervenţii. Acestea vor fi curăţate de praf şi scame cel puţin o dată pe săptămână. Tablourile electrice. Reostatele de pornire sau de reglare a turaţiei diferitelor maşini electrice vor fi protejate cu carcase metalice prevăzute cu orificii de răcire. Se interzice supraîncărcarea circuitelor prin racordarea mai multor consumatori decât cei prevăzuţi pentru instalaţia respectivă. folosirea instalaţiilor electrice neprotejate în medii de vapori explozivi şi cu degajări de praf combustibil. Bateriile de acumulatoare şi celelalte surse de energie de rezervă pentru alimentarea iluminatului de siguranţă vor fi verificate şi întreţinute periodic. contactoarele etc. întregul utilaj electric se scoate de sub tensiune. AFERENTE CONSTRUCTIILOR Instalaţiile electrice de forţă şi iluminat normal şi de siguranţă vor fi proiectate.INSTALATIILE ELECTRICE DE ILUMINAT SI FORTA. comutatoare. Instalaţiile electrice de orice natură vor fi executate numai de către unităţi autorizate şi care vor utiliza numai personal calificat. precum şi adăpostirea obiectelor sau a materialelor în posturile de transformare sau de distribuţie. folosirea în stare defectă a instalaţiilor electrice şi a receptoarelor de energie electrică de orice fel. transformatoare. prize etc. PE 101. pentru evacuare. c.) peste sarcina admisă.. nişelor tablourilor electrice etc. ID-15. 52 .) sau curăţirea lor cu lichide inflamabile (benzină. staniol sau alte materiale. pentru veghe. executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii a instalaţiilor electrice de către personal necalificat sau neautorizat . lemn etc. cârpe. d. ID-17.).

o. lăsarea sub tensiune a maşinilor. întrebuinţarea radiatoarelor şi a reşourilor electrice în alte locuri decât cele stabilite şi în condiţii care prezintă pericol de incendiu. i. scame şi alte materiale combustibile. aparatelor. utilajele. j.). utilizarea lămpilor mobile portative fără globuri şi grătare de protecţie sau alimentate prin cordoane improvizate sau neizolate corespunzător. maşinile. improvizate sau cu o rezistenţă electrică mai mare decât cea stabilită pentru instalaţiile. neizolarea capetelor conductoarelor electrice. hârtie sau alte materiale combustibile. ciocane de lipit etc. l. lemne etc. sau a programului de lucru la acestea. utilizarea receptoarelor de energie electrică (fiare de călcat. aşezarea pe motoare electrice a materialelor combustibile (cârpe. neîntreruperea instalaţiei electrice de iluminat din spaţiile de depozitare după terminarea programului de lucru.) precum şi necurăţarea acestora de depunerile de praf. după terminarea folosirii. k. radiatoare. p. Cele care se folosesc în condiţiile admise vor fi scoase de sub tensiune şi vor fi depuse la terminarea programului în locurile stabilite în acest scop. direct în priză. în cazul demontării parţiale a unei instalaţii. m. reşouri.g. h. folosirea legăturilor provizorii prin introducerea conductoarelor electrice fără ştechere. folosirea la corpurile de iluminat a filtrelor de lumină (abajururi improvizate din carton. hârtie. utilajelor şi echipamentelor electrice. aparatele şi echipamentele respective. 53 . n. fără luarea măsurilor de izolare faţă de elementele combustibile din încăperi. folosirea siguranţelor fuzibile şi a dispozitivelor de protecţie defecte. precum lăsarea sub tensiune a acestora după terminarea programului de lucru.

conexiunilor.APARATE. accesul la ele fiind permis numai electricianului de serviciu. a motoarelor electrice sau a altor consumatori de energie electrică. umed. se va izola trecerea prin planşee şi pereţii combustibili. se vor lua măsuri ca acestea să nu cadă pe construcţii. materiale combustibile ori substanţe inflamabile sau să vină în contact cu ele. starea conductoarelor. nu se vor utiliza ca suporţi arborii. Se interzice legarea directă la bornele tabloului de distribuţie a lămpilor de iluminat. de către personal calificat şi cu respectarea normelor specifice de prevenire şi stingere a incendiilor. siguranţe. În cadrul lucrărilor de întreţinere şi reparaţie se va urmări ca instalaţiile electrice de iluminat şi forţă să se menţină în concordanţă cu proiectul de execuţie şi prevederile din normativul I-7 /1998. d. Tablourile generale de distribuţie din spaţiile de producţie vor fi închise în permanenţă cu cheia. Se interzice alimentarea mai multor receptoare electrice de aceeaşi natură printr-un circuit prevăzut cu protecţie comună dacă puterea total instalată depăşeşte I S Kw.). d. În apropierea tablourilor sunt interzise păstrarea materialelor şi a substanţelor combustibile. Se interzice utilizarea conductorilor şi cablurilor care sub sarcină se încălzesc peste temperatura admisă. dozelor. cu agenţi corozivi. fără să aibă gradul de protecţie necesar în raport de mediul existent în încăperile.-17. expus la intemperii cu pericol de explozie etc. scame etc.) conform normativelor I-7/1998 şi 1. cu praf incombustibil sau combustibil. întrerupătoarelor. fără să aibă protecţiile. Toate utilajele şi aparatele electrice vor fi prevăzute plăcuţe indicatoare pe care sunt trecute caracteristicile lor şi schemele de conexiuni. Încăperea şi elementele tabloului vor fi în perfectă stare de curăţenie (fără praf. prizelor. legare la nul etc. se vor utiliza izolatoare fixate pe suporturi incombustibile amplasate la distanţele admise de normativul I-7/1998. nesupravegheate.). f.D. 54 . (fixate). ECHIPAMENTE SI UTILAJE ELECTRICE Se interzice folosirea aparatelor. cu temperatură ridicată. amplasate necorespunzător faţă de materialele combustibile. c. legăturile trebuie tăcute conform normelor. garniturile de etanşare vor fi în bună stare şi bine strânse. echipamentelor şi utilajelor electrice: a. cu lagăre şi carcase având o temperatură mai mare decât cea admisă. umed cu intermitenţă. c. e.). cu protecţia menţionată la punctul "a" deteriorată. b. spaţiile sau zonele în care se utilizează (uscat. f. legăturilor la p etc. precum şi blocarea accesului la acestea. pe baza unui grafic. Revizia completă a instalaţiilor electrice montate în medii explozive se va face conform graficului de revizie. astfel încât să se înlăture posibilitatea aprinderii lor. b. precum şi organelor de control şi verificare. se va face revizia şi reparaţia instalaţiilor electrice de iluminat de forţă sau de curenţi slabi (tabla distribuţie. instalaţii. substanţele inflamabile şi gazele tehnice comprimate în recipiente ori neizolate fără de acestea. nu se vor poza în podurile clădirilor şi în construcţiile din materiale combustibile. La tablourile capsulate. La montarea conductoarelor aeriene : a. corpurilor de iluminat. izolările sau separaţiile de protecţie necesare conform normativului I-7/1998 ( legare la pământ. ud. Periodic. La toate tipurile de tablouri.

Aparatele. rezervoarele metalice şi pompele folosite în instalaţiile de transport a combustibililor lichizi. recepţia. conform unui grafic stabilit în baza normativelor existente. pe porţiuni unde s-ar vărsa metale topite. cositorire sau cleme corespunzătoare secţiunii conductorilor care se leagă. execuţia şi verificarea instalaţiilor de protecţie prin legare la pământ se vor face conform normelor in vigoare şi STAS 12604/5.). Montarea cablurilor prin tuneluri sau canale. aparate şi echipamente electrice) numai pe suporturi incombustibile (zidărie. a aparatelor şi echipamentelor electrice. tablourile de distribuţie şi utilajele electrice. secţiunea conductoarelor de legare trebuie să fie conform normativului I-7/1998. Instalaţiile de paratrăsnet se vor controla periodic. se vor lega la pământ conductele. respectându-se prevederile normativului I. canale.Se interzice montarea directă pe elementele de construcţie combustibile a conductoarelor şi cablurilor cu manta din materiale combustibile sau greu combustibile. iar a celor cu secţiuni mai mari de 10 mm2 prin sudură.V. Stingerea incendiilor în fază incipientă la instalaţiile de iluminat şi forţă se va face cu stingătoare portative cu CO2 sau cu praf şi CO2. Proiectarea. Nu este admisă folosirea motoarelor şi aparatelor electrice cu carcasele şi capacele demontate sau în condiţii care nu asigură răcirea lor printr-o bună circulaţie a aerului din jur. fluide. 7/1998. tuneluri. Montarea. În acest sens se va asigura controlul tuturor locurilor ascunse şi se va urmări executarea curăţeniei în mod curent în aceste spaţii. beton. iar a celorlalte elemente (tuburi P. precum şi racordurile acestora trebuie să aibă gradul de protecţie împotriva incendiilor şi exploziilor corespunzător categoriei de pericol de incendiu a încăperilor în care se montează. . utilajelor şi a maşinilor electrice vor fi legate la pământ. . având o temperatură ridicată sau substanţe care au acţiune distrugătoare asupra învelişurilor cablurilor. prize de pământ etc. este interzisă. Intrările şi ieşirile cablurilor din dulapuri. foi de azbest etc. conductoare de coborâre. Legarea conductoarelor izolate se va face numai în cutii legătură. Corpurile metalice ale aparatelor. tunelurile şi puţurile de cabluri se va păstra curăţenia.C.) sau pe console incombustibile. În toate canalele. manşoane. precum şi la trecerea lor prin planşee sau pereţi despărţitori vor fi obturate cu materiale incombustibile. Legarea între ele a conductoarelor din aluminiu se face prin cleme speciale pentru aluminiu. secţii electrice. doze. 55 . urmărindu-se integritatea şi buna funcţionare a elementelor componente (dispozitive de captare.C. verificarea şi întreţinerea instalaţiilor de paratrăsnet vor fi efectuate numai de personal specializat şi conform normelor în vigoare. De asemenea. conform normativului PE 116.V. Montarea conductoarelor şi a cablurilor menţionate mai sus pe elemente de construcţie combustibile se poate face numai prin introducerea lor in tuburi de protecţie. . a tuburilor din P. Fac excepţie instalaţiile electrice protejate în carcase metalice cu grad de protecţie minimum IP-54. Legarea între ele a conductoarelor din cupru şi oţel se va face numai prin răsucire şi matisare.

acestea vor introduse în tuburi de protecţie şi vor fi izolate cu materiale izolante incombustibile. sobe. La instalaţiile de încălzire cu aer cald. apă caldă. În încăperile în care există pericol de explozie sau incendiu nu se vor utiliza sisteme de încălzire cu foc deschis. aer cald) şi locală (cu sobe. încât în orice regim de funcţionare a instalaţiilor să nu fie posibilă aprinderea materialelor combustibile. aer cald) se va alege în funcţie de temperatura de aprindere a substanţelor din încăperile respective. precum şi executarea de lucrări cu foc deschis. În secţiile cu degajări de praf combustibil sau cu mediu de gaze combustibile. Nu se admite utilizarea unor instalaţii. calorifere. radiatoare. aparate şi maşini de gătit etc. iar la terminarea programului de lucru se vor opri. în funcţie de natura agentului încălzitor. a căror temperatură este mai mare decât temperatura de autoaprindere a substanţelor inflamabile din încăpere. agentul termic (abur. executarea şi exploatarea sistemelor de încălzire centrală (cu abur. între conductele neizolate şi elementele de construcţie combustibile care nu satisfac distanţele cerute se vor introduce materiale izolante incombustibile (vată minerală etc. Nu se vor depozita lichide şi materiale combustibile şi recipiente cu gaze sub presiune în jurul bateriilor de încălzire sau al aerotermelor la distanţe mai mici de 1 m. conductele aerotermele şi bateriile de încălzire vor fi curăţate periodic de depunerile de praf combustibil. Toate cazanele.). Este interzisă depunerea pe radiatoare şi pe conductele termice a vaselor cu lichide inflamabile. Între corpurile de încălzire sau conductele neizolate şi elementele de construcţie din materiale combustibile învecinate se vor asigura distanţele minime indicate în normele specifice în vigoare. neomologate sau improvizate. precum şi a maşinilor şi aparatelor de gătit se vor respecta prevederile normelor de prevenire şi stingere a incendiilor în vigoare (normative. standarde. Se interzice folosirea instalaţiilor de încălzire (cazane. Izolarea termică va fi astfel executată. Este interzisă trecerea conductelor de termoficare pentru încălzire prin canale sau prin spaţii închise în care pot apărea vapori inflamabili sau gaze combustibile. sobe nestandardizate. radiatoare etc. instrucţiuni de folosire etc.) cu defecţiuni. Instalaţii de încălzire centrală La instalaţiile de încălzire centrală din clădirile şi încăperile. În cazuri speciale.). La izolarea conductelor cu abur sau de apă supraîncălzită se vor utiliza materiale incombustibile. Toate conductele şi armăturile instalaţiilor de încălzire centrală vor fi vopsite în culorile standardizate.). cu pericol de explozie sau incendiu. folosite pentru încălzire sau gătit vor fi supravegheate pe timpul funcţionării lor. conductele şi radiatoarele vor fi netede. apă caldă sau supraîncălzită. înlăturând-se periodic orice depuneri de pe acestea şi din jurul lor. aparate. maşini. Nu se va permite existenţa în apropierea prizelor de aer a unor surse de gaze sau de praf combustibil. Temperatura conductelor şi corpurilor de încălzire se va situa sub limitele care ar putea provoca aprinderea substanţelor cu care pot veni în contact.SISTEME SI INSTALATII DE INCALZIRE La proiectarea. La trecerea conductelor instalaţiilor de încălzire prin pereţi sau prin planşee executate din materiale combustibile. maşinile şi aparate cu foc deschis. cu suprafeţele radiante sau incandescente. 56 . a îmbrăcămintei şi a altor materiale combustibile.

şi de 4 cm în celelalte porţiuni. g. pereţi exteriori cu o grosime de cel puţin 6 cm în zona focarului . înainte de utilizarea sobelor şi coşurilor de fum. materialele sau elementele combustibile situate în faţa focarelor şi cenuşarelor să fie la o distanţă de acestea de minimum 1.2 m3 sau pereţi cu grosimi mai mici decât cele prevăzute pentru sobele cu acumulare de căldură. în timpul funcţionării sobelor. m. 57 . în faţa uşiţei de alimentare. nu se admite folosirea lemnelor mai lungi decât vatra focarului sobei sau cărbuni cu o putere calorifică mai mare decât cea stabilită (cocs de furnal). p.) se vor face conform prevederilor standardelor în vigoare (STAS 9072) şi a instrucţiunilor de folosire emise de unitatea producătoare. se interzice aprinderea focului în sobe prin stropire cu benzină. Utilizarea sobelor fără acumulare de căldură se va face respectând următoarele norme: a) distanţa dintre sobe sau burlane şi materialele combustibile învecinate să fie de cel puţin 1 m.2 m3. e. defecte sau izolate necorespunzător faţă de elementele combustibile ale clădirilor. se interzice uscarea hainelor sau a altor materiale combustibile pe sobe sau în imediata apropiere a lor. se interzice supraîncălzirea sobelor.5 m la sobele cu acumulare de căldură. fără pericol de incendiu. se interzice montarea dispozitivelor şi a clapetelor de reglare tirajului. h. petrol sau alte lichide combustibile. La exploatarea sobelor cu sau fără acumulare de căldură şi a maşinilor şi aparatelor de gătit se vor respecta următoarele reguli: a. n. nu se utilizează sobe fără uşiţe la focare şi cenuşare. acestea trebuie verificate amănunţit. i. în încăperile în care sunt amplasate sobele nu se admite depozitarea materialului combustibil care să depăşească consumul pentru 24 de ore. reparate. r.25 m. c. curăţate şi date în exploatare în perfectă stare de funcţionare. k. şi numai după ce se vor stinge resturile de jar.Mijloace de încălzire locală Construcţia. precum şi rezervoarele de consum ale sobelor care utilizează combustibili lichizi (a căror protecţie termică a fost asigurată de producător pe baza încercărilor efectuate şi acceptată la omologarea produsului) pot fi amplasate la distanţe mai mici decât cele prevăzute la punctul c). f. iar faţă de cele greu combustibile de 0. pardoseala combustibilă se protejează cu o bucată de tablă metalică cu dimensiunile de 70 x 50 cm. este interzisă depozitarea materialului combustibil deasupra sobei. dacă acest lucru este menţionat în instrucţiuni de folosire. se interzice arderea nesupravegheată a focului în sobe. d. NOTĂ: Prin sobe cu acumulare de căldură se înţeleg sobele care nu au un volum activ (masivul încălzit) mai mare de 0. amplasarea şi exploatarea mijloacelor încălzire locală (sobe de orice tip. depozitarea (amplasarea) materialelor combustibile se face la o distanţă mai mare de 1 m faţă de sobele fără acumulare de căldură şi de 0. care au volumul activ sub 0. b. o. j. maşini şi aparate gătit etc. cazane de spălătorie. 1.70 m. iar cele greu combustibile la 1 m. uşiţele focarului şi cenuşarului trebuie menţinute închise şi zăvorâte. Prin sobe fără acumulare de căldură se înţeleg sobele metalice precum şi sobele de zidărie (cărămidă sau alte materiale). se vor numi persoane care să răspundă de aprinderea şi stingerea focului. maşinile şi aparatele de gătit cu combustibili solizi sau gaze. cenuşa se va evacua periodic într-un loc stabilit şi amenajat în acest scop.

. Pentru aceasta. Zidăria şi tencuiala coşurilor vor fi verificate periodic şi vor fi bine întreţinute.b) la sobele cu înălţimea picioarelor de cel puţin 25 cm. iar în faţa focarului cu 50 cm. porţiunea de perete de lângă sobă se execută din materiale incombustibile. este strict interzisă aprinderea "flacără pe gaz". care să depăşească marginile sobei în toate direcţiile cu minimum 0. 58 . în cazul în care se constată miros de gaze înainte de a se aprinde focul. iar uşile pentru curăţare vor fi bine etanşate. Peste aceste izolaţii se pune tablă metalică. Construcţia. În situaţia în care acest lucru nu este posibil. limitarea. având grosimea de 6 cm.. Pentru instalaţiile de alimentare cu gaze naturale a sobelor se vor respecta prevederile "Normativului pentru distribuirea şi utilizarea gazelor naturale" (I 6/1999). având aceeaşi grosime. înlăturându-se orice posibilitate de scurgere a gazelor. patru rânduri de cărămizi (pe lat) cu mortar de argilă. verificarea şi întreţinerea în bună stare de funcţionare a instalaţiei (conducte. când arzătorul este în funcţiune. e.. în funcţie de calitatea şi de cantitatea combustibilului folosit. arzătoare etc. a maşinilor. aprinderea şi stingerea focurilor se vor executa numai de către personal instruit în acest scop.. aprinderea focului se face prin apropierea unei torţe aprinse (aprinzător) de arzătorul de gaze. pe lângă ora de aprindere şi stingere. păcură. dintre care ultimele două rânduri pot fi executate pe goluri sau înlocuite cu un strat de nisip.. cărbune etc. a fumului sau a scânteilor. prin două straturi de pâslă îmbibată cu soluţie de argilă. izolarea pardoselii se va face conform normelor stabilite de fabricant..).. c. robinete. după care se deschide încet robinetul până când gazele se aprind (principiul "gaz pe flacără"). este interzisă aprinderea arzătorului de gaze cu materiale sau deşeuri combustibile. urmând să fie făcută exclusiv prin uşile (prizele) de aer sau prin regulatoarele de tiraj ale focarelor... respectiv reglarea tirajului. amplasarea.5 m.). astfel încât să se evite orice crăpătură care ar permite ieşirea în încăperi sau în poduri a gazelor calde. se va aerisi încăperea respectivă şi se vor depista şi înlătura defectele care au provocat scăpările de gaze.. printr-un strat de azbest ori prin alte material incombustibil cu aceeaşi capacitate termoizolatoare. robinetul trebuie să fie închis.. aparatelor de gătit şi protejarea pereţilor combustibili se vor face conform prevederilor standardelor în vigoare şi instrucţiunilor de folosire emise fabricant. Este interzisă montarea de clapete sau capace de obturare în canale sau racorduri. termoizolatoare cu aceeaşi grosime şi aceeaşi echivalenţă termică. protecţia termică şi exploatarea coşurilor şi a canalelor de fum pentru focarele care servesc la încălziri curente se vor efectua în conformitate cu prevederile standardelor în vigoare (STAS 6793). postamentul termic izolator trebuie să depăşească perimetrul sobei cu 25 cm. uşa cenuşarului va fi deschisă... amplasarea sobei. pardoseala de sub acestea se protejează astfel: printr-un strat izolator de cărămidă plină. Postamentul poate fi alcătuit şi din alte materiale incombustibile. cu mortar de argilă.” . Coşurile de fum vor fi curăţate periodic. la fiecare sobă sau aparat de gătit se va pune câte o etichetă pe care se va menţiona. d) în cazul sobelor din încăperile cu pereţi din materiale combustibile. c) când sobele nu au picioare sau picioarele sunt mai scurte de 25 cm. pardoselile combustibile se protejează printr-un postament format din: două rânduri de vată minerală şi unul de tablă metalică. La maşinile şi aparatele de gătit de uz casnic. înainte de aprinderea arzătorului de gaze. Este interzisă racordarea focarelor alimentate cu gaze la canalele de fum care deservesc focare alimentate cu altfel de combustibil (lemn. b. d. următorul text: „Pentru aprinderea şi stingerea focului răspunde. la care se vor adăuga şi următoarele reguli: a..

pornindu-se din nou instalaţia. precum şi a instalaţiilor de cazane aferente se va efectua numai de către persoane calificate şi instruite în ceea ce priveşte prescripţiile tehnice de exploatare ale acestora şi normele de prevenire a incendiilor. în jurul centralei termice terenul va fi neted. curăţat permanent de deşeuri. h. îngrijindu-se însă ca robinetul de gaz să fie închis. indicatoarele de nivel pentru combustibil sau pentru agentul de încălzire. se interzice folosirea gazelor în sobele nereparate şi a căror etanşeitate nu este asigurată. g. de către persoane neautorizate şi fără avizul prealabil al societăţii distribuitoare este interzisă. c. În cazul întreruperii flăcării (rezultată din arderea prafului de cărbune) se va opri imediat alimentarea cu combustibil şi se va efectua aerisirea cazanului. cu respectarea instrucţiunilor vigoare. apropiate de uşa întredeschisă a cenuşarului. 59 . puzderie şi alte materiale combustibile. prin agitarea sau încălzirea acesteia.f. în scopul stingerii particulelor incandescente. fără reductor de presiune. pe o rază de 30 m. În cazul centralelor termice care folosesc drept combustibil cărbunele măcinat. care nu prezintă pericol de incendiu. utilizarea furtunului de racordare fără a fi fixat prin coliere. Evacuarea zgurii şi a cenuşii cu cărucioare. Centrale termice de încălzire Exploatarea centralelor termice. transportul şi manipularea combustibilului se fac în aşa fel. Punerea în funcţiune şi exploatarea centralelor termice se va face numai pe baza autorizaţiei de exploatare. a. activarea scurgerii gazului lichefiat din butelie. persoana stabilită pentru aprinderea şi stingerea focului va controla periodic dacă tirajul sobei este bun cu ajutorul unei lumânări aprinse. racordarea buteliei. vor fi menţinute în perfectă stare de funcţionare. improvizate sau neomologate. depistarea scăpărilor de gaze se va face numai cu spumă de apă şi săpun şi în nici un caz cu flacără. uzat sau în stare defectă. încât acesta să nu fie împrăştiat în incinta unităţii. urmând a nu se mai face focul până după verificarea şi remedierea defecţiunilor. gazele vor fi închise şi deschise mai întâi de la robinetul principal. Dacă flacăra lumânării nu se îndreaptă spre interiorul sobei. supapele de siguranţă etc. La centralele termice în care se folosesc drept combustibil deşeurile de lemn. reparaţii. folosirea furtunurilor executate din materiale plastice. tirajul este defectuos. puzderie de in şi cânepă. apoi de la cel al arzătorului. cenuşa şi zgura vor fi stropite cu apă. se vor respecta următoarele reguli: a. vagonete se va face numai în locuri special destinate. atât la aprinderea cât şi la stingerea focului. revizii sau a modificărilor la instalaţiile de gaze. folosirea de butelii defecte. Efectuarea lucrărilor de montaj. e. d. Este interzisă depozitarea în centrala termică a unor utilaje sau materiale care nu au legătură cu exploatarea acesteia. Verificarea lor se va efectua la începerea fiecărui schimb. În cazul utilizării buteliilor cu gaze combustibile lichefiate se interzice: a. i. b. eliberată de Inspectoratul de stat pentru cazane şi instalaţii de ridicat. Aparatele pentru controlul temperaturii şi presiunii din cazane şi conducte. b. În prealabil. instalaţia de pulverizare a prafului de cărbune trebuie controlată zilnic şi curăţată de depunerile de praf de pe suprafeţele calde ale instalaţiilor aferente cazanelor. folosind injectoarele de pornire cu combustibil lichid. amplasarea buteliilor în apropierea surselor care radiază căldură.

conducte de aerisire şi indicatoare de nivel. rezervoare. d. se interzice depozitarea combustibilului în sala cazanelor. se vor îndepărta eventualele scurgeri de combustibil şi se vor înlătura cauzele acestora. silozul pentru depozitarea combustibilului va fi construit în conformitate cu prevederile normelor de prevenire a incendiilor. Este interzisă utilizarea focului deschis pentru această operaţie. folosindu-se instalaţia prevăzută pentru aceasta. Înainte de aprinderea combustibilului la injectoare se va verifica focarul. în focarele cazanelor centralelor termice. Circuitul de alimentare a arzătoarelor cu gaze de la cazanele ale căror instalaţii funcţionează cu o presiune de lucru de peste 5000 mm coloană de apă va fi prevăzut cu un sistem de protecţie care să întrerupă rapid debitul de gaze. încât să nu provoace amestecuri de praf şi aer. coşurile de evacuare a fumului vor fi prevăzute cu sisteme de reţinere a scânteilor (parascântei). ziar aprins etc. Focarele şi canalele de fum vor fi ventilate timp de 10 minute. Aprinderea arzătorului cu gaze. îndeosebi racordurile la arzătoare. cu rezistenţă la foc de 45 minute. Se interzice reaprinderea focului de la zidăria incandescentă a focarului sau de la flacăra altui arzător. g. se va efectua prin respectarea strictă a principiului „gaz pe flacără". Cazanele alimentate cu combustibil lichid vor fi prevăzute în faţa focarelor. Pentru fluidizarea combustibilului din rezervoare prin încălzire. Rezervoarele pentru consum zilnic vor fi prevăzute cu conducte de preaplin. controlul şi repararea instalaţiilor din aceste centrale se vor face în conformitate cu instrucţiunile ISCIR. Controlul etanşeităţii instalaţiei de gaze combustibile va face conform normativelor şi reglementărilor în vigoare. 60 . fie cu ajutorul unei torţe fixate pe o vergea metalică. respectiv pentru evacuarea gazelor de ardere. h. folosindu-se emulsie de apă şi săpun sau alte procedee cu aparatura de detectare. se va folosi numai aburul de joasă presiune sau apa caldă. pompe. cantităţile de combustibil care se depozitează în siloz nu vor depăşi 20 m3. pentru colectarea scurgerilor provenite din instalaţii. atunci când presiunea scade sub limita la care flacăra poate deveni instabilă în cazul în care flacăra de control se stinge. Nu sunt admise improvizaţii ca: băţ de chibrit. în special în jurul arzătoarelor. Scurgerile accidentale de combustibil de pe toate utilajele. f. iar uşa de comunicaţie dintre acestea şi sala cazanelor va fi metalică. trebuie să fie în perfectă stare şi ferită de a fi îmbibată cu combustibil. La cazanele alimentate cu combustibil lichid se va asigura în permanenţă etanşeitatea tuturor traseelor de alimentare. Centralele termice care folosesc combustibil gazos se vor pune în funcţiune numai după verificarea arzătoarelor şi a presiunii în conductele de gaze. sub injectoare. cu tăvi metalice umplute cu nisip. Aprinderea combustibilului pulverizat în focarele cazanelor se va efectua fie electric. Pentru stingerea faclei se va prevedea o ladă cu nisip sau un vas cu apă în apropierea cazanului. conducte pentru transport. întreţinute în bune condiţii. scările şi platformele cazanului se colectează şi se înlătură.c. e. Izolaţia conductelor pentru combustibil şi izolaţia cazanului. La aceste rezervoare nu se vor instala indicatoare de nivel de sticlă. exploatarea. în limitele prevăzute de normativul I-6/1999. Se interzice efectuarea acestui control cu flacăra. ventilaţia (mecanică sau naturală) trebuie folosită în aşa fel.

6”. Fiecare cazan va fi revizuit şi reparat în termenele prevăzute de normativele în vigoare. ţinând seama de condiţiile locale(direcţia vânturilor dominante. Este interzisă exploatarea centralelor termice fără o supraveghere permanentă sau. La amplasarea centralelor termice se ţine seama. pentru care condiţiile de amplasare sunt aceleaşi ca şi pentru cele folosind combustibil lichid sau gazos. 61 . b. spargerea unor ţevi în interiorul cazanului. posibilitatea extinderilor viitoare Centralele termice funcţionând cu combustibil solid se amplasează în afara zonelor de locuit ţinând seama de dificultăţile create de transportul combustibilului. Amplasarea centralelor termice În ansamblurile clădirilor de locuit alimentate centralizat cu căldură. de regulă. creşterea sau scăderea nivelului apei în afara limitelor admise. c. configuraţia terenului. echipate cu cazane având capacitatea sub 70 KW. d. amplasarea centralelor termice se face în conformitate cu prevederile studiului de alimentare cu căldură. Oprirea funcţionării cazanelor este obligatorie atunci când se constată: a. fac excepţie centralele termice folosind combustibil solid. de prescripţiile tehnice ISCIR şi de reglementările de siguranţă la foc. În cazul folosirii combustibilului lichid sau gazos se urmăreşte amplasarea centralelor termice cât mai aproape de centrul de greutate al consumatorilor. precum şi pericolul de poluare. obligatoriu. verificarea periodică a acestora făcându-se conform normelor ISCIR. fără a putea fi readusă la nivel normal. centralele termice se prevăd. se închid robinetele de alimentare cu aer. b. se închide circuitul de alimentare cu apă. Amplasarea centralelor termice folosind combustibil gazos se va face obligatoriu cu respectarea prevederilor „Normativului pentru proiectarea şi executarea reţelelor şi instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale – I. eventual. c. aprinderea depunerilor de funingine şi cocs în canalele de fum etc. Poziţia ventilelor "închis" sau "deschis" trebuie marcată vizibil. Alegerea sau înglobarea într-o clădire a centralei termice se face fără a afecta buna funcţionalitate sau structura de rezistenţă a clădirii respective. zgurii şi cenuşii. Supravegherea cazanelor poate înceta numai după închiderea circuitelor de alimentare cu combustibil şi scăderea presiunii aburului la zero. Oprirea funcţionarii cazanelor se va face respectând ordinea de închidere a circuitelor. La apariţia unei neetanşeităţi sau ruperi a unei conducte din sala cazanelor se va închide robinetul de pe conducta principală din exteriorul clădirii şi se vor deschide ferestrele şi uşile pentru aerisirea intensă a sălii. în clădiri independente sau alipite unora din clădirile alimentate. dintre care unul cu acţionare manuală. analizând şi posibilitatea de cooperare cu surse de căldură existente în zonă.. poziţia coşurilor de fum faţă de clădirile din zonă). În ansamblurile de clădiri de locuit. se închid robinetele de alimentare cu combustibil. şi anume: a. În cazul alimentării locale cu căldură centralele termice se pot amplasa în interiorul unei clădiri.Circuitul de alimentare al fiecărui arzător va fi prevăzut cu două ventile montate în serie. defectarea unor aparate de control sau a dispozitivelor de siguranţă. încredinţarea urmăririi funcţionării cazanelor unor persoane fără calitatea corespunzătoare.

trepidaţii sau exces de temperatură. laboratoare sau săli de gimnastică din clădiri pentru învăţământul elementar şi mediu. în mod obligatoriu. centrale de aer comprimat. sub saloane de bolnavi şi sub săli de operaţii. Montarea cazanelor din instalaţii de apartament se. cu alte gospodării ca : staţii de hidrofor. sub săli aglomerate şi căi de evacuare ale sălilor aglomerate sub scene şi sub încăperi cu aglomerări de persoane. face în încăperi proprii.)exceptând porţiunile care nu ating această înălţime. staţii de pompare. direct sub încăperi de locuit sau în care se desfăşoară o activitate sensibilă la zgomot. ori de câte ori este posibil. Centralele termice înglobate în clădiri. în clădiri de spitale sau cu caracter spitalicesc. sub săli de clase.Centralele termice se grupează. bine aerisite care nu sunt f'olosite drept camere de locuit sau cămări şi nu prezintă pericol de incendiu. sub încăperile de zi şi dormitoarele colectivităţilor pentru copii de vârstă preşcolară. dacă se utilizează gazele drept combustibil. 62 . nu se amplasează: sub încăperi din categoria A sau B pericol de incendiu nici alipite acestora. în interiorul clădirilor înalte(peste 28 m. posturi trafo. În clădiri civile se recomandă să nu se amplaseze centrale termice.

cosuri. lanterne. parapete. conducand la accidente nedorite. suprapuse si inalte intre ele. placaje. care de obicei se pot prabusi in strada. geamuri. batranii si femeile. pentru 3 zile. feriti-va de tencuieli. la seisme. apa si gaze si modul lor de manevrare. sigurantelor. inclusiv din imbinarea cu blocul alturat sau gardul de zid al vecinilor. obiecte. • Verificati periodic tavanele. un radio si baterii utilizabile in caz de urgenta si de intreruperea alimentarii cu energie electrica etc. spre a nu le bloca prin deplasari. astfel incat la nevoie. toc de usa solid. calcanele. langa un perete structural rezistent. apa de baut. • Procedati similar fata de elementele care ar putea sa cada dinspre cladirea invecinata. ornamente. asupra aleilor inconjuratoare. Protejati-va sub o grinda. grinda solida. masa. in aglomeratie si panica. mobile suprapuse. tigle. nu intrati in panica. dar aceasta se va efectua in liniste. tencuieli ornamentale etc. jardiniere asupra intrarilor.REGULI DE BAZA PRIVIND PROTECTIA ANTISEISMICA IN CAZ DE CUTREMUR CE TREBUIE SA INTREPRINDETI ANTICIPAT PENTRU PREVENIREA UNOR AVARIERI. acoperisul. linistiti-i si pe ceilalti. deoarece durata redusa a fazei seismice initiale va face ca faza puternica a miscarii sa surprinda grupurile de persoane pe scari. ACCIDENTARI SI RANIRI INTR-O SITUATIE DE CUTREMUR ? • Asigurati piesele de mobilier grele. Consultati brosurile despre protectia antiseimica in diferite situatii. protejati copiii. • Retineti locul de amplasare al comutatoarelor. cornise. cornisele. podul. • Asigurati usile dulapurilor cu inchizatori eficiente la oscilatii. Daca va aflati in fata unei cladiri. Pastrati la indemana truse de scule adecvate. fara aglomerare si numai dupa verificarea cailor de iesire si a faptului ca pericolele (hazardurile) de afara nu sunt mai mari decat la ramanerea in interior. o rezerva speciala de alimente uscate si conserve. caramizi. Preveniti tendintele de a se parasi locuinta etc. astfel incat vesela depozitata sa nu produca accidente. spre a va feri de caderea unor lampi. si prin prindere de un perete. 63 . birou. mai ales la etajele superioare si in locurile unde se aglomereaza de obicei. • Amplasati toate aparatele grele pe rotile astfel incat sa nu fie in vecinatatea iesirilor din incaperi sau coridoare. astfel incat la seisme sa nu cada caramizi. ordonat. o trusa de prim ajutor cu medicamente. zvelte. balcoanele. • Explicati anticipat adultilor si minorilor ca in cazuri speciale se poate proceda la evacuarea cladirii dupa un seism puternic. intr-un loc cunoscut. sa puteti lua unele masuri minime de interventie de urgenta (inchidere/deschidere). Nu va speriati de zgomotele din jur. departe de ferestre care se pot sparge. robinetelor generale si locale pentru electricitate. CE TREBUIE SA FACETI IN TIMPUL UNUI CUTREMUR PUTERNIC? Pastrati-va calmul. dupa seism. terasa si invelitoarea. • Este util sa aveti depozitate grupat. • Discutati cu toti membrii familiei despre procedura utilizata in caz de cutremur. strazilor sau la vecini. stati inspre centrul cladirii. ramaneti departe de aceasta. Daca va aflati inauntru ramaneti acolo. tencuieli.

Nu alergati in strada sau pe strada. aplicati imediat. stati pe locul dvs. 64 . bolnavilor. alimente. nu sariti pe fereastra. ghemuit pe genunchi si coate. etc. pasaje. Atentie! Nu miscati ranitii grav (daca nu sunt in pericol imediat de a fi raniti suplimentar din alte cauze). stadion. In caz de avarii constatate. canal. evitand cladirile prea apropiate de strada. cinematograf. Ascultati numai anunturile posturilor de radioteleviziune oficiale si recomandarile de actiune imediata ale organismelor in drept. linii electrice aeriene si stati inauntru. Evitati aglomeratia. linistiti-i. masurile de protectie specifice locului dvs. Parasiti calm cladirea numai dupa seism. Nu fugiti pe usa. de activitate. fata. iar cu antebratele pe lateral. in vederea unei eventuale evacuari din cladire pentru o anume perioada. dupa caz. pana la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat. batranilor. Daca sunteti intr-un mijloc de transport in comun sau in tren. spre a preveni blocarea acesteia. asigurandu-le imbracaminte si incaltaminte corespunzatoare sezonului. Curatati caile de circulatie de cioburi sau substante toxice. sau organisme cu insarcinari oficiale. Ingrijiti-va de siguranta copiilor. dar nu este indicat sa va imbulziti la coborare sau sa spargeti ferestrele. ajutati-i pe loc. feritiva de versantii de unde pot cadea roci sau de unde pot avea loc alunecari de teren. nu utilizati liftul. in privinta interventiei post-seismice. Daca va aflati intr-un loc public cu aglomerari de persoane (teatru. dincolo de poduri. dar – daca puteti – deschideti usa spre exterior. verificati mai intai scara si drumul spre iesire. Verificati preliminar starea instalatiilor electrice. Conducatorul trebuie sa opreasca si sa deschida usile. imbulzeala produce mai multe victime decat cutremurul. nu alergati pe scari. apa. Daca seismul va surprinde in autoturism. in cazuri justificate. Ajutati-i pe cei raniti sau prinsi sub mobilier. obiecte sau elemente usoare de constructii cazute. de gaz. spre a nu bloca circuitele necesare altor actiuni. sala de sedinte) nu alergati catre iesire. in vederea eventualei evacuari dupa terminarea miscarii seismice si verificarea starii scarilor si a zonei de la iesire. spre a va asigura stabilitatea. Nu utilizati foc deschis pana nu ati verificat daca nu sunt scapari de gaze. iar daca a luat foc ceva. lucruri inutile. Inchideti sursele de foc cat puteti de repede.Sprijiniti-va cu palmele pe podea sau tineti-va cu mainile de piciorul mesei sau tocul usii. CE TREBUIE SA FACETI DUPA UN CUTREMUR PUTERNIC? Nu plecati imediat din spatiul in care va aflati. In lipsa unor astfel de posibilitati de a va mentine sub soc stabilitatea. pentru a permite verificarea cladirii fara a lua cu dvs. Acordati mai intai primul ajutor celor afectati de seism. Nu utilizati telefonul decat pentru apeluri la salvare. chimicale varsate. va puteti proteja stand la podea langa un perete solid. opriti-va cat puteti de repede intr-un loc deschis. inchideti pe masura posibilitatilor alimentarea locala sau generala si anuntati imediat dupa aceea institutia de specialitate pentru interventie. de la cateva ore la cateva zile. cu fata in jos: cu palmele impreunate va veti proteja capul (ceafa). pana se termina miscarea seismica. Nu folositi in acest scop chibrituri sau brichete. deplasati-va calm spre un loc deschis si sigur. biserica. pompieri. Feriti-va de firele de curent electric cazute. Stati calm si linistiti-va vecinii de pe rand. sa se degajeze. verificati vizual si starea constructiei in interior. interveniti imediat dupa ce a trecut socul puternic. Daca sunteti intr-un atelier. Calmati persoanele speriate si in special copiii de varsta mai frageda.

Fiti pregatiti psihic si fizic pentru eventualitatea unor socuri ulterioare primei miscari seismice (replici). fie peste zile. Nu trebuie sa dati crezare zvonurilor privind eventualitatea unor replici seismice si urmarile lor. nu aglomerati zonele calamitate fara rost. procedati cu calm la spargerea geamului si curatirea ramei si zonei de cioburi. saptamani sau luni. sau alta persoana din grup are posibilitatea de miscare. Nu ascultati sfaturile unor asa-zisi specialisti necunoscuti care apar ad-hoc. etc.in lipsa acesteia. etc. La evacuare dati prioritate celor raniti sau copiilor. caramizi. si ascultati recomandarile slavatorilor. furnizati informatiile cerute si cereti prim-ajutor necesar. Dati concursul dvs. Daca la iesire intalniti usi blocate. un scaun (taburet) ori alt obiect protector (geanta. iar daca ati stabilit controlul verbal. cu intensitati variabile. de regula. Evitati cladirile grav avariate.Pentru orice eventualitate. femeilor. 65 . Deblocarea caii de acces se poate incerca numai daca prin aceasta nu se inrautateste situatia (de exemplu prin miscarea daramaturilor sau mobilierului). ascultati posturile de radio si televiziune. starea structurii si a altor elemente si obiecte care ar putea provoca raniri prin caderea lor. sa ii linistiti pe cei socati. dupa care. utilizati doar informatiile si recomandarile transmise oficial. cu exceptia unor cazuri de ajutor sau salvare ce trebuie intreprinse cu un minim de masuri de securitate si fara riscuri inutile. sa faceti un mic plan de salvare. si nu din auzite. In primul rand trebuie sa fiti calmi. poate reduce unele incertitudini in acest context si va poate servi de ghid in analiza vizuala a cladirii si decizia finala de evacuare sau revenire. inclusiv pentru evaluarea de catre specialisti a starii post-seismice a structurii cladirii si operatiunile de proiectare si executie a reparatiei sau consolidarii. ghiozdan. batranilor. receptionate direct de dvs.). activitatea seismica se reduce. prin intepenirea usilor sau din alte cauze. de exemplu. actionati fara panica pentru deblocare. Informati-va cum trebuie sa procedati pentru inregistrarea in termeni legali a daunelor complete (structurale si nestructurale) produse de cutremur. in vederea despagubirii prin sistemul de asigurari. etc. sa nu permiteti reactii de panica. Experienta cutremurelor precedente a dovedit ca este util sa aveti cunostinte necesare supravietuirii pana la interventia echipelor de salvare in cazul unei situatii extreme in care. iar acestea au vitraj. sa acordati prim ajutor celor raniti. ati fi surprins sub niste daramaturi. In zonele care pot fi afectate de cutremurele locale. Deplasati-va intr-un loc deschis si sigur (parc. utilizand un scaun . Dupa parasirea ordonata a cladirii cautati sa obtineti informatii corecte depsre intensitatea miscarii si efectele sale si verificati mai intai afara si apoi – cu precautii – si in interior. O varianta clasica de comunicare cu cei din afara. si la celelalte activitati. o vaza. carti groase. organizatiilor de interventie post-seismice. la analiza starii constructiilor. preveniti ranirea provocata de caderea unor tencuieli. iar daca dvs.). mobilier rasturnat sau intr-o incinta (spatiu) blocata. Daca nu reusiti. stadion. este sa bateti la intervale regulate cu un obiect tare in conducte invecinate sau in peretii incintei. Prezenta unui specialist in structuri de rezistenta de a carui competenta nu va indoiti. Numai intr-un numar redus de cazuri socul ulterior este mai puternic decat primul. care intotdeauna vor concentra personal specializat si aparate de ascultare ca sa identifice locurile cu persoane blocate. se pot uneori produce seisme mai mici de-a lungul unei anumite perioada de timp dupa socul principal. de regula ziua. fie in cateva ore. etc la iesirea din cladire utilizand o casca de protectie sau . dar fiti constient ca aceasta se petrece in mod natural. intreprinse de organele in drept. Evitati sa fiti confundat cu raufacatorii patrunsi in astfel de cladiri.

1838. si alte piese sau materiale de cazarmament si igienico-sanitare. corpul uman isi mobilizeaza resurse nebanuite pentru a trece peste o perioada critica. 66 . corturi. desi timpul pare nesfarsit. variaza foarte mult.materiale si obiecte de interventie (lanterne. totodata. Din insiruirea acestor ani se observa. *Ce este o falie? O falie este o zona ingusta de roca aflata intre doua blocuri. In acest mod se explica durate extreme de rezistenta de sute de ore in conditii de blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile. Numarul cutremurelor mari. Explicatia este data de faptul ca in ultimii 20 de ani centrele seismologice din intreaga lume au putut localiza mult mai multe cutremure pe an decat in trecut.Nu va preocupati de durata pana la salvare. anotimp si cutremure? Nu. 1977. * Exista o periodicitate a aparitiei unor cutremure din aceeasi zona? Care este distanta in ani intre doua cutremure? Nu. datorita cresterii numarului de statii de inregistrare: in 1931 existau 350 statii seismice pe glob. Multi cred ca unele cutremure au loc mai ales in anumite anotimpuri. 1986. . crescand doar numarul cutremurelor mici cunoscute. * Exista vreo legatura intre vreme. care poate avea orice lungime. spre deosebire de prezent cand sunt mai mult de 4000 statii fixe si un numar nedefinit de statii mobile. vesela. paturi. Cutremurele se produc oricand de-a lungul celor 24 de ore ale unei zile: atat ziua. scule. deoarece cutremurele se produc mult sub zonele afectate de vreme. a ramas aproximativ constant de-a lungul timpului. . Distanta in timp intre doua cutremure succesive de magnitudini comparabile. cat si noaptea. in stocuri pentru caz de urgenta. atat dimineata cat si dupa amiaza.echipament de stocare. *Este adevarat ca numarul de cutremure creste cu apropierea de anul 2000? Nu.). 1829.radiouri cu tranzistori pentru receptionarea posturilor centrale si locale. de magnitudine peste 7.). deoarece in astfel de conditii.telefoane. daca unitatea este inclusa intr-un plan local de interventie post-seismica si cazare temporara. ca este gresita acea parere conform careia in Vrancea se produce un cutremur puternic (magnitudine egala sau mai mare decat 7) la fiecare 30 de ani. .alimente conservate. RASPUNSURI CUTREMURE SCURTE LA INTREBARI FRECVENTE LEGATE DE * Exista vreo schema temporala de producere a cutremurelor? Nu. . De fapt. 1893. 1940. 1894. purificare a apei si de bucatarie(masini de gatit. cutremurele vrancene puternice din secolele 19 si 20 s-au produs in anii 1802. inregistrate in tara noastra in 1977 si in mod similar in intreaga lume. de la centimetri pana la mii de kilometri. De exemplu. etc. Aceeasi concluzie este valabila si pentru cutremurele dinainte de anul 1800. filtrare. etc.radiouri pe unde ultrascurte pentru legatura cu organe de salvare. . APARATURA. Mai degraba se poate vorbi de anumite regularitati in aparitia cutremurelor dintr-o zona seismica. temporare. nu exista nici o corelatie intre vreme si cutremure. ECHIPAMENTE SI MATERIALE NECESARE In acest sens se pot mentiona: . radiotelefoane. -materiale sanitare de prim ajutor. interventie si conducere locala.

etc. Pagubele. In plus. 67 . *Se schimba comportamentul animalelor inaintea unui cutremur? Da. roca de pe o parte a faliei aluneca in raport cu cealalta. Suprafata faliei poate fi verticala. orizontala sau oblica in raport cu suprafata Pamantului. caii.“Dip-slip” – cutremurele se produc pe un plan de falie care face un unghi diferit de zero cu suprafata pamantului. dar doar daca locuiti in case mai vechi. Majoritatea faliilor sunt rezultatul miscarilor repetate de-a lungul unei perioade mari de timp. In casele moderne. In timpul unui cutremur. *Pot fi prezise cutremurele? Exista doar incercari de predictie (extrem de putine reusite) si estimari probabilistice ale producerii unui cutremur major intr-o fereastra de timp data. de adapostire sub o piesa de mobilier. a cladirilor personale si a locurilor de munca pentru intampinarea unui eventual cutremur major.. Apar anomalii ale emisiei de camp acustic infrasonic. din 22 mai 1960 cu magnitudinea moment egala cu 9.7 magnitudine Gutenberg-Richter). Falii inverse – in care componenta verticala a deplasarii pe planul de falie este in sens invers fata de sensul de actiune al gravitatiei.5 (circa 8. *Ce se intampla cu o falie in timpul unui cutremur? Majoritatea cutremurelor se produc pe falii.5-8. Sunt cunoscute in lume cutremure inainte de care au fost detectate anomalii ale precursorilor seismici. *Pot cutremurele sa produca vulcani? Nu. pestii. Specialistii optimisti considera ca se va ajunge sa se poata prezice cu precizie cutremurele puternice. In aceste case este mai sigura metoda prezentata mai sus. usile se pot balansa si va pot lovi. Cainii. de-a lungul careia rocile de pe o parte se pot deplasa fata de cele aflate pe cealalta parte. *Putem prevedea un cutremur? Sunt cunoscute zonele cu o seismicitate mai mare. *De cate tipuri sunt faliile? Sunt trei tipuri principale de falii: Falii normale – in care deplasarea pe planul de falie este gravitationala. distrugerile si pierderile de vieti omenesti pot fi insa prevazute si reduse prin pregatirea individuala a populatiei. 2. De aceea este foarte greu de stiut carui factor i se datoreaza comportamentul schimbat al animalelor. iar cele doua flancuri ale faliei se deplaseaza paralel cu directia de inclinare a faliei. pisicile. Directia de alunecare difera si ea. aceste cutremure fiind insa produse de vulcan si nu cauzatoare de eruptie. *Apar anomalii inainte de un seism puternic? Da. serpii.“Strike-slip” – cutremurele se produc pe un plan de falie aproximativ vertical si roca de pe o parte aluneca orizontal pe langa cealalta. sau are loc o eruptie vulcanica. Dar acest comportament poate fi cauzat si de alti factori. se comporta ciudat inaintea unui cutremur. Cutremurele tectonice si vulcanii sunt procese geologice complet diferite. Cu magnitudini asemanatoare mai sunt si alte cutremure *In timpul unui cutremur trebuie sa stam in dreptul usii? Da.Falia este o fractura in crusta Pamantului. *Care este cel mai mare cutremur cunoscut? Cel mai mare cutremur cunoscut este cel din Chile. Falii de decrosare – in care cele doua flancuri ale faliei se deplaseaza orizontal unul fata de celalalt. Cutremurele pot aparea insa in zone unde se pregateste. de caramida. zonele unde sunt amplasate usile nu sunt mai puternice decat alte parti ale casei. vitele. In functie de tipul de alunecare pe falie cutremurele se impart in: 1. ale curentilor magnetotelurici si a emisiei de radon.

în caz de incendiu. fără să se scoată din funcţiune întreaga instalaţie. Este interzisă utilizarea în alte scopuri a instalaţiilor. În timpul iernii. 68 . în timpul iernii se va proceda la recircularea apei la rezervoare. Apa folosită pentru stingerea incendiilor trebuie să conţină produse combustibile. care se păstrează în rezervoare şi castele de apă. materiale şi dispozitive. vor fi întreţinute în bună stare de funcţionare. conform anexei 2 din partea a II-a. la punctele de alimentare cu apă din râuri. ele trebuie menţinute în stare bună de funcţionare. iazuri etc. iar reviziile şi eventualele reparaţii să se poată face cu uşurinţă şi în cel mai scurt timp. ca guri de apă. Sursele şi reţelele de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor trebuie astfel întreţinute şi exploatate. având asigurate atât alimentarea continuă cu energie sau carburanţi. Pe conductele instalaţiilor de stingere a incendiilor nu se vor suspenda sau rezema diverse obiecte. lacuri. se vor amenaja copci.. motoare cu ardere internă etc. bazine descoperite. controlându-se în permanenţă această recirculare.. . de asemenea. Pe rezervorul de apă pentru incendiu se va fixa inscripţia "REZERVOR DE APĂ PENTRU INCENDIU". Pompele şi hidrofoarele instalaţiilor de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor precum şi agregatele de acţionare (electromotoare. Elementele instalaţiilor de apă de incendiu. La sursele naturale de apă (râuri. asigurându-se în mod permanent debitele şi presiunile necesare pentru stingere şi dotare corespunzătoare cu accesorii de intervenţie. spumă. Este interzis a se face modificări în construcţia instalaţiilor de către persoane necalificate şi fără acordul proiectantului. cât şi încălzirea încăperilor în care sunt adăpostite pe timp de iarnă. lacuri. bioxid de carbon etc. precum şi cu posibilităţi de racordare a maşinilor de intervenţie pentru stingerea incendiilor. încât să fie ferite de îngheţ. utilajelor. Căminele în care sunt montate robinetele de închidere de la instalaţiile de apă vor fi protejate.). semifixe sau mobile pentru stingerea incendiilor cu apă. în vederea controlării permanente a existenţei rezervei de apă pentru incendii. hidranţi etc. Aceste rezervoare şi castele de apă trebuie să fie prevăzute cu indicatoare de nivel. Ele Rezerva intangibilă de apă pentru stingerea incendiilor. Utilajele şi materialele din dotarea serviciului de pompieri civili vor fi menţinute permanent în bună stare de folosire şi vor fi echipate cu accesoriile necesare. Pentru evitarea îngheţării apei în rezervoarele de apă pentru incendiu. Întreţinerea şi repararea instalaţiilor speciale de stingere a incendiilor se vor face de către echipele de revizie specializate. vor fi protejate împotriva îngheţului. nu va fi utilizată în alte scopuri. care vor face verificări periodice pe baza unui grafic stabilit. iazuri. care conţin apă şi sunt expuse îngheţului în timpul iernii şi care nu sunt prevăzute cu posibilitate de încălzire cu abur sau cu apă caldă.INSTALATIILE SI MIJLOACELE DE STINGERE A INCENDIILOR Toate instalaţiile fixe. vor fi menţinute în perfectă stare de funcţionare. accesoriilor şi materialelor pentru stingerea incendiilor. cu materiale izolatoare termice. mijloacelor. În apropierea acestor instalaţii nu se vor monta conductoare sau cabluri electrice care vin în contact cu conductele de apă.) din apropierea unităţilor se vor amenaja rampe pentru alimentarea maşinilor şi utilajelor de stins incendii. consemnându-se într-un registru toate defecţiunile ivite şi remedierile efectuate.

din dotarea unităţii. e. investitorii pot stabili necesitatea echipării şi în alte cazuri. materialelor etc. pe secţii şi instalaţii tehnologice. în celelalte încăperi. inclusiv în cele prevăzute cu instalaţie automată de stingere. B sau C de pericol de incendiu şi au un volum de peste 1000 m. precum şi depozite cu stive înalte (peste 4 m înălţime). astfel încât distanţele de la marginea carosabilă până la sursa de alimentare cu apă să fie de maximum 2 m.două jeturi: în încăperi sau grupuri de încăperi industriale ce comunică prin goluri neprotejate atunci când acestea se încadrează în categoriile A. Se va face trimestrial verificarea substanţelor chimice destinate stingerii incendiilor. f. depozite şi atelierele anexe). conducte etc. administrative şi sociale. construcţii sau spaţii publice. prin care se transportă soluţii spumogene corozive. În instrucţiuni se va include şi schema de funcţionare a diverselor instalaţii de intervenţie în caz de incendiu.c. 69 . se vor lua măsuri pentru repararea lor. Se va verifica în fiecare săptămână modul de funcţionare pompelor care refulează apa de incendiu în reţele. Păstrarea substanţelor chimice pentru stingerea incendiilor se va face în condiţii care să nu permită alterarea lor. scenă.. b. în magazine sau expoziţii cu exponate combustibile. construcţii publice. construcţii de producţie sau depozitare din categoriile A. prin ridicarea presiunii în sistem la presiunea necesară. . HIDRANTI DE INCENDIU Echiparea cu hidranţi de incendiu interiori a construcţiilor compartimentelor de incendiu şi a spaţiilor. la săli spectacole (numai în sală.. construcţiile închise din categoriile de importanţă excepţională deosebită (A şi B ). se vor lua măsuri de remediere a cauzelor care au provocat pierderea de presiune respectivă. indiferent de arie şi număr de niveluri. se asigură. clădiri înalte şi foarte înalte. cu aria construită de cel puţin 600 m. indiferent de ariile construite şi numărul de niveluri. cu arii construite de minimum 600 m.. precum şi construcţii cu săli aglomerate. de combustibilitatea şi valoarea construcţiei şi a bunurilor. parcaje sau garaje subterane pentru mai mult de 20 autoturisme şi cele supraterane închise cu mai mult de două niveluri. după caz. manometre. potrivit scenariilor de siguranţă la foc elaborate. aparatelor. B sau C de pericol de incendiu. pentru stingerea incendiilor. enumerarea de mai sus fiind minimală. luându-se măsuri de înlocuire a celor alterate.. vor fi golite de soluţie şi spălate cu apă imediat după întrebuinţare. încadrate conform legislaţiei în vigoare. În funcţie de categoriile de pericol sau riscurile de incendiu.un jet. cu aria desfăşurată mai mare de 600 m. d. Conductele instalaţiilor fixe de stins incendii. în depozite comerciale sau industriale.p. c. în clădirile civile cu înălţimi mai mari de 45 m. sociale şi de producţie sau depozitare subterane. Ele vor fi cunoscute de către personalul de întreţinere al instalaţiei. Dacă se va constata la manometre o pierdere de presiune în timpul efectuării probei. Pentru accesul la bazine şi la rezervoare a maşinilor de intervenţie la stingerea incendiilor trebuie să se asigure drumuri şi platforme de acces.p. administrative. ca şi a conductelor respective. şi mai mult de 4 niveluri. Amplasarea hidranţilor interiori se face astfel încât fiecare punct din interiorul încăperilor să fie protejat de cel puţin: . În cazul în care se constată anumite defecţiuni la pompe. la: a.p.Se vor întocmi instrucţiuni cu privire la modul de funcţionare. utilizare şi întreţinere a instalaţiilor.

g) depozite cu stive înalte. se prevăd cu racorduri fixe. Hidranţii interiori de incendiu se echipează cu furtun tip C ( O 50 mm) flexibil sau tip B. Reţelele interioare de hidranţi. de producţie. flexibil.. parcaje sau garaje. amplasate în exteriorul clădirilor pentru alimentarea de la pompele mobile de incendiu. f) depozite deschise pentru materiale sau substanţe combustibile cu aria mai mare de 2000 m. depozitare. Alimentarea cu apă prin reţelele de hidranţi se poate face prin unul din următoarele sisteme: 70 . D şi pericol de incendiu. b) depozite de material lemnos situate în afara incintelor industriale sau a centrelor populate care necesită pentru stingerea din exterior un debit de apă de maxim 35 1/sec. mobilier sau utilaje.p. Presiunea minimă la ţeava de refulare – în cazul utilizării dispozitivelor de pulverizare şi a ţevilor de refulare universale – va fi minimum 2. cu dispozitive de refulare a apei sub formă de jet compact. iar cutiile hidranţilor trebuie să se deschidă uşor.c. cu suprafaţa incintei mai mică de 20 ha şi care necesită pentru stingerea din exterior un debit de apă de cel mult 20 l/sec. Dispozitivele de refulare a apei pot fi: ţevi de refulare simple. ţevi simple prevăzute cu ajutaj pulverizator. rezervoarele şi alte surse naturale cu ajutorul pompelor mobile de stins incendii (autopompe sau motopompe) din dotarea serviciului propriu de pompieri pentru: a) construcţii şi instalaţii industriale din categoriile C. d) colonii de cazare temporară pentru maximum 1000 locuri.Aceste jeturi trebuie obţinute din hidranţi situaţi pe acelaşi palier şi în acelaşi compartiment de incendiu. c) grupuri de clădiri cu maximum 5000 locuitori. având timpul teoretic de funcţionare de 60 minute şi mai mare. pulverizat sau mixt. Reţelele interioare care servesc mai mult de 8 hidranţi pe nivel se proiectează inelare sau cu circuitul închis cu ajutorul a două racorduri la reţeaua exterioară. Se admite asigurarea cu apă direct din bazine. cu o lungime de maximum 20 m şi. Persoanele care lucrează în secţiile prevăzute cu hidranţi interiori trebuie să cunoască poziţia şi modul de folosire a acestora. indiferent de volum.. d) construcţii subterane civile. c) clădiri înalte. . Alimentarea hidranţilor exteriori se face din reţelele de distribuţie a apei a localităţilor când se asigură permanent debitele şi presiunile necesare pe timpul normat de funcţionare al instalaţiei. Accesul la hidranţi nu va fi blocat cu materiale. Alimentarea cu apă a reţelelor hidranţi exteriori se face din gospodăriile proprii de apă alcătuite şi dimensionate corespunzător pentru: a) construcţii închise de importanţă excepţională şi deosebite (A şi B).5 bari. ţevi de refulare universale.Hidranţii interiori amplasaţi în locurile unde se desfăşoară activităţi la lumină artificială şi pe timp de noapte se vor marca prin iluminat de siguranţă. după necesităţi. foarte înalte şi construcţii cu săli aglomerate. b) construcţii şi ansambluri de construcţii civile cu mai mult de două niveluri şi volum construit mai mare de 5000 m. e) construcţii de producţie sau depozitare cu volum mai mare de 5000 mc.

din cauza efectului coroziv al acestei soluţii. pentru asigurarea în permanenţă a debitului de apă şi a presiunii necesare la stingerea incendiilor. solide (lemn. de la partea inferioară a hidrantului. în funcţie de ipotezele de stingere stabilite.7 bari. iar locul din jurul lor trebuie să fie liber pentru a fi accesibil în caz de nevoie.stingerea incendiilor de materiale combustibile. La aceste reţele presiunea nu trebuie să fie mai mică de 0. precum şi la eliminarea cauzei care a produs înfundarea orificiului de golire respectiv. Hidranţii reţelelor de înaltă presiune vor fi dotaţi cu furtun B în role de 20 m. Periodic se va face verificarea modului de funcţionare a robinetelor de închidere şi de golire a hidranţilor exteriori. În caz de avarii. se va scoate din circuit un număr cât mai mic de hidranţi de incendiu. Nu este permisă folosirea soluţiei de apă sărată pentru a împiedica îngheţul la hidrant. chei pentru hidranţi şi hidranţi portativi tip B Aceste materiale vor fi păstrate în cutii fixate pe stâlpi lângă hidranţi. Înainte de începerea perioadei de îngheţ se va controla şi asigura buna funcţionare a robinetului interior şi a orificiului de golire de la baza hidrantului. conform STAS 297/2. INSTALATII DE STINGERE CU APA PULVERIZATA Instalaţiile de apă pulverizată se prevăd pentru: . textile. când este necesară închiderea acestor vane. Amplasamentul hidranţilor exteriori va fi marcat prin indicatoare. hârtie. Hidranţii se amplasează la o distanţă de minimum 5 m de zidul clădirilor pe care le deservesc şi la 15 m de obiectele care radiază intens căldură în caz de incendiu. Este interzisă menţinerea apei în aceşti hidranţi. mai ales în timp de iarnă. Capacele şi flanşele hidranţilor vor fi gresate cu regularitate. Vanele (robinetele) de pe conductele care alimentează hidranţii de incendiu vor fi sigilate în poziţie deschisă. În cazul în care golirea hidrantului nu se produce după închiderea robinetului său. Filetul trebuie să păsuiască etanş. cu racorduri şi garnituri de asamblare. ţevi de refulare tip B. b. Hidranţii exteriori trebuie să permită servirea tuturor punctelor sau obiectelor ce trebuie protejate. Hidranţii trebuie să fie vopsiţi în culoare roşie şi feriţi de lovituri. pe pereţii construcţiilor sau pe cărucioare mobile adăpostite de intemperii. reţele la care presiunea disponibilă la hidranţii exteriori nu poate asigura stingerea directă pentru intervenţie folosindu-se pompe mobile. Hidranţii exteriori vor fi dotaţi complet cu accesorii şi materiale necesare. reţele la care presiunea poate asigura intervenţia la stingere direct de la hidranţi la debitele de calcul. Hidranţii exteriori se vor păstra în stare de curăţenie. iar pe timp friguros se vor proteja împotriva îngheţului. luându-se măsuri de reparare sau înlocuire a celor defecte. 150 m în cazul folosirii motopompelor şi 200 m în cazul folosirii autopompelor. b. se va proceda la desfundarea orificiului de golire. 71 . materiale plastice). considerând raza de acţiune a hidranţilor în raport cu lungimea furtunului: a.a. maximum 120 m la reţelele la care presiunea asigură lucrul direct de la hidranţi. Reţelele de conducte prin care sunt alimentaţi cu apă hidranţii interiori şi exteriori vor fi menţinute în permanenţă pline cu apă la presiunea de regim a reţelei de apă pentru incendiu. fiind goliţi de apă după întrebuinţare.

lăzi cu nisip.protejarea obiectelor(structuri şi echipamente ale instalaţiilor tehnologice. Buteliile cu gaze inerte comprimate trebuie să fie încărcate în permanenţă şi bine închise. Toate vanele trebuie să fie numerotate pentru identificare şi pentru facilitarea inspectării şi marcate cu indicarea tronsonului sau a instalaţiei pe care o deservesc. Pe ele sau pe etichete se marchează data verificării. Încărcătura stingătoarelor se verifică periodic. Stingătoarele şi rezervoarele cu apă trebuie ferite de îngheţ. corodate. Pe vane trebuie să fie marcat clar sensul în care ele deschid. Instalaţiile de stingere a incendiilor cu apă pulverizată şi echipamentele aferente trebuie controlate de către persoane desemnate de conducerea unităţii. desemnarea cadrelor tehnice sau a specialiştilor cu atribuţii de coordonare. Se interzice amplasarea mijloacelor de stingere a incendiilor în locuri în care pot fi cuprinse de incendiu imediat după izbucnirea acestuia. Dacă vanele sunt montate la înălţime. lopeţi. amplasate în locuri vizibile. iar ventilele acestora sigilate. Vanele instalaţiilor vor fi sigilate în poziţie normală de funcţionare prevăzută în schemă. Vanele instalaţiilor trebuie să fie accesibile în orice moment. Lăzile cu nisip se vor acoperi cu capace.) împotriva radiaţiei termice emise de un incendiu învecinat. conform instrucţiunilor fabricantului. târnăcoape. cine a executat-o şi tipul încărcăturii. constând în principal din: a. prelate ignifugate sau din azbest. defecţiunile curente să fie în măsură a stabili fără întârziere cauza acestora. vase cu apă. fără supapă de siguranţă. care să cunoască întregul sistem. la îndemâna personalului care le foloseşte şi ferite de intemperii şi de alţi factori distructivi. vana trebuie să fie controlată şi sigilată în poziţie normală. încadrarea şi instruirea specifică. Substanţele pulverulente din stingătoare nu trebuie să fie întărite. control şi constatare a încălcării legii în domeniul apărării împotriva incendiilor şi stabilirea sarcinilor concrete ce le revin astfel încât să fie îndeplinite obligaţiile prevăzute de lege pentru organele de conducere. precum şi cu încărcătură necorespunzătoare. MIJLOACE DE STINGERE Mijloacele de stingere a incendiilor (stingătoare. .). ORGANIZAREA APARARII IMPOTRIVA INCENDIILOR Organizarea apărării împotriva incendiilor în societatile comerciale se realizează printr-un ansamblu de măsuri tehnico-organizatorice. dotarea. Pentru sigilare se va folosi sârmă subţire. La vanele subterane acest semn trebuie marcat în căminul vizitare sau pe placa indicatoare. trebuie prevăzute scări de acces.. în consecinţă. Nisipul destinat pentru stingerea incendiilor trebuie să nu fie umed sau să nu conţină materiale cu dimensiuni mari (balast. recipiente pentru lichide combustibile cu temperatură de inflamabilitate a vaporilor mai mare de 60 0 C şi gaze inflamabile etc.prevenirea formării unor amestecuri explozive în spaţii închise sau spaţii deschise. căngi. măsuri de remediere. uşor accesibile. constatările respective şi măsurile luate consemnându-se în scris în evidenţele destinate verificărilor profilactice. pietriş etc. luând. cu supapa spartă. privind organizarea. etc. În cazul în care sigiliul este rupt. Controlul va fi planificat şi executat riguros. Se interzice utilizarea unor stingătoare deteriorate.) trebuie să fie în stare permanentă utilizare. 72 .

• evacuarea şi salvarea persoanelor şi a bunurilor materiale. să cunoască şi să aplice întocmai instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor specifice locului de activitate şi după caz. a alimentării cu electricitate. utilizatorilor şi a oricărei persoane implicate. pe toată durata desfăşurării activităţilor didactice. d. a regulilor şi măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor specifice activităţllor curente. e. Să informeze imediat şefii nemijlociţi sau persoanele cu atribuţii de conducere şi supraveghere a măsurilor de apărare împotriva incendiilor. • alertarea forţelor cu care cooperează. • să reactualizeze dispoziţiile date. despre defecţiunile sesizate la mijloacele tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor din dotarea locurilor de munca. • să aducă la cunostinţa salariaţilor. a dispoziţiilor reactualizate. precum şi a tehnologiilor. aparatelor şi echipamentelor aferente activităţii. maşinilor. organizarea echipelor de intervenţie în caz de incendiu. asigurarea mijloacelor financiare necesare desfăşurării activităţii Pentru organizarea şi desfăşurarea activităţii privind apărarea împotriva incendiilor conducătorul unitatii este obligat : • să stabilească prin dispoziţii scrise responsabilităţile şi modul de organizare privind apărarea împotriva incendiilor în unitatea pe care o conduce. c. dotarea şi echiparea locurilor de muncă cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor şi menţinerea acestora în stare de funcţionare la parametrii proiectaţi. potrivit normelor şi reglementărilor tehnice Angajatii Angajatii trebuie să participe la activităţile de pregătire teoretică şi practică. • să justifice autorităţilor abilitate. după caz. instalaţiilor. ori de câte ori apar modificări de natură să înrăutăţească siguranţa la foc. instruirea periodică a salariaţilor privind cunoaşterea şi respectarea instrucţiunilor de lucru. utilajelor. că măsurile de apărare împotriva incendiilor asigurate sunt corelate cu natura şi nivelul riscurilor de incendiu. atribuţiile stabilite prin planurile de intervenţie în caz de incendiu. precum şi a celor care trebuie respectate pe timpul executării lucrărilor periculoase.b. gaze sau energie termică aferente şi de punere în funcţiune a instalaţiilor de prevenire şi stingere a incendiilor. • alertarea pompierilor militari. 73 . • executarea intervenţiei de stingere. precum şi asupra defecţiunilor şi avariilor tehnice care pot constitui cauze potenţiale de incendiu. cu precizarea nominală a sarcinilor ce revin membrilor acestora în legatură cu: • alarmarea şi anunţarea incendiilor. Să respecte instrucţiunile de lucru privind utilizarea substanţelor şi materialelor periculoase. • efectuarea operaţiilor şi manevrelor de acţionare a funcţionării sau întreruperii. • alertarea forţelor de intervenţie proprii.

.înştiinţaţi şi vecinii despre pericol. electricitate. . .Pe timpul mişcării seismice mijloacele de transport trebuie oprite. . gaze. împreună în locuri stabilite din timp: grindă. ÎN CAZ DE INUNDAŢII SAU RUPERII BARAJELOR HIDROTEHNICE: La recepţionarea semnalului de alarmă la dezastre (sunetul sirenelor electrice care se întrerupe de 2 ori într-un interval de 2 minute): . .la părăsirea locuinţei întrerupeţi alimentarea cu electricitate.Dacă aveţi timp întrerupeţi alimentarea cu apă. apă. Nu folosiţi ascensorul.REGULI DE COMPORTARE LA DEZASTRE ÎN CAZ DE CUTREMUR: În momentul producerii mişcării seismice fiţi calmi şi acţionaţi imediat.adăpostiţi-vă (izolaţi-vă) în locul stabilit şi etanşaţi-l complet. urcaţi-vă către părţile superioare ale locuinţei sau pe acoperiş. bunuri şi animale. .dacă este nevoie utilizaţi şi mijloacele individuale de protecţie.sunetul sirenelor electrice care durează două minute şi se întrerupe de 5 ori . toc de uşă solid.când este necesar.acordaţi ajutor copiilor şi bătrânilor . . 74 . cu rabdare interventia formatiunilor de protectie civila • sa acordati atentie asigurarii unor conditii minime de igiena personala si colectiva pentru a elimina declansarea unor epidemii -Revenirea la locuinta avariata se face cu avizul specialistilor -Participati daca e posibil la actiunile de localizare si inlaturare a urmarilor cutremurului ÎN CAZ DE ACCIDENT CHIMIC: Veţi recepţiona semnalul de alarmare la accident chimic . Nu le părăsiţi.dacă aţi fost surprinşi de inundaţie.Nu părăsiţi locuinţa. Puteţi fi surprinşi într-un loc (hol. . birou sau masă rezistentă.aplicaţi măsurile de protecţie pentru locul de adăpostire. Asigurati-va ca o puteti face fara sa va accidentati • Verificati daca nu sunt scurgeri de apa sau gaze si daca alimentarea cu energie a fost intrerupta • Daca s-a produs un incendiu incercati sa-l stingeti sau sa-l localizati • Daca sunteti surprinsi intre daramaturi sau in incinte blocate asteptati cu calm.părăsiţi locuinţa şi îndreptaţi-vă către locurile lipsite de pericol. la ordinul organelor de protecţie civilă părăsiţi zona de pericol sau executaţi evacuarea temporară.dacă este timp. . . dinainte stabilite. . .La serviciu sau în locurile publice folosiţi pentru adăpostire locurile specificate mai sus din zona în care v-a surprins mişcarea seismică. Când aţi recepţionat semnalul de ALARMĂ CHIMICĂ: . scări) unde vă puteţi accidenta.evacuaţi şi animalele din gospodărie sau pe cele din fermele zootehnice în afara zonei de pericol. Nu alergaţi.În afara clădirilor rămâneţi departe de acestea.nu luaţi din locuinţă decât lucrurile strict necesare şi obiecte de valoare pentru a vă evacua în timp util.Adăpostiţi-vă. etc. . . -Dupa cutremur trebuie sa: • Nu parasiti imediat locuinta . . . gaze.

iradiind sau contaminand in acest fel populatia si mediul inconjurator peste limitele maxime admisibile. lemn. Radiatiile radioactive : -au capacitate variabila de penetrare in mediu si organism -nu sunt sesizate de catre organelle de simt -actioneaza asupra organismului prin iradiere externa. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă – Telefon 112 .măsuri de protecţie la: animale. Semnalul de alarma privind contaminarea radioactive prezinta o serie de 5 semnale de sirena emise la intervale regulate. . . Principalele surse de risc nuclear sunt:centralele nucleare electrice. timp de 2 minute Cand receptionati acest semnal: -instiintati familia si vecinii despre pericol -aplicati masuri de protectie stabilite -realizati rezerva de apa si alimente -adapostiti-va (izolati-va) in locul stabilit si etansati-l complet -daca este nevoie utilizati si mijloace individuale de protectie -cand este necesar la comunicarea Protectiei Civile parasiti zona de pericol sau executati evacuarea in conditiile stabilite -nu parasiti locul de adapostire decat la recomandarea Protectiei Civile -respectarea restrictiilor de consum si de circulatie in zona de risc -tineti radioreceptorul deschis. ridicarea . cartuşe. 75 . liniştiţi-i pe cei din jur. pamant. ANUNŢAŢI DE URGENŢĂ: Poliţia. transportul şi introducerea muniţiilor în diferite încăperi. introducerea muniţiilor în foc. etc. iradiere interna atunci cand s-a ingerat aer sau apa si alimente contaminate radioactive -puterea lor este diminuata de anumite obstacole: otel. unele categorii de sateliti artificiali care folosesc reactoare nucleare pentru asigurarea energiei necesare. . beton.cunoaşterea riscului nuclear în zonă şi sursa de pericol nuclear. apă. . joaca copiilor cu diferite muniţii (grenade.asigurarea mijloacelor de protecţie individuală pentru toată familia. demontarea unor elemente componente ale acestora.la găsirea muniţiilor rămase neexplodate sau a unor obiecte ce vi se par suspecte.stabilirea şi amenajarea locului de adăpostire şi izolare.cunoaşterea măsurilor de protecţie ce urmează a fi realizate. reactoarele si unele instalatii nucleare din institutele de cercetare stiintifica.. In acest fel puteti receptiona comunicatele Protectiei Civile LA GĂSIREA MUNIŢIILOR NEEXPLODATE: Dacă găsiţi pe teritoriul localităţii muniţii rămase neexplodate din timpul războiului vă sunt interzise: atingerea. .acţionaţi cu calm. Înainte de producere se impune rezolvarea unor măsuri de protecţie: .cunoaşterea condiţiilor şi locurilor unde se execută evacuarea.. ÎN CAZ DE ACCIDENT NUCLEAR SAU URGENŢĂ RADIOLOGICĂ: Accidentul nuclear reprezinta o raspandire necontrolata a unor cantitati apreciabile de substante radioactive in afara incintei unei instalatii nucleare sau a amplasamentului acesteia. depozite de alimente. proiectile etc. etc.respectarea restricţiilor de consum şi circulaţie în zona de risc. Primăria.asigurarea unei truse medicale de prim ajutor în care să se includă obligatoriu şi iodura de potasiu. lovirea şi mişcarea muniţiilor găsite în pământ sau la suprafaţă.asigurarea unui receptor portabil. . . .asigurarea unei rezerve de apă şi alimente pentru 1-2 zile. Prin radio se transmit informatii despre evolutia pericolului radioactiv. . cereale furaje.

RESPECTÂND REGULILE DE PROTECŢIE CIVILĂ CONTRIBUIŢI LA SALVAREA VIEŢILOR OMENEŞTI! CE ESTE 112 76 . 5. Nu scuturaţi sau goliţi conţinutul nici unui plic sau pachet suspect.Acţionaţi energic pentru salvarea copiilor şi bătrânilor. termică.deconectaţi sursele de energie electrică. . 6. .ÎN CAZ DE INCENDII: . sac de orice fel) şi nu-l descoperiţi.anunţaţi pompierii militari la telefon 112. Raportaţi incidentul poliţiei locale la telefon 112. . ÎN CAZUL AMENINŢĂRILOR CU SUBSTANŢE PERICULOASE: 1. Dacă nu aveţi nici un fel de cutie. Puneţi plicul sau pachetul într-o pungă de plastic (sac) sau alt tip de cutie. 2.Încercaţi să fiţi calmi.nu folosiţi apă pentru stingerea panourilor electrice sau a cablurilor electrice. SPĂLAŢI-VĂ mâinile cu apă şi săpun pentru a preveni împrăştierea pudrei pe corpul dumneavoastră.nu deschideţi ferestrele: oxigenul întreţine arderea şi astfel focul se extinde. . să nu intraţi în panică. pentru a evita scurgeri ale conţinutului. PĂRĂSIŢI camera şi ÎNCHIDEŢI uşa sau zona respectivă pentru a evita pătrunderea altor persoane (nu permiteţi apropierea altor persoane). 4. .hârtie. .acţionaţi pentru stingerea incendiilor. atunci ACOPERIŢI plicul sau pachetul cu un material (haine. 3.

urmand ca pentru inceput acesta sa fie introdus in paralel cu cele deja existente. • Caderi de la inaltime. • Talharie. dezastre si alte evenimente care implica interventia rapida a serviciilor specializate Functionarea sistemului de apeluri de urgenta 112 este o necesitate fireasca pentru o tara civilizata care intelege sa-si protejeze cit mai bine cetatenii. • Furturi. mobila sau alte sisteme. Ambulanta) in timpul unei situatii de urgenta. 112 IN ROMANIA Pentru prima data in Romania este reglementata unitar introducerea numarului european pentru apeluri de urgenta. • Accident feroviar. la care se raspunde in mai multe limbi de circulatie internationala.Apelarea numarului 112 reprezinta o cale rapida de a comunica cu dispeceratele de urgenta (Politie. Sistemul 112 functioneaza la nivelul intregii tari. • Explozii. Pompierilor si Salvarii pentru a salva viata . • Dezertari. fixe sau mobile. • Evadari. Exemple de situatii de urgenta : • Omor. • Electrocutari. • Accident de circulatie soldat cu victime sau cu persoane blocate in autovehicule. urgente medicale. Pompieri. • Probleme medicale grave. dar este si un obiectiv sustinut de toti actorii de pe piata comunicatiilor din Romania. proprietatea si mediul. • Atac armat. apelabil gratuit de la terminalele conectate in retelele de telefonie fixa. accidente. • Tulburarea grava a ordinii si linistii publice. 77 . • Inundatii. Se consideră o SITUATIE DE URGENTA atunci când se impune interventia Politiei. • Accident de aviatie. 112. • Atentat. 112 IN EUROPA Potrivit Directivei 98/10/EC (ONP: prevederi pentru retele telefonice deschise si serviciul universal in telecomunicatii). • Surpari de teren. in toate retelele de telefonie. Pompieri.Apelarea numarului 112 reprezinta o cale rapida de a comunica cu dispeceratele locale de urgenta (Politie. • Accident grav la metrou. • Incendii. Ambulanta) in timpul unei situatii de urgenta. • Trafic si consum de droguri. a sistemului tehnic si organizational al receptionarii si transmiterii apelurilor de urgenta referitoare la incendii. 112 este numarul unic pentru apeluri de urgenta pentru toate statele Uniunii Europene.

. Ambulantei si Pompierilor. Abonatii care apeleaza 112 nu platesc sume suplimentare la factura telefonica Daca sunati la 112 trebuie sa anuntati: . 112 este numar comun cu Uniunea Europeana. in maximum 2-3 secunde. S.un cetatean apeleaza 112 pentru a semnala un accident de circulatie grav. Serviciul de Urgenta 112 are ca obiectiv salvarea:vietii. .pe harta se afiseaza conexiunea caz . . Apelul la 112 este universal si gratuit. Convorbirile efectuate in sistemul 112 sunt inregistrate Determinarea automata a numarului si locatiei urgentelor permite identificarea apelurilor false si/sau injurioase.Unde este urgenta.Ce urgenta aveti. in functie de natura cazului (aceasta operatiune se realizeaza in 2-3 secunde). incidentul produs si resursele de interventie cele mai apropiate.dispecerii stabilesc rapid mijloacele de interventie care participa la solutionarea cazu-lui.De la ce numar de telefon sunati.Unde va aflati. .A. . fiind o masura necesara pentru aflarea veridicitatii apelului).U. . soldat cu victime omenesti . datele preliminare ale cazului sunt transmise simultan. .Personalul Centrelor de preluare a apelurilor de urgenta 112 este compus din profesionisti care raspund la apelurile de urgenta 24 din 24 de ore.Cum va numiti. Numarul de urgenta 112 este gratuit si poate fi apelat din orice retea de telefonie fixa sau mobila. si Canada. .sistemul identifica numarul de telefon al persoanei care a semnalat cazul. Daca este nevoie de interventia tuturor agentiilor. având la dispozitie aplicatia AVL (Localizare Automata a Vehiculelor). Modalitarea de procesare a unui caz: . ALI identificarea automata a locatiei: pe monitorul operatorului apar adresa apelantului. proprietatii.operatorul cere apelantului date despre natura cazului.se transmit toate datele la dispeceratele Politiei.se determina numele si adresa abonatului postului telefonic prin cautare automata in baza de date (la fel se procedeaza si in tarile Uniunii Europene. . Ei sunt instruiti pentru a asista apelantii in cazuri de urgenta si a-i ajuta in cel mai scurt timp posibil. locul de unde acesta suna si o serie de informatii suplimentare necesare pentru a exploata toate resursele in vederea gasirii solutiei optime pentru a ajunge in timp util la locul incidentului. mediului CUM FUNCTIONEAZA 112 Centrele de preluare a apelurilor de urgenta dispun de o baza de date care ii ajuta pe operatorii de la 112 sa localizeze apelul. Operatorul evalueaza urgenta apelantului in functie de informatiile primite si transmite aceste informatii la agentia/agentiile de urgenta abilitate in rezolvarea cazului respectiv. benefic pentru turisti si oameni de afaceri straini aflati pe teritoriul României. . 78 . Acest lucru este posibil cu ajutorul a doi indici de identificare: ANI identificarea automata a numarului de telefon: pe monitorul operatorului apare numarul postului telefonic de unde apelantul suna.mijloace de interventie.

in cazul in care aveti activata optiunea “Numar ascuns”. panica si confuzia. ci un ajutor rapid care depinde de informatiile vitale pe care le oferiti.Dupa furnizarea acestor date trebuie sa ramaneti la telefon pentru a fi pusi in legatura cu agentia de urgenta de care aveti nevoie si pentru a primi eventuale recomandari. Cand sunteti pusi in fata unei situatii de urgenta. intelegeti ceea ce se intampla . pentru a preveni apelarea automata din greseala a numarului 112! . Trebuie sa evitati cu orice pret panica pentru a putea face fata situatiei in mod inteligent. Evaluati situatia. nu disperati! Apelul la 112 va fi preluat de alt operator de telefonie mobila care are acoperire in zona respectiva. Raspundeti corect la intrebarile operatoarei si dati amanunte despre locatia exacta a urgentei (puncte de reper). Din fericire. nu inchideti pana cand nu vi se spune.folositi telefonul cu grija. In acest caz fiti gata sa furnizati informatii complete despre natura urgentei. CUM FOLOSIM TELEFONUL MOBIL -telefonul dumneavoastra mobil poate fi setat sa apeleze 112 apasand doar pe o tasta. CUM SA FITI PREGATITI PENTRU O SITUATIE DE URGENTA Exista probabilitatea ca fiecare dintre noi sa fie nevoit sa foloseasca 112 macar o data in viata. ASIGURATI-VA CA BATERIA TELEFONULUI ESTE INCARCATA! Daca bateria este pe sfarsite. Cand o persoana nu este pregatita sa anunte o urgenta pot aparea frica. insa ATENTIE. . puteti preveni o crima sau o infractiune si puteti contribui la prinderea un criminal sau infractor. daca o persoana este pregatita si aplica unele principii si proceduri de baza.Intrebativa: Ce trebuie sa fac?.daca va aflati intr-o zona in care furnizorul dumneavoastra de telefonie mobila nu are acoperire si trebuie sa sunati de urgenta la 112.apelul de la un telefon mobil cu cartela reincarcabila nu furnizeaza inca identitatea dumneavoastra. STINGATOR PORTATIV CU BIOXID DE CARBON ( ZAPADA CARBONICA ) 79 . adunandu-va gandurile. Este foarte important sa va concentrati asupra a ceea ce urmeaza sa solicitati si sa raspundeti corect la intrebarile puse de operatoare. in caz de urgenta. apoi treceti imediat la actiune. NU UITATI! INAINTE DE A PORNI LA DRUM. la 112! . 112 nu reprezinta doar un numar de telefon. puteti impiedica extinderea unui incendiu in imprejurimi. . Daca legatura cu numarul 112 se intrerupe. sistemul 112 are capacitatea de a determina automat numarul si locatia dumneavoastra! -parintii trebuie sa ii invete pe copii sa foloseasca telefonul mobil pentru a suna. Nu uitati ca timpul este extrem de pretios in cazul unei urgente. fiti calmi. puteti apela accidental la 112 si sa nu stiti. aceasta poate anunta adecvat o urgenta. Daca tineti cont de aceste sfaturi puteti contribui la salvarea unei vieti. Ramaneti calmi si raspundeti la toate intrebarile. trebuie sa sunati din nou. s-ar putea sa dati un singur telefon.

fiind in general utilizat la stingerea incendiilor de natura electrica . Prin deschiderea robinetului . NOTA : Exista si stingatoare la care furtunul si difuzorul sunt inlocuite cu o palnie metalica racordata direct la iesirea din robinet . bioxidul de carbon lichid aflat sub presiune iese pe teava sifon si . in muzee .AGENT DE STINGERE UTILIZAT Acest stingator utilizeaza ca agent de stingere bioxidul de carbon . Acesta este folosit cu ajutorul stingatoarelor cat si in instalatiile fixe . Controlul incarcaturii se face prin cantarirea stingatorului . Zapada carbonica astfel formata este evacuata prin difuzor prin gura acestuia spre focarul incendiului . MODUL DE UTILIZARE Pentru punerea in functiune a stingatorului se deschide robinetul buteliei si se indreapta difuzorul catre incendiu . deoarece zapada carbonica este rea conducatoare de electricitate si nu distruge obiectele cu care vine in contact . patrunde in difuzor . expozitii . 80 . biblioteci . datorita fenomenului de detenta (trecerea de la un volum mic si presiune mare la volum mare si presiune mica ) . In difuzor . temperatura bioxidului de carbon scade sub temperatura de solidificare ( -780C ) si trece in stare solida sub forma de fulgi de zapada carbonica . se face numai de fabricile producatoare si de atelierele specializate si autorizate . CONTROLUL INCARCATURII Incarcarea buteliei cu bioxid de carbon la o presiune de 60-75 atm. prin furtunul de cauciuc .

MOD DE UTILIZARE Inainte de folosire . Nu se va sta aplecat cu capul deasupra stingatorului .STINGATOR PORTATIV CU PRAF SI BIOXID DE CARBON CU BUTELIE INTERIOARA AGENT DE STINGERE UTILIZAT Acest atingator utilizeaza ca agent de stingere produse uscate pulverulente numite FLOREX( bicarbonatul de potasiu + adjuvanti solizi care-i confera stabilitate ) . sa se controleze starea prafului din corpul stingatorului si in cazul ca prezinta aglomerari ( bulgari ) sa se treaca printr-o sita deasa . care . in functie de tipul stingatorului . precum si acolo unde stingerea cu apa este contraindicata . 81 . recipientul se va balansa usor . Acest tip de stingator se foloseste la stingerea incendiilor la motoare cu ardere interna . In timpul functionarii . Se scoate agrafa (siguranta ) de siguranta . Se percuteaza membrana buteliei de CO2 prin lovirea percutorului . trebuie sa fie de 190. motoare si instalatii electrice aflate sub tensiune . 330 sau 475 g . CONTROLUL INCARCATURII Este necesar ca de doua ori pe an . se inlocuieste . Se proiecteaza pulberea la baza focului acoperindu-se intreaga suprafata incendiata . Totodata se verifica prin cantarire cantitatea de bioxid de carbon din butelie . cand butelia a pierdut circa 20-25 % din greutate . Se prinde furtunul cu mana stanga . recipientul se va agita prin rasturnare de cateva ori .

STINGATORUL PORTATIV CU PRAF SI BIOXID DE CARBON tip P3 . 82 . Dupa utilizare se va introduce siguranta inapoi si se va trimite la incarcat . Se trage siguranta .P6 . Se indreapta furtunul ( orificiul de evacuare ) spre baza focului si se apasa parghia . Se apasa puternic parghia . Se lasa parghia si se asteapta 5-8 secunde ( aceasta operatie este foarte importanta ) .P10 cu functionare prin presurizare AGENT DE STINGERE UTILIZAT Acest stingator utilizeaza ca agent de stingere produse uscate pulverulente denumite FLOREX ( bicarbonat de potasiu + adjuvanti solizi care-i confera stabilitate ). MODUL DE UTILIZARE Se agita recipientul prin rasturnare de cateva ori . Se prinde furtunul . Pentru evitarea unor accidente in timpul utilizarii stingatorului nu se va sta cu corpul aplecat deasupra acestuia .

Totodata se verifica prin cantarire . in functie de tipul stingatorului trebuie sa fie de 190 . care . sa se controleze starea prafului din corpul stingatorului si in cazul ca prezinta aglomerari ( bulgari ) sa se treaca printr-o sita deasa . 330 sau 475 g . se inlocuieste 83 . Cand butelia a pierdut cca. 20-25 % din greutate . cantitatea de bioxid de carbon din butelie .CONTROLUL INCARCATURII Este necesar ca de doua ori pe an .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful