P.S.I.

SI SITUATII DE URGENTA

1

REGULI PRIVIND FUMATUL Reglementarea fumatului este obligatorie în cadrul fiecărui agent economic sau al fiecărei instituţii publice şi, când este cazul, la nivelul unităţii administrativ - teritoriale şi se face prin dispoziţie scrisă dată de persoana fizică cu atribuţii de conducere. Pentru situaţiile în care o construcţie sau o amenajare este folosită de mai mulţi utilizatori, reglementarea fumatului se face prin dispoziţie emisă de proprietarul construcţiei sau al amenajării respective, însuşită de utilizatorii în cauză. În dispoziţie se vor menţiona: a. locurile (zonele) cu pericol de incendiu sau de explozie în care este interzis fumatul sau, după caz, accesul cu ţigări, chibrituri sau brichete; b. locurile amenajate pentru fumat; c. persoanele desemnate să răspundă de supravegherea respectării reglementării pe locuri şi sectoare de activitate; d. alte date şi informaţii necesare să fie precizate pentru a diminua pericolul de incendiu. Fumatul este interzis, de regulă, în toate locurile în care nu se admite folosirea focului deschis, prevăzute de prezentele dispoziţii generale, precum şi în: a. spaţiile de cazare comună; b. încăperile cu echipament electronic de calcul, măsură, control şi automatizare; c. încăperile centralelor termice; d, locurile cu schele, cofraje şi eşafodaje, realizate din materiale combustibile; e. lanurile de cereale în faza de coacere şi zonele împădurite. În toate zonele (locurile) în care este interzis fumatul se vor instala indicatoare de securitate specifice, prevăzute de reglementările în vigoare. Locurile pentru fumat stabilite în exteriorul clădirilor nu vor fi amplasate la o distanţă mai mică de 40 m faţă de locurile în care există pericol de explozie (gaze şi lichide combustibile, explozivi, vapori inflamabili etc.), 10 m faţă de locurile în care există materiale solide combustibile (lemn, textile, hârtie, carton asfaltat, bitum) şi 50 m faţă de culturile de cereale păioase în perioada coacerii şi recoltării sau de zonele împădurite. La locurile stabilite pentru fumat se vor prevedea scrumiere, vase cu apă, nisip sau pământ, gropi şi se vor instala inscripţii "LOC PENTRU FUMAT". Scrumierele şi vasele din interiorul clădirilor (coridoare, holuri etc.) se amplasează astfel încât să nu fie posibilă aprinderea materialelor combustibile din apropiere (draperii, perdele, jaluzele etc.). În locurile de muncă unde este permis fumatul se vor asigura scrumiere. Acestea se amplasează astfel încât să nu facă posibilă aprinderea materialelor combustibile din apropiere, cum sunt cele de birotică şi altele. Depunerea în scrumiere, vase sau gropi a altor deşeuri de materiale combustibile (hârtie, carton, textile etc.) este interzisă. Golirea scrumierelor şi a vaselor în coşurile de hârtie sau în alte locuri în care există materiale combustibile este interzisă. Aruncarea la întâmplare a resturilor de ţigări sau chibrituri aprinse este interzisă. Se recomandă să se evite fumatul, în perioadele de relaxare sau de odihnă, în paturi, pe canapele, fotolii etc.

2

STINGATOARE STAS 6695-63 1.GENERALITATI Standardul stabileste clasificarea aparatelor de stins incendii denumite stingatoare, principalele categorii si tipuri ale acestora precum si alte indicatii asupra domeniului de utilizare. 2. CLASIFICARE 2.1. Clasificarea stingatoarelor se face dupa : • substanta stingatoare pe care o contine; • modalitatea de transport; 2.1.1.Dupa substanta pe care o contine : • stingatoare cu apa; • stingatoare cu spuma chimica; • stingatoare cu spuma mecanica; • stingatoare cu gaz inert; • stingatoare cu praf si bioxid de carbon; • stingatoare cu substante chimice lichide; 2.1.2.Dupa modalitatea de transport stingatoarele sunt : • portative; • transportabile; 3.SIMBOLIZARE 3.1.Simbolizarea unui stingator cuprinde simbolul substantei stingatoare si capacitatea stingatorului. 3.2.Simbolul substantelor stingatoare : • Apa……………………………..A • Spuma chimica…………………C • Spuma mecanica……………….M • Gaz inert………………………..G • Praf si bioxid de carbon………...P • Substante chimice lichide………L 3.3.Capacitatea stingatorului : Cantitatea de substanta stingatoare pe care o contine este reprezentata printr-o cifra care este exprimata in litri pentru lichide si in kg. pentru praf si gaze. 4.CATEGORII DE STINGATOARE,CARACTERIZARE 4.1.Stingatoarele cu apa folosesc ca substanta stingatoare apa imbunatatita chimic prin adaugarea unor detergenti. 4.2.Stingatorul cu spuma chimica foloseste ca substanta stingatoare spuma chimica rezultata prin amestecul a doua solutii : una acida (A) si una bazica (B). 4.3.Stingatorul cu spuma mecanica folososte ca substanta de stingere spuma mecanica formata din apa si spumogen sub actiunea presiunii de aer sau de bioxid de carbon. 4.4.Stingatorul cu gaz inert foloseste ca substanta stingatoare bioxidul de carbon sub presiune. 3

4.5.Stingatorul cu praf si bioxid de carbon foloseste ca agent stingator un amestec de substante solide sub forma de pulbere.Evacuarea substantei stingatoare se face cu ajutorul bioxidului de carbon sub presiune, acesta la randul lui avand efect de stingere. 4.6.Stingatorul cu substanta chimica lichida foloseste ca agent stingator tetraclorura de carbon, care se gaseste sub presiune in recipientul stingatorului. STINGATORUL PORTATIV CU PRAF SI BIOXID DE CARBON 1.1.La acest stingator evacuarea substantei se face cu ajutorul bioxidului de carbon sub presiune. 1.2.Stingatoarele portative cu praf si bioxid de carbon se executa in trei marimi, conform tabelului : Caracteristici functionale Masa incarcaturii de praf, kg. Capacitatea buteliei de CO2, l Masa incarcaturii de CO2, g Timpul de evacuare a incarcaturii, s Distanta de proiectare a jetului, m Masa maxima fara incarcatura, kg cu incarcatura, kg Temperatura ambianta corespunzatoare normale Marimea P3 P5 3 5 0,144 0,236 100 175 8 10 3,5 3,5 4 5,25 7 10,25 - 30…. +40 P7 7 0,325 240 13 3,5 6,25 13,25

funct.

METODE DE VERIFICARE SI INCERCARE .Verificarea calitatii materialului se face prin certificatul de calitate eliberat de producatorul materialului.In caz de dubiu se executa incercarile si analizele necesare. .Verificarea aspectului se face cu ochiul liber. .Verificarea dimensiunilor se executa cu instrumente de masurat obisnuite. .Incercarea de rezistenta la presiunea hidraulica a buteliei se executa pe un banc de proba hidraulica, timp de 5 min.Presiunea se ridica treptat pana la 60daN/cm2 (kgf/cm2), se ciocaneste cu un ciocan de lemn dupa care se ridica presiunea pana la 250daN/cm2. In timpul incercarii si dupa incercare, butelia si corpul robinetului trebuie sa ramana etanse: ele nu trebuie sa prezinte scurgeri, fisuri, inceputuri de rupturi, porozitati sau deformari. .Incercarea la presiune hidraulica a recipientului se face supunandu-l la o presiune hidraulica de 18daN/cm2 timp de 3 min.In timpul incercarii si dupa incercare piesele recipientului nu trebuie sa prezinte deformatii vizibile si pierderi de lichid. 4.6.Incercarea de etanseitate a robinetului se face in doua etape : • robinetul complet montat se supune la o presiune de aer de 180daN/cm2 timp de 3 min.Nu se admite formarea de bule de aer in exteriorul robinetului, in pozitie inchis, verificarea se va face cu apa si sapun; • robinetul fara rozeta de manevrare si avand un capac montat la racordul de iesire, va fi supus la o presiune de aer de 180daN/cm2 timp de 3 min.Incercarea se va face manevrand cu o cheie tija in mai multe pozitii, dinte care una deschis.In timpul incercarii si dupa incercare piesle robinetului nu trebuie sa prezinte deformatii vizibile si pierderi de lichid. .Incercarea de rezistenta la uzura a pastilei ventilului se face inchizand si deschizand robinetul de 100 ori 4

93%. oxigen (aer) si o sursa de aprindere. butan Aerul este un amestec de gaze (printre care azot – 78. carbune • lichida: ulei. Cind focul nu mai poate fi controlat. este vorba despre un INCENDIU. trasnet explozivi si materiale incendiare Exemplu: artificii indirecte Exemplu: radiatia unui focar de incendiu 5 . oxigen – 20. bioxid de carbon .0. Sursele de aprindere sunt factori generatori de energie care contribuie la producerea focului. flacara de la aragaz sau flacara din semineu nu sunt incendii Materialele combustibile pot fi de natura: • solida: lemn. caldura degajata de aparate casnice •  •  •  •  •  de natura electrica Exemple: scintei electrice. textile.95%. Oxigenul este un gaz care intretine arderea. dacă este in procent de peste 16%. argon 0. se afla simultan o cantitate suficienta de material combustibil. frecare naturale Exemple: cladura solara. proiectore electrice. cenusa).03). motorina • gazoasa: gaz metan. in acelasi timp si spatiu.  Retine: Nu orice foc este un incendiu Exemplu: Focul de tabara.CE ESTE UN INCENDIU ? FOCUL este fenomenul care apare atunci cind. becul. propan. hirtie. luminare sau aragaz • de natura termica  Exemple: obiecte incandescente (tigara. scurtcircuit de natura mecanica Exemple: scintei. Ele se clasifica in urmatoarele categorii: •  cu flacara Exemple: focuri in aer liber. flacara de la chibrit.09%. Atunci este necesara interventia fortelor si mijloacelor de stingere pentru lichidarea acesuia. benzina.

este vorba despre un INCENDIU. nu apare focul. Cele mai des întâlnite procedee de stingere a incendiilor sunt: 1. se spune ca se produce foc atunci cind se formeaza asa numitul TRIUNGHI AL FOCULUI. ale carui laturi egale sunt denumite: material combustibil.PROCEDEE DE STINGERE A INCENDIILOR FOCUL este fenomenul care apare atunci cind. aer si sursa de aprindere. Material combustibil Aer Sursa de aprindere Daca una din laturile triunghiului focului nu exista. zăpada 6 . Atunci este necesara interventia fortelor si mijloacelor de stingere pentru lichidarea acesuia. Copac Aer Cind focul nu mai poate fi controlat. Procedeele utilizate de pompieri pentru stingerea incendiilor se bazează pe teoria triunghiului focului. Substanţe de stingere utilizate: apa. Se acţionează asupra materialelor combustibile solide şi lichide. in acelasi timp si spatiu.-Răcirea zonei de ardere Metoda se bazează pe folosirea unei substanţe cu temperatură mai joasă şi cu căldură specifică mai mare pentru a prelua căldura necesară continuării procesului de ardere şi pe realizarea contactului direct al agentului de răcire cu stratul de la suprafaţă al materialului sau substanţei combustibile. se afla simultan o cantitate suficienta de material combustibil. oxigen (aer) si o sursa de aprindere. In practica.

7 . INSTALATII DE SEMNALIZARE A INCENDIILOR Pe toată durata timpului de exploatare a construcţiilor căile de evacuare a utilizatorilor şi de acces a forţelor de intervenţie vor fi menţinute libere şi întreţinute corespunzător. La realizarea unui conţinut de 15% O2 în aer. astfel încât prin acestea. pământ 3. apă pulverizată 4. Substanţe de stingere utilizate: CO2.2. EVACUAREA PERSOANELOR . abur.-Izolarea materialelor şi substanţelor combustibile faţă de aerul atmosferic Metoda se bazează pe izolarea materialului care arde de aerul atmosferic sau crearea unui strat izolant pe suprafaţa materialului combustibil. ALARMARE SI ALERTARE. Se acţionează asupra materialelor combustibile în spaţiu închis. putându-se opri astfel propagarea incendiului. în caz de incendiu persoanele să poată ajunge la nivelul terenului sau al carosabilului în timpul cel mai scurt şi în condiţii de siguranţă. arderea încetează. pulberi. A DEPOZITELOR DE MATERIALE. prelate. direct în exterior sau prin scări de evacuare. Substanţe de stingere utilizate: spumă. nisip. azot. Se acţionează asupra lichidelor combustibile şi a unor materiale solide. pături.-Reducerea conţinutului minim de oxigen Metoda se bazează pe introducerea de substanţe care nu întreţin arderea.-Indepărtarea substanţelor combustibile din zona de ardere Metoda se bazează pe îndepărtarea substanţelor combustibile care vin în contact cu zona de ardere.

Este interzisă utilizarea. verificări etc. Se vor monta indicatoare corespunzatoare la rampele scărilor care duc la demisol sau subsol. de pe coridoare. a persoanelor care le utilizeaza în caz de incendiu. la uşile de pe căile de evacuare. degajamente. propagă rapid flacăra sau emană mult fum ori gaze şi care nu sunt admise prin reglementările tehnice. Sistemele de autoînchidere sau închidere automată a uşilor de acces în casele de scări închise se vor menţine în bună stare de funcţionare. a unor mecanisme care se pot bloca în timpul funcţionării. care ar putea împiedica evacuarea persoanelor şi bunurilor. cât si circulaţia lesnicioasă. Traseele căilor de evacuare (trecerile prin uşi. În cazul defectării lor. precum şi accesul personalului de intevenţie. evacuare şi intervenţie se menţin în stare de utilizare pe toată durata zilei şi în orice anotimp la parametrii la care au fost proiectate şi realizate. Uşile de evacuare precum şi celelalte dispozitive destinate evacuării persoanelor trebuie să fie prevăzute cu indicatoare si inscripţii corespunzătoare. astfel încât să asigure atât posibilitatea recunoşterii cu uşurinţă a traseului de urmat spre exterior. 8 . înlocuirea sau repararea se vor face în cel mai scurt timp şi în condiţii de calitate corespunzătoare. Când este cazul. deschiderea uşilor de pe traseul de evacuare a mai mult de 30 de persoane valide trebuie să se facă în sensul deplasării oamenilor spre exterior. vestibuluri. unde se depun în ordine pe panoul prevăzut în acest scop. Cheile uşilor de acces în clădiri şi cele ale încăperilor încuiate se păstrează în locuri sau de persoane desemnate. Dispozitivele care asigură autoînchiderea sau închiderea automată a uşilor vor fi verificate periodic şi intreţinute în stare de funcţionare. atât ziua cât şi noaptea.). pe coridoare sau pe alte căi de evacuare ale clădirilor nu se admite amenajarea de încăperi ori locuri de lucru. reprezintă cerinţa fundamentală referitoare la aceste căi. menţinându-se descuiate pe toată durata programului de activitate. Sunt interzise în exploatare: • înlocuiri ale finisajelor incombustibile de pe traseele căilor de evacuare cu unele din materiale combustibile ce se aprind uşor. gazelor fierbinţi şi propagarea incendiilor pe verticală sau orizontală. ori la uşile de acces către alte spaţii şi încăperi din care evacuarea nu poate fi continuată.) vor fi marcate cu indicatoare standardizate. control. a celor cu dispozitive de autoînchidere sau a altor uşi care. La încetarea programului de activitate toate cheile incăperilor se predau la poartă sau la locul de acces în clădire. atriumuri etc. încăperi tempon. Panourile de geam securizat prevăzute pentru asigurarea evacuării în caz de incendiu (neutilizate în circulaţia funcţională curentă) vor avea plasate în apropiere dispozitive de spargere a geamului. Se interzice blocarea în poziţie deschisă a uşilor caselor de scări. Sistemul de închidere a uşilor de pe traseele de evacuare trebuie să permită deschiderea uşoară a acestora în caz de incendiu. astfel încât aceste chei să poată fi identificate şi folosite în caz de necesitate (intervenţie. cunoaşterea operativă a oricăror situaţii ce pot împiedica din motive obiective folosirea acestora în condiţii de siguranţă. holuri. scări.Căile de acces. De regulă. în refugii sau în alte locuri special amenajate pentru evacuare. coridoare. depozitare etc. vor fi marcate şi căile de circulaţie care duc pe terase. Cheile vor fi prevăzute cu marcă de recunoaştere uşoară. în caz de incendiu au rolul de a opri pătrunderea fumului. neadmiţându-se improvizaţiile. În casele scărilor.

).• prevederea pe căile de evacuare a oglinzilor. astfel încât în permanenţă să fie asigurat succesul operaţiilor de evacuare. • încuierea sau blocarea uşilor sau a altor dispozitive destinate evacuării persoanelor. precum şi locul de activitate al persoanelor care răspund de evacuare. funcţie de valoarea lor şi de vulnerabilitatea la incendiu. contactul sau coliziunea cu diverse obiecte. podestele sau rampele scărilor. Iluminatului de siguranţă pentru evacuare cu care este echipată construcţia. fişetelor. Totodată. Pentru asigurarea evacuării rapide şi sigure a persoanelor şi a bunurilor din clădire se întocmesc planuri şi/sau schiţe de evacuare în caz de incendiu.). se va asigura posibilitatea de alertare în cel mai scurt timp şi a forţelor de intervenţie prevăzute în planurile de intervenţie (prin telefon. Alarmarea şi alertarea în caz de incendiu Pentru alarmarea în caz de incendiu se vor asigura mijloace corespunzătoare de semnalizare ( acustice şi optice) care să asigure anunţarea (alarmarea) personalului şi alertarea serviciului de pompieri civili (atunci când există). pe cât posibil. Acestea se aprobă de conducerea unităţii şi se afişează în locuri vizibile în spaţiile pentru care au fost întocmite. ori a materialelor cu deosebită valoare sau care se deteriorează uşor sub efectele temperaturii (aparate de precizie etc. mochete etc.). Planurile (schiţele) de evacuare vor fi însuşite de persoanele stabilite. • amenajarea unor locuri de muncă sau activităţi pe căile de evacuare. de transport. • blocarea sau reducerea în orice fel a gabaritelor căilor de evacuare. dacă se reduce lăţimea acestora sub dimensiunile minime de trecere necesare conform reglementărilor tehnice.) care pot crea dificultăţi în timpul evacuării (împiedicare. întreţinut şi menţinut permanent în bună stare de funcţionare. urmărindu-se ca aceasta să se facă pe alte căi decât cele destinate evacuării materialelor şi astfel stabilite încât să nu îngreuneze intervenţia pompierilor la stingere. • traseele pe care se face evacuarea persoanelor. • ordinea în care urmează să se facă evacuarea persoanelor şi a bunurilor. precum şi persoanele însărcinate cu paza acestora. • depozitarea de materiale sau obiecte pe coridoare. • scoaterea din funcţiune a iluminatului de siguranţă pentru evacuare. busculadă. curier etc. mobilierului etc. • aşezarea pe căile orizontale de evacuare (coridoare) a dulapurilor.. • locurile în care urmează să fie evacuate persoanele şi adăpostite bunurile. panică etc. precum şi alte materiale auxiliare necesare pentru efectuarea evacuării. Planurile de evacuare în caz de incendiu trebuie să cuprindă: • mijloacele prin care se realizează anunţarea (alertarea) persoanelor ce răspund de executarea şi dirijarea evacuării in caz de incendiu. recipiente pentru gaze sau lichide sub presiune). Periodic se efectuează exerciţii practice. va fi verificat. alunecare. 9 . iar conducătorii unităţilor şi cadrele tehnice vor controla modul în care planul de evacuare este însuşit şi cunoscut de către cei responsabili cu evacuarea persoanelor şi a bunurilor. radiotelefon. • măsurile de siguranţă care trebuie luate la efectuarea evacuării persoanelor şi a materialelor care prezintă pericol deosebit (explozivi. pragurilor sau a altor elemente (covoare. • numele şi prenumele. prin grija şefilor respectivi. • numărul şi locul în care se află mijloacele de iluminat mobile.

bornele etc. Toate instalaţiile de semnalizare a incendiilor vor fi luate în primire de cadre tehnice de specialitate ( energeticieni. precum şi instrucţiunile de folosire. posturi fixe etc.). 10 .). Cablurile. în centralele şi posturile telefonice ale unităţilor se va afişa. după caz. Toate constatările şi măsurile luate se menţionează în registrul instalaţiei de semnalizare a incendiilor. scurtcircuite. Este interzisă blocarea accesului la butoanele de acţionare a semnalizării în caz de incendiu. La centrală se va asigura posibilitatea de alertare a pompierilor. astfel încât să nu se poată realiza legătura cu aceştia. vor fi marcate corespunzător. întreţinerile. Unităţile importante şi vulnerabile la incendiu vor avea menţinută legătura directă cu subunitatea de pompieri militari cea mai apropiată.Personalul va fi instruit pentru a cunoaşte mijloacele de alarmare şi alertare în caz de incendiu. la loc vizibil. reviziile şi reparaţiile pe baza unui grafic întocmit şi aprobat. conform normei.). asigurate împotriva accesului persoanelor neautorizate şi uşor accesibile personalului de întreţinere. Exploatarea. Se interzice ca posturile telefonice de la care se alarmează pompierii în caz de incendiu să fie închise sau încuiate. întreţinerea. În încăperile serviciilor de pompieri civili. accidentale. ronduri. radiotelefon. lipsă de alimentare cu energie etc. La fiecare centrală de semnalizare a incendiilor se va afişa schema circuitelor detectoarelor automate şi a butoanelor manuale. sistemul de alertare respectiv stabilinduse de comun acord (telefon. Instalaţii de semnalizare a incendiilor Instalaţiile de semnalizare a incendiilor se vor menţine în permanenţă în stare de funcţionare. numărul de telefon al subunităţii de pompieri militari. care se numerotează şi înregistrează. Pe timpul cât din cauza unor defecţiuni instalaţia este scoasă parţial din funcţiune. cutii terminale etc. respectându-se prevederile proiectelor de execuţie.) se iau imediat măsuri pentru înlăturarea urgentă a acestora şi a cauzelor care le-au generat. precum şi a zonelor de acţiune a detectoarelor. a butoanelor şi a detectoarelor de rezervă. sau se încheie contracte cu societăţi de specialitate atestate. precum şi codul de semnale stabilit. păstrându-se permanent la locul de amplasare al centralei de semnalizare. trebuie marcate astfel încât să poată fi uşor identificate. conectoarele. revizia şi repararea acestora se asigură de către personal atestat. automatişti etc. Punctele de concentrare a circuitelor ( firide. Se va asigura alertarea în prima urgenţă a serviciului de pompieri civili. În cazul unor defecţiuni (semnalizări intempestive. precum şi numerele de telefon ale personalului de conducere din unitatea respectivă.) care vor executa verificările. instrucţiunilor tehnice ale producătorului şi reglementărilor de prevenire şi stingere a incendiilor. Pentru fiecare tip de instalaţie de semnalizare este obligatorie asigurarea. a conducerii unităţii şi a subunităţii de pompieri militari care are în raionul de intervenţie obiectivul respectiv. alertare automată de la instalaţia de semnalizare a incendiilor etc. capabil să ia măsurile necesare în caz de incendiu. se vor lua măsuri compensatorii de siguranţă (supraveghere. Centralele de semnalizare a incendiilor vor fi în permanenţă supravegheate direct (local) sau indirect (de la distanţă) de către personal competent.

utilizate ori rezultate din procesul tehnologic. Deşeurile şi reziduurile combustibile. se colectează ritmic. . Se colectează: 11 . dar obligatoriu la terminarea schimbului şi se depun în locurile destinate depozitării sau distrugerii lor. REZIDUURILOR COMBUSTIBILE ŞI A AMBALAJELOR ŞI DISTRUGEREA LOR. astfel încât la locurile de muncă să fie în permanenţă curăţenie.COLECTAREA DEŞEURILOR.

reziduurile şi ambalajele combustibile. clădirile. câlţi. b. completarea datelor noi la apariţia oricăror modificări de situaţii. Ambalajele metalice. vopsele. canale sau alte locuri. de pe elementele instala(iilor de evacuare.). reziduurile şi ambalajele combustibile. pardoseli. sau se neutralizează de restul conţinutului cu materiale adecvate şi se depozitează în locuri special destinate. care degajă prin ardere substanţe sau compuşi periculoşi pentru viaţă sau pentru media. e. maşini şi utilaje. Deşeurile. 12 .chimice ale acestora. maşini. instalaţii. ALUNECĂRILE DE TEREN 1. d. metalice pentru produse inflamabile. prevăzute cu capac. şi alte materiale combustibile. carton. suprafeţele împădurite. din canale sau din alte locuri. locurile de depozitare şi modul de distrugere sau de valorificare. rumeguşul şi talaşul. pereţi. instalaţii. lacuri etc. scamele sau resturile textile şi alte deşeuri combustibile depuse (acumulate) pe pardoseli. Pentru orice tip de activitate se stabileşte modul de gestionare a deşeurilor. după caz.a. suprafeţe împădurite şi alte materiale combustibile. precum şi maculatură de birotică. Deşeurile. desemnarea personalului responsabil cu gestionarea lor. reziduurilor şi a ambalajelor. carbid etc. a deşeurilor. b. bumbac. culturile agricole. scurgerile de lichide combustibile de pe sol. se vor depozita. din material plastic sau din sticlă reutilizabile se curăţă. se spală. pot fi distruse prin foc deschis sub supraveghere. se colectează în cutii sau în vase metalice ori cu căptuşeală metalică interioară. amplasate în locuri fără risc de incendiu şi marcate. d. Gestionarea acestora presupune: a. Deşeurile. ambalajele care prezintă pericol de incendiu sau de explozie (lemn. aparatură. cu respectarea prevederilor în vigoare şi ale prezentelor dispoziţii generale. utilaje. în raport de natura şi de proprietăţile fizico . depunerile de grăsimi. care conţin astfel de produse. instalaţii. nominalizarea. cu asigurarea distanţelor de siguranţă fără de clădiri. care nu se mai reutilizează. pulberile. Aceste crematorii trebuie să posede autorizaţiile prevăzute de lege. reziduurilor şi a ambalajelor specifice activităţii. c. instalaţiile. se vor distruge prin ardere în crematorii amenajate şi amplasate astfel încât să nu pună în pericol viaţa oamenilor. GENERALITĂŢI. culturi agricole. Deşeurile şi reziduurile de lichide combustibile sau cele din materiale solide (cârpe. indicarea regimului de colectare şi curăţare. reziduurile şi ambalajele combustibile. care se reutilizează.). rumeguş etc. c.

Suprafaţa totală supusă alunecărilor de teren este apreciată la 900. • alunecări tip curgeri de teren.3m /min – 1. 21 au fost grav avariate. Alunecări de teren de amploare s-au produs la Malul cu Flori în iunie 1979 şi Vârfuri în februarie 1980 – ambele în judeţul Dâmboviţa. Au fost distruse 110 case. d) după direcţia de evoluţie a alunecării pe versant: • alunecări deplasive de la baza versantului în direcţia opusă deplasării acumulatului.Alunecările de teren reprezintă deplasări ale rocilor care formează versanţii unor munţi. De asemenea. creând lacuri de acumulare temporare sau permanente. ( detritus = material rezultat din fărâmiţarea rocilor prin acţiunea agenţilor externi ) e) după cauza care le generează: 13 . în mod brusc a unui volum mare de rocă. lucrări de hidroamelioraţii sau alte rambleuri construite de oameni.3 m/min • rapidă = 0.5m/zi • moderată = 1.5m/lună • lentă = 1.06m/an • extrem de lentă < 0.5m/zi – 1. Alunecările de teren nu produc pierderi şi distrugeri la fel de mari ca alte dezastre. Dacă alunecările de teren de la Malul cu Flori nu au produs pierderi mari. Se poate face: a) după adâncimea suprafeţei de alunecare: • de suprafaţă < 1 m • de mică adâncime = 1-5 m • adânci = 5-20 m • foarte adânci > 20 m b) după viteza de manifestare a fenomenului: ( viteza de alunecare ) • extrem de rapidă ( bruşte ) > 3 m/s • foarte rapidă = 3 m/s-0. deplasarea terenului de la Vârfuri a afectat centrul civic al localităţii. În tara noastră cea mai importanţă şi cunoscută alunecare de teren a constituit-o deplasarea Vârfului Suhardelului care a dus la bararea râului Bicaz şi formarea Lacului Roşu. Deplasările rocilor se pot produce de-a lungul pantei sau lateral. alunecările de teren pot bara cursul unor ape curgătoare. ca urmare a unor fenomene naturale sau chiar ca urmare a unor activităţi umane. 2.06m/an c) după distanţa de deplasare: • alunecări propriu-zise. Primele 3 cazuri au fost declanşate de precipitaţii puternice. Zameş (în 1992) în judeţul Bacău şi Izvoarele (august 1993) în judeţul Galaţi.5m/an –0. CLASIFICAREA ALUNECĂRILOR DE TEREN. alunecările de teren sunt destul de răspândite. la pătrunderea în lac. ele sunt însă periculoase putând conduce la distrugerea unor construcţii prin deplasarea stratului de roci sau prin acoperire. În tara noastră. iar 25 hectare de teren şi unele drumuri au fost puternic degradate. • Alunecări detrusive – evoluţie în direcţia acumulatului de alunecare – caracter progresiv.deci caracter regresiv. dealuri.5m/lună – 1. pot produce chiar distrugerea unor baraje prin formarea unui val puternic.000 hectare.5m/an • foarte lentă = 1.

• Distrugerea parţială sau totală a reţelelor de edilitare (apă.). Cauzele alunecările de teren pot fi: a) naturale: • modificarea nivelului apelor subterane. realizarea unor construcţii în vecinătatea unor versanţi. în zonele de risc. f) după modul de manifestare: • fără semne exterioare de manifestare – caracter brusc. O particularitate o constituie faptul că evenimentul nu se desfăşoară chiar prin surprindere. lucrări hidrotehnice sau de hidroamelioraţii. atunci când straturi de pământ cu oarecare coeziune sunt aşezate pe roci moi care-şi pierd o mare parte din rezistenţă în timpul cutremurului. • Blocarea unor căi de comunicaţii (feroviare. excavaţii. Aceste activităţi duc la creşterea umidităţii versantului şi prăbuşirea acestuia prin slăbirea forţelor de coeziune dintre particule. • cu semne exterioare de manifestare – cu viteze medii sau lente şi se caracterizează prin: • căderi de stânci. etc. datorită lichefierii. • ploi torenţiale. gaze. 4. • ejectări de apă şi nisip.• naturale: produse de ploi torenţiale. etc. EFECTELE ALUNECĂRILOR. Efectele manifestate ale alunecărilor de teren sunt: • Distrugerea parţială sau totală a construcţiilor de orice fel (tip).). PROTECŢIE ŞI INTERVENŢIE ÎN CAZUL ALUNECĂRILOR DE TEREN. mişcări tectonice. eroziuni puternice. rutiere. modificând echilibrul de moment al versantului. Măsurile planificate pentru prevenire. • Eroziunea se datorează acţiunii apei sub diferite forme (infiltraţie. • tasări de construcţii de diferite feluri. • Blocarea parţială sau totală a albiei unui râu şi formarea unor acumulări de apă cu pericol de inundaţii. ducând la prăbuşirea (alunecarea) versantului. • crăpături şi fisuri. b) generate de activitatea omului: • realizarea unor lucrări de investiţii în apropierea versanţilor. MĂSURI DE PREVENIRE. creându-se în acest fel posibilitatea realizării măsurilor de protecţie. Alunecarea de teren din această cauză se datorează faptului că încărcarea terenului creşte semnificativ cu realizarea unor construcţii. 14 . • artificiale: generate de acţiunea omului. • Mişcarea seismică. Alunecările de teren se pot desfăşura cu viteze foarte variate între 3 m/s şi 0. prăbuşiri ale unor grote. fenomen caustic). • Despăduriri şi decopertări ale vegetaţiei. etc. Aceasta generează pe lângă fenomenul descris mai sus şi un alt fenomen numit lichefierea nisipurilor saturate. canalizare. Aceste fenomene acţionează asupra coeziunii manifestate între particule.6 m/an. fluviale. 5. Acest fenomen are particularitatea de a produce alunecări chiar în terenuri orizontale. CAUZELE ALUNECĂRILOR DE TEREN. micşorând-o astfel încât aceasta nu se mai poate opune acţiunii greutăţii versantului şi a celorlalte încărcări verticale. 3. Poate fi presupusă deplasarea unor straturi de roci. explozii. protecţie şi intervenţie în cazul alunecărilor de teren sunt similare celor aplicate în caz de cutremur.

cazării şi asigurării asistenţei medicale a sinistraţilor. Activitatea de prevenire. În acţiunile de intervenţie în afara cazurilor particulare se va urmări recuperarea bunurilor materiale şi refacerea avariilor. PROTECŢIEI ŞI INTERVENŢIEI ÎN CAZ DE ALUNECĂRI DE TEREN. a forţelor şi mijloacelor de intervenţie conform planului de protecţie şi intervenţie. c) faza postdezastru cu următoarele activităţi: • inventarierea şi evaluarea efectelor şi pagubelor produse. • informarea populaţiei asupra situaţiei existente. • planificarea şi coordonarea acţiunilor de refacere a infrastructurii economice şi sociale afectate. • stabilirea şi asigurarea funcţionării sistemului informaţional pe plan local pentru alarmare în caz de dezastre. ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA PREVENIRII. 15 .Deci. b) faza de declanşare a dezastrului cu următoarele activităţi: • alarmarea populaţiei din zona de dezastru. 6. • preconizarea şi planificarea din timp a măsurilor corespunzătoare de protecţie: • asigurarea unui sistem de drenare a apei din masivul versantului printr-un sistem de drenuri. • organizarea şi conducerea evacuării populaţiei şi a bunurilor materiale afectate din zona de dezastru. • executarea lucrărilor de împădurire şi înierbare în zonele potenţiale de risc sau a altor lucrări de acest tip. • aplicarea procedeelor adecvate de ţinere sub control. un rol însemnat revine acţiunilor de observare a condiţiilor de favorizare a alunecărilor de teren şi alarmarea (avertizarea) populaţiei în timp util realizării protecţiei. Pentru prevenirea şi protecţia urmărilor dezastruoase ale alunecărilor de teren sunt necesare următoarele măsuri: • realizarea din timp a intervenţiilor necesare stabilirii condiţiilor de apariţie şi dezvoltare a lor. Ponderea fiecărei faze depinde în principal de viteza de manifestare a alunecărilor de teren. • Informarea curentă a populaţiei din zona de risc. • împădurirea şi înierbarea versanţilor (se pot folosi şi plase geotextile sau geosintetice). • evitarea amplasării unor obiective industriale sau a altor construcţii în zonele în care asigurarea stabilităţii stratului nu se mai poate realiza sau este foarte costisitoare. • organizarea hrănirii. Salvarea supravieţuitorilor din clădirile acoperite se realizează în condiţii similare acţiunilor preconizate intervenţiei în cazul cutremurelor de pământ. • inventarierea şi supravegherea surselor potenţiale de producere a alunecărilor de teren. • continuarea activităţii de ajutorare a sinistraţilor. • pregătirea populaţiei. protecţie şi intervenţie în cazul alunecărilor de teren cuprinde 3 faze: a) faza predezastru: cu următoarele activităţi principale: • constituirea comisiei de apărare împotriva dezastrelor şi instruirea pe această linie a personalului propeiu.

vor prevala activităţile din faza postdezastru. 16 .Astfel. iar în cazul vitezei de alunecare mare. dacă viteza de alunecare este mică vor prevala activităţile din faza predezastru.

de marimea focarului si de conditiile de ventilatie . sau sub forma unor nori negri incarcati cu funingine . fosforul .EVACUAREA FUMULUI IN CAZ DE INCENDIU “PERICOLE PENTRU OAMENI” Produsele de ardere si de descompunere care rezulta in timpul incendiului sunt . oxidul de carbon . oxid de magneziu . Fumul ca produs vizibil al majoritatii produselor este format din particule nearse ale materialului ce arde . Fumul cenusiu catre negru provine din arderea lemnului . una din directiile de propagare a incendiului este directia in care se indreapta fumul . vapori de apa si carbon liber sub forma de particule solide . Se poate prezenta ca o emanatie slab colorata care contine produse de descompunere sau de condensare . Fumul galben brun se degaja pe timpul arderii combinatiilor de azot si este foarte toxic . precum si de limitare a propagarii incendiilor . clorul . benzinei si a altor produse petroliere . de miros si de gust se poate stabili natura materialului care arde . paielor si fanului . cu miros de usturoi . flacarii si o serie de gaze ca produse de ardere . dulce sau amar . Fumul negru se degaja pe timpul arderii gudronului . dioxidul de carbon . Introducerea aerului se poate asigura prin : • goluri practicate in fatade • usile incaperilor cu acces spre exteriorul constructiei 17 . magneziu . anhidrida formica . in general . petrolului . de bauturi alcoolice . Prin desfumare ( evacuare fum ) se urmareste extragerea din spatiile incendiate a unei parti din fumul si gazele de ardere in scopul asigurarii conditiilor de evacuare a utilizatorilor si a folosirii mijloacelor de interventie la stingere . Un gust astringent . hidrogen sulfura etc. din vapori si gaze care dau un colorit caracteristic . parti componente ale fumului . florul si siliciu . realizand circulatia aerului in spatiul considerat si evacuarea fumului in raport cu aerul introdus sau prin diferenta de presiune intre spatiul protejat si cel incendiat pus in depresiune . sulful . Evacuarea fumului se realizeaza prin canale ( ghene ) colectoare . in compozitia fumului vor exista produse ale arderii si ale descompunerii termice sub forma de oxizi de azot . indica prezenta in fum a unor substante toxice . Fumul degajat la incendii difera in mare masura in ceea ce priveste concentratia . extrem de fine . o culoare albastra . aspectul si natura componentilor . galbena sau de alt fel . alba . Deplasarea fumului pe verticala sau pe orizontala intr-o cladire se poate datora : • tirajului care se creaza in caz de incendiu • functionarii instalatiei mecanice de ventilatie sau conditionare • presiunii curentilor de aer Propagarea rapida a arderii poate fi asteptata in acele directii in care fumul se deplaseaza cu viteze mari Asadar . asfaltului . Fumul cenusiu cu miros intepator neplacut provine din arderea tesaturilor . intepator de migdale . oxigenul . In raport de culoarea fumului .Cantitatea de funingine care se formeaza in timpul arderii incomplete este variabila si depinde de natura combustibilului . acid cianhidric . De obicei in compozitia fumului intra azotul . bioxid de sulf . Daca in compunerea substantelor si materialelor combustibile intra azotul . ori printr-o combinatie a celor doua metode . In principiu desfumarea se asigura prin tiraj natural . miros si gust . Astfel daca fumul este alb inseamna ca el contine vapori de apa . Fumul galben – alb este emanat pe timpul arderii hartiei . organizat sau mecanic .

actionarea automata a dispozitivelor de evacuare a fumului si gazelor fierbinti trebuie sa se faca dupa declansarea instalatiilor de stingere . evacuarea gazelor fierbinti se va asigura obligatoriu prin ochiurile mobile ale acestora . care indeplinesc conditiile dispozitivelor de evacuare . Desfumarea prin tiraj mecanic se asigura prin evacuarea mecanica a fumului si introducerea naturala sau mecanica a aerului . Desfumarea prin tiraj natural a casei de scari inchise se realizeaza prin deschiderea automata sau manuala a dispozitivului de evacuare a fumului si a gurii de introducere a aerului . sau cu sisteme mecanice de evacuare a fumului . Desfunmrea mecanica poate fi asigurata si prin realizarea suprapresiunii in spatiul protejat de fum . Incaperile de depozitare a materialelor si substantelor combustibile solide cu aria mai mare de 36 m² precum si casele de scari de evacuare si incaperile tampon fara lumina naturala se prevad cu dispozitive de evacuare a fumului reprezentand min 1% din aria dispozitivului . racordate sau nu la canale si ghene . In general spatiile accesibile publicului vor fi astfel realizate si protejate incat sa fie ferite de fum in caz de incendiu . astfel incat sa asigure circulatia aerului in spatiul protejat si evacuarea fumului . REGULI PENTRU SEZONUL RECE 18 . In constructii prevazute cu instalatii automate de stingere . Dispozitivele de captare si evacuare a fumului in caz de incendiu vor respecta prescriptiile privind adancimea de aspirare si suprafata libera normata .• goluri ( guri ) de introducere . In constructii prevazute cu luminatoare . respectiv 5% din aria construita a casei de scari .

a gazelor sau apei pentru stingerea incendiilor. asigurându-se menţinerea permanent liberă a acestora. luate pe timpul sezonului rece PRINCIPALELE TIPURI DE DEZASTRE ŞI CARACTERISTICILE ACESTORA 19 . respectiv. instalaţiilor şi a sistemelor de încălzire existente la agenţi economici. rezervoarelor de depozitare a lichidelor combustibile. instituţii publice şi la gospodăriile populaţiei (surse de căldură. Personalul destinat să răspundă de aprinderea şi de stingerea focurilor va fi instruit asupra regulilor ce trebuie respectate şi. coşuri şi canale de fum etc. precum şi cele de depozitare a substanţelor chimice de stingere şi din spaţiile de garare a autospecialelor. asigurându-se buna funcţionare a: a. serpentinelor de încălzire cu aburi sau apă caldă a căminelor. de evacuare şi de intervenţie. vor fi protejate împotriva îngheţului. b. d.Înainte de începerea sezonului rece se vor controla şi se vor înlătura defecţiunile constatate. conducte. Se vor asigura uneltele şi accesoriile pentru deszăpezirea drumurilor şi a căilor de acces. precum şi a celor din diverse instalaţii de producţie şi auxiliare. Căile de acces şi accesul la sursele de apă sau la dispozitivele de punere în funcţiune a instalaţiilor de stingere se vor curăţa de zăpadă şi gheaţă.). sobe. Componentele instalaţiilor de stingere cu apă. c. corpuri şi elemente de încălzire. care sunt expuse îngheţului în timpul iernii şi nu sunt prevăzute cu dispozitive fixe de încălzire. dispozitivelor de încălzire a armăturilor de siguranţă de la rezervoarele de lichide combustibile sau gaze lichefiate. conductelor şi furtunurilor de aburi de la instalaţiile de stingere. e. instalaţiilor de încălzire din încăperi în care sunt montate instalaţiile de stingere cu apă.

alunecare de teren = deplasare a rocilor care formează versanţii unor munţi sau dealuri. accidente majore şi avarii mari la reţelele de instalaţii şi telecomunicaţii.Generalităţi Prin dezastre se înţelege: a) fenomene naturale distructive de origine geologică sau meteorologică. biologice. epidemiile şi epizotiile. războiul (inclusiv terorismul). hazard =  geologice (cutremure. ori îmbolnăvirea unui număr mare de persoane sau animale. alunecările şi prăbuşirile de teren. intereselor şi scopurilor prioritare ale părţilor implicate (separat sau împreună). accident complementar= accident care are loc pe timpul sau după desfăşurarea unui dezastru naturale. În această categorie sunt cuprinse: cutremurele. curmând o situaţie normală. alunecări de teren). erupţii vulcanice. Conform terminologiei adoptate de OCHA/ONU (Internationally agreed glossary of basic terms related to disaster management. structuri de urgenţă birocratice etc. 1992). incendiile de masă şi exploziilor. ca fenomene de masă . provocate de accidente. pantele unor lucrări de hidroamelioraţii sau a altor lucrări de îmbunătăţiri funciare. epidemii şi accidente industriale. se mai definesc: criza = situaţie internă sau externă a cărei evoluţie poate genera o ameninţare asupra valorilor. accident = întâmplare neprevăzută venită pe neaşteptate. generând pierderi umane. inundaţii. inundaţiile şi fenomenele meteorologice periculoase. O altă formă de a defini dezastrele este formula următoare: Dezastrele=Vulnerabilităţi+Hazard Termenii formulei au următoarele semnificaţii: Vulnerabilităţi = urbanizare. lipsa de educaţie. produse în mod brusc. sărăcie. Dezastrele se pot clasifica fie după modul de manifestare (lente sau rapide). IDNDR. prin dezastru (similar catastrofă) se înţelege: gravă întrerupere a funcţionării unei societăţi. în subteran.  climatice (cicloane. Conform acestei terminologii. care nu poate fi refăcută prin resursele acesteia. b) evenimente cu urmări deosebit de grave. secetă). Geneva. fie după cauză (naturale sau antropice). UN. fragilitatea economiei. Hazard = fenomen rar sau extrem de natură umană sau naturală care afectează viaţa. epizootii. ori îmbolnăvirea unui număr mare de persoane sau animale. ca fenomene de masă. căderile de obiecte cosmice. creşterea populaţiei. Definiţii pentru fenomene naturale distructive de origine biologică sau meteorologică. de mediu (poluarea mediului. datorat acestuia. avarii la construţiile hidrotehnice sau conducte magistrale. 2. În acestă categorie sunt cuprinse: acccidentele chimice. deşertificare. nucleare. proprietăţile şi activitatea umană iar a cărui extindere poate duce la dezastre. având drept cauză activitatea umană. materiale sau modificări nefaste ale mediului. asupra mediului înconjurător. efrişare păduri). accidentele majore la utilaje şi instalaţii tehnologice periculoase. degradarea mediului. produse în mod brusc. 20 .

.fenomene meteorologice periculoase = fenomene meteorologice care afectează violent zone relativ mari de teren pe termen lung. .avarii majore la reţelele de instalaţii şi telecomunicaţii = distrugerea parţială a reţelelor de instalaţii şi telecomunicaţii datorită acţiunii umane sau naturale. populaţiei sau a mediului înconjurător. .declanşarea dezastrelor.realizarea unei refaceri economico-sociale cât mai rapide şi durabile. peste limitele admise. meteoriţi sau comete. .accidente majore la utilajele tehnologice periculoase = distrugerea sau avarierea unor utilaje tehnologice. datorită mişcării plăcilor tectonice.căderi de obiecte cosmice = pierderi umane sau distrugeri materiale generate de impactul produs asupra pământului de prăbuşire a unor sateliţi.cutremur = ruptură brutală a rocilor din scoarţa terestră.intervenţia. animale. . . . precum şi pagube materiale. . în aval de locaţia acesteia. pagube materiale şi degradarea mediului ambiant.dezvoltarea societăţii. ducând la numeroase victime şi mari pierderi materiale.incendii de masă = ardere declanşată natural sau artificial.pregătire pentru limitarea efectelor dezastrelor. în urma căreia se produc însemnate pierderi de vieţi umane. Apărarea împotriva dezastrelor comportă: . stocării sau transportului acesteia.măsuri de prevenire şi de pregătire pentru intervenţie. .măsuri de intervenţie ulterioară pentru recuperare şi reabilitare. care prin mărimea şi durata sa provoacă victime umane şi distrugeri materiale ce dereglează buna desfăşurare a activităţilor social-economice din zona afectată. . .alarmare. animale.măsuri operative urgente de intervenţie după declanşarea fenomenelor periculoase cu urmări deosebit de grave. . Definiţii pentru evenimente cu urmări deosebit de grave asupra mediului înconjurător provocate de accidente .accident nuclear = eveniment care afectează instalaţia nucleară şi poate provoca iradierea şi contaminarea personalului acesteia.accidente majore pe căile de comunicaţii = întreruperea temporară a circulaţiei.accident hidrotehnic = funcţionare defectuoasă a unei construcţii hidrotehnice ce duce la pierderi de vieţi umane şi distrugeri materiale. care generează o mişcare vibratorie a solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri materiale.accident chimic = eliberarea necontrolată în mediul înconjurător a unei substanţe toxice pe timpul producerii. - 3.asigurarea unei asistenţe prompte şi calificate a victimelor.inundaţii = acoperirea terenului cu un strat de apă în stagnare sau mişcare. . Etapele apărării împotriva dezastrelor: . manipulării sau transportului acestuia.epidemii = răspândirea în proporţii de masă a unei boli transmisibile la animale. . 21 . cât şi pagube materiale.reabilitarea facilităţilor economico sociale afectate. . . . datorită neglijenţei umane. . stocării.accident biologic = eliberarea necontrolată în mediul înconjurător a unui agent patogen pe timpul producerii. . . provocând pierderi de vieţi omeneşti.reducerea (pe cât posibil evitarea) pierderilor posibile generate de diferitele dezastre. care generează distrugerea acestor căi de comunicaţii. Scopurile apărării împotriva dezastrelor: . victime umane.

a) Principalele măsuri de prevenire a dezastrelor: . replici seismice. incendii. . informarea. Fişele caracteristice ale principalelor tipuri de dezastre Acest tip de fişe au fost elaborate de către specialiştii OCHA/ONU.realizarea unor acorduri internaţionale privind asistenţa umanitară în caz de dezastre. acordarea asistenţei medicale de urgenţă.instruirea populaţiei privind normele de comportament în caz de dezastru.evacuarea populaţiei şi a valorilor de patrimoniu. istoricul acesteia şi observaţii în teren.caracteristici generale: mişcare vibratorie generată de undele seismice care poate genera prăbuşiri de teren..distribuirea ajutoarelor umanitare. Cutremur . Pe termen scurt prognozele au o probabilitate de reuşită redusă. contaminarea apei potabile şi probleme de asigurare a condiţiilor sanitare minime de supravieţuire). accidente hidrotehnice. 4. pregătirea şi antrenarea populaţiei privind normele de comportament în caz de cutremur. întocmirea şi exersarea măsurilor cuprinse în planurile de protecţie şi intervenţie. informarea redusă (în special a populaţiei) despre cutremure.pregătirea operativă a factorilor cu drept de decizie. . clădiri cu structuri de rezistenţă antiseismică neadecvate (defecte de proiectare sau executare). .predictibilitate: se pot realiza prognoze pe termen lung şi mediu cu o mare probabilitate de reuşită.cercetare zonei afectate. .măsuri de reducere a riscului: proiectarea lucrărilor de investiţii conform normelor de zonare seismice. .exerciţii şi aplicaţii cu forţele şi mijloacele destinate intervenţiei. sănătate publică (număr ridicat de persoane ce necesită intervenţii chirurgicale.efecte: distrugeri materiale (distrugerea sau avarierea unor clădiri sau a altor tipuri de infrastructură. la nivel central şi local. pierderi umane ( procent ridicat mai ales în zonele des populate sau pentru clădirile prost conformate antiseismic). . . . lichefieri ale terenului şi alunecări de teren. . . c) Principalele măsuri de intervenţie în caz de dezastre: .).realizarea lucrărilor de apărare specifice fiecărui tip de hazard.coordonare acţiunilor de căutare-salvare (deblocare-salvare în caz de război). . Mai jos sunt detaliate componentele principale ale acestor fişe pentru dezastrele caracteristice ţării noastre. . Predictibilitatea se bazează pe monitorizarea activităţii seismice.dezvoltarea cercetării ştiinţifice în domeniu. densitate mare de locuinţe şi populaţie pe suprafeţe reduse. alunecări de teren etc. etc. .măsuri de pregătire specifice: înştiinţarea populaţiei. tsunami. 22 .optimizarea activităţii structurilor care asigură coordonarea şi conducerea acţiunilor de prevenire. .crearea şi administrarea taberelor de sinistraţi.includerea problematicii privind apărarea împotriva dezastrelor în strategiile de dezvoltare ale societăţii.continuarea pregătirii.factori de vulnerabilitate: construirea de localităţi în zone cu risc seismic ridicat. . b) Principalele măsuri de protecţie împotriva dezastrelor: .

Alunecare de teren . purificarea apei şi adăpostire temporară.măsuri post-dezastru: evaluarea distrugerilor şi pierderilor. capacitate redusă de absorbţie a solului.măsuri de pregătire specifice: educarea comunităţii posibil a fi efectuată. MSK. clădiri şi fundaţii cu capacitate de rezistenţă slabă. .caracteristici generale: dezastru cu efect temporar. .măsuri de pregătire specifice: sisteme de detecţie şi alarmare. blocarea drumurilor.efecte: distrugeri materiale.predictibilitate: după frecvenţa de apariţie. creşterea temperaturii apei oceanelor. . asistenţă medicală de urgenţă. mai ales asupra agriculturii.măsuri de reducere a riscului: lucrări de apărare şi amenajare a digurilor. înălţimea viiturii. etc.instrumente de evaluare a impactului: echipe de experţii. drumuri şi linii de comunicaţii în zone muntoase. Inundaţii . realizarea unei legislaţii în domeniu. pierderi umane şi contaminarea surselor de apă. . aprovizionarea pe termen scurt cu apă şi alimente. prin studiul zonei geografice. fenomene meteorologice periculoase.cauza fenomenului: deficit fluviometric. . .măsuri de reducere a riscului: realizarea hărţilor cu zone de risc. lipsa sistemului de avertizare a populaţiei. realizarea unui sistem de monitorizare. pot fi estimate zonele de risc.caracteristici generale: prezintă mai multe forme de manifestare sau pot apare ca efecte secundare ale altor tipuri de dezastre (cutremur. distrugerea liniilor de comunicaţie sau a cursurilor de apă. .instrumente de evaluare a impactului: scările de evaluare a efectelor generate de cutremur (Mercalli.).predictibilitate: prognoze meteo pe termen lung.caracteristici generale: viteza de deplasare a viiturii. durata şi frecvenţa acesteia. creşterea concentraţiei de dioxid de carbon în atmosferă. japoneză. . . educarea şi participarea comunităţii.măsuri post-dezastru: căutare-salvare.măsuri post-dezastru: evaluarea efectelor dezastrului. căutare-salvare. înştiinţare şi evacuare.factori de vulnerabilitate: clădiri construite în zona inundabilă. distribuirea de ajutoare. Secetă . erupţii vulcanice. reducerea producţiei agricole sau forestiere. . mediu şi scurt. . etc. fiind considerat cel mai răspândit fenomen geologic. adăpostirea de urgenţă a persoanelor sinistrat.instrumente de evaluare a impactului: monitorizarea efectelor. planificarea executării lucrărilor de apărare.factori de vulnerabilitate: clădiri construite pe versanţii dealurilor şi munţilor. asistenţă medicală. . pierderi umane.). 23 . . clădiri cu fundaţii slabe. . în funcţie de nivelul tehnic al sistemului de monitorizare al vremii şi al cursurilor de apă. asistenţă medicală. a căror forme de manifestare depinde de o serie de factori (existenţa sistemului de irigaţii. etc. asigurarea bunurilor şi persoanelor. . conducte aeriene sau îngropate. afectate. reabilitarea facilităţilor economico sociale. căutare-salvare. .efecte: distrugeri materiale. degradarea solului. stocuri de alimente neprotejate. extinderea fenomenului şi consecinţele generate de acesta..).

factori de vulnerabilitate: subdezvoltare. . inundaţii. evoluţia climei. etc. asigurarea cu apă. creşterea preţurilor. .. foamete etc. distrugeri materiale. distrugerea stratului de ozon. . promovarea de politici pentru promovarea şi protecţia surselor de apă. înrăutăţirea stării de sănătate a populaţiei. . creşterea rapidă a populaţiei etc. poluare marină.măsuri de pregătire specifice: elaborarea unui plan de protecţie şi siguranţă a mediului la nivel naţional. Prognozele meteorologice fac posibilă avertizarea timpurie asupra posibilităţii de producerea a fenomenului. viticole şi zootehnice.predictibilitate: poluarea este considerată şi raportată la consumul pe cap de locuitor.cauza fenomenului: poluarea aerului. lipsa resurselor pentru contracararea fenomenului.măsuri de pregătire specifice: dezvoltarea unui plan interdepartamental de apărare împotriva efectelor dezastrului. .măsuri de reducere a riscului: sistem de monitorizare şi înştiinţare imediată. poluarea apei potabile.caracteristice generale: declanşarea altor hazarde prin slăbirea stabilităţii solului.măsuri de pregătire specifice: educarea comunităţii. promovarea unor alternative la folosirea lemnului ca combustibil. boli ale masei lemnoase.factori de vulnerabilitate: industrializarea şi lipsa legilor în domeniu. secetă. . . etc.instrumente de evaluare a impactului: cartografierea pădurilor şi supravegherea acestora. .efecte: distrugerea culturilor tradiţionale şi creşterea necesităţilor de import.predictibilitate: perioadele de precipitaţii reduse sunt normale pentru toate sistemele climatice. . reducerea stării nutriţionale a populaţiei. . . terenuri agricole izolate. etc. masa lemnoasă moartă. . . pădurilor şi sistemului acvifer. creşterea globale a temperatirii. îmbolnăviri. includerea problemelor de mediu în programele guvernamentale de dezvoltare etc. asigurarea rezervelor de alimente la nivel curent. Poluarea mediului .efecte: scăderea producţiei agricole.cauza fenomenului: incendiile de masă. creşterea ratei inflaţiei.măsuri post-dezastru: menţinerea stabilităţii preţurilor. exploatare neraţională. . lipsa unei politici de exploatare.instrumente de valoare a impactului: monitorizarea situaţiei meteorologice şi hidrologice. etc. monitorizarea programelor de reîmpăduriri. nutriţionale şi economico-sociale.instrumente de evaluare a impactului: sisteme de supraveghere terestră şi aeriană a solului şi apei. etc. astfel că în ţările în curs de dezvoltare ea este în creştere. dependenţa de lemn ca sursă de energie. criza energetică. creşterea temperaturii etc. controlul producerii de aerosol şi produselor de freon.predictibilitate: depinde de politica ţării respective în domeniul şi existenţa unei baze de date privind modul de manifestare al fenomenului. distribuirea centralizată a hranei.factori de vulnerabilitate: stabilirea de habitate în zone aride. .măsuri de reducere a riscului: stabilirea unor standarde de calitate a mediului. Defrişare păduri . 24 .efecte: distrugerea recoltelor agricole. lipsa unei planificări privind alocarea resurselor în zonele de risc. lipsa unor resurse de alimentare cu apă. . . .

factori de vulnerabilitate: numărul mare şi variat de animale.măsuri de reducere a riscului: monitorizarea evoluţiei factorului de risc medical de urgenţă. . foametea etc. generarea unor incendii de masă. lipsa de control asupra importurilor etc. neinstruirea populaţiei posibil a fi afectată. lipsa de imunizare la boli. programe de pregătire a responsabililor guvernamentali şi a fermierilor.efecte: distrugeri ale instalaţiilor şi structurilor industriale. etc. elaborarea unui plan de protecţie cu alocarea resurselor necesare. Accident chimic şi industrial . . etc.măsuri de reducerea a riscului: dezvoltarea unor planuri de pregătire şi intervenţie la nivel local.caracteristici generale: posibilitate ridicată de răspândire.predictibilitatea: sisteme de monitorizare.măsuri post-dezastru: evacuarea din zona de risc. controlul evoluţiei cazurilor.caracteristici generale: se datorează unei combinaţii de mai mulţi factori cum ar fi temperatura. stabilirea zonelor de risc. căutare-salvare. inclusiv la bolile cu perioade mari de incubaţie. . lipsa personalului specializat. terenului şi aerului. . elaborarea şi testarea planurilor de protecţie şi intervenţie. etc. . .factori de vulnerabilitate: sarcina. decontaminare zonei afectate şi a personalului. măsuri de prim ajutor.Epizootiile . răniţi.efecte: îmbolnăvirea în proporţii de masă la nivelul comunităţii. identificarea cazurilor.instrumente de evaluare a impactului: supraveghere epidemiologică. accidente pe căile de comunicaţii. pierderi economice. . . Epidemii . calitatea apei şi migrarea animalelor.măsuri de pregătire specifice: verificare şi confirmare diagnostice. . apă potabilă de slabă calitate etc.efecte: bolnavi şi morţi. . necunoaşterea şi nerespectarea legislaţiei în domeniu. găsirea surselor epidemice. evaluarea periodică a eficienţei serviciului medical de urgenţă.cauza fenomenului: condiţii sanitare precare.. . etc. deoarece industrializarea va creşte incidenţa acestora. etc. manipulare şi transport. . .instrumente de evaluare a impactului: evaluarea prin testare a incidenţei şi severităţii infecţiei. 25 . existenţa unor dezechilibre economice şi sociale. ajutor medical. nerespectarea regulilor de depozitare.măsuri post-dezastru: existenţa unui serviciu medical de urgenţă. contaminarea apei.factori de vulnerabilitate: lipsa sistemului de avertizare şi alarmare. panică etc.măsuri de pregătire specifice: elaborarea unui plan naţional de apărare. introducerea de noi soiuri de animale. . sărăcie. nutriţie deficitară. etc.predictibilitatea: sisteme de examinare a stadiului de dezvoltare a animalelor.cauza fenomenului: greşeli de exploatare a instalaţiilor.predictibilitatea: studiile şi rapoartele epidemiologice pot creşte capacitatea de diagnoză şi prognoză.măsuri de pregătire specifice: identificarea materialelor periculoase. morţi. contaminarea apei şi alimentelor etc. folosirea de pesticide. etc. etc. . . . . .

fuzibilul nu trebuie să se topească şi nici să-şi schimbe caracteristica de protecţie.) • aparate de protecţie (relee. etc. APARATELE DE PROTECTIE sunt aparate care sesizează situaţiile anormale în funcţionarea unor instalaţii electrice (suprasarcini. autotransformatoare de pornire. care trebuie să aibă asigurată o PROTECTIE ANTIEXPLOZIVA...) • aparate de măsură (ampermetre. In instalaţia electrică se utilizează un număr mare de aparate electrice care din punct de vedere al funcţiunilor pe care le îndeplinesc se clasifică în: • aparate de conectare (întrerupătoare. lămpi. etc. etc. etc.siguranţele fuzibile au rolul de a întrerupe circuitul. transportul. INSTALATIA ELECTRICA este ansamblul de echipamente interconectate într-un spaţiu dat ECHIPAMENTUL ELECTRIC este orice dispozitiv folosit pentru producerea.) O atenţie deosebită trebuie acordată echipamentelor electrice utilizate în zonele cu pericol de explozie.întrerupătoarele automate asigură protecţia împotriva suprasarcinilor. fie prin semnalizarea apariţiei situaţiei anormale (când nu există un pericol imediat). etc. prin topirea unui element conceput şi calibrat în acest scop. distribuirea sau utilizarea energiei electrice. CAUZE DE INCENDIU DE NATURA ELECTRICA Incendiile provocate de instalaţiile electrice au o pondere ridicată în totalul incendiilor cu pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale importante.. a curenţilor de scurtcircuit de valori medii şi a lipsei tensiunii de alimentare. • Atenţie: Alegerea unui fuzibil cu un curent nominal mai mare decât cel reieşit din calcule face ca el să nu se topească la suprasarcini sau să se topească cu întârziere la scurtcircuite.) • aparate pentru pornirea motoarelor (reostate. etc. Acest curent este cu 20-30% mai mic decât curentul minim de topire. voltmetre.) • aparate de semnalizare (relee.. protejând-o fie printr-o comandă pentru deconectarea automată. Cel mai mare curent care poate trece prin fuzibil. Ele pot fi: • siguranţe fuzibile • contactoare cu relee • întrerupătoare automate a). c). atunci când curentul care le parcurge depăşeşte o anumită valoare. scurtcircuit. b). acţionând printr-un impuls mecanic direct de declanşare a întrerupătorului. 26 .instrumente de evaluare a impactului: sistem de monitorizare. tensiune minimă.) prin comanda deconectării instalaţiei. comutatoare. timp nelimitat. fără ca acesta să se topească sau să-şi schimbe caracteristica se numeşte curent nominal al fuzibilului.releele de protecţie şi semnalizare sunt utilizate în instalaţiile electrice mai complexe pentru protejarea acestora contra diferitelor situaţii anormale de funcţionare (supracurenţi. In funcţionare normală. în care sunt montate în serie. putând conduce astfel la distrugerea izolaţiilor sau la incendiu. siguranţe. etc).

SUPRATENSIUNILE reprezintă depăşirea tensiunii în regim permanent. rezultate în urma funcţionării în regim anormal a unei instalaţii sunt: • creşterea temperaturii datorită suprasarcinii sau curenţilor de scurtcircuit în conductoare şi aparate • producerea anormală de căldură în izolaţii • producerea locală de căldură ca urmare a contactelor defectuoase • arcuri amorsate între conductori sau între conductori şi masă SUPRACURENTII constau în depăşiri ale intensităţii curentului nominal în instalaţii şi aparate electrice.) • materiale izolante (mantale izolante) CAUZE DE INCENDIU de natură electrică pot fi: 1. In practică. SCADEREA TENSIUNII DE ALIMENTARE poate crea pericole în exploatarea aparatelor electrice (exemplu: pentru un motor cu putere constantă. un caz particular îl constituie contactele imperfecte. fiind posibilă producerea incendiilor.-Regimurile anormale de funcţionare care apar în instalaţia electrică pot pune în pericol atât viaţa personalului de exploatare cât şi instalaţia.MATERIALELE ELECTROTEHNICE se clasifică în: • materiale conductoare (conductori din cabluri. La materialele izolante solide. Contacte imperfecte pot apare de exemplu la tabloul electric (siguranţe nefixate corespunzător) sau la aparate de conectare (întrerupătoare uzate). barele dispozitivelor de distribuţie. chiar dacă are loc la valori mici. Prin apariţia TENSIUNILOR PE PIESE care în mod normal nu sunt sub tensiune. Curentul care se stabileşte prin izolaţie între un conductor şi masa metalică pusă la pământ poate provoca scurtcircuit dacă nu există aparate de protecţie. se produc supraîncălziri locale periculoase. care determină creşterea intensităţii curentului electric şi încălzirea contactelor peste limitele admise. bobinajele maşinilor şi aparatelor electrice. Cele mai frecvente regimuri anormale care pot apare în funcţionarea unei instalaţii electrice de joasă tensiune (utilizată în gospodării) şi care constituie cauze principale de incendiu de natură electrică sunt: supracurenţii • supratensiunile • scăderea tensiunii sub anumite limite • apariţia tensiunii pe piese care în mod normal nu sunt sub tensiune Principalele SURSE DE APRINDERE de natură electrică. O altă categorie de defecte ce nu trebuie neglijată o reprezintă curenţii de defect care iau naştere ca urmare a unui defect de izolaţie a aparatului electric. 27 . conductori neizolaţi ai liniilor aeriene. reducându-se durata de viaţă a acestora. Când fenomenul durează o perioadă lungă se poate ajunge la topirea şi sudarea contactelor. scăderea tensiunii duce la creşterea intensităţii curentului. care provoacă supraîncălziri). are ca efect îmbătrânirea izolaţiei. etc.

In afara regimurilor anormale de mai sus, în funcţionarea instalaţiilor şi echipamentelor electrice pot apare evenimente ce se pot transforma în incendii în urma: • suprasolicitărilor mecanice • poluării şi coroziunii • acţiunii greşite a utilizatorului 2.- Arcul electric este o descărcare disruptivă continuă, între doi electrozi sub tensiune. Arcul electric apare în instalaţiile electrice şi în condiţii normale de funcţionare, în momentul deschiderii şi închiderii circuitelor electrice prin intermediul contactelor mobile ale întrerupătoarelor. Cu cât contactele sunt mai uzate, din cauza numărului mare de conectări, apar încălziri locale. Efectele periculoase ale arcului electric ca sursă de aprindere şi de iniţiere a incendiilor rezultă din temperatura mare ce se produce (3000-5000 o C) şi cantităţii relativ mari de energie disipată în timp foarte scurt. Datorită temperaturilor mari, arcul electric poate provoca topirea elementelor metalice ale instalaţiei şi aprinderea materialelor izolante combustibile (uleiuri, hârtie, carton, cauciuc, etc) Arcul electric poate apare ca sursă de aprindere în incendii de lanuri sau păduri ca urmare a ruperii şi căderii la sol pe timp de vânt puternic a unui conductor de linie de înaltă tensiune. Aparatele de protecţie automate ale reţelei asigură deconectarea rapidă, dar, mai ales în perioada secetoasă, arcul produs este suficient pentru a aprinde materialele celulozice din apropiere. 3.- Scânteile electrice sunt descărcări disruptive în aer sau alt dielectric. Comparativ cu arcul electric care poate aprinde materiale combustibile din apropierea locului unde s-a produs, o scânteie electrică poate aprinde doar amestecuri explozive sau inflamabile. 4.- Scurtcircuitul este contactul accidental, fără rezistenţă sau printr-o rezistenţă de valoare mică a două sau mai multe conductoare aflate sub tensiune. Scurtcircuitul apare când izolaţia dintre două conductoare ale unei instalaţii electrice, ale unei reţele sau ale unui aparat se degradează şi cele două conductoare, între care există o diferenţă de potenţial, ajung în contact. Curentul care trece prin circuitul astfel închis se numeşte curent de scurtcircuit şi este foarte mare în comparaţie cu curentul nominal al instalaţiei. Potrivit legii lui OHM: I=U/R In condiţii de tensiune constantă, la contactul direct al conductoarelor, rezistenţa electrică scade foarte mult, iar intensitatea curentului electric va creşte. Cum efectul termic al curentului electric printr-un conductor se exprimă prin relaţia: Q=I2Rt se constată uşor cantitatea mare de căldură degajată în urma unui scurtcircuit. • Atenţie:Un scurtcircuit produs într-o instalaţie electrică poate sau nu să iniţieze un incendiu. De regulă, scurtcircuitele în instalaţiile electrice sunt eliminate prin acţiunea elementelor de protecţie. In gospodării, scurtcircuitele pot deveni surse de aprindere în următoarele condiţii favorizante: 28

a. - montarea instalaţiei direct pe elemente combustibile. Arcul electric format în urma scurtcircuitelor poate iniţia aprinderea suportului combustibil (lemn, carton, material plastic). O măsură preventivă, în acest caz, o constituie îngroparea instalaţiei electrice sub tencuială sau protejarea ei cu tuburi metalice. b. – străpungerea unor pereţi, platforme, panouri combustibile fără luarea unor măsuri de protecţie. c. - nerespectarea distanţelor faţă de elementele combustibile sau depozitarea de materiale combustibile în apropierea circuitelor electrice. d. - supradimensionarea elementelor de protecţie. e. - suprasolicitarea instalaţiei electrice prin folosirea de consumatori cu puteri ce depăşesc puterea calculată prin proiect pentru reţeaua respectivă. f. - instalarea sau înlocuirea unor echipamente electrice de persoane nespecializate (cauză frecvent întâlnită îndeosebi în mediul rural). g. - utilizarea de cordoane neizolate electric şI mecanic sau deteriorate h. - folosirea aparatelor electrice cu improvizaţii 5.-Electricitatea statică In timpul mişcării, prin frecarea de alte corpuri, corpurile lichide, solide sau gazoase, îndeosebi cele cu rezistivitate mare (peste 105  m) se pot încărca cu c electricitate statică). Electricitatea statică poate conduce la explozie sau incendii atunci când apar simultan trei condiţii: • atmosferă ambiantă explozivă • descărcare disruptivă • energia eliberată prin descărcare este suficientă pentru aprinderea amestecului aergaz sau aer-pulbere. Exemple de materialele capabile să producă descărcarea electricităţii statice sunt: cauciucuri naturale şi sintetice, mase plastice, fibre artificiale, răşini sintetice, părul uman, sulfură de carbon, eter, benzină, hidrocarburi. Activităţile tehnologice care favorizează producerea sarcinii electrostatice şi care generează frecvent incendii prin descărcarea acestora sunt: • transportul lichidelor prin conducte cu viteză relativ mare (de regulă peste 0.7 m/s) • transvazarea lichidelor şi umplerea sau golirea recipientelor (exemplu: viteza recomandată la ieşirea din ţevile ce asigură umplerea unui rezervor este de maxim 10 m/s pentru acetone şi alcooli, 3,5-1 m/s pentru benzină şi motorină şi maxim 1 m/s pentru ulei şi sulfură de carbon • mişcarea particulelor la măcinare, malaxare, amestecare, comprimare • benzi transportoare sau transmisii (cu curea) în mişcare • mişcarea rotoarelor de la turbine, compresoare, ventilatoare. • derularea filmelor, peliculelor, benzilor de hârtie şi textile, foliilor din material plastic • ambalarea substanţelor pulverulente în saci Atenţie: Corpul uman intervine în aceste fenomene în trei moduri: 1.-generator de electricitate statică datorită mişcării corpului operatorilor (îndeosebi cei cu îmbrăcăminte de nylon sau plastic) ori în timpul deplasării (un om cu încălţăminte din cauciuc care merge pe un covor în mediu uscat acumulează un potenţial de 14.000 V) 29

2.-transfer de sarcini electrostatice de la un material încărcat la corpul uman (îndeosebi la persoanele cu piele uscată) 3.-descărcarea electrostatică de la corp la pământ (mai rapidă la persoanele cu piele umedă).

MASURI GENERALE PENTRU EVITAREA INCENDIILOR DE NATURA ELECTRICA In vederea evitării producerii în gospodării a incendiilor de natură electrică se vor lua următoarele măsuri generale: • Executarea şi montarea instalaţiilor electrice conform prevederilor reglementărilor în domeniu. • Amplasarea instalaţiilor şi aparatelor electrice în mediu uscat şi la distanţe corespunzătoare faţă de materialele combustibile. • Exploatarea şi întreţinerea aparatelor electrice potrivit precizărilor producătorului. • Utilizarea în tabloul electric doar a siguranţelor calibrate sau montarea disjunctorilor. • Folosirea doar a conductorilor cu izolaţii fără deteriorări, nesolicitaţi mecanic. • Interzicerea conectării la priză a unui număr mai mare de consumatori faţă de cel pentru care a fost proiectată instalaţia electrică. • Asigurarea legăturilor la pământ. • Solicitarea unei persoane autorizate şi calificate pentru remedierea defecţiunilor constatate la o instalaţie sau aparat electric.

30

CĂI DE ACCES, PLANUL DE EVACUARE A LOCULUI DE MUNCA Accesul mijloacelor şi al persoanelor pentru intervenţiile operative în caz de urgenţă publică de incendiu, în vederea salvării şi acordării ajutorului persoanelor aflate în pericol, stingerii incendiilor şi limitării efectelor acestora, trebuie să fie asigurat în permanenţă la toate: a) construcţiile de orice fel (industriale, social-administrative, speciale etc.) şi încăperile acestora; b) instalaţiile tehnologice şi anexe; c) depozitele închise şi deschise de materii prime, semifabricate, finite şi auxiliare; d) instalaţiile, aparatele şi mijloacele de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi la punctele de comandă ale acestora (centrale şi butoane de semnalizare a incendiilor, aparate de control şi semnalizare ale instalaţiilor sprinkler, staţii de pompe de apă, claviaturile şi vanele reţelelor de apă, abur, drencer, gaze inerte şi spumă, hidranţi de incendiu, stingătoare, pichete de incendiu, bazine, rezervoare şi castele de apă, rampe ale surselor de apa naturale, posturi telefonice de anunţare a incendiilor etc.); e) dispozitivele de acţionare a unor mijloace cu rol de protecţie în caz de incendiu (cortine metalice de siguranţă, trape de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi, clapete de pe tubulatură de ventilaţie, exhaustare şi transport pneumatic, obloane, ferestre şi uşi de închidere a golurilor din elementele de compartimentare împotriva incendiilor); f) tablourile de distribuţie şi întrerupătoarele instalaţiilor electrice de iluminat, de forţă şi iluminat de siguranţă şi la sursele de rezervă care sunt destinate să alimenteze receptoare electrice cu rol în caz de incendiu; g) claviaturile şi vanele instalaţiilor tehnologice sau auxiliare, care trebuie manevrate în caz de incendiu, şi punctele de comandă ale acestora (gaze şi lichide combustibile, benzi transportoare); h) celelalte mijloace utilizate pentru intervenţie în caz de incendiu (vehicule pentru tractare, transport sau izolare, cisterne ori autocisterne de apa şi cheile de pornire a acestora etc.). Căile de acces, de evacuare şi de intervenţie trebuie să fie menţinute în permanenţă, în orice anotimp, practicabile şi curate. Aceasta obligaţie revine persoanelor juridice sau fizice care administrează construcţiile, instalaţiile, sistemele, dispozitivele sau mijloacele respective. Administratorii în cauza vor semnala prin indicatoare, potrivit prevederilor legale în vigoare, prezenţa unor asemenea mijloace şi vor atenţiona asupra regulilor care trebuie respectate. Blocarea căilor de acces, de evacuare şi de intervenţie cu materiale care reduc lăţimea sau înălţimea liberă de circulaţie stabilită ori care prezintă pericol de incendiu sau explozie, precum şi efectuarea unor modificări la acestea, prin care se înrăutăţeşte situaţia iniţială, sunt interzise. Peste şanţurile sau săpăturile executate pe căile de acces, de evacuare şi de intervenţie se vor amenaja treceri (podeţe) bine consolidate sau se vor asigura căi ocolitoare, semnalizate corespunzător. Se interzice blocarea în poziţie deschisă a uşilor de la casele scărilor, de pe coridoare, a celor cu dispozitive de autoînchidere sau a altor uşi care, în caz de incendiu, au rol să oprească pătrunderea fumului, a gazelor fierbinţi şi propagarea incendiilor pe verticală sau pe orizontală. Dispozitivele care asigură închiderea automată în caz de incendiu a elementelor de protecţie a golurilor (uşi, obloane etc.), cele de acţionare a trapelor şi clapetelor, precum şi 31

verificări etc. Căile de acces si de circulatie se dimensioneaza potrivit reglementarilor tehnice pentru autovehicule de tip greu.. Căile de acces. in zonele locuite precum si intre localitati este obligatorie. 32 . de persoanele care le utilizează în caz de incendiu. Se vor monta indicatoare corespunzătoare la rampele scărilor care duc la demisol sau la subsol ori la uşile de acces către spaţii şi încăperi din care evacuarea nu poate fi continuată. control. pe coridoare sau pe alte căi de evacuare ale clădirilor nu se admite amenajarea de încăperi ori locuri de lucru. Asiguarea accesului si a circulatiei autospecialelor de interventie in incinta agentilor economici si ale institutiilor. precum şi accesul personalului de intervenţie. Asigurarea cailor de acces pentru autospecialele de interventie la sursele de alimentare cu apa in caz de incendiu si a posibilitatilor de folosire a acestor surse in orice anotimp constituie o conditie de siguranta la foc. de evacuare şi de intervenţie se vor marca cu indicatoare de securitate. asigurand accesul autospecialelor de interventie.). În casele scărilor. atât ziua cât şi noaptea. depozitarea etc. astfel încât aceste chei să poată fi identificate şi folosite în caz de necesitate (intervenţie. Cheile uşilor de acces în clădiri şi cele ale încăperilor încuiate se păstrează în locuri sau la persoane desemnate. conform reglementărilor legale în vigoare.cele care menţin în poziţie închisă uşile încăperilor tampon vor fi în permanentă în stare de funcţionare. care ar putea împiedica evacuarea persoanelor şi a bunurilor. astfel încât traseele acestora să poată fi recunoscute cu uşurinţă. Sistemul de închidere a uşilor de pe traseele de evacuare trebuie să permită deschiderea cu uşurinţă a acestora în caz de incendiu.

PREALARMARE SI ALARMARE IN SITUATII DE PROTECTIE CIVILA Art. (2) Durata fiecărui semnal este de două minute pentru toate mijloacele de alarmare . şi încetarea alarmei . Art. cu excepţia sirenelor cu aer comprimat la care durata este de un minut. 24 Alarmarea populaţiei . 1259/10. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 3 sunete a 16 secunde fiecare . cu pauză de 5 secunde între ele . AVERTIZARE. cu pauză de 6 secunde între ele . instituţiilor publice şi operatorilor economici sunt : alarmă aeriană alarmă la dezastre . şi prin staţiile de radioficare şi radioamplificare . c) Semnalul PREALARMĂ AERIANĂ se compune din 3 sunete a 32 secunde fiecare . cu pauză de 12 secunde între ele . de aceiaşi intensitate . de aceeaşi intensitate .2006 – NORME PRIVIND ORGANIZAREA SI ASIGURAREA ACTIVITATII DE INSTIINTARE. cu pauză de 2 secunde între ele b) Semnalul ALARMĂ LA DEZASTRE se compune din 5 sunete a 16 secunde fiecare . iar în cazul existenţei . instituţiilor publice şi operatorilor economici se realizează prin semnale acustice sau optice emise cu ajutorul mijloacelor de alarmare şi prin comunicări transmise pe posturile de radiodifuziune şi televiziune centrale şi locale .Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare. ` 33 . a) Semnalul ALARMĂ AERIANĂ se compune din 15 sunete a 4 secunde fiecare .Ordinul nr. 25 (1) Semnalele de alarmare acustice a populaţiei . cu pauză de 10 secunde între ele . cu durata de 2 minute Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune dintr-un sunet continuu . Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 5 sunete a 8 secunde fiecare . cu durata de 1 minut .04. cu pauză de 4 secunde între ele . prealarmă aeriană . d) Semnalul ÎNCETAREA ALARMEI se compune dintr – un sunet continuu .

se ia trusa sanitară. Se părăseşte mijlocul de transport imediat ce acesta a oprit. vor anunţa vecinii. Ca mijloace de alarmare se folosesc sirenele electronice. menţinerea ordinii şi curăţeniei. iluminatului electric. luînd toate măsurile necesare pentru această situaţie în sediile. la auzul semnalului de alarmă aeriană. sonerii. vor întrerupe iluminatul exterior şi interior cu excepţia iluminatului camuflat. lumânări sau alte surse de iluminat. vor întrerupe lucrul. părăsesc imediat locuinţa împreună cu membrii familiei şi se deplasează în grabă la adăpostul cel mai apropiat luînd toate măsurile de întrerupere a apei. documentele de identitate şi rezerva de apă şi alimente şi se intră cât mai repede în locurile de protecţie. în activitate de serviciu salariaţii şi populaţia. Alarma aeriană poate să găsească populaţia şi salariaţii în diferite situaţii. Când populaţia se află pe străzi. claxoane şi clopotele bisericilor. bea apă fără aprobare. atunci când există pericolul iminent al unui atac aerian sau al unui dezastru. Pe timpul cât localitatea se află în alarmă aeriană. să deconecteze (oprească) mijlocul de transport de la sursa electrică. În acest caz organele de protecţie civilă pot introduce semnalul de „Alarmă la dezastre”.MĂSURI ŞI REGULI DE COMPORTARE LA RECEPŢIONAREA SEMNALELOR DE ALARMARE a) Prealarma aeriană este o situaţie de protecţie civilă care se comunică prin telefon conducătorilor localităţilor. să nu se fumeze şi să nu se aprindă fără aprobare felinare. acţionate centralizat sau local. instituţiile în care lucrează (masca contra gazelor). biologice sau chimice şi se face prin comunicări transmise de posturile şi studiourile de radiodifuziune şi televiziune „radioficare şi radioamplificare”. deci este cunoscută numai de un număr restrâns de oameni care au puteri de decizie. până la atacul aerian sau dezastre. birourile. Această anunţare nu este publică. Se îmbracă copiii şi se iau mijloacele individuale de protecţie. să nu se mănînce. electrice. copii. Când salariaţii se află la serviciu. Ajuns la locul de adăpostire. să deschidă uşile. Pe tot timpul şederii în adăpost. sirene de mână. Prin mesaje scurte. luminoase şi prin comunicate (texte) radiodifuzate. este posibil ca aceasta să fie lovită din aer cu arme de nimicire în masă sau obişnuite. îşi ocupă locul stabilit şi pregăteşte mijloacele de protecţie individuală (cei care au). în magazine. În drum spre locul de adăpostire. Când salariaţii sunt acasă. trebuie respectate o serie de măsuri şi reguli de comportare cum sunt : respectarea ordinelor date de şeful echipei de adăpostire. gazelor etc. conducătorii mijloacelor de transport sunt obligaţi să se oprească imediat. magazine se vor îndrepta spre locul cel mai apropiat şi se adăposteşte. fiecare persoană intră în ordine în adăpost. să nu se intre în adăpost cu îmbrăcăminte contaminată. pe stradă. sunt transmise şi reguli de comportare a populaţiei pentru diminuarea şi 34 . b) Alarmă aeriană este o situaţie de protecţie civilă care se introduce în momentul când atacul inamic şi dezastrele sunt iminente. Alarma aeriană se anunţă prin semnale acustice. motosirenele. care emit semnale acustice. cu scopul de a preveni şi a se lua unele măsuri de protecţie. instituţiilor publice şi agenţilor economici. iar dacă este posibil vor ajuta pe bătrâni. „Alarma la dezastre” este semnalul de prevenire a populaţiei despre pericolul contaminării radioactive. vor părăsi locul de muncă şi se vor deplasa spre locul de adăpostire stabilit. fără a staţiona pe străzi. fluierele cu abur (aer comprimat).

instituţii publice. populaţia aptă de muncă. care emit sunete şi care pot fi : speciale (sirenele electrice şi electronice.). alimente. etc. respectând regulile impuse de situaţia creată. în funcţie de situaţia creată. În localităţile lovite. şi apoi să dispună părăsirea locurilor de adăpostire. să ia rezerva de apă. activitatea normală se va relua în funcţie de situaţia şi dispoziţiile organelor locale de protecţie civilă. În cazul contaminării radioactive. Comunicatul de încetare a alarmei aeriene. amploarea şi efectele principale. bandă adezivă. de prim ajutor medical. televiziune. etc. Mijloacele de alarmare se amplasează şi se instalează avînd în vedere prevederile organelor locale de protecţie civilă. în situaţia când localitatea (agentul economic. se astupă. medicamente. 35 . populaţia adăpostită îşi va relua activitatea. biologice şi chimice a zonei în care au fost surprinşi. claxoane. în special pentru salvarea oamenilor de sub dărîmături. Mijloace de alarmare şi clasificare Organizarea şi realizarea alarmării sunt atribute ale organelor conducătoare de protecţie civilă de la localităţi. Semnalul se introduce în caz de dezastre de mari proporţii. Se transmit comunicate la staţiile de radioficare. mănuşi). este necesar să respectăm în totalitate regulile stabilite de organele locale de protecţie civilă care au de executat mai întîi acţiune de cercetare. staţie de radiodifuziune. sirenele cu aer comprimat. de decontaminare. condiţiile de carantină şi alte măsuri. etc.combaterea contaminării. motosirenele şi sirenele de mână) şi alte mijloace (fluiere cu abur sau aer comprimat. optice (panouri şi dispozitive luminoase). clopote etc. etc. este însoţit şi de reguli de comportare. sonerii. c) Încetarea alarmei aeriene este situaţia de protecţie civilă prin care populaţia este înştiinţată că pericolul direct al atacului aerian sau al dezastrului a trecut. radio. în încăperile cu sobe se închid coşurile. modul de comportare a cetăţenilor. de acordare a primului ajutor şi de transport al răniţilor cu targa (mijloace improvizate) de stingere a incendiilor şi alte măsuri. scotch. măsurile de protecţie. leucoplast. contaminărilor. radioamplificare despre dezastrul respectiv : natura. modul de acordare a primului ajutor intoxicaţiilor. se astupă orificiile şi fisurile. Dacă împrejurarea vă obligă să vă adăpostiţi în locuinţa sau în camera de lucru. de evacuare (dacă este cazul). documentele de identitate şi să coboare în adăpost.) nu a fost lovită din aer sau dezastrul a trecut. În localităţile pe raza cărora s-au creat zone de distrugere. obiecte de primă necesitate. semnalul de încetare a alarmei aeriene se anunţă prin toate mijloacele folosite pentru darea alarmei aeriene. Sistemul de alarmare este format din : mijloace de alarmare cu acţiune centralizată. alături de formaţiunile speciale de intervenţie de protecţie civilă. La recepţionarea semnalului de încetare a alarmei aeriene. Mijloacele de alarmare care constituie sistemul de alarmare. pot fi clasificate astfel : acustice. mijloacele şi procedeele de înlăturare a urmărilor etc. terminaţi rapid acţiunea de ermetizare (etanşeizare) a uşilor şi ferestrelor încăperii cu ţesături. Auzind semnalul fiecare locuitor este obligat să îmbrace masca contra gazelor sau mijloacele improvizate (masca contra prafului sau o banderolă vată-tifon) şi dispozitivele de protecţie a pielii (încălţăminte. este obligată să participe la acţiunile de limitare şi înlăturare a urmărilor. salvare şi prim ajutor. agenţi economici.

circuite telefonice de acţionare şi staţii de radioficare şi radioamplificare. 36 .- mijloace de alarmare acţionate descentralizat (local). centrale de alarmare.

incaperi tampon sau tamburi deschisi . Peretii si planseele tamburului deschis antifoc trebuie sa fie realizati din materiale CO(CA1). cand datorita necesitatilor functionale . In cazuri exceptionale . alcatuite si dimensionate conform normativului Galeriile functionala din peretii antifoc trebuie protejate cu usi antifoc . cu usi obloane . Amplasarea lor poate fi facuta alipit peretului antifoc sau in ambele parti ale acestuia. dupa caz . Obloanele antifoc si cortinele de siguranta antifoc se alcatuiesc si se realizeaza in general similar cu usile antifoc . avand rezistenta la foc 1. Planseele antifoc sunt elemente de constructie orizontala sau inclinate. protectia golurilor din peretii antifoc nu se poate realiza prin usi . cortine sau incaperi tampon . protectia golurilor din peretii antifoc nu se poate realiza cu usi . Tamburii deschisi antifoc trebuie sa aibe latimea egala cu cea a golului protejat. fara goluri si cu rezistenta la foc de minimum 1 ora. care delimiteaza volume inchise din constructii inalte sau foarte inalte (compartimente de incediu constituite din unul pan la trei nivele succesive cu aria desfasurata prevazuta in normativ). peretii si planseele utilizate pentru limitarea propagarii incendiilor si a efectelor acestora . pot fi prevazuti tamburi deschisi antifoc . obloane sau cortine antifoc . se realizeaza . obloane . in functie de cerintele functionale . Se recomanda ca amplasarea incaperilor tampon sa se faca alipit peretelui antifoc si sa fie dispuse spre spatiile cu densitatea sarcinii termice mai mica . prevazute dupa caz cu dispozitive de inchidere sau cu inchidere automata in caz de incendiu .PROTECTIA GOLURILOR LA PROPAGAREA INCENDIILOR Elementele de constructii . cortine . sunt de tipul : • Antifoc (AF) • Rezistente la foc (RF) • Rezistente la explozii (RE) • Etanse la foc (EF) Protectia golurilor functionale din aceste elemente de constructii . amplasate cate unul la fiecare m2 de suprafata orizontala a tamburului. iar lungimea totala de minim 4 m. sau cu goluri strict functionale protejate conform normativului. precum si a exploziilor . In cazul cand datorita unor conditii functionale . numai daca sunt rezistente la foc si nu au goluri sau daca golurile proiectate in ele sunt protejate in elemente de inchidere corespunzatoare. cu rexistenta la foc minimum 2 ore si fara goluri. Golurile pentru circulatie practicate in peretii incaperilor tampon antifoc se protejeaza cu usi rezistente la foc cel putin 45'. golurile se pot proteja prin incaperi tampon antifoc . 37 . Peretii si planseele incaperilor antifoc trebuie realizate din materiale (CO(CA1))rezistente la foc cel putin 1 ora .5 ore si echipate cu dispozitive de autoinchidere automata in caz de incendiu . In peretii incaperilor tampon se admite practicarea numai a golurilor strict necesare pentru circulatie . sau separa functiuni cu riscuri mari de incendiu. Pentru realizarea ventilarii sau evacuarii fumului din incaperile tampon se pot realiza goluri in pereti sau plansee . Planseele pot constitui elemente de intarziere a propagarii incendiilor in interioarul unui compartiment de incendiu. Planseele antifoc se realizeaza din materiale CO (CA1). In tamburii deschisi trebuie sa prevada sprinklere sau drencere cu actionare automata in caz de incendiu.

Separarea portiunilor mansardate ale constructiei fata de poduri se realizeaza cu pereti rezistenti la foc minim 45 minute. In cazuri justificate cand nu se pot realiza elemente rezistente la foc. care constituie elemente de intarziere a propagarii focului. Golurile de acces la accensoare sau alte mijloace de transport pe verticala din constructiile de productie si/sau depozitare se protezeaza cu: Usi pline CO(CA1). In cladirile cu pod. cu exceptia celor de la cladirile de locuit care nu sunt cladiri inalte sau foarte inalte. Golurile de acces la scarile de evacuare inchise din constructiile de productie si / sau evacuare se protejeza prin: Usi pline sau geam armat. echipate cu sisteme de autoinchidere sau prin treceri sicanate corespunzator necesitatilor. Golurile functionale din planseele intermediare rezinstente la foc. 38 . Usi rezistente la foc cel putin 45 minute.5 ore sau incaperi tampon cu usi rezistnte de 45 minute.5 ore sau incaperi tampon prevazut cu usi rezistente la foc de 45 minute. Usi rezistente la foc de minim 1. Usi rezistente la foc de 1. prevazute cu usi rezistente la foc de minim 45 minute. se protejeaza prin elemente rezistente la foc. usi cu acces la casele de scari se prevad cu sisteme de autoinchidere sau inchidere automata. golurile prevazute in plansee spre pod se protejeaza cu elemente de inchidere rezistente la foc minim 30 minute. protectia golurilor poate fi asigurata numai prin prevederea pe conturul golului sub planseu a unor ecrane CO(CA1) si perdele de apa cu intrare in functiune automata in caz de incendiu. Golurile pentru iluminare practicate in peretii exterioari ai caselor de scari vor fi protejate contra radiatilor termice conform normelor. Golurile de acces la casele de scari de evacuare se protezeaza de regula prin: usi pline sau cu geam simplu sau armat. In toate cazurile usile de protectie a golurilor de acces la casele de scari se echipeaza cu dispozitiv cu autoinchidere. Incaperi tampon ventilate in suprapresiune. Golurile de acces la scarile exterioare deschise se protejeaza prin usi etanse la foc de 15 minute. prevazute dupa caz. sau alte sisteme de protectie agrementate tehnic. cu dispozitive de autoinchidere sauinchidere automata in caz de incediu. Incaperi tampon ventilate in suprapresiune avand usi rezistente la foc de minim 45 minute. Usi rezistente la foc munim 45 minute. usi ori etanse rezistente la foc sau incaperi tampon. echipate cu inchidere automata sau dispozitive de autoinchidere in caz de incendiu. dupa caz.Planseele folosite pentru a separe intre ele spatii cu functiuni importante si incaperi cu risc mare de incendiu precum si cele ce delimiteaza cai de evacuare trebuie sa indeplineasca conditii stricte privind combustibilitatea si rezistenta lor la foc. In toate situatiile. de gradul I-III de rezistenta la foc.

de stingere si de limitare a efectelor incendiilor produse la bunurile proprii ori ale altor persone. le furnizeaza. evacuarea din zona periclitata. le prelucreaza. precum si a pompierilor. din proprie initiativa ori la solicitarea victimei. constructii sau instalatii tehnologice au obligatia de a permite accesul pompierilor si persoanelor care acorda ajutor. echipamentelor. persoanele fizice si juridice aflate in apropiere au obligatia de a interveni cu mijloacele de care dispun pentru limitarea si lichidarea incendiului. evaluarea. sau primarul. apararea vietii oamenilor. constituie o urgenta publica de incendiu. dupa caz. 39 . persoanele mentionate la punctual a trebuie sa accepte si alte masuri stabilite de conducatorul interventiei. la care trebuie sa participle. semenilor aflati in pericol sau in dificultate. plantatii si la culturi agricole. materialelor si mijloacelor proprii pentru operatiuni de salvare. demolarea unei constructii sau a unei parti din constructie. dupa caz. din momentul observarii. utilajelor si instalatiilor tehnologice pe care le detin sau le administreaza. OBLIGATII PRIVIND APARAREA IMPOTRIVA INCENDIILOR Persoanele fizice si juridice sunt obligate sa respecte in orice imprejurare normele de prevenire si stingere a incendiilor si sa nu primejduiasca. In cazurile prevazute de lege. precum si interventia operative pentru salvarea si acordarea ajutorului pentru persoanele aflate in pericol. autoritatile administratiei publice locale si centrale. Situatia de pericol existenta. in scopul de a asigura identificarea. in conditiile legii. Persoanele fizice si juridice care detin cu orice titlu. potrivit legii. terenuri. stingerea incendiilor si limitarea efectelor acestora. semnalizarii sau anuntarii unui incendiu. oprirea temporara a activitatilor. bunurile si mediu. precum si utilizarea apei. viata. prin deciziile si faptele lor. In cazul incendiilor produse in paduri. pentru limitarea propagarii incendiilor si evitarea producerii unui dezastru. In caz de incendiu. pe teritoriul Romaniei. pentru limitarea si stingerea incendiului. mijloacelor. a bunurilor si a mediului constituie o problema de interes public. Persoanele juridice si cele fizice raspund. controlul si combaterea riscurilor despre acestea. de produsele (substantele) pe care le folosesc. dupa caz. planificate si realizate potrivit prezentei ordonante. pana la terminarea operatiunilor de interventie. Orice persoana care observa un incendiu are obligatia de a anunta prin orice mijloc pompierii. le transporta. cum sunt: degajarea terenurilor. precum si alte activitati specifice. de toate efectele nocive ale incendiilor care decurg. a autoritatilor administratiei publice locale sau a reprezentantilor acestora. existenta sau utilizarea constructiilor. politia. de activitatea desfasurata sau in legatura cu aceasta. Apararea impotriva incendiilor reprezinta ansamblul integrat de masuri tehnice si organizatorice. persoanele juridice sau fizice care desfasoara activitati ori se afla in tranzit. Autoritatile administratiei publice centrale si locale asigura integrarea masurilor privind dezvoltarea si perfectionarea activitatii de aparare impotriva incendiilor. le stocheaza sa le comercializeze. orice persoana are obligatia de a acorda ajutor cand si cat este rational posibil. si sa ia masuri dupa posibilitatile sale.APARAREA IMPOTRIVA INCENDIILOR Apararea impotriva incendiilor. in programele de dezvoltare economico-sociala ce se intocmesc la nivel national si local.

Sa intocmeasca si sa actualizeze permanent lista cu substantele periculoase (unde este cazul). pe baza de reciprocitate sau sau contra unei plati. asigurarea. Sa respecte regulile si masurile de aparare impotriva incendiilor. de prevenire si stingere a incendiilor. Pentru limitarea propagarii si stingerii incendiilor precum si pentru limitarea si inlaturarea efectelor acestora. aparatura si echipamentul de lucru. Sa nu efectueze manevre si modificari nepermise ale mijloacelor tehnice de protectie sau de interventie pentru stingerea incendiilor. de antepriza si de asociere. potrivit instructiunilor date de patron sau de persoana desemnata de acesta. substantele periculoase. pregatirea si punerea in aplicatie a planurilor de interventie in caz de urgenta publica de incendiu. indiferent de natura angajarii. de concesionare.Sa elaboreze instructiuni de aparare impotriva incendiilor si sa stabileasca sarcinile ce le revin salariatilor. d. atat cat este rational posibil.. orice situatie pe care este indreptatit sa o considere pericol de incendiu. e. OBLIGATIILE LUCRATORILOR Fiecare lucrator. Sa acorde ajutor. masinile. c.Sa asigure mijloacele tehnice corespunzatoare si personalul necesar interventiei in caz de incendiu. are urmatoarele obligatii: a. 40 . precum si conditiile de pregatire a acestora. contribuind cu forte si mijloace. d.S. e. consiliile locale si persoanele juridice prevazute la art. aduse la cunostinta sub orice forma. profilul activitatii si marimea unitatii. Detinatorii si utilizatorii de constructii ori de instalatii si echipamente tehnologice de productie au obligatia sa conlucreze cu autoritatile administratiei publice si cu factorii de specialitate ale acestora in organizarea. responsabilitatile si modul de organizare privind apararea impotriva incendiilor in unitatea sa. b. corelat cu natura riscurilor de incendiu. de patron sau personae desemnate de acesta. c. Organizarea actiunilor de colaborare si procedurile necesare se stabilesc prin conventii incheiate intre parti. 8 au obligatia sa colaboreze intre ele. Sa obtina avizele si autorizatiile prevazute de lege. Sa coopereze cu salariatii desemnati de patron atat cat ii permit cunostintele si sarcinile sale in vederea realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor f. instalatiile utilajele. Sa stabileasca. precum si orice defectiune sesizata la sistemele de protectie sau de interventie pentru stingerea incendiilor. oricarui alt salariat aflat intr-o situatie de pericol. in domeniul P.La incheierea contractelor de societate. b. se prevad in planurile de interventii ale fiecarui participant la conventie si se comunica unitatilor teritoriale de pompierii militari. consiliile judetene.Sa asigure intocmirea planurilor de interventie si conditiile pentru ca acestea sa fie operationale in orice moment. prin dispozitii scrise. OBLIGATIILE ANGAJATORULUI Fiecare angajator. imediat patronului ori persoanelor imputernicite de acesta. Sa comunice.I. partile sunt obligate sa consemneze in actele respective raspunderile ce le revin privind asigurarea apararii impotriva incendiilor. Sa utilizeze. are in procesul muncii urmatoarele obligatii: a. de inchiriere. f.

Patronii care detin parti din aceeasi constructie trebuie sa conlucreze pentru indeplinirea obligatiilor ce le revin. interventie si constatare a incalcarii legii in domeniul PSI si de alte organe abilitate de lege.g.Sa prevada fondurile necesare realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor si sa asigure la cerere. 41 . control. Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se face de catre personalul unitatii de pompieri militari cu atributii de indrumare. h. plata cheltuielilor efectuate de alte persoane fizice sau juridice care au intervenit pentru stingerea incendiilor in unitatea sa.

protocolare. al căror scop principal este de a răspândi teroarea. Pe plan naţional legiferarea protecţiei populaţiei în caz de conflicte militare şi calamităţi sau catastrofe de mari proporţii este realizată în temeiul prevederilor Constituţiei României prin Legea Protecţiei Civile. asigurarea pregătirii populaţiei civile pe linia protecţiei civile în şcoli. constrângerii la prostituţie şi orice formă de atentat la pudoare. Obligaţiile cetăţenilor pe linia protecţiei civile să participe la pregătirea pentru protecţia civilă. atunci când se constată că acestea vor provoca pierderi de vieţi omeneşti în rândul populaţiei. distrugerea. comunicări. bunurile materiale sunt protejate în timp de război sau la dezastre prin măsuri legiferate pe plan internaţional în convenţii. Drepturile cetăţenilor pe linia Protecţiei Civile Convenţiile internaţionale la care şi România a aderat pentru protecţia populaţiei şi a bunurilor materiale prevăd: populaţia civilă. asigurarea protecţiei populaţiei civile împotriva efectelor armelor de nimicire în masă. în scopul însuşirii cunoştinţelor şi deprinderilor de comportare la declanşarea semnalelor de alarmă publică. emisiuni radio şi de televiziune. luarea sau scoaterea din uz a bunurilor absolut necesare pentru supravieţuirea populaţiei civile. persoanele civile se bucură de o protecţie generală contra pericolelor rezultate din operaţiile militare. populaţia civilă nu poate fi utilizată ca scut pentru a se pune anumite puncte sau zone la adăpost de operaţiunile militare. rănirea persoanelor civile. paguba bunurilor materiale cu caracter civil. cu ajutorul mijloacelor de informare în masă. bunurile utilizate în scopul protecţiei populaţiei nu pot fi distruse şi nici deturnate de la destinaţia lor. populaţia civilă va fi prevenită asupra pericolelor atacurilor inamicului din aer. adăpostire. 42 . evacuare şi alte mijloace specifice. în special împotriva violului.OBLIGATIILE SI DREPTURILE CETATENILOR PE LINIA PROTECTIEI CIVILE Populaţia civilă. hotărâri şi ordonanţe emise de către guvern. populaţia civilă nu va trebui să facă obiectul atacurilor. exerciţii şi aplicaţii de protecţie civilă. Sunt interzise actele sau ameninţările cu violenţă. copiii vor trebui să facă obiectul unui respect special şi va trebui să fie protejaţi împotriva oricărei forme de atentat. prin ore special destinate. facultăţi. tratate. prin participare la şedinţe de pregătire. calamităţilor şi catastrofelor. a armelor convenţionale. articole. este interzisă înfometarea persoanelor civile ca metodă de război. orice atac militar trebuie să fie anulat sau întrerupt. prin mijloace individuale. să-şi însuşească metodele de protecţie şi regulile de comportare în caz de dezastre. sunt interzise atacurile îndreptate cu titlu de represalii împotriva populaţiei civile. se interzice atacarea. catastrofelor sau calamităţilor naturale prin mijloacele de înstiinţare şi alarmare ale protecţiei civile. femeile vor face obiectul unui respect deosebit şi vor fi protejate.

să respecte metode de protecţie şi regulile de comportare în cazul folosirii armelor de nimicire în masă. să-şi asigure mijloacele individuale de protecţie. trusa sanitară. alte materiale necesare pentru asigurarea protecţiei şi pentru participarea la executarea unor acţiuni de intervenţie. să nu producă panică. bătrânilor. persoanelor ce nu se pot deplasa singure. femeilor. să îndeplinească toate măsurile stabilite de către organele de protecţie civilă. a armelor convenţionale. să participe la realizarea şi întreţinerea adăposturilor de protecţie civilă de interes colectiv sau personal. rezervele de alimente şi apă. la aplicarea măsurilor de protecţie. să ia parte activă la acţiunile de intervenţie pentru care sunt solicitaţi. la amenajarea spatiilor de adăpostire din clădirile sau de pe terenul proprietate personală. 43 . să acţioneze cu calm. să acorde prioritate copiilor. mijloacelor incendiare.

) sau.REGULI PENTRU PERIOADELE CANICULARE SAU SECETOASE În perioadele caniculare sau secetoase persoana fizică cu atribuţii de conducere (primar. a unor lucrări care creează condiţii favorizante pentru producerea de incendii prin degajări de substanţe volatile sau supraîncălziri excesive. identificarea şi nominalizarea sectoarelor de activitate în care creşte riscul de incendiu în condiţiile caracteristice temperaturilor atmosferice ridicate şi lipsei de precipitaţii. verificarea operativităţii de acţiune a formaţiilor de intervenţie ale serviciilor de pompieri civili.6. prin detalierea cauzelor şi a împrejurărilor favorizante.3. îndepărtarea din locurile unde se află a obiectelor optice (inclusiv a cioburilor de sticlă) care pot acţiona în anumite condiţii drept concentratori ai razelor solare. patron. după caz. intensificarea patrulărilor în zonele cu culturi agricole şi în cele frecventate pentru agrement în locuri cu vegetaţie forestieră. e. şoproane deschise etc. 2. 44 . după caz.) va elabora un program de măsuri speciale care să contracareze efectele negative ale acestora în sfera prevenirii şi stingerii incendiilor. utilizator etc. h. Măsurile speciale trebuie să cuprindă: a. i. d. b. f. ' g. interzicerea utilizării focului deschis în zonele afectate de uscăciune avansată. asigurarea protejării fătă de efectul direct al razelor solare a recipientelor. în anumite intervale din timpul zilei. restricţionarea efectuării. c. populaţiei. prin depozitare la umbră (copertine. Măsurile speciale stabilite vor fi aduse la cunoştinţă tuturor salariaţilor şi. mediatizarea incendiilor determinate de efectele sezonului canicular şi secetos. asigurarea rezervelor de apă pentru incendiu şi verificarea zilnică a situaţiei existente. prin răcire cu perdele de apă rece. rezervoarelor şi a altor tipuri de ambalaje care conţin vapori inflamabili sau gaze lichefiate sub presiune.

modificarea instalatiilor de gaze fara aprobari legale si prin persoane 45 . nu se aprinde nici o sursa de foc. Verificarea eventualelor scapari de gaze naturale se face prin mirosire si cu spuma de sapun cu apa. lasarea focului nesupravegheat. dormitul in incaperi cu aparate de utilizare nelegate la cos (resou. Dormitul in incaperi cu focul aprins sau in incaperi cu aparate de utilizare nelegate la cosul de fum. dormitul in incaperi cu focul aprins. Verificarea cu flacara a instalatiilor de gaze naturale prezinta pericol de explozie si incendii. aragaz. Daca se simte mirosul caracteristic al gazelor naturale se iau imediat urmatoarele masuri: stingerea tuturor focurilor. nu se doarme in astfel de incaperi. apriderea focului daca aparatul de utilizare nu este etans sau nu are tiraj.La utilizarea gazelor naturale este interzis: - neautorizate. deschiderea usilor si ferestrelor. etc). nu se manevreaza aparate electrice. prezinta pericol de moarte. se anunta imediat unitatea distribuitoare. la aparatele neautomatizate. obturarea cosului de fum al aparatelor de utilizare.

se panseaza cu pansament steril sau cu panza curata locul arsurii.arsuri de gradul III – basici rosii cu afectarea mai profunda a pielii in zona arsa .arsuri de gradul I – inrosirea pielii si dureri in zona respectiva .daca victima este in stop cardiac se incepe masajul cardiac prin apasarea cu mainile pe piept in dreptul inimii . fara a se acoperi cu alifii. acide. dupa care se aplica o compresa de solutie 2% bicarbonat de sodiu pentru arsuri de acizi sau 1. lichide fierbinti. MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE INTOXICATII In caz de intoxicatii acute se procedeaza astfel: .MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZUL ARSURILOR Arsurile pot fi provocate de diverse cauze: contactul pielii cu substante caustice.se continua manevrele pana la sosirea cadrelor medicale 2.5% acid boric pentru arsurile bazice. vaseline.PRIMUL AJUTOR IN CAZUL ARSURILOR SI INTOXICATIILOR CU FUM 1.victima se transporta intr-o zona cu aer curat si se descheie la piept . Se interzice: -spargerea basicilor -inlaturarea materialelor lipite de rana -smulgerea hainelor arse lipite de rana La arsurile cauzate de arc electric se vor aplica comprese cu acid boric Arsurile de substante chimice se vor spala cu multa apa intr-un curent de apa curgatoare.arsuri de gradul IV – pielea este arsa si tesuturile sunt modificate 46 . aburi.daca victima nu respira se incearca respiratia gura la gura sau gura la nas . Acordarea primului ajutor se face astfel: se scoate cu grija imbracamintea. etc.arsuri de gradul II – apar basici albe in zona afectata . gaze fierbinti si contactul sau influienta arcului electric. Dupa profunzimea tesuturilor afectate se disting: . uleiuri.se scoate victima din zona viciata de catre salvatorii echipati cu masca de gaze sau cu masca cu furtun de aductiune .

Are in componenta masca propriu-zisa cu bretele. . avand in vedere marea diversitate de materiale ce pot arde si degaja o larga gama de substante toxice . Pantalonii au burduf lateral si bretele reglabile. clor. blocul supapelor si cordelele de fixare pe cap. aparatelor. potrivit regulamentului aprobat prin HGR nr. intermitent. este interzisă folosirea dispozitivelor. vapori de solvent organic. a mainilor si picioarelor) În spaţiile cu risc ridicat de incendiu sau pericol de explozie.se compune din cagula prevazuta cu vizor. sau polivalent care este cel mai indicat a se folosi.asigura respiratia independenta in medii nocive din zona incendiilor pe o durata de 60 min. corelat cu nivelul densităţii sarcinii termice. a capului. aerosolilor si altor gaze (acid cianhidric. locas dorsal pentru aparatul de respiratie si vizor duplex metalizat. . aerosolii sau alte gaze toxice. tubul gofrat.MIJLOACE DE PROTEJARE A OAMENILOR IN CAZ DE INCENDIU (a corpului. iluminat şi lucru: . vaporii sau pulberile inflamabile in amestec cu aerul. Are greutatea de 14 kg. 47 .aparate de respiraţie autonome . suporta contactul caloric nemijlocit.lămpi electrice portabile.echipament de protecţie la temperatură (costum ignifug. Are o greutate de 10 kg. cartuse filtrante pentru fum.masca contra fumului şi gazelor . Echipamentul de protecţie se asigură.). După caz. Fiind etans se foloseste cu aparatul de respiratie. se foloseste la incendiile care se caracterizeaza prin degajarea oxidului de carbon.Costumul anticaloric aluminizat tip patrundere normal (PN) foloseste pentru protectia anticalorica pe timpul interventiei.Cartusul filtrant polivalent asigura protectia impotriva fumului. În spaţiile cu pericol de explozie este interzisă folosirea îmbrăcămintei.trusă electrică. are gluga etansa. oxid de carbon. a cailor respiratorii. temperaturile ce se pot dezvolta în caz de incendiu şi efectele negative pe care acestea le pot avea asupra personalului de intervenţie se va asigura în dotare următoarele aparate de protecţie. uneltelor şi sculelor neprotejate corespunzător şi care prin lovire sau frecare pot produce scântei capabile să aprindă amestecurile explozive. ATENTIE! NU RETINE OXIDUL DE CARBON. Bluza etansa pe talie. asigurand patrunderea normala pe culoare cu flacari sau incinte cu temperaturi pana la 250°C. lenjeriei şi a altor obiecte din fire sintetice sau materiale sintetice ori plastice. Deasemenea. . . Manusi cu un deget si cisme scurte cu intetrior de pasla. precum şi a încălţămintei care (prin lovire sau frecare) poate să producă scântei capabile să aprindă gazele. Nu retine fumul. doua butelii cu aer comprimat prevazute cu reductor si cu un manometru pentru verificarea presiunii aerului. (cartusul filtrant). Cartusul filtrant pentru oxid de carbon. manusi si cisme ignifuge ce asigura protectia anticalorica la incendii in conditii de apropiere normala ) . se interzice accesul salariaţilor şi altor persoane fără echipament de protecţie adecvat condiţiilor de lucru. etc. oxizi de azot. 443/1999.

La depozitarea de materiale şi substanţe care prezintă pericol de autoaprindere. lichide). caracteristicile de ardere ale materialelor şi substanţelor utilizate. Nu se permite trecerea prin depozite de materiale sau lichide combustibile sau încăperi de depozitare. se recomandă să fie amplasate independent. iar când nu este posibil. manipulate şi a densităţii sarcinii termice. precum şi aprinderea depozitului datorită unui incendiu la un obiectiv învecinat. Este admisă depozitarea diferitelor materiale şi substanţe în aceeaşi încăpere. La amplasarea depozitelor se are în vedere limitarea posibilităţilor ca un incendiu produs în depozit să pună în pericol construcţii sau instalaţii vecine importante. de regulă. pe cât posibil. de regulă. menţionându-se obligatoriu în documentaţia tehnico-economică. cu condiţia să fie îndeplinite condiţiile şi măsurile specifice prevăzute în normative. Depozitele de materiale şi produse pot fi amplasate independent. a conductelor care transportă fluide combustibile (gaze. Fac excepţie situaţiile admise în normativ. Construcţiile depozitelor pe care beneficiarul le consideră importante sau de mare valoare. situate în vecinătate. sau se asigură măsuri de protecţie corespunzătoare (diguri. ziduri de protecţie). grupate sau comasate atunci când sunt în construcţii închise şi amplasate numai independent când sunt depozite deschise. Depozitarea materialelor combustibile solide împreună cu lichide sau gaze combustibile. se măsuri de protecţie corespunzătoare. dacă amestecul lor sau al vaporilor respectivi nu prezintă pericol de autoaprindere sau explozie iar în caz de incendiu se pot utiliza aceleaşi produse de stingere. Înglobarea încăperilor de depozitare a materialelor substanţelor combustibile în construcţii de producţie şi în clădirile civile este admisibilă atunci când considerentele funcţionale o impun. Categoriile de pericol de incendiu şi clasa de periculozitate se stabileşte pe zone şi încăperi precum şi independent pentru fiecare compartiment de incendiu în parte. Atunci când soluţia se justifică 48 .REGULI ŞI MĂSURI DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR LA DEPOZITE Prevederi generale Construcţiile de depozitare şi în general depozitele de materiale şi substanţe vor avea stabilite categoriile de pericol de incendiu funcţie de natura activităţii desfăşurate. iazuri. Construcţiile independente de depozitare se amplasează faţă de obiective învecinate la distanţe de siguranţă stabilite în reglementările tehnice de specialitate. Depozitele de materiale şi substanţe combustibile se amplasează în zone astfel situate încât. sau vor fi compartimentate conform normelor. este obligatorie stabilirea duratei de depozitare a acestora şi luarea măsurilor de verificare a creşterii temperaturii lor. centre populate. a celor de încălzire şi ale reţelelor electrice aferente altor consumatori. direcţia vântului dominant să nu fie spre construcţiile vecine. La realizarea depozitelor aferente clădirilor civile se respectă şi prevederile specifice acestor clădiri. lacuri. Depozitele de lichide combustibile. De asemenea prin amplasarea acestor depozite se vor asigura măsuri şi distanţe de protecţie faţă de cursuri de apă. se amplasează în zone situate mai jos decât construcţiile vecine astfel încât să nu fie posibilă deversarea sau scurgerea lichidelor şi propagarea incendiului la vecinătăţi. nu este admisă.

Depozite închise Construcţiile închise pentru depozitele de materiale şi substanţe pot fi de gr. Dacă depozitul este amplasat în construcţii de tip monobloc sau blindate. fără locuri permanente de lucru. dimensionate şi. respectiv 1 oră. Depozitele de materiale sau substanţe combustibile se echipează cu instalaţii de semnalizare şi stingere a incendiilor corespunzătoare materialelor şi substanţelor depozitate. planşeu) asigurându-se aceeaşi rezistenţă la foc. a produselor care conţin apă ori pe care poate condensa apa în depozite pentru materiale sau substanţe care reacţionează periculos cu apa.. dacă sunt prevăzut cu instalaţii automate de stingere la fiecare nivel. cu aria desfăşurată peste 36 m2 se separă de restul construcţiei cu pereţi incombustibili având rezistenta la foc în funcţie de densitatea sarcinii tehnice (între 1 oră şi 7 ore). 750 m2 şi echipate cu instalaţii de semnalizare şi stingere a incendiilor. Încăperile de depozitare a materialelor şi substanţelor combustibile din clasa P4 şi P5 de periculozitate. aceste depozite trebuie echipate cu instalaţii automate de semnalizare şi stingere a incendiilor. alcătuite şi realizate conform normelor în vigoare. echipate cu dispozitive de închidere automată în caz de incendiu. Depozitele vor avea asigurate căi de acces. în care sunt depozitate materiale. prevăzute în actele normative de specialitate. în funcţie de categoria de pericol de incendiu şi clasa de periculozitate a materialelor. Podurile funcţionale se protejează cu elemente de închidere corespunzătoare. 8 ori/schimb). planşeele incombustibile vor avea o limită de rezistenţă la foc de 1 oră şi 30 min. Construcţiile închise stabilite de beneficiar. Materialele şi substanţele combustibile se pot păstra în spaţiile şi încăperile de producţie. precum şi a cantităţii şi importanţei acestora. obiecte de valoare sau cu risc mare de incendiu. Pentru depozitele fără locuri permanente de lucru (vizitabile de max. Încăperile de depozitare a materialelor şi substanţelor combustibile din clasa P2 şi P3 de periculozitate. potrivit prevederilor tehnice de specialitate.. numai în cantităţile minime necesare fluxului tehnologic pentru un singur schimb. Depozitele cu stive mai înalte de 6 m trebuie să îndeplinească condiţiile şi nivelele de performanţă stabilite în reglementările tehnice de specialitate corespunzător densităţii sarcinii tehnice şi pericolului de propagare a focului. cu aria desfăşurată peste 36 m2 se separă de restul construcţiei prin pereţi şi planşee incombustibile având limita de rezistenţă la foc de minim 1oră şi 30 min. Pozarea conductelor de apă. Construcţiile închise de depozite etajate trebuie realizate cu planşee pline rezistente la foc. realizate încât să asigure limitarea posibilităţilor de propagare a focului şi să permită intervenţia de stingere. I-IV de rezistentă la foc. astfel realizate încât să împiedice propagarea incendiilor între nivelurile construcţiei. este interzisă. substanţe. 49 . Golurile de circulaţie sau funcţionale se protejează cu elemente având rezistenţa la foc de minim 45 min. produse. cu pereţi incombustibili CO (CA1) având o rezistenţă la foc corespunzătoare cu condiţiile de separare impuse de depozit. Golurile se protejează corespunzător în funcţie de elementul de construcţie străpuns (perete. Depozitarea în cantităţi mai mari se realizează în clădiri proprii. trebuie să fie compartimentate în arii construite de max. De regulă. nu sunt obligatorii asigurarea căilor de evacuare în caz de incendiu.tehnic aceste treceri vor fi realizate în canalizări proprii închise. este obligatorie şi respectarea prevederilor corespunzătoare acestor tipuri de clădiri. la care platformele pot fi din materiale incombustibile CO (CA1) rezistente la foc 15 min. Fac excepţie depozitele cu platforme de stocare mecanizate. Atunci când sunt amplasate în clădiri cu mai multe niveluri.

Încăperile pentru depozitarea a maximum 20 m3 lichide combustibile necesare consumului funcţional al instalaţiilor utilitare aferente construcţiei (centrală termică. sensibilităţi la căldură. Construcţiile supraterane închise pentru depozitarea lichidelor combustibile se realizează din materiale incombustibile. compartimentate special. Depozite de mărfuri en-gross La depozitarea materialelor se va ţine seama de proprietăţile fizico-chimice ale acestora (gradul de periculozitate. Depozitele închise pentru materiale şi substanţe combustibile se echipează cu instalaţii de semnalizare şi stingere a incendiilor conform reglementărilor tehnice de specialitate. secţii sau sectoare în aşa fel încât să se asigure spaţiile de siguranţă şi acces între stivele de mărfuri. pentru încăperile de depozitare cu capacitate maximă 50 m3 de lichide din clasele L I. încercarea sau repararea produselor depozitate precum şi pentru distribuirea lichidelor combustibile.400 m 2 se prevăd sisteme de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi conform reglementărilor în vigoare. iar spaţiile pentru recepţie-expediţie. reacţia faţă de alte materiale. asigurându-se şi dotarea corespunzătoare cu mijloace tehnice de stingere în caz de incendiu. P5 nu sunt admise spaţii libere pentru birouri. 50 .) . nici la depozitele din clasele de periculozitate P1 şi P2. Asemenea spaţii se amenajează separat. platforme etc. pentru finisarea. fum sau la umezeală. după caz.) se separă de restul construcţiei cu elemente incombustibile având o rezistenţă la foc de minimum 2 ore. căile de acces pentru folosirea maşinilor şi utilajelor de intervenţie în caz de incendiu. iar atunci când încăperile sunt de categorie A. Culoarele de acces între stivele de mărfuri din interiorul încăperilor de depozitare vor fi delimitate şi marcate. Nu este obligatorie separarea spaţiilor de recepţie-expediţie a depozitelor din clasele P3. materialele şi ambalajele depozitate în interiorul spaţiilor de depozitare sau pe suprafeţele de teren aferente. acesta va corespunde mediului de montaj. Încăperile prevăzute anterior pot avea un gol de acces practicat în elemente de construcţie protejat cu element de închidere rezistent la foc. vor fi organizate pe stive. P4. P4.Încăperile de depozitare a materialelor şi substanţelor din clasa P1 de periculozitate se separă faţă de restul construcţiei cu pereţi şi planşee incombustibile iar golurile de circulaţie sau funcţionare se protejează cu elemente de închidere incombustibile. posibilitatea de aprindere etc.) precum şi a celor aferente funcţionării unor echipamente (ascensoare. Nu este obligatorie prevederea suprafeţelor de decomprimare sau a dispozitivelor de evacuare a fumului iar dacă se prevede iluminat. sau L II (respectiv echivalentul acestora pentru L III şi L IV). şi P5 faţă de depozit dacă se asigură aceleaşi măsuri de siguranţă la foc ca la încăperile de depozitare aferente şi de asemenea. asigurându-se compartimentarea antifoc sau antiex. de regulă se separă în acelaşi mod. B. C şi clase de periculozitate P3. 45 de minute şi prevăzut cu un prag care să aibă înălţimea stabilită încât să nu fie posibilă scurgerea lichidului în afara încăperii în caz de avarie. grupe. PS cu aria liberă (fără pereţi interiori) de peste 10. Rezervoarele se prevăd cu preaplin şi conducta de aerisire cu opritor de flăcări dispus la exterior. grup electrogen etc. Stivele de mărfuri şi rafturile pentru depozitarea mărfurilor vor fi dispuse astfel încât spaţiile de siguranţă sau acces să corespundă cu poziţia pe verticală a corpurilor de iluminat. Depozitele închise cu aria desfăşurată peste 36 m2 pentru materiale şi substanţe combustibile se prevăd cu dispozitive de evacuare a fumului asigurându-se 1 % din aria pardoselii. P4. În încăperile de depozitare a materialelor combustibile din clasele de periculozitate P3. Mărfurile.

Se va interzice cu stricteţe aprinderea şi utilizarea focurilor de orice natură. reşouri şi radiatoare electrice sau cu gaze. Corpurile de iluminat din depozitele de mărfuri combustibile vor fi asigurate cu globuri. talaş. se vor executa în încăperi separate sau izolate faţă de spaţiul de depozitare. Rafturile combustibile trebuie ignifugate. În interiorul spaţiilor de depozitare se va păstra în permanenţă ordine şi curăţenie perfectă. Se interzice compartimentarea spaţiilor sau suprafeţelor de depozitare prin despărţituri improvizate din ambalaje sau alte materiale combustibile. vor fi adunate imediat şi evacuate în locuri special amenajate şi asigurate împotriva incendiilor. şemineuri cu foc deschis. textile etc. pe bază de permis de lucru cu foc şi numai cu indicarea persoanelor răspunzătoare de măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.Acolo unde nu este posibil acest lucru se va păstra un spaţiu de siguranţă de cel puţin 0. în afara celor stricte pentru gestiune. Este interzisă blocarea căilor de evacuare cu mărfuri sau ambalaje. 51 . petrosin) în depozite sau în încăperile unde există pericol de incendiu.). Toate deşeurile provenite din ambalaje (scânduri. precum şi fumatul cu excepţia locurilor special amenajate. demisol sau subsol vor fi asigurate cu gratii de fier şi plasă de sârmă rezistentă. petrol. corpurile de iluminat vor fi prevăzute şi cu grilaje de protecţie. Ferestrele depozitelor de mărfuri şi materiale situate la parter. hârtie. neasigurate cu globuri şi grătare de protecţie. conform instrucţiunilor tehnice respective.50 m de la limita superioară a stivelor de mărfuri şi până la nivelul corpurilor de iluminat. Se interzice folosirea în depozite a reşourilor şi radiatoarelor electrice precum şi a lămpilor electrice defecte sau. Este interzisă încălzirea spaţiilor de depozitare cu sobe fără acumulare de căldură. sticlă. (motorină. Lucrările de sudură se vor executa doar în cazuri excepţionale. iar acolo unde există pericolul loviturilor mecanice. Instalaţiile electrice de forţă şi iluminat ale depozitelor de mărfuri vor fi executate conform normelor în vigoare. Se interzice păstrarea lichidelor inflamabile destinate curăţeniei. încărcarea sau preambalarea mărfurilor vor fi verificate cel puţin o dată la începutul fiecărui trimestru. rumeguş. Operaţiile scriptice. Utilajele şi aparatele electrice sau mecanice folosite în depozite pentru descărcarea.. Personalul depozitului va supraveghea în permanenţă materialele periculoase care prezintă sensibilitate la încălzire sau la reacţii în contact cu alte materiale. pentru împiedicarea pătrunderii în interior a resturilor de ţigări sau chibrituri.

folosirea instalaţiilor electrice neprotejate în medii de vapori explozivi şi cu degajări de praf combustibil. executate şi exploatate cu respectarea prevederilor normelor în vigoare (I7/1998. pentru veghe. Instalaţiile electrice pentru iluminatul de siguranţă pentru continuarea lucrului. Aparatele electrice portative se vor folosi numai cu fişe şi conductoare izolate. agăţarea sau introducerea pe şi în interiorul panourilor. Bateriile de acumulatoare şi celelalte surse de energie de rezervă pentru alimentarea iluminatului de siguranţă vor fi verificate şi întreţinute periodic. încărcarea instalaţiilor electrice (conducte.INSTALATIILE ELECTRICE DE ILUMINAT SI FORTA. e. cabluri. cârpe. La utilizarea instalaţiilor electrice de forţă şi iluminat se va asigura o bună funcţionare a utilajelor şi a aparatelor respective.). ID-17. întregul utilaj electric se scoate de sub tensiune. Clemele siguranţelor lamelare nu se fixează pe lemn. 52 . repararea sau înlocuirea diverselor elemente ale instalaţiilor electrice de iluminat. Acestea vor fi curăţate de praf şi scame cel puţin o dată pe săptămână. Instalaţiile electrice de orice natură vor fi executate numai de către unităţi autorizate şi care vor utiliza numai personal calificat. b. Revizia. staniol sau alte materiale. comutatoare. Se interzice: a. Reostatele de pornire sau de reglare a turaţiei diferitelor maşini electrice vor fi protejate cu carcase metalice prevăzute cu orificii de răcire. Se interzice acoperirea lor cu materiale combustibile (hârtie. forţă sau curenţi slabi. pentru intervenţii. c. vor fi prevăzute cu carcase de protecţie. conform proiectelor.. iar la tablouri se vor întrebuinţa numai siguranţe calibrate. carton sau alte materiale combustibile.. precum şi a celor deteriorate improvizate.). pentru evacuare. d. suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductoarele alimentare. contactoarele etc. în medii explozive. întrerupătoare. prin revizii înainte de intrarea în funcţiune şi prin înlăturarea imediată a defecţiunilor constatate. se vor face numai după scoaterea lor de sub tensiune. precum şi adăpostirea obiectelor sau a materialelor în posturile de transformare sau de distribuţie. transformatoare. PE 101.) peste sarcina admisă. folosirea în stare defectă a instalaţiilor electrice şi a receptoarelor de energie electrică de orice fel. executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii a instalaţiilor electrice de către personal necalificat sau neautorizat . prize etc. Se interzice supraîncărcarea circuitelor prin racordarea mai multor consumatori decât cei prevăzuţi pentru instalaţia respectivă. La terminarea lucrului. pentru circulaţii. Se interzice înlocuirea fuzibilelor arse cu fir de liţă. nişelor tablourilor electrice etc. ID-15. PE 107 etc. Tablourile electrice. În încăperi va rămâne sub tensiune numai instalaţia de iluminat de siguranţă. AFERENTE CONSTRUCTIILOR Instalaţiile electrice de forţă şi iluminat normal şi de siguranţă vor fi proiectate. releele. împotriva panicii şi pentru marcarea hidranţilor interiori de incendiu vor fi menţinute în permanenţă în stare de funcţionare. lemn etc. a obiectelor de orice fel. petrol etc.) sau curăţirea lor cu lichide inflamabile (benzină.

aparatele şi echipamentele respective. utilizarea receptoarelor de energie electrică (fiare de călcat. l.g. utilizarea lămpilor mobile portative fără globuri şi grătare de protecţie sau alimentate prin cordoane improvizate sau neizolate corespunzător. maşinile. scame şi alte materiale combustibile. în cazul demontării parţiale a unei instalaţii. i. fără luarea măsurilor de izolare faţă de elementele combustibile din încăperi. hârtie sau alte materiale combustibile. utilajelor şi echipamentelor electrice. j. aşezarea pe motoare electrice a materialelor combustibile (cârpe. aparatelor. precum lăsarea sub tensiune a acestora după terminarea programului de lucru. radiatoare. direct în priză. 53 . n. neîntreruperea instalaţiei electrice de iluminat din spaţiile de depozitare după terminarea programului de lucru. utilajele. Cele care se folosesc în condiţiile admise vor fi scoase de sub tensiune şi vor fi depuse la terminarea programului în locurile stabilite în acest scop. folosirea siguranţelor fuzibile şi a dispozitivelor de protecţie defecte. după terminarea folosirii. k. ciocane de lipit etc.). folosirea la corpurile de iluminat a filtrelor de lumină (abajururi improvizate din carton. lemne etc. neizolarea capetelor conductoarelor electrice. o. m. improvizate sau cu o rezistenţă electrică mai mare decât cea stabilită pentru instalaţiile. h. hârtie. reşouri.) precum şi necurăţarea acestora de depunerile de praf. sau a programului de lucru la acestea. lăsarea sub tensiune a maşinilor. întrebuinţarea radiatoarelor şi a reşourilor electrice în alte locuri decât cele stabilite şi în condiţii care prezintă pericol de incendiu. p. folosirea legăturilor provizorii prin introducerea conductoarelor electrice fără ştechere.

de către personal calificat şi cu respectarea normelor specifice de prevenire şi stingere a incendiilor. b. cu praf incombustibil sau combustibil. precum şi organelor de control şi verificare. c. siguranţe. accesul la ele fiind permis numai electricianului de serviciu. fără să aibă gradul de protecţie necesar în raport de mediul existent în încăperile. expus la intemperii cu pericol de explozie etc. La tablourile capsulate. astfel încât să se înlăture posibilitatea aprinderii lor.). cu lagăre şi carcase având o temperatură mai mare decât cea admisă. garniturile de etanşare vor fi în bună stare şi bine strânse. f. (fixate). Revizia completă a instalaţiilor electrice montate în medii explozive se va face conform graficului de revizie. d. Tablourile generale de distribuţie din spaţiile de producţie vor fi închise în permanenţă cu cheia.APARATE. b. 54 . scame etc. nesupravegheate. starea conductoarelor. Încăperea şi elementele tabloului vor fi în perfectă stare de curăţenie (fără praf.). legare la nul etc. f. Se interzice utilizarea conductorilor şi cablurilor care sub sarcină se încălzesc peste temperatura admisă. Se interzice alimentarea mai multor receptoare electrice de aceeaşi natură printr-un circuit prevăzut cu protecţie comună dacă puterea total instalată depăşeşte I S Kw. amplasate necorespunzător faţă de materialele combustibile. izolările sau separaţiile de protecţie necesare conform normativului I-7/1998 ( legare la pământ. În cadrul lucrărilor de întreţinere şi reparaţie se va urmări ca instalaţiile electrice de iluminat şi forţă să se menţină în concordanţă cu proiectul de execuţie şi prevederile din normativul I-7 /1998. Toate utilajele şi aparatele electrice vor fi prevăzute plăcuţe indicatoare pe care sunt trecute caracteristicile lor şi schemele de conexiuni. cu temperatură ridicată. La toate tipurile de tablouri. pe baza unui grafic. legăturilor la p etc.D. e. cu protecţia menţionată la punctul "a" deteriorată. umed. La montarea conductoarelor aeriene : a. În apropierea tablourilor sunt interzise păstrarea materialelor şi a substanţelor combustibile. ECHIPAMENTE SI UTILAJE ELECTRICE Se interzice folosirea aparatelor. se va face revizia şi reparaţia instalaţiilor electrice de iluminat de forţă sau de curenţi slabi (tabla distribuţie. cu agenţi corozivi. fără să aibă protecţiile. se vor lua măsuri ca acestea să nu cadă pe construcţii. d.). spaţiile sau zonele în care se utilizează (uscat. se vor utiliza izolatoare fixate pe suporturi incombustibile amplasate la distanţele admise de normativul I-7/1998. întrerupătoarelor. instalaţii. nu se vor utiliza ca suporţi arborii. echipamentelor şi utilajelor electrice: a. Periodic. c. a motoarelor electrice sau a altor consumatori de energie electrică.-17. umed cu intermitenţă. se va izola trecerea prin planşee şi pereţii combustibili. nu se vor poza în podurile clădirilor şi în construcţiile din materiale combustibile. legăturile trebuie tăcute conform normelor. precum şi blocarea accesului la acestea. dozelor.) conform normativelor I-7/1998 şi 1. ud. conexiunilor. prizelor. materiale combustibile ori substanţe inflamabile sau să vină în contact cu ele. substanţele inflamabile şi gazele tehnice comprimate în recipiente ori neizolate fără de acestea. Se interzice legarea directă la bornele tabloului de distribuţie a lămpilor de iluminat. corpurilor de iluminat.

.C. Legarea între ele a conductoarelor din aluminiu se face prin cleme speciale pentru aluminiu. canale. .). cositorire sau cleme corespunzătoare secţiunii conductorilor care se leagă. verificarea şi întreţinerea instalaţiilor de paratrăsnet vor fi efectuate numai de personal specializat şi conform normelor în vigoare. iar a celor cu secţiuni mai mari de 10 mm2 prin sudură. Aparatele. se vor lega la pământ conductele. În acest sens se va asigura controlul tuturor locurilor ascunse şi se va urmări executarea curăţeniei în mod curent în aceste spaţii. secţii electrice. Intrările şi ieşirile cablurilor din dulapuri. având o temperatură ridicată sau substanţe care au acţiune distrugătoare asupra învelişurilor cablurilor. iar a celorlalte elemente (tuburi P. tablourile de distribuţie şi utilajele electrice. urmărindu-se integritatea şi buna funcţionare a elementelor componente (dispozitive de captare.V. Montarea conductoarelor şi a cablurilor menţionate mai sus pe elemente de construcţie combustibile se poate face numai prin introducerea lor in tuburi de protecţie. Instalaţiile de paratrăsnet se vor controla periodic. tunelurile şi puţurile de cabluri se va păstra curăţenia. foi de azbest etc. Legarea conductoarelor izolate se va face numai în cutii legătură. a tuburilor din P. precum şi la trecerea lor prin planşee sau pereţi despărţitori vor fi obturate cu materiale incombustibile. Stingerea incendiilor în fază incipientă la instalaţiile de iluminat şi forţă se va face cu stingătoare portative cu CO2 sau cu praf şi CO2. Corpurile metalice ale aparatelor. aparate şi echipamente electrice) numai pe suporturi incombustibile (zidărie.) sau pe console incombustibile. Proiectarea.C. prize de pământ etc. tuneluri. În toate canalele. conform normativului PE 116. Montarea. beton. doze. a aparatelor şi echipamentelor electrice. este interzisă. precum şi racordurile acestora trebuie să aibă gradul de protecţie împotriva incendiilor şi exploziilor corespunzător categoriei de pericol de incendiu a încăperilor în care se montează. Fac excepţie instalaţiile electrice protejate în carcase metalice cu grad de protecţie minimum IP-54. manşoane. De asemenea. fluide. conform unui grafic stabilit în baza normativelor existente.V. conductoare de coborâre.Se interzice montarea directă pe elementele de construcţie combustibile a conductoarelor şi cablurilor cu manta din materiale combustibile sau greu combustibile. rezervoarele metalice şi pompele folosite în instalaţiile de transport a combustibililor lichizi. Montarea cablurilor prin tuneluri sau canale. 55 . Legarea între ele a conductoarelor din cupru şi oţel se va face numai prin răsucire şi matisare. pe porţiuni unde s-ar vărsa metale topite. . Nu este admisă folosirea motoarelor şi aparatelor electrice cu carcasele şi capacele demontate sau în condiţii care nu asigură răcirea lor printr-o bună circulaţie a aerului din jur. respectându-se prevederile normativului I. execuţia şi verificarea instalaţiilor de protecţie prin legare la pământ se vor face conform normelor in vigoare şi STAS 12604/5. utilajelor şi a maşinilor electrice vor fi legate la pământ. recepţia. 7/1998. secţiunea conductoarelor de legare trebuie să fie conform normativului I-7/1998.

Temperatura conductelor şi corpurilor de încălzire se va situa sub limitele care ar putea provoca aprinderea substanţelor cu care pot veni în contact. conductele şi radiatoarele vor fi netede. În cazuri speciale. a căror temperatură este mai mare decât temperatura de autoaprindere a substanţelor inflamabile din încăpere.) cu defecţiuni. cu pericol de explozie sau incendiu. 56 . aer cald) şi locală (cu sobe. În încăperile în care există pericol de explozie sau incendiu nu se vor utiliza sisteme de încălzire cu foc deschis. instrucţiuni de folosire etc. neomologate sau improvizate. radiatoare. Toate cazanele. sobe nestandardizate. Toate conductele şi armăturile instalaţiilor de încălzire centrală vor fi vopsite în culorile standardizate. apă caldă. Instalaţii de încălzire centrală La instalaţiile de încălzire centrală din clădirile şi încăperile. apă caldă sau supraîncălzită. în funcţie de natura agentului încălzitor. acestea vor introduse în tuburi de protecţie şi vor fi izolate cu materiale izolante incombustibile. maşinile şi aparate cu foc deschis. Izolarea termică va fi astfel executată. Nu se va permite existenţa în apropierea prizelor de aer a unor surse de gaze sau de praf combustibil.).). standarde. iar la terminarea programului de lucru se vor opri. Nu se admite utilizarea unor instalaţii. La izolarea conductelor cu abur sau de apă supraîncălzită se vor utiliza materiale incombustibile. încât în orice regim de funcţionare a instalaţiilor să nu fie posibilă aprinderea materialelor combustibile. aparate şi maşini de gătit etc. cu suprafeţele radiante sau incandescente. radiatoare etc. precum şi a maşinilor şi aparatelor de gătit se vor respecta prevederile normelor de prevenire şi stingere a incendiilor în vigoare (normative. înlăturând-se periodic orice depuneri de pe acestea şi din jurul lor. folosite pentru încălzire sau gătit vor fi supravegheate pe timpul funcţionării lor. agentul termic (abur. Se interzice folosirea instalaţiilor de încălzire (cazane. La instalaţiile de încălzire cu aer cald. În secţiile cu degajări de praf combustibil sau cu mediu de gaze combustibile. aparate. Este interzisă depunerea pe radiatoare şi pe conductele termice a vaselor cu lichide inflamabile. Nu se vor depozita lichide şi materiale combustibile şi recipiente cu gaze sub presiune în jurul bateriilor de încălzire sau al aerotermelor la distanţe mai mici de 1 m. La trecerea conductelor instalaţiilor de încălzire prin pereţi sau prin planşee executate din materiale combustibile. calorifere. Este interzisă trecerea conductelor de termoficare pentru încălzire prin canale sau prin spaţii închise în care pot apărea vapori inflamabili sau gaze combustibile. a îmbrăcămintei şi a altor materiale combustibile. maşini. executarea şi exploatarea sistemelor de încălzire centrală (cu abur. sobe. precum şi executarea de lucrări cu foc deschis.). aer cald) se va alege în funcţie de temperatura de aprindere a substanţelor din încăperile respective. conductele aerotermele şi bateriile de încălzire vor fi curăţate periodic de depunerile de praf combustibil. Între corpurile de încălzire sau conductele neizolate şi elementele de construcţie din materiale combustibile învecinate se vor asigura distanţele minime indicate în normele specifice în vigoare.SISTEME SI INSTALATII DE INCALZIRE La proiectarea. între conductele neizolate şi elementele de construcţie combustibile care nu satisfac distanţele cerute se vor introduce materiale izolante incombustibile (vată minerală etc.

e. nu se utilizează sobe fără uşiţe la focare şi cenuşare. nu se admite folosirea lemnelor mai lungi decât vatra focarului sobei sau cărbuni cu o putere calorifică mai mare decât cea stabilită (cocs de furnal). cazane de spălătorie. care au volumul activ sub 0. se interzice supraîncălzirea sobelor. iar cele greu combustibile la 1 m. p. g. pardoseala combustibilă se protejează cu o bucată de tablă metalică cu dimensiunile de 70 x 50 cm. i. b. se interzice arderea nesupravegheată a focului în sobe. maşinile şi aparatele de gătit cu combustibili solizi sau gaze.5 m la sobele cu acumulare de căldură.) se vor face conform prevederilor standardelor în vigoare (STAS 9072) şi a instrucţiunilor de folosire emise de unitatea producătoare. în timpul funcţionării sobelor. reparate. materialele sau elementele combustibile situate în faţa focarelor şi cenuşarelor să fie la o distanţă de acestea de minimum 1. în încăperile în care sunt amplasate sobele nu se admite depozitarea materialului combustibil care să depăşească consumul pentru 24 de ore. cenuşa se va evacua periodic într-un loc stabilit şi amenajat în acest scop. c. uşiţele focarului şi cenuşarului trebuie menţinute închise şi zăvorâte. defecte sau izolate necorespunzător faţă de elementele combustibile ale clădirilor. şi numai după ce se vor stinge resturile de jar. curăţate şi date în exploatare în perfectă stare de funcţionare. d. Utilizarea sobelor fără acumulare de căldură se va face respectând următoarele norme: a) distanţa dintre sobe sau burlane şi materialele combustibile învecinate să fie de cel puţin 1 m. j.70 m. iar faţă de cele greu combustibile de 0. se interzice aprinderea focului în sobe prin stropire cu benzină. 57 . h. o.25 m. petrol sau alte lichide combustibile. dacă acest lucru este menţionat în instrucţiuni de folosire. se interzice montarea dispozitivelor şi a clapetelor de reglare tirajului. amplasarea şi exploatarea mijloacelor încălzire locală (sobe de orice tip. 1. se interzice uscarea hainelor sau a altor materiale combustibile pe sobe sau în imediata apropiere a lor. depozitarea (amplasarea) materialelor combustibile se face la o distanţă mai mare de 1 m faţă de sobele fără acumulare de căldură şi de 0. La exploatarea sobelor cu sau fără acumulare de căldură şi a maşinilor şi aparatelor de gătit se vor respecta următoarele reguli: a. fără pericol de incendiu. şi de 4 cm în celelalte porţiuni. n. f. m.Mijloace de încălzire locală Construcţia. r.2 m3. acestea trebuie verificate amănunţit. pereţi exteriori cu o grosime de cel puţin 6 cm în zona focarului . Prin sobe fără acumulare de căldură se înţeleg sobele metalice precum şi sobele de zidărie (cărămidă sau alte materiale). precum şi rezervoarele de consum ale sobelor care utilizează combustibili lichizi (a căror protecţie termică a fost asigurată de producător pe baza încercărilor efectuate şi acceptată la omologarea produsului) pot fi amplasate la distanţe mai mici decât cele prevăzute la punctul c).2 m3 sau pereţi cu grosimi mai mici decât cele prevăzute pentru sobele cu acumulare de căldură. se vor numi persoane care să răspundă de aprinderea şi stingerea focului. în faţa uşiţei de alimentare. este interzisă depozitarea materialului combustibil deasupra sobei. maşini şi aparate gătit etc. NOTĂ: Prin sobe cu acumulare de căldură se înţeleg sobele care nu au un volum activ (masivul încălzit) mai mare de 0. k. înainte de utilizarea sobelor şi coşurilor de fum.

58 . c. în cazul în care se constată miros de gaze înainte de a se aprinde focul. aparatelor de gătit şi protejarea pereţilor combustibili se vor face conform prevederilor standardelor în vigoare şi instrucţiunilor de folosire emise fabricant. când arzătorul este în funcţiune. c) când sobele nu au picioare sau picioarele sunt mai scurte de 25 cm. astfel încât să se evite orice crăpătură care ar permite ieşirea în încăperi sau în poduri a gazelor calde. porţiunea de perete de lângă sobă se execută din materiale incombustibile. printr-un strat de azbest ori prin alte material incombustibil cu aceeaşi capacitate termoizolatoare. Postamentul poate fi alcătuit şi din alte materiale incombustibile. verificarea şi întreţinerea în bună stare de funcţionare a instalaţiei (conducte. Este interzisă montarea de clapete sau capace de obturare în canale sau racorduri. prin două straturi de pâslă îmbibată cu soluţie de argilă. a fumului sau a scânteilor. limitarea. având grosimea de 6 cm.. d. Este interzisă racordarea focarelor alimentate cu gaze la canalele de fum care deservesc focare alimentate cu altfel de combustibil (lemn.. se va aerisi încăperea respectivă şi se vor depista şi înlătura defectele care au provocat scăpările de gaze. aprinderea şi stingerea focurilor se vor executa numai de către personal instruit în acest scop. amplasarea... termoizolatoare cu aceeaşi grosime şi aceeaşi echivalenţă termică. care să depăşească marginile sobei în toate direcţiile cu minimum 0. având aceeaşi grosime. este strict interzisă aprinderea "flacără pe gaz". a maşinilor. Coşurile de fum vor fi curăţate periodic. arzătoare etc. este interzisă aprinderea arzătorului de gaze cu materiale sau deşeuri combustibile.. dintre care ultimele două rânduri pot fi executate pe goluri sau înlocuite cu un strat de nisip.).. respectiv reglarea tirajului. pe lângă ora de aprindere şi stingere. în funcţie de calitatea şi de cantitatea combustibilului folosit..). la fiecare sobă sau aparat de gătit se va pune câte o etichetă pe care se va menţiona. înlăturându-se orice posibilitate de scurgere a gazelor. La maşinile şi aparatele de gătit de uz casnic. cu mortar de argilă. pardoseala de sub acestea se protejează astfel: printr-un strat izolator de cărămidă plină. iar în faţa focarului cu 50 cm. patru rânduri de cărămizi (pe lat) cu mortar de argilă. Peste aceste izolaţii se pune tablă metalică. înainte de aprinderea arzătorului de gaze.. iar uşile pentru curăţare vor fi bine etanşate. păcură.. protecţia termică şi exploatarea coşurilor şi a canalelor de fum pentru focarele care servesc la încălziri curente se vor efectua în conformitate cu prevederile standardelor în vigoare (STAS 6793). robinetul trebuie să fie închis. amplasarea sobei. Pentru aceasta. cărbune etc. Construcţia. e. aprinderea focului se face prin apropierea unei torţe aprinse (aprinzător) de arzătorul de gaze. pardoselile combustibile se protejează printr-un postament format din: două rânduri de vată minerală şi unul de tablă metalică. b.5 m.. izolarea pardoselii se va face conform normelor stabilite de fabricant.. următorul text: „Pentru aprinderea şi stingerea focului răspunde. Zidăria şi tencuiala coşurilor vor fi verificate periodic şi vor fi bine întreţinute. postamentul termic izolator trebuie să depăşească perimetrul sobei cu 25 cm.. În situaţia în care acest lucru nu este posibil.. urmând să fie făcută exclusiv prin uşile (prizele) de aer sau prin regulatoarele de tiraj ale focarelor.. d) în cazul sobelor din încăperile cu pereţi din materiale combustibile.b) la sobele cu înălţimea picioarelor de cel puţin 25 cm.” . robinete. după care se deschide încet robinetul până când gazele se aprind (principiul "gaz pe flacără"). Pentru instalaţiile de alimentare cu gaze naturale a sobelor se vor respecta prevederile "Normativului pentru distribuirea şi utilizarea gazelor naturale" (I 6/1999). la care se vor adăuga şi următoarele reguli: a. uşa cenuşarului va fi deschisă.

pornindu-se din nou instalaţia. apropiate de uşa întredeschisă a cenuşarului. îngrijindu-se însă ca robinetul de gaz să fie închis. curăţat permanent de deşeuri. folosirea de butelii defecte. a. în scopul stingerii particulelor incandescente. amplasarea buteliilor în apropierea surselor care radiază căldură. tirajul este defectuos. i. reparaţii. La centralele termice în care se folosesc drept combustibil deşeurile de lemn. În cazul întreruperii flăcării (rezultată din arderea prafului de cărbune) se va opri imediat alimentarea cu combustibil şi se va efectua aerisirea cazanului. e. gazele vor fi închise şi deschise mai întâi de la robinetul principal. folosirea furtunurilor executate din materiale plastice. se vor respecta următoarele reguli: a. vor fi menţinute în perfectă stare de funcţionare. În cazul centralelor termice care folosesc drept combustibil cărbunele măcinat. eliberată de Inspectoratul de stat pentru cazane şi instalaţii de ridicat. prin agitarea sau încălzirea acesteia. În prealabil. Verificarea lor se va efectua la începerea fiecărui schimb. improvizate sau neomologate. d. Efectuarea lucrărilor de montaj. Punerea în funcţiune şi exploatarea centralelor termice se va face numai pe baza autorizaţiei de exploatare. cu respectarea instrucţiunilor vigoare. depistarea scăpărilor de gaze se va face numai cu spumă de apă şi săpun şi în nici un caz cu flacără. h. atât la aprinderea cât şi la stingerea focului. cenuşa şi zgura vor fi stropite cu apă. supapele de siguranţă etc. revizii sau a modificărilor la instalaţiile de gaze. Centrale termice de încălzire Exploatarea centralelor termice. racordarea buteliei. 59 . Evacuarea zgurii şi a cenuşii cu cărucioare. indicatoarele de nivel pentru combustibil sau pentru agentul de încălzire. se interzice folosirea gazelor în sobele nereparate şi a căror etanşeitate nu este asigurată.f. Este interzisă depozitarea în centrala termică a unor utilaje sau materiale care nu au legătură cu exploatarea acesteia. fără reductor de presiune. b. urmând a nu se mai face focul până după verificarea şi remedierea defecţiunilor. pe o rază de 30 m. transportul şi manipularea combustibilului se fac în aşa fel. încât acesta să nu fie împrăştiat în incinta unităţii. puzderie şi alte materiale combustibile. în jurul centralei termice terenul va fi neted. apoi de la cel al arzătorului. de către persoane neautorizate şi fără avizul prealabil al societăţii distribuitoare este interzisă. instalaţia de pulverizare a prafului de cărbune trebuie controlată zilnic şi curăţată de depunerile de praf de pe suprafeţele calde ale instalaţiilor aferente cazanelor. În cazul utilizării buteliilor cu gaze combustibile lichefiate se interzice: a. utilizarea furtunului de racordare fără a fi fixat prin coliere. vagonete se va face numai în locuri special destinate. puzderie de in şi cânepă. precum şi a instalaţiilor de cazane aferente se va efectua numai de către persoane calificate şi instruite în ceea ce priveşte prescripţiile tehnice de exploatare ale acestora şi normele de prevenire a incendiilor. uzat sau în stare defectă. Aparatele pentru controlul temperaturii şi presiunii din cazane şi conducte. g. care nu prezintă pericol de incendiu. folosind injectoarele de pornire cu combustibil lichid. activarea scurgerii gazului lichefiat din butelie. c. b. Dacă flacăra lumânării nu se îndreaptă spre interiorul sobei. persoana stabilită pentru aprinderea şi stingerea focului va controla periodic dacă tirajul sobei este bun cu ajutorul unei lumânări aprinse.

Nu sunt admise improvizaţii ca: băţ de chibrit. cu rezistenţă la foc de 45 minute. atunci când presiunea scade sub limita la care flacăra poate deveni instabilă în cazul în care flacăra de control se stinge. trebuie să fie în perfectă stare şi ferită de a fi îmbibată cu combustibil. se va efectua prin respectarea strictă a principiului „gaz pe flacără". Circuitul de alimentare a arzătoarelor cu gaze de la cazanele ale căror instalaţii funcţionează cu o presiune de lucru de peste 5000 mm coloană de apă va fi prevăzut cu un sistem de protecţie care să întrerupă rapid debitul de gaze. e. în limitele prevăzute de normativul I-6/1999. în focarele cazanelor centralelor termice. iar uşa de comunicaţie dintre acestea şi sala cazanelor va fi metalică. sub injectoare. controlul şi repararea instalaţiilor din aceste centrale se vor face în conformitate cu instrucţiunile ISCIR.c. ziar aprins etc. d. cantităţile de combustibil care se depozitează în siloz nu vor depăşi 20 m3. Pentru stingerea faclei se va prevedea o ladă cu nisip sau un vas cu apă în apropierea cazanului. îndeosebi racordurile la arzătoare. fie cu ajutorul unei torţe fixate pe o vergea metalică. conducte pentru transport. pentru colectarea scurgerilor provenite din instalaţii. conducte de aerisire şi indicatoare de nivel. folosindu-se instalaţia prevăzută pentru aceasta. 60 . întreţinute în bune condiţii. silozul pentru depozitarea combustibilului va fi construit în conformitate cu prevederile normelor de prevenire a incendiilor. Focarele şi canalele de fum vor fi ventilate timp de 10 minute. Controlul etanşeităţii instalaţiei de gaze combustibile va face conform normativelor şi reglementărilor în vigoare. h. Cazanele alimentate cu combustibil lichid vor fi prevăzute în faţa focarelor. La aceste rezervoare nu se vor instala indicatoare de nivel de sticlă. Rezervoarele pentru consum zilnic vor fi prevăzute cu conducte de preaplin. Aprinderea arzătorului cu gaze. Înainte de aprinderea combustibilului la injectoare se va verifica focarul. ventilaţia (mecanică sau naturală) trebuie folosită în aşa fel. La cazanele alimentate cu combustibil lichid se va asigura în permanenţă etanşeitatea tuturor traseelor de alimentare. pompe. Se interzice efectuarea acestui control cu flacăra. rezervoare. g. se va folosi numai aburul de joasă presiune sau apa caldă. exploatarea. Se interzice reaprinderea focului de la zidăria incandescentă a focarului sau de la flacăra altui arzător. se vor îndepărta eventualele scurgeri de combustibil şi se vor înlătura cauzele acestora. Izolaţia conductelor pentru combustibil şi izolaţia cazanului. se interzice depozitarea combustibilului în sala cazanelor. folosindu-se emulsie de apă şi săpun sau alte procedee cu aparatura de detectare. scările şi platformele cazanului se colectează şi se înlătură. Pentru fluidizarea combustibilului din rezervoare prin încălzire. respectiv pentru evacuarea gazelor de ardere. Centralele termice care folosesc combustibil gazos se vor pune în funcţiune numai după verificarea arzătoarelor şi a presiunii în conductele de gaze. Aprinderea combustibilului pulverizat în focarele cazanelor se va efectua fie electric. Este interzisă utilizarea focului deschis pentru această operaţie. în special în jurul arzătoarelor. încât să nu provoace amestecuri de praf şi aer. f. cu tăvi metalice umplute cu nisip. coşurile de evacuare a fumului vor fi prevăzute cu sisteme de reţinere a scânteilor (parascântei). Scurgerile accidentale de combustibil de pe toate utilajele.

Fiecare cazan va fi revizuit şi reparat în termenele prevăzute de normativele în vigoare. c. creşterea sau scăderea nivelului apei în afara limitelor admise. spargerea unor ţevi în interiorul cazanului. verificarea periodică a acestora făcându-se conform normelor ISCIR. Amplasarea centralelor termice folosind combustibil gazos se va face obligatoriu cu respectarea prevederilor „Normativului pentru proiectarea şi executarea reţelelor şi instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale – I. echipate cu cazane având capacitatea sub 70 KW. Oprirea funcţionării cazanelor este obligatorie atunci când se constată: a. precum şi pericolul de poluare. se închide circuitul de alimentare cu apă. În ansamblurile de clădiri de locuit. amplasarea centralelor termice se face în conformitate cu prevederile studiului de alimentare cu căldură. b. se închid robinetele de alimentare cu combustibil. şi anume: a. obligatoriu.. zgurii şi cenuşii.6”. În cazul folosirii combustibilului lichid sau gazos se urmăreşte amplasarea centralelor termice cât mai aproape de centrul de greutate al consumatorilor. Oprirea funcţionarii cazanelor se va face respectând ordinea de închidere a circuitelor. centralele termice se prevăd. d. Este interzisă exploatarea centralelor termice fără o supraveghere permanentă sau. în clădiri independente sau alipite unora din clădirile alimentate. defectarea unor aparate de control sau a dispozitivelor de siguranţă. c. de regulă. Amplasarea centralelor termice În ansamblurile clădirilor de locuit alimentate centralizat cu căldură. Alegerea sau înglobarea într-o clădire a centralei termice se face fără a afecta buna funcţionalitate sau structura de rezistenţă a clădirii respective. Supravegherea cazanelor poate înceta numai după închiderea circuitelor de alimentare cu combustibil şi scăderea presiunii aburului la zero. La amplasarea centralelor termice se ţine seama. analizând şi posibilitatea de cooperare cu surse de căldură existente în zonă. La apariţia unei neetanşeităţi sau ruperi a unei conducte din sala cazanelor se va închide robinetul de pe conducta principală din exteriorul clădirii şi se vor deschide ferestrele şi uşile pentru aerisirea intensă a sălii. eventual. încredinţarea urmăririi funcţionării cazanelor unor persoane fără calitatea corespunzătoare. poziţia coşurilor de fum faţă de clădirile din zonă). aprinderea depunerilor de funingine şi cocs în canalele de fum etc.Circuitul de alimentare al fiecărui arzător va fi prevăzut cu două ventile montate în serie. pentru care condiţiile de amplasare sunt aceleaşi ca şi pentru cele folosind combustibil lichid sau gazos. posibilitatea extinderilor viitoare Centralele termice funcţionând cu combustibil solid se amplasează în afara zonelor de locuit ţinând seama de dificultăţile create de transportul combustibilului. se închid robinetele de alimentare cu aer. ţinând seama de condiţiile locale(direcţia vânturilor dominante. În cazul alimentării locale cu căldură centralele termice se pot amplasa în interiorul unei clădiri. fac excepţie centralele termice folosind combustibil solid. Poziţia ventilelor "închis" sau "deschis" trebuie marcată vizibil. 61 . fără a putea fi readusă la nivel normal. b. configuraţia terenului. de prescripţiile tehnice ISCIR şi de reglementările de siguranţă la foc. dintre care unul cu acţionare manuală.

în mod obligatoriu. laboratoare sau săli de gimnastică din clădiri pentru învăţământul elementar şi mediu. în interiorul clădirilor înalte(peste 28 m. dacă se utilizează gazele drept combustibil. sub saloane de bolnavi şi sub săli de operaţii.Centralele termice se grupează. staţii de pompare. sub săli aglomerate şi căi de evacuare ale sălilor aglomerate sub scene şi sub încăperi cu aglomerări de persoane. 62 .)exceptând porţiunile care nu ating această înălţime. posturi trafo. nu se amplasează: sub încăperi din categoria A sau B pericol de incendiu nici alipite acestora. bine aerisite care nu sunt f'olosite drept camere de locuit sau cămări şi nu prezintă pericol de incendiu. ori de câte ori este posibil. direct sub încăperi de locuit sau în care se desfăşoară o activitate sensibilă la zgomot. centrale de aer comprimat. cu alte gospodării ca : staţii de hidrofor. în clădiri de spitale sau cu caracter spitalicesc. sub săli de clase. Montarea cazanelor din instalaţii de apartament se. Centralele termice înglobate în clădiri. face în încăperi proprii. trepidaţii sau exces de temperatură. În clădiri civile se recomandă să nu se amplaseze centrale termice. sub încăperile de zi şi dormitoarele colectivităţilor pentru copii de vârstă preşcolară.

obiecte. tencuieli ornamentale etc. mai ales la etajele superioare si in locurile unde se aglomereaza de obicei. • Este util sa aveti depozitate grupat. geamuri. Preveniti tendintele de a se parasi locuinta etc. • Asigurati usile dulapurilor cu inchizatori eficiente la oscilatii. CE TREBUIE SA FACETI IN TIMPUL UNUI CUTREMUR PUTERNIC? Pastrati-va calmul. in aglomeratie si panica. mobile suprapuse. ordonat. ACCIDENTARI SI RANIRI INTR-O SITUATIE DE CUTREMUR ? • Asigurati piesele de mobilier grele. masa. langa un perete structural rezistent. • Explicati anticipat adultilor si minorilor ca in cazuri speciale se poate proceda la evacuarea cladirii dupa un seism puternic. strazilor sau la vecini. care de obicei se pot prabusi in strada. birou. • Discutati cu toti membrii familiei despre procedura utilizata in caz de cutremur. astfel incat la nevoie. feriti-va de tencuieli. asupra aleilor inconjuratoare. balcoanele. dar aceasta se va efectua in liniste. robinetelor generale si locale pentru electricitate. Nu va speriati de zgomotele din jur. o trusa de prim ajutor cu medicamente. toc de usa solid. cosuri. tigle. apa si gaze si modul lor de manevrare. sa puteti lua unele masuri minime de interventie de urgenta (inchidere/deschidere). o rezerva speciala de alimente uscate si conserve. grinda solida. batranii si femeile. cornise. Daca va aflati inauntru ramaneti acolo. placaje. si prin prindere de un perete. stati inspre centrul cladirii. cornisele. caramizi. zvelte. • Amplasati toate aparatele grele pe rotile astfel incat sa nu fie in vecinatatea iesirilor din incaperi sau coridoare. intr-un loc cunoscut. sigurantelor. departe de ferestre care se pot sparge. podul. lanterne. apa de baut. • Procedati similar fata de elementele care ar putea sa cada dinspre cladirea invecinata.REGULI DE BAZA PRIVIND PROTECTIA ANTISEISMICA IN CAZ DE CUTREMUR CE TREBUIE SA INTREPRINDETI ANTICIPAT PENTRU PREVENIREA UNOR AVARIERI. astfel incat vesela depozitata sa nu produca accidente. • Verificati periodic tavanele. • Retineti locul de amplasare al comutatoarelor. Protejati-va sub o grinda. 63 . pentru 3 zile. ornamente. ramaneti departe de aceasta. nu intrati in panica. Pastrati la indemana truse de scule adecvate. fara aglomerare si numai dupa verificarea cailor de iesire si a faptului ca pericolele (hazardurile) de afara nu sunt mai mari decat la ramanerea in interior. dupa seism. Consultati brosurile despre protectia antiseimica in diferite situatii. terasa si invelitoarea. calcanele. spre a nu le bloca prin deplasari. un radio si baterii utilizabile in caz de urgenta si de intreruperea alimentarii cu energie electrica etc. acoperisul. conducand la accidente nedorite. spre a va feri de caderea unor lampi. la seisme. protejati copiii. astfel incat la seisme sa nu cada caramizi. deoarece durata redusa a fazei seismice initiale va face ca faza puternica a miscarii sa surprinda grupurile de persoane pe scari. suprapuse si inalte intre ele. parapete. linistiti-i si pe ceilalti. inclusiv din imbinarea cu blocul alturat sau gardul de zid al vecinilor. Daca va aflati in fata unei cladiri. tencuieli. jardiniere asupra intrarilor.

Daca sunteti intr-un mijloc de transport in comun sau in tren. dincolo de poduri. Atentie! Nu miscati ranitii grav (daca nu sunt in pericol imediat de a fi raniti suplimentar din alte cauze). opriti-va cat puteti de repede intr-un loc deschis. lucruri inutile. In caz de avarii constatate. batranilor. canal. va puteti proteja stand la podea langa un perete solid. verificati mai intai scara si drumul spre iesire. Daca sunteti intr-un atelier. Stati calm si linistiti-va vecinii de pe rand. masurile de protectie specifice locului dvs. dar – daca puteti – deschideti usa spre exterior. de gaz. interveniti imediat dupa ce a trecut socul puternic. linistiti-i. CE TREBUIE SA FACETI DUPA UN CUTREMUR PUTERNIC? Nu plecati imediat din spatiul in care va aflati. etc. iar daca a luat foc ceva. Verificati preliminar starea instalatiilor electrice. pana se termina miscarea seismica. pompieri. Ajutati-i pe cei raniti sau prinsi sub mobilier. dupa caz. Nu alergati in strada sau pe strada. asigurandu-le imbracaminte si incaltaminte corespunzatoare sezonului. inchideti pe masura posibilitatilor alimentarea locala sau generala si anuntati imediat dupa aceea institutia de specialitate pentru interventie. verificati vizual si starea constructiei in interior. evitand cladirile prea apropiate de strada. stati pe locul dvs. sa se degajeze. in vederea unei eventuale evacuari din cladire pentru o anume perioada. de activitate. Parasiti calm cladirea numai dupa seism. Feriti-va de firele de curent electric cazute. Curatati caile de circulatie de cioburi sau substante toxice. Ascultati numai anunturile posturilor de radioteleviziune oficiale si recomandarile de actiune imediata ale organismelor in drept. chimicale varsate. spre a va asigura stabilitatea. Nu utilizati telefonul decat pentru apeluri la salvare. Acordati mai intai primul ajutor celor afectati de seism. pana la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat. sau organisme cu insarcinari oficiale. cinematograf. Daca va aflati intr-un loc public cu aglomerari de persoane (teatru. biserica. nu utilizati liftul. apa. Nu folositi in acest scop chibrituri sau brichete. Conducatorul trebuie sa opreasca si sa deschida usile. nu sariti pe fereastra. feritiva de versantii de unde pot cadea roci sau de unde pot avea loc alunecari de teren. alimente. iar cu antebratele pe lateral. 64 . Daca seismul va surprinde in autoturism. aplicati imediat. Ingrijiti-va de siguranta copiilor. pentru a permite verificarea cladirii fara a lua cu dvs.Sprijiniti-va cu palmele pe podea sau tineti-va cu mainile de piciorul mesei sau tocul usii. de la cateva ore la cateva zile. in vederea eventualei evacuari dupa terminarea miscarii seismice si verificarea starii scarilor si a zonei de la iesire. Calmati persoanele speriate si in special copiii de varsta mai frageda. cu fata in jos: cu palmele impreunate va veti proteja capul (ceafa). imbulzeala produce mai multe victime decat cutremurul. ghemuit pe genunchi si coate. In lipsa unor astfel de posibilitati de a va mentine sub soc stabilitatea. in cazuri justificate. nu alergati pe scari. in privinta interventiei post-seismice. pasaje. Nu fugiti pe usa. linii electrice aeriene si stati inauntru. obiecte sau elemente usoare de constructii cazute. deplasati-va calm spre un loc deschis si sigur. dar nu este indicat sa va imbulziti la coborare sau sa spargeti ferestrele. sala de sedinte) nu alergati catre iesire. stadion. fata. Nu utilizati foc deschis pana nu ati verificat daca nu sunt scapari de gaze. spre a nu bloca circuitele necesare altor actiuni. Evitati aglomeratia. Inchideti sursele de foc cat puteti de repede. ajutati-i pe loc. spre a preveni blocarea acesteia. bolnavilor.

sa acordati prim ajutor celor raniti. poate reduce unele incertitudini in acest context si va poate servi de ghid in analiza vizuala a cladirii si decizia finala de evacuare sau revenire. receptionate direct de dvs. si ascultati recomandarile slavatorilor. Fiti pregatiti psihic si fizic pentru eventualitatea unor socuri ulterioare primei miscari seismice (replici). batranilor. etc. Evitati cladirile grav avariate. actionati fara panica pentru deblocare. carti groase. la analiza starii constructiilor. sa nu permiteti reactii de panica. fie peste zile. iar daca ati stabilit controlul verbal. Deblocarea caii de acces se poate incerca numai daca prin aceasta nu se inrautateste situatia (de exemplu prin miscarea daramaturilor sau mobilierului). si nu din auzite. inclusiv pentru evaluarea de catre specialisti a starii post-seismice a structurii cladirii si operatiunile de proiectare si executie a reparatiei sau consolidarii. preveniti ranirea provocata de caderea unor tencuieli. o vaza. furnizati informatiile cerute si cereti prim-ajutor necesar. un scaun (taburet) ori alt obiect protector (geanta. utilizand un scaun . ati fi surprins sub niste daramaturi. Dati concursul dvs. etc la iesirea din cladire utilizand o casca de protectie sau . prin intepenirea usilor sau din alte cauze. Experienta cutremurelor precedente a dovedit ca este util sa aveti cunostinte necesare supravietuirii pana la interventia echipelor de salvare in cazul unei situatii extreme in care. Daca la iesire intalniti usi blocate. Evitati sa fiti confundat cu raufacatorii patrunsi in astfel de cladiri.). de regula. se pot uneori produce seisme mai mici de-a lungul unei anumite perioada de timp dupa socul principal. Daca nu reusiti.Pentru orice eventualitate. In zonele care pot fi afectate de cutremurele locale.in lipsa acesteia.). femeilor. este sa bateti la intervale regulate cu un obiect tare in conducte invecinate sau in peretii incintei. de exemplu. in vederea despagubirii prin sistemul de asigurari. iar acestea au vitraj. activitatea seismica se reduce. organizatiilor de interventie post-seismice. ghiozdan. procedati cu calm la spargerea geamului si curatirea ramei si zonei de cioburi. Deplasati-va intr-un loc deschis si sigur (parc. care intotdeauna vor concentra personal specializat si aparate de ascultare ca sa identifice locurile cu persoane blocate. intreprinse de organele in drept. sa ii linistiti pe cei socati. stadion. utilizati doar informatiile si recomandarile transmise oficial. O varianta clasica de comunicare cu cei din afara. si la celelalte activitati. Numai intr-un numar redus de cazuri socul ulterior este mai puternic decat primul. sa faceti un mic plan de salvare. caramizi. starea structurii si a altor elemente si obiecte care ar putea provoca raniri prin caderea lor. dar fiti constient ca aceasta se petrece in mod natural. In primul rand trebuie sa fiti calmi. etc. Informati-va cum trebuie sa procedati pentru inregistrarea in termeni legali a daunelor complete (structurale si nestructurale) produse de cutremur. ascultati posturile de radio si televiziune. Nu ascultati sfaturile unor asa-zisi specialisti necunoscuti care apar ad-hoc. nu aglomerati zonele calamitate fara rost. mobilier rasturnat sau intr-o incinta (spatiu) blocata. Nu trebuie sa dati crezare zvonurilor privind eventualitatea unor replici seismice si urmarile lor. cu exceptia unor cazuri de ajutor sau salvare ce trebuie intreprinse cu un minim de masuri de securitate si fara riscuri inutile. Prezenta unui specialist in structuri de rezistenta de a carui competenta nu va indoiti. saptamani sau luni. dupa care. La evacuare dati prioritate celor raniti sau copiilor. 65 . etc. cu intensitati variabile. fie in cateva ore. iar daca dvs. sau alta persoana din grup are posibilitatea de miscare. Dupa parasirea ordonata a cladirii cautati sa obtineti informatii corecte depsre intensitatea miscarii si efectele sale si verificati mai intai afara si apoi – cu precautii – si in interior. de regula ziua.

daca unitatea este inclusa intr-un plan local de interventie post-seismica si cazare temporara. corturi. 1829. de la centimetri pana la mii de kilometri. 1894. * Exista vreo legatura intre vreme. corpul uman isi mobilizeaza resurse nebanuite pentru a trece peste o perioada critica. In acest mod se explica durate extreme de rezistenta de sute de ore in conditii de blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile. si alte piese sau materiale de cazarmament si igienico-sanitare. desi timpul pare nesfarsit. totodata. De fapt. temporare. *Ce este o falie? O falie este o zona ingusta de roca aflata intre doua blocuri. radiotelefoane. Aceeasi concluzie este valabila si pentru cutremurele dinainte de anul 1800.). cat si noaptea. Multi cred ca unele cutremure au loc mai ales in anumite anotimpuri. etc.radiouri cu tranzistori pentru receptionarea posturilor centrale si locale. . anotimp si cutremure? Nu. . de magnitudine peste 7. 66 .radiouri pe unde ultrascurte pentru legatura cu organe de salvare. in stocuri pentru caz de urgenta.materiale si obiecte de interventie (lanterne.Nu va preocupati de durata pana la salvare. paturi. * Exista o periodicitate a aparitiei unor cutremure din aceeasi zona? Care este distanta in ani intre doua cutremure? Nu.echipament de stocare. Distanta in timp intre doua cutremure succesive de magnitudini comparabile. Mai degraba se poate vorbi de anumite regularitati in aparitia cutremurelor dintr-o zona seismica. 1986. a ramas aproximativ constant de-a lungul timpului. ca este gresita acea parere conform careia in Vrancea se produce un cutremur puternic (magnitudine egala sau mai mare decat 7) la fiecare 30 de ani. Cutremurele se produc oricand de-a lungul celor 24 de ore ale unei zile: atat ziua. inregistrate in tara noastra in 1977 si in mod similar in intreaga lume. De exemplu.alimente conservate. nu exista nici o corelatie intre vreme si cutremure.telefoane. purificare a apei si de bucatarie(masini de gatit. 1838. . etc. scule.). interventie si conducere locala. variaza foarte mult. deoarece cutremurele se produc mult sub zonele afectate de vreme. . vesela. 1977. cutremurele vrancene puternice din secolele 19 si 20 s-au produs in anii 1802. crescand doar numarul cutremurelor mici cunoscute. datorita cresterii numarului de statii de inregistrare: in 1931 existau 350 statii seismice pe glob. atat dimineata cat si dupa amiaza. Explicatia este data de faptul ca in ultimii 20 de ani centrele seismologice din intreaga lume au putut localiza mult mai multe cutremure pe an decat in trecut. 1893. RASPUNSURI CUTREMURE SCURTE LA INTREBARI FRECVENTE LEGATE DE * Exista vreo schema temporala de producere a cutremurelor? Nu. 1940. spre deosebire de prezent cand sunt mai mult de 4000 statii fixe si un numar nedefinit de statii mobile. *Este adevarat ca numarul de cutremure creste cu apropierea de anul 2000? Nu. APARATURA. ECHIPAMENTE SI MATERIALE NECESARE In acest sens se pot mentiona: . Numarul cutremurelor mari. -materiale sanitare de prim ajutor. filtrare. care poate avea orice lungime. Din insiruirea acestor ani se observa. . deoarece in astfel de conditii.

usile se pot balansa si va pot lovi. In timpul unui cutremur. caii.7 magnitudine Gutenberg-Richter). vitele. Cu magnitudini asemanatoare mai sunt si alte cutremure *In timpul unui cutremur trebuie sa stam in dreptul usii? Da. 67 . Cainii. de-a lungul careia rocile de pe o parte se pot deplasa fata de cele aflate pe cealalta parte. a cladirilor personale si a locurilor de munca pentru intampinarea unui eventual cutremur major. se comporta ciudat inaintea unui cutremur. *Pot fi prezise cutremurele? Exista doar incercari de predictie (extrem de putine reusite) si estimari probabilistice ale producerii unui cutremur major intr-o fereastra de timp data. Cutremurele tectonice si vulcanii sunt procese geologice complet diferite. In casele moderne. *Ce se intampla cu o falie in timpul unui cutremur? Majoritatea cutremurelor se produc pe falii. *Pot cutremurele sa produca vulcani? Nu. zonele unde sunt amplasate usile nu sunt mai puternice decat alte parti ale casei. *Care este cel mai mare cutremur cunoscut? Cel mai mare cutremur cunoscut este cel din Chile. In plus. iar cele doua flancuri ale faliei se deplaseaza paralel cu directia de inclinare a faliei. de adapostire sub o piesa de mobilier. Suprafata faliei poate fi verticala. Falii de decrosare – in care cele doua flancuri ale faliei se deplaseaza orizontal unul fata de celalalt. distrugerile si pierderile de vieti omenesti pot fi insa prevazute si reduse prin pregatirea individuala a populatiei. pisicile. *De cate tipuri sunt faliile? Sunt trei tipuri principale de falii: Falii normale – in care deplasarea pe planul de falie este gravitationala. aceste cutremure fiind insa produse de vulcan si nu cauzatoare de eruptie. Pagubele. Falii inverse – in care componenta verticala a deplasarii pe planul de falie este in sens invers fata de sensul de actiune al gravitatiei. de caramida. etc.“Strike-slip” – cutremurele se produc pe un plan de falie aproximativ vertical si roca de pe o parte aluneca orizontal pe langa cealalta.. De aceea este foarte greu de stiut carui factor i se datoreaza comportamentul schimbat al animalelor. *Putem prevedea un cutremur? Sunt cunoscute zonele cu o seismicitate mai mare. Directia de alunecare difera si ea.“Dip-slip” – cutremurele se produc pe un plan de falie care face un unghi diferit de zero cu suprafata pamantului. Cutremurele pot aparea insa in zone unde se pregateste. In aceste case este mai sigura metoda prezentata mai sus. *Apar anomalii inainte de un seism puternic? Da. ale curentilor magnetotelurici si a emisiei de radon. dar doar daca locuiti in case mai vechi. Specialistii optimisti considera ca se va ajunge sa se poata prezice cu precizie cutremurele puternice. roca de pe o parte a faliei aluneca in raport cu cealalta.5-8.Falia este o fractura in crusta Pamantului. Dar acest comportament poate fi cauzat si de alti factori. 2. serpii. In functie de tipul de alunecare pe falie cutremurele se impart in: 1. Majoritatea faliilor sunt rezultatul miscarilor repetate de-a lungul unei perioade mari de timp. Sunt cunoscute in lume cutremure inainte de care au fost detectate anomalii ale precursorilor seismici. pestii. orizontala sau oblica in raport cu suprafata Pamantului. din 22 mai 1960 cu magnitudinea moment egala cu 9. *Se schimba comportamentul animalelor inaintea unui cutremur? Da. sau are loc o eruptie vulcanica.5 (circa 8. Apar anomalii ale emisiei de camp acustic infrasonic.

Pe rezervorul de apă pentru incendiu se va fixa inscripţia "REZERVOR DE APĂ PENTRU INCENDIU". conform anexei 2 din partea a II-a. hidranţi etc. nu va fi utilizată în alte scopuri. controlându-se în permanenţă această recirculare. iazuri etc. . de asemenea. Pompele şi hidrofoarele instalaţiilor de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor precum şi agregatele de acţionare (electromotoare. Aceste rezervoare şi castele de apă trebuie să fie prevăzute cu indicatoare de nivel. având asigurate atât alimentarea continuă cu energie sau carburanţi. consemnându-se într-un registru toate defecţiunile ivite şi remedierile efectuate. Este interzis a se face modificări în construcţia instalaţiilor de către persoane necalificate şi fără acordul proiectantului. ca guri de apă. asigurându-se în mod permanent debitele şi presiunile necesare pentru stingere şi dotare corespunzătoare cu accesorii de intervenţie. 68 . Apa folosită pentru stingerea incendiilor trebuie să conţină produse combustibile. Pe conductele instalaţiilor de stingere a incendiilor nu se vor suspenda sau rezema diverse obiecte.. În apropierea acestor instalaţii nu se vor monta conductoare sau cabluri electrice care vin în contact cu conductele de apă.). motoare cu ardere internă etc. cu materiale izolatoare termice. În timpul iernii. Pentru evitarea îngheţării apei în rezervoarele de apă pentru incendiu. se vor amenaja copci. bazine descoperite. Elementele instalaţiilor de apă de incendiu. iazuri. care vor face verificări periodice pe baza unui grafic stabilit. vor fi protejate împotriva îngheţului. Căminele în care sunt montate robinetele de închidere de la instalaţiile de apă vor fi protejate. utilajelor. fără să se scoată din funcţiune întreaga instalaţie. spumă. La sursele naturale de apă (râuri. bioxid de carbon etc. vor fi menţinute în perfectă stare de funcţionare. în timpul iernii se va proceda la recircularea apei la rezervoare. încât să fie ferite de îngheţ. cât şi încălzirea încăperilor în care sunt adăpostite pe timp de iarnă. Este interzisă utilizarea în alte scopuri a instalaţiilor. iar reviziile şi eventualele reparaţii să se poată face cu uşurinţă şi în cel mai scurt timp. precum şi cu posibilităţi de racordare a maşinilor de intervenţie pentru stingerea incendiilor. în caz de incendiu. lacuri. Utilajele şi materialele din dotarea serviciului de pompieri civili vor fi menţinute permanent în bună stare de folosire şi vor fi echipate cu accesoriile necesare. materiale şi dispozitive. mijloacelor. vor fi întreţinute în bună stare de funcţionare. în vederea controlării permanente a existenţei rezervei de apă pentru incendii.. la punctele de alimentare cu apă din râuri. care se păstrează în rezervoare şi castele de apă. ele trebuie menţinute în stare bună de funcţionare.) din apropierea unităţilor se vor amenaja rampe pentru alimentarea maşinilor şi utilajelor de stins incendii. Sursele şi reţelele de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor trebuie astfel întreţinute şi exploatate. care conţin apă şi sunt expuse îngheţului în timpul iernii şi care nu sunt prevăzute cu posibilitate de încălzire cu abur sau cu apă caldă. Ele Rezerva intangibilă de apă pentru stingerea incendiilor. Întreţinerea şi repararea instalaţiilor speciale de stingere a incendiilor se vor face de către echipele de revizie specializate. lacuri.INSTALATIILE SI MIJLOACELE DE STINGERE A INCENDIILOR Toate instalaţiile fixe. semifixe sau mobile pentru stingerea incendiilor cu apă. accesoriilor şi materialelor pentru stingerea incendiilor.

manometre. conducte etc. 69 . Dacă se va constata la manometre o pierdere de presiune în timpul efectuării probei. inclusiv în cele prevăzute cu instalaţie automată de stingere. Conductele instalaţiilor fixe de stins incendii.p. astfel încât distanţele de la marginea carosabilă până la sursa de alimentare cu apă să fie de maximum 2 m.Se vor întocmi instrucţiuni cu privire la modul de funcţionare. administrative şi sociale. administrative. precum şi depozite cu stive înalte (peste 4 m înălţime). aparatelor. în clădirile civile cu înălţimi mai mari de 45 m.. Se va verifica în fiecare săptămână modul de funcţionare pompelor care refulează apa de incendiu în reţele. de combustibilitatea şi valoarea construcţiei şi a bunurilor. HIDRANTI DE INCENDIU Echiparea cu hidranţi de incendiu interiori a construcţiilor compartimentelor de incendiu şi a spaţiilor. . construcţii de producţie sau depozitare din categoriile A. Se va face trimestrial verificarea substanţelor chimice destinate stingerii incendiilor. e. pentru stingerea incendiilor. în depozite comerciale sau industriale. B sau C de pericol de incendiu şi au un volum de peste 1000 m. Amplasarea hidranţilor interiori se face astfel încât fiecare punct din interiorul încăperilor să fie protejat de cel puţin: . ca şi a conductelor respective. În cazul în care se constată anumite defecţiuni la pompe. după caz.p. investitorii pot stabili necesitatea echipării şi în alte cazuri. b. sociale şi de producţie sau depozitare subterane.. din dotarea unităţii.p. depozite şi atelierele anexe). se vor lua măsuri pentru repararea lor. clădiri înalte şi foarte înalte. prin care se transportă soluţii spumogene corozive. Ele vor fi cunoscute de către personalul de întreţinere al instalaţiei. În funcţie de categoriile de pericol sau riscurile de incendiu.un jet. parcaje sau garaje subterane pentru mai mult de 20 autoturisme şi cele supraterane închise cu mai mult de două niveluri. în celelalte încăperi. potrivit scenariilor de siguranţă la foc elaborate. d. Păstrarea substanţelor chimice pentru stingerea incendiilor se va face în condiţii care să nu permită alterarea lor. luându-se măsuri de înlocuire a celor alterate. construcţii sau spaţii publice.. vor fi golite de soluţie şi spălate cu apă imediat după întrebuinţare. Pentru accesul la bazine şi la rezervoare a maşinilor de intervenţie la stingerea incendiilor trebuie să se asigure drumuri şi platforme de acces. materialelor etc. enumerarea de mai sus fiind minimală. şi mai mult de 4 niveluri. prin ridicarea presiunii în sistem la presiunea necesară. încadrate conform legislaţiei în vigoare. cu arii construite de minimum 600 m. utilizare şi întreţinere a instalaţiilor. indiferent de ariile construite şi numărul de niveluri.c. B sau C de pericol de incendiu. în magazine sau expoziţii cu exponate combustibile. scenă. la: a. cu aria construită de cel puţin 600 m. f. pe secţii şi instalaţii tehnologice. la săli spectacole (numai în sală. se vor lua măsuri de remediere a cauzelor care au provocat pierderea de presiune respectivă. construcţii publice. cu aria desfăşurată mai mare de 600 m. se asigură. construcţiile închise din categoriile de importanţă excepţională deosebită (A şi B ). În instrucţiuni se va include şi schema de funcţionare a diverselor instalaţii de intervenţie în caz de incendiu.. precum şi construcţii cu săli aglomerate.două jeturi: în încăperi sau grupuri de încăperi industriale ce comunică prin goluri neprotejate atunci când acestea se încadrează în categoriile A. c. indiferent de arie şi număr de niveluri.

f) depozite deschise pentru materiale sau substanţe combustibile cu aria mai mare de 2000 m. c) grupuri de clădiri cu maximum 5000 locuitori. g) depozite cu stive înalte. cu suprafaţa incintei mai mică de 20 ha şi care necesită pentru stingerea din exterior un debit de apă de cel mult 20 l/sec. depozitare. iar cutiile hidranţilor trebuie să se deschidă uşor. Presiunea minimă la ţeava de refulare – în cazul utilizării dispozitivelor de pulverizare şi a ţevilor de refulare universale – va fi minimum 2. Alimentarea cu apă prin reţelele de hidranţi se poate face prin unul din următoarele sisteme: 70 . ţevi de refulare universale. Alimentarea hidranţilor exteriori se face din reţelele de distribuţie a apei a localităţilor când se asigură permanent debitele şi presiunile necesare pe timpul normat de funcţionare al instalaţiei. Alimentarea cu apă a reţelelor hidranţi exteriori se face din gospodăriile proprii de apă alcătuite şi dimensionate corespunzător pentru: a) construcţii închise de importanţă excepţională şi deosebite (A şi B). foarte înalte şi construcţii cu săli aglomerate. cu dispozitive de refulare a apei sub formă de jet compact. se prevăd cu racorduri fixe. parcaje sau garaje. Reţelele interioare de hidranţi. b) depozite de material lemnos situate în afara incintelor industriale sau a centrelor populate care necesită pentru stingerea din exterior un debit de apă de maxim 35 1/sec. e) construcţii de producţie sau depozitare cu volum mai mare de 5000 mc. rezervoarele şi alte surse naturale cu ajutorul pompelor mobile de stins incendii (autopompe sau motopompe) din dotarea serviciului propriu de pompieri pentru: a) construcţii şi instalaţii industriale din categoriile C.5 bari.p. după necesităţi. Se admite asigurarea cu apă direct din bazine. având timpul teoretic de funcţionare de 60 minute şi mai mare. pulverizat sau mixt. ţevi simple prevăzute cu ajutaj pulverizator. amplasate în exteriorul clădirilor pentru alimentarea de la pompele mobile de incendiu. b) construcţii şi ansambluri de construcţii civile cu mai mult de două niveluri şi volum construit mai mare de 5000 m. mobilier sau utilaje.. cu o lungime de maximum 20 m şi. Reţelele interioare care servesc mai mult de 8 hidranţi pe nivel se proiectează inelare sau cu circuitul închis cu ajutorul a două racorduri la reţeaua exterioară. d) colonii de cazare temporară pentru maximum 1000 locuri. indiferent de volum.c. Persoanele care lucrează în secţiile prevăzute cu hidranţi interiori trebuie să cunoască poziţia şi modul de folosire a acestora. d) construcţii subterane civile. Accesul la hidranţi nu va fi blocat cu materiale. flexibil. D şi pericol de incendiu.. de producţie. Hidranţii interiori de incendiu se echipează cu furtun tip C ( O 50 mm) flexibil sau tip B.Hidranţii interiori amplasaţi în locurile unde se desfăşoară activităţi la lumină artificială şi pe timp de noapte se vor marca prin iluminat de siguranţă. . c) clădiri înalte.Aceste jeturi trebuie obţinute din hidranţi situaţi pe acelaşi palier şi în acelaşi compartiment de incendiu. Dispozitivele de refulare a apei pot fi: ţevi de refulare simple.

de la partea inferioară a hidrantului. Amplasamentul hidranţilor exteriori va fi marcat prin indicatoare. precum şi la eliminarea cauzei care a produs înfundarea orificiului de golire respectiv. reţele la care presiunea poate asigura intervenţia la stingere direct de la hidranţi la debitele de calcul. conform STAS 297/2. b. b. se va scoate din circuit un număr cât mai mic de hidranţi de incendiu. Hidranţii reţelelor de înaltă presiune vor fi dotaţi cu furtun B în role de 20 m. iar pe timp friguros se vor proteja împotriva îngheţului. 71 . cu racorduri şi garnituri de asamblare. reţele la care presiunea disponibilă la hidranţii exteriori nu poate asigura stingerea directă pentru intervenţie folosindu-se pompe mobile. Filetul trebuie să păsuiască etanş. INSTALATII DE STINGERE CU APA PULVERIZATA Instalaţiile de apă pulverizată se prevăd pentru: . hârtie. Hidranţii exteriori trebuie să permită servirea tuturor punctelor sau obiectelor ce trebuie protejate. chei pentru hidranţi şi hidranţi portativi tip B Aceste materiale vor fi păstrate în cutii fixate pe stâlpi lângă hidranţi.7 bari. din cauza efectului coroziv al acestei soluţii. Nu este permisă folosirea soluţiei de apă sărată pentru a împiedica îngheţul la hidrant. se va proceda la desfundarea orificiului de golire. În caz de avarii. când este necesară închiderea acestor vane. considerând raza de acţiune a hidranţilor în raport cu lungimea furtunului: a. Înainte de începerea perioadei de îngheţ se va controla şi asigura buna funcţionare a robinetului interior şi a orificiului de golire de la baza hidrantului. materiale plastice).stingerea incendiilor de materiale combustibile. Este interzisă menţinerea apei în aceşti hidranţi. Capacele şi flanşele hidranţilor vor fi gresate cu regularitate. Hidranţii exteriori se vor păstra în stare de curăţenie. pentru asigurarea în permanenţă a debitului de apă şi a presiunii necesare la stingerea incendiilor. Periodic se va face verificarea modului de funcţionare a robinetelor de închidere şi de golire a hidranţilor exteriori. mai ales în timp de iarnă. În cazul în care golirea hidrantului nu se produce după închiderea robinetului său. solide (lemn. ţevi de refulare tip B. pe pereţii construcţiilor sau pe cărucioare mobile adăpostite de intemperii. Vanele (robinetele) de pe conductele care alimentează hidranţii de incendiu vor fi sigilate în poziţie deschisă. Reţelele de conducte prin care sunt alimentaţi cu apă hidranţii interiori şi exteriori vor fi menţinute în permanenţă pline cu apă la presiunea de regim a reţelei de apă pentru incendiu. luându-se măsuri de reparare sau înlocuire a celor defecte. 150 m în cazul folosirii motopompelor şi 200 m în cazul folosirii autopompelor. Hidranţii trebuie să fie vopsiţi în culoare roşie şi feriţi de lovituri. La aceste reţele presiunea nu trebuie să fie mai mică de 0. Hidranţii exteriori vor fi dotaţi complet cu accesorii şi materiale necesare. textile. fiind goliţi de apă după întrebuinţare. în funcţie de ipotezele de stingere stabilite. iar locul din jurul lor trebuie să fie liber pentru a fi accesibil în caz de nevoie. maximum 120 m la reţelele la care presiunea asigură lucrul direct de la hidranţi. Hidranţii se amplasează la o distanţă de minimum 5 m de zidul clădirilor pe care le deservesc şi la 15 m de obiectele care radiază intens căldură în caz de incendiu.a.

constând în principal din: a. târnăcoape. vana trebuie să fie controlată şi sigilată în poziţie normală. precum şi cu încărcătură necorespunzătoare. recipiente pentru lichide combustibile cu temperatură de inflamabilitate a vaporilor mai mare de 60 0 C şi gaze inflamabile etc. amplasate în locuri vizibile. Pe vane trebuie să fie marcat clar sensul în care ele deschid. cine a executat-o şi tipul încărcăturii. Stingătoarele şi rezervoarele cu apă trebuie ferite de îngheţ. Se interzice utilizarea unor stingătoare deteriorate. ORGANIZAREA APARARII IMPOTRIVA INCENDIILOR Organizarea apărării împotriva incendiilor în societatile comerciale se realizează printr-un ansamblu de măsuri tehnico-organizatorice. La vanele subterane acest semn trebuie marcat în căminul vizitare sau pe placa indicatoare. la îndemâna personalului care le foloseşte şi ferite de intemperii şi de alţi factori distructivi. corodate. Pe ele sau pe etichete se marchează data verificării. MIJLOACE DE STINGERE Mijloacele de stingere a incendiilor (stingătoare. defecţiunile curente să fie în măsură a stabili fără întârziere cauza acestora. Pentru sigilare se va folosi sârmă subţire. Vanele instalaţiilor vor fi sigilate în poziţie normală de funcţionare prevăzută în schemă. Controlul va fi planificat şi executat riguros. Dacă vanele sunt montate la înălţime. lopeţi. Instalaţiile de stingere a incendiilor cu apă pulverizată şi echipamentele aferente trebuie controlate de către persoane desemnate de conducerea unităţii. Buteliile cu gaze inerte comprimate trebuie să fie încărcate în permanenţă şi bine închise. Toate vanele trebuie să fie numerotate pentru identificare şi pentru facilitarea inspectării şi marcate cu indicarea tronsonului sau a instalaţiei pe care o deservesc. desemnarea cadrelor tehnice sau a specialiştilor cu atribuţii de coordonare.protejarea obiectelor(structuri şi echipamente ale instalaţiilor tehnologice. În cazul în care sigiliul este rupt.). Nisipul destinat pentru stingerea incendiilor trebuie să nu fie umed sau să nu conţină materiale cu dimensiuni mari (balast. vase cu apă. trebuie prevăzute scări de acces. constatările respective şi măsurile luate consemnându-se în scris în evidenţele destinate verificărilor profilactice. Vanele instalaţiilor trebuie să fie accesibile în orice moment.prevenirea formării unor amestecuri explozive în spaţii închise sau spaţii deschise. cu supapa spartă. 72 . .) trebuie să fie în stare permanentă utilizare. prelate ignifugate sau din azbest. care să cunoască întregul sistem. iar ventilele acestora sigilate.) împotriva radiaţiei termice emise de un incendiu învecinat. control şi constatare a încălcării legii în domeniul apărării împotriva incendiilor şi stabilirea sarcinilor concrete ce le revin astfel încât să fie îndeplinite obligaţiile prevăzute de lege pentru organele de conducere. fără supapă de siguranţă. lăzi cu nisip. dotarea. căngi. Încărcătura stingătoarelor se verifică periodic. uşor accesibile. în consecinţă. Se interzice amplasarea mijloacelor de stingere a incendiilor în locuri în care pot fi cuprinse de incendiu imediat după izbucnirea acestuia. conform instrucţiunilor fabricantului. privind organizarea.. pietriş etc. Substanţele pulverulente din stingătoare nu trebuie să fie întărite. Lăzile cu nisip se vor acoperi cu capace. etc. încadrarea şi instruirea specifică. luând. măsuri de remediere.

utilizatorilor şi a oricărei persoane implicate.b. • alertarea forţelor cu care cooperează. maşinilor. instalaţiilor. • efectuarea operaţiilor şi manevrelor de acţionare a funcţionării sau întreruperii. pe toată durata desfăşurării activităţilor didactice. despre defecţiunile sesizate la mijloacele tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor din dotarea locurilor de munca. instruirea periodică a salariaţilor privind cunoaşterea şi respectarea instrucţiunilor de lucru. • alertarea forţelor de intervenţie proprii. • executarea intervenţiei de stingere. a alimentării cu electricitate. a regulilor şi măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor specifice activităţllor curente. d. Să respecte instrucţiunile de lucru privind utilizarea substanţelor şi materialelor periculoase. potrivit normelor şi reglementărilor tehnice Angajatii Angajatii trebuie să participe la activităţile de pregătire teoretică şi practică. e. că măsurile de apărare împotriva incendiilor asigurate sunt corelate cu natura şi nivelul riscurilor de incendiu. să cunoască şi să aplice întocmai instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor specifice locului de activitate şi după caz. organizarea echipelor de intervenţie în caz de incendiu. a dispoziţiilor reactualizate. Să informeze imediat şefii nemijlociţi sau persoanele cu atribuţii de conducere şi supraveghere a măsurilor de apărare împotriva incendiilor. cu precizarea nominală a sarcinilor ce revin membrilor acestora în legatură cu: • alarmarea şi anunţarea incendiilor. asigurarea mijloacelor financiare necesare desfăşurării activităţii Pentru organizarea şi desfăşurarea activităţii privind apărarea împotriva incendiilor conducătorul unitatii este obligat : • să stabilească prin dispoziţii scrise responsabilităţile şi modul de organizare privind apărarea împotriva incendiilor în unitatea pe care o conduce. precum şi asupra defecţiunilor şi avariilor tehnice care pot constitui cauze potenţiale de incendiu. c. gaze sau energie termică aferente şi de punere în funcţiune a instalaţiilor de prevenire şi stingere a incendiilor. atribuţiile stabilite prin planurile de intervenţie în caz de incendiu. utilajelor. • să aducă la cunostinţa salariaţilor. 73 . dotarea şi echiparea locurilor de muncă cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor şi menţinerea acestora în stare de funcţionare la parametrii proiectaţi. aparatelor şi echipamentelor aferente activităţii. • alertarea pompierilor militari. precum şi a tehnologiilor. • să justifice autorităţilor abilitate. • să reactualizeze dispoziţiile date. ori de câte ori apar modificări de natură să înrăutăţească siguranţa la foc. • evacuarea şi salvarea persoanelor şi a bunurilor materiale. după caz. precum şi a celor care trebuie respectate pe timpul executării lucrărilor periculoase.

când este necesar. gaze.evacuaţi şi animalele din gospodărie sau pe cele din fermele zootehnice în afara zonei de pericol.Pe timpul mişcării seismice mijloacele de transport trebuie oprite.REGULI DE COMPORTARE LA DEZASTRE ÎN CAZ DE CUTREMUR: În momentul producerii mişcării seismice fiţi calmi şi acţionaţi imediat. urcaţi-vă către părţile superioare ale locuinţei sau pe acoperiş. Nu le părăsiţi. cu rabdare interventia formatiunilor de protectie civila • sa acordati atentie asigurarii unor conditii minime de igiena personala si colectiva pentru a elimina declansarea unor epidemii -Revenirea la locuinta avariata se face cu avizul specialistilor -Participati daca e posibil la actiunile de localizare si inlaturare a urmarilor cutremurului ÎN CAZ DE ACCIDENT CHIMIC: Veţi recepţiona semnalul de alarmare la accident chimic . .dacă aţi fost surprinşi de inundaţie.aplicaţi măsurile de protecţie pentru locul de adăpostire. . .nu luaţi din locuinţă decât lucrurile strict necesare şi obiecte de valoare pentru a vă evacua în timp util. . . toc de uşă solid.adăpostiţi-vă (izolaţi-vă) în locul stabilit şi etanşaţi-l complet.Adăpostiţi-vă.În afara clădirilor rămâneţi departe de acestea.dacă este nevoie utilizaţi şi mijloacele individuale de protecţie. .. . . electricitate. dinainte stabilite. Când aţi recepţionat semnalul de ALARMĂ CHIMICĂ: .sunetul sirenelor electrice care durează două minute şi se întrerupe de 5 ori . 74 .dacă este timp. scări) unde vă puteţi accidenta. bunuri şi animale. . gaze. la ordinul organelor de protecţie civilă părăsiţi zona de pericol sau executaţi evacuarea temporară. Nu folosiţi ascensorul. . . Nu alergaţi. Asigurati-va ca o puteti face fara sa va accidentati • Verificati daca nu sunt scurgeri de apa sau gaze si daca alimentarea cu energie a fost intrerupta • Daca s-a produs un incendiu incercati sa-l stingeti sau sa-l localizati • Daca sunteti surprinsi intre daramaturi sau in incinte blocate asteptati cu calm.acordaţi ajutor copiilor şi bătrânilor . Puteţi fi surprinşi într-un loc (hol. -Dupa cutremur trebuie sa: • Nu parasiti imediat locuinta .la părăsirea locuinţei întrerupeţi alimentarea cu electricitate. împreună în locuri stabilite din timp: grindă. .Nu părăsiţi locuinţa.La serviciu sau în locurile publice folosiţi pentru adăpostire locurile specificate mai sus din zona în care v-a surprins mişcarea seismică.Dacă aveţi timp întrerupeţi alimentarea cu apă. . apă. birou sau masă rezistentă. . . ÎN CAZ DE INUNDAŢII SAU RUPERII BARAJELOR HIDROTEHNICE: La recepţionarea semnalului de alarmă la dezastre (sunetul sirenelor electrice care se întrerupe de 2 ori într-un interval de 2 minute): .părăsiţi locuinţa şi îndreptaţi-vă către locurile lipsite de pericol.înştiinţaţi şi vecinii despre pericol. etc.

In acest fel puteti receptiona comunicatele Protectiei Civile LA GĂSIREA MUNIŢIILOR NEEXPLODATE: Dacă găsiţi pe teritoriul localităţii muniţii rămase neexplodate din timpul războiului vă sunt interzise: atingerea. cartuşe. unele categorii de sateliti artificiali care folosesc reactoare nucleare pentru asigurarea energiei necesare.cunoaşterea condiţiilor şi locurilor unde se execută evacuarea. etc.cunoaşterea riscului nuclear în zonă şi sursa de pericol nuclear. .. depozite de alimente. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă – Telefon 112 . . Primăria. beton. joaca copiilor cu diferite muniţii (grenade. iradiere interna atunci cand s-a ingerat aer sau apa si alimente contaminate radioactive -puterea lor este diminuata de anumite obstacole: otel.stabilirea şi amenajarea locului de adăpostire şi izolare. etc. cereale furaje..cunoaşterea măsurilor de protecţie ce urmează a fi realizate. lovirea şi mişcarea muniţiilor găsite în pământ sau la suprafaţă. transportul şi introducerea muniţiilor în diferite încăperi.asigurarea unei truse medicale de prim ajutor în care să se includă obligatoriu şi iodura de potasiu. ANUNŢAŢI DE URGENŢĂ: Poliţia. . iradiind sau contaminand in acest fel populatia si mediul inconjurator peste limitele maxime admisibile. Radiatiile radioactive : -au capacitate variabila de penetrare in mediu si organism -nu sunt sesizate de catre organelle de simt -actioneaza asupra organismului prin iradiere externa. lemn. proiectile etc.acţionaţi cu calm.măsuri de protecţie la: animale. 75 . introducerea muniţiilor în foc. apă. Semnalul de alarma privind contaminarea radioactive prezinta o serie de 5 semnale de sirena emise la intervale regulate.la găsirea muniţiilor rămase neexplodate sau a unor obiecte ce vi se par suspecte. demontarea unor elemente componente ale acestora.respectarea restricţiilor de consum şi circulaţie în zona de risc. Înainte de producere se impune rezolvarea unor măsuri de protecţie: . . ÎN CAZ DE ACCIDENT NUCLEAR SAU URGENŢĂ RADIOLOGICĂ: Accidentul nuclear reprezinta o raspandire necontrolata a unor cantitati apreciabile de substante radioactive in afara incintei unei instalatii nucleare sau a amplasamentului acesteia. . reactoarele si unele instalatii nucleare din institutele de cercetare stiintifica. timp de 2 minute Cand receptionati acest semnal: -instiintati familia si vecinii despre pericol -aplicati masuri de protectie stabilite -realizati rezerva de apa si alimente -adapostiti-va (izolati-va) in locul stabilit si etansati-l complet -daca este nevoie utilizati si mijloace individuale de protectie -cand este necesar la comunicarea Protectiei Civile parasiti zona de pericol sau executati evacuarea in conditiile stabilite -nu parasiti locul de adapostire decat la recomandarea Protectiei Civile -respectarea restrictiilor de consum si de circulatie in zona de risc -tineti radioreceptorul deschis. .asigurarea unui receptor portabil. pamant. . liniştiţi-i pe cei din jur. Prin radio se transmit informatii despre evolutia pericolului radioactiv. . .asigurarea mijloacelor de protecţie individuală pentru toată familia. Principalele surse de risc nuclear sunt:centralele nucleare electrice. ridicarea .asigurarea unei rezerve de apă şi alimente pentru 1-2 zile.

termică. . ÎN CAZUL AMENINŢĂRILOR CU SUBSTANŢE PERICULOASE: 1.nu folosiţi apă pentru stingerea panourilor electrice sau a cablurilor electrice. 2. să nu intraţi în panică.deconectaţi sursele de energie electrică.anunţaţi pompierii militari la telefon 112.acţionaţi pentru stingerea incendiilor. . 4.Acţionaţi energic pentru salvarea copiilor şi bătrânilor. 3. atunci ACOPERIŢI plicul sau pachetul cu un material (haine. Dacă nu aveţi nici un fel de cutie. 6. . RESPECTÂND REGULILE DE PROTECŢIE CIVILĂ CONTRIBUIŢI LA SALVAREA VIEŢILOR OMENEŞTI! CE ESTE 112 76 . Raportaţi incidentul poliţiei locale la telefon 112.Încercaţi să fiţi calmi. Puneţi plicul sau pachetul într-o pungă de plastic (sac) sau alt tip de cutie. Nu scuturaţi sau goliţi conţinutul nici unui plic sau pachet suspect. sac de orice fel) şi nu-l descoperiţi.hârtie. PĂRĂSIŢI camera şi ÎNCHIDEŢI uşa sau zona respectivă pentru a evita pătrunderea altor persoane (nu permiteţi apropierea altor persoane). SPĂLAŢI-VĂ mâinile cu apă şi săpun pentru a preveni împrăştierea pudrei pe corpul dumneavoastră.nu deschideţi ferestrele: oxigenul întreţine arderea şi astfel focul se extinde. 5.ÎN CAZ DE INCENDII: . . . . pentru a evita scurgeri ale conţinutului.

112 IN EUROPA Potrivit Directivei 98/10/EC (ONP: prevederi pentru retele telefonice deschise si serviciul universal in telecomunicatii). • Atentat. • Tulburarea grava a ordinii si linistii publice. mobila sau alte sisteme. • Talharie. • Accident de circulatie soldat cu victime sau cu persoane blocate in autovehicule. apelabil gratuit de la terminalele conectate in retelele de telefonie fixa. proprietatea si mediul. accidente. • Accident grav la metrou. • Explozii. • Probleme medicale grave. • Evadari. • Incendii. Exemple de situatii de urgenta : • Omor. • Caderi de la inaltime. Pompieri. Pompierilor si Salvarii pentru a salva viata . • Trafic si consum de droguri. 112. fixe sau mobile. • Atac armat. dar este si un obiectiv sustinut de toti actorii de pe piata comunicatiilor din Romania. la care se raspunde in mai multe limbi de circulatie internationala. in toate retelele de telefonie. • Furturi. dezastre si alte evenimente care implica interventia rapida a serviciilor specializate Functionarea sistemului de apeluri de urgenta 112 este o necesitate fireasca pentru o tara civilizata care intelege sa-si protejeze cit mai bine cetatenii. Ambulanta) in timpul unei situatii de urgenta.Apelarea numarului 112 reprezinta o cale rapida de a comunica cu dispeceratele locale de urgenta (Politie. • Electrocutari. • Inundatii. Se consideră o SITUATIE DE URGENTA atunci când se impune interventia Politiei. a sistemului tehnic si organizational al receptionarii si transmiterii apelurilor de urgenta referitoare la incendii. 77 . • Dezertari. 112 IN ROMANIA Pentru prima data in Romania este reglementata unitar introducerea numarului european pentru apeluri de urgenta. • Surpari de teren.Apelarea numarului 112 reprezinta o cale rapida de a comunica cu dispeceratele de urgenta (Politie. 112 este numarul unic pentru apeluri de urgenta pentru toate statele Uniunii Europene. • Accident feroviar. Sistemul 112 functioneaza la nivelul intregii tari. Pompieri. Ambulanta) in timpul unei situatii de urgenta. urmand ca pentru inceput acesta sa fie introdus in paralel cu cele deja existente. urgente medicale. • Accident de aviatie.

si Canada. proprietatii. .Unde va aflati. soldat cu victime omenesti . având la dispozitie aplicatia AVL (Localizare Automata a Vehiculelor).pe harta se afiseaza conexiunea caz . Abonatii care apeleaza 112 nu platesc sume suplimentare la factura telefonica Daca sunati la 112 trebuie sa anuntati: .sistemul identifica numarul de telefon al persoanei care a semnalat cazul. benefic pentru turisti si oameni de afaceri straini aflati pe teritoriul României.A. mediului CUM FUNCTIONEAZA 112 Centrele de preluare a apelurilor de urgenta dispun de o baza de date care ii ajuta pe operatorii de la 112 sa localizeze apelul. . . . Numarul de urgenta 112 este gratuit si poate fi apelat din orice retea de telefonie fixa sau mobila. 78 . locul de unde acesta suna si o serie de informatii suplimentare necesare pentru a exploata toate resursele in vederea gasirii solutiei optime pentru a ajunge in timp util la locul incidentului.operatorul cere apelantului date despre natura cazului.De la ce numar de telefon sunati.un cetatean apeleaza 112 pentru a semnala un accident de circulatie grav. .Personalul Centrelor de preluare a apelurilor de urgenta 112 este compus din profesionisti care raspund la apelurile de urgenta 24 din 24 de ore. Serviciul de Urgenta 112 are ca obiectiv salvarea:vietii. Operatorul evalueaza urgenta apelantului in functie de informatiile primite si transmite aceste informatii la agentia/agentiile de urgenta abilitate in rezolvarea cazului respectiv.Ce urgenta aveti. S. .se transmit toate datele la dispeceratele Politiei.U.dispecerii stabilesc rapid mijloacele de interventie care participa la solutionarea cazu-lui.Cum va numiti. . 112 este numar comun cu Uniunea Europeana. Ambulantei si Pompierilor. in maximum 2-3 secunde. in functie de natura cazului (aceasta operatiune se realizeaza in 2-3 secunde). datele preliminare ale cazului sunt transmise simultan. Convorbirile efectuate in sistemul 112 sunt inregistrate Determinarea automata a numarului si locatiei urgentelor permite identificarea apelurilor false si/sau injurioase.se determina numele si adresa abonatului postului telefonic prin cautare automata in baza de date (la fel se procedeaza si in tarile Uniunii Europene. incidentul produs si resursele de interventie cele mai apropiate. . Ei sunt instruiti pentru a asista apelantii in cazuri de urgenta si a-i ajuta in cel mai scurt timp posibil. . Apelul la 112 este universal si gratuit. . fiind o masura necesara pentru aflarea veridicitatii apelului). Acest lucru este posibil cu ajutorul a doi indici de identificare: ANI identificarea automata a numarului de telefon: pe monitorul operatorului apare numarul postului telefonic de unde apelantul suna.mijloace de interventie.Unde este urgenta. Modalitarea de procesare a unui caz: . Daca este nevoie de interventia tuturor agentiilor. ALI identificarea automata a locatiei: pe monitorul operatorului apar adresa apelantului.

fiti calmi. puteti preveni o crima sau o infractiune si puteti contribui la prinderea un criminal sau infractor. Trebuie sa evitati cu orice pret panica pentru a putea face fata situatiei in mod inteligent. apoi treceti imediat la actiune. Ramaneti calmi si raspundeti la toate intrebarile. trebuie sa sunati din nou. STINGATOR PORTATIV CU BIOXID DE CARBON ( ZAPADA CARBONICA ) 79 . . sistemul 112 are capacitatea de a determina automat numarul si locatia dumneavoastra! -parintii trebuie sa ii invete pe copii sa foloseasca telefonul mobil pentru a suna.folositi telefonul cu grija. panica si confuzia.daca va aflati intr-o zona in care furnizorul dumneavoastra de telefonie mobila nu are acoperire si trebuie sa sunati de urgenta la 112. adunandu-va gandurile.apelul de la un telefon mobil cu cartela reincarcabila nu furnizeaza inca identitatea dumneavoastra. NU UITATI! INAINTE DE A PORNI LA DRUM. intelegeti ceea ce se intampla . Cand o persoana nu este pregatita sa anunte o urgenta pot aparea frica. Raspundeti corect la intrebarile operatoarei si dati amanunte despre locatia exacta a urgentei (puncte de reper). ASIGURATI-VA CA BATERIA TELEFONULUI ESTE INCARCATA! Daca bateria este pe sfarsite. nu disperati! Apelul la 112 va fi preluat de alt operator de telefonie mobila care are acoperire in zona respectiva. CUM SA FITI PREGATITI PENTRU O SITUATIE DE URGENTA Exista probabilitatea ca fiecare dintre noi sa fie nevoit sa foloseasca 112 macar o data in viata. puteti impiedica extinderea unui incendiu in imprejurimi. Evaluati situatia.in cazul in care aveti activata optiunea “Numar ascuns”. aceasta poate anunta adecvat o urgenta. nu inchideti pana cand nu vi se spune. . daca o persoana este pregatita si aplica unele principii si proceduri de baza. in caz de urgenta. Este foarte important sa va concentrati asupra a ceea ce urmeaza sa solicitati si sa raspundeti corect la intrebarile puse de operatoare. Din fericire. insa ATENTIE. Cand sunteti pusi in fata unei situatii de urgenta. In acest caz fiti gata sa furnizati informatii complete despre natura urgentei. 112 nu reprezinta doar un numar de telefon. s-ar putea sa dati un singur telefon. pentru a preveni apelarea automata din greseala a numarului 112! . CUM FOLOSIM TELEFONUL MOBIL -telefonul dumneavoastra mobil poate fi setat sa apeleze 112 apasand doar pe o tasta. Daca legatura cu numarul 112 se intrerupe.Intrebativa: Ce trebuie sa fac?.Dupa furnizarea acestor date trebuie sa ramaneti la telefon pentru a fi pusi in legatura cu agentia de urgenta de care aveti nevoie si pentru a primi eventuale recomandari. la 112! . Nu uitati ca timpul este extrem de pretios in cazul unei urgente. ci un ajutor rapid care depinde de informatiile vitale pe care le oferiti. Daca tineti cont de aceste sfaturi puteti contribui la salvarea unei vieti. puteti apela accidental la 112 si sa nu stiti.

80 . prin furtunul de cauciuc . MODUL DE UTILIZARE Pentru punerea in functiune a stingatorului se deschide robinetul buteliei si se indreapta difuzorul catre incendiu . biblioteci . deoarece zapada carbonica este rea conducatoare de electricitate si nu distruge obiectele cu care vine in contact . fiind in general utilizat la stingerea incendiilor de natura electrica . CONTROLUL INCARCATURII Incarcarea buteliei cu bioxid de carbon la o presiune de 60-75 atm. Prin deschiderea robinetului . NOTA : Exista si stingatoare la care furtunul si difuzorul sunt inlocuite cu o palnie metalica racordata direct la iesirea din robinet . in muzee . patrunde in difuzor . datorita fenomenului de detenta (trecerea de la un volum mic si presiune mare la volum mare si presiune mica ) . Acesta este folosit cu ajutorul stingatoarelor cat si in instalatiile fixe . Controlul incarcaturii se face prin cantarirea stingatorului .AGENT DE STINGERE UTILIZAT Acest stingator utilizeaza ca agent de stingere bioxidul de carbon . se face numai de fabricile producatoare si de atelierele specializate si autorizate . Zapada carbonica astfel formata este evacuata prin difuzor prin gura acestuia spre focarul incendiului . temperatura bioxidului de carbon scade sub temperatura de solidificare ( -780C ) si trece in stare solida sub forma de fulgi de zapada carbonica . bioxidul de carbon lichid aflat sub presiune iese pe teava sifon si . In difuzor . expozitii .

Se percuteaza membrana buteliei de CO2 prin lovirea percutorului . in functie de tipul stingatorului . Totodata se verifica prin cantarire cantitatea de bioxid de carbon din butelie . Se proiecteaza pulberea la baza focului acoperindu-se intreaga suprafata incendiata . recipientul se va agita prin rasturnare de cateva ori . trebuie sa fie de 190. sa se controleze starea prafului din corpul stingatorului si in cazul ca prezinta aglomerari ( bulgari ) sa se treaca printr-o sita deasa . Se prinde furtunul cu mana stanga . MOD DE UTILIZARE Inainte de folosire . care . In timpul functionarii . recipientul se va balansa usor . CONTROLUL INCARCATURII Este necesar ca de doua ori pe an .STINGATOR PORTATIV CU PRAF SI BIOXID DE CARBON CU BUTELIE INTERIOARA AGENT DE STINGERE UTILIZAT Acest atingator utilizeaza ca agent de stingere produse uscate pulverulente numite FLOREX( bicarbonatul de potasiu + adjuvanti solizi care-i confera stabilitate ) . Nu se va sta aplecat cu capul deasupra stingatorului . motoare si instalatii electrice aflate sub tensiune . 81 . Acest tip de stingator se foloseste la stingerea incendiilor la motoare cu ardere interna . 330 sau 475 g . se inlocuieste . Se scoate agrafa (siguranta ) de siguranta . precum si acolo unde stingerea cu apa este contraindicata . cand butelia a pierdut circa 20-25 % din greutate .

82 . Se prinde furtunul .STINGATORUL PORTATIV CU PRAF SI BIOXID DE CARBON tip P3 . Se lasa parghia si se asteapta 5-8 secunde ( aceasta operatie este foarte importanta ) . Pentru evitarea unor accidente in timpul utilizarii stingatorului nu se va sta cu corpul aplecat deasupra acestuia .P6 . Se apasa puternic parghia . Dupa utilizare se va introduce siguranta inapoi si se va trimite la incarcat . Se trage siguranta . MODUL DE UTILIZARE Se agita recipientul prin rasturnare de cateva ori . Se indreapta furtunul ( orificiul de evacuare ) spre baza focului si se apasa parghia .P10 cu functionare prin presurizare AGENT DE STINGERE UTILIZAT Acest stingator utilizeaza ca agent de stingere produse uscate pulverulente denumite FLOREX ( bicarbonat de potasiu + adjuvanti solizi care-i confera stabilitate ).

Cand butelia a pierdut cca. in functie de tipul stingatorului trebuie sa fie de 190 . se inlocuieste 83 .CONTROLUL INCARCATURII Este necesar ca de doua ori pe an . Totodata se verifica prin cantarire . sa se controleze starea prafului din corpul stingatorului si in cazul ca prezinta aglomerari ( bulgari ) sa se treaca printr-o sita deasa . 330 sau 475 g . 20-25 % din greutate . care . cantitatea de bioxid de carbon din butelie .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful