P. 1
Instructiuni Psi

Instructiuni Psi

|Views: 2,925|Likes:
Published by Rizea Ionut Adrian

More info:

Published by: Rizea Ionut Adrian on Jan 14, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/20/2015

pdf

text

original

P.S.I.

SI SITUATII DE URGENTA

1

REGULI PRIVIND FUMATUL Reglementarea fumatului este obligatorie în cadrul fiecărui agent economic sau al fiecărei instituţii publice şi, când este cazul, la nivelul unităţii administrativ - teritoriale şi se face prin dispoziţie scrisă dată de persoana fizică cu atribuţii de conducere. Pentru situaţiile în care o construcţie sau o amenajare este folosită de mai mulţi utilizatori, reglementarea fumatului se face prin dispoziţie emisă de proprietarul construcţiei sau al amenajării respective, însuşită de utilizatorii în cauză. În dispoziţie se vor menţiona: a. locurile (zonele) cu pericol de incendiu sau de explozie în care este interzis fumatul sau, după caz, accesul cu ţigări, chibrituri sau brichete; b. locurile amenajate pentru fumat; c. persoanele desemnate să răspundă de supravegherea respectării reglementării pe locuri şi sectoare de activitate; d. alte date şi informaţii necesare să fie precizate pentru a diminua pericolul de incendiu. Fumatul este interzis, de regulă, în toate locurile în care nu se admite folosirea focului deschis, prevăzute de prezentele dispoziţii generale, precum şi în: a. spaţiile de cazare comună; b. încăperile cu echipament electronic de calcul, măsură, control şi automatizare; c. încăperile centralelor termice; d, locurile cu schele, cofraje şi eşafodaje, realizate din materiale combustibile; e. lanurile de cereale în faza de coacere şi zonele împădurite. În toate zonele (locurile) în care este interzis fumatul se vor instala indicatoare de securitate specifice, prevăzute de reglementările în vigoare. Locurile pentru fumat stabilite în exteriorul clădirilor nu vor fi amplasate la o distanţă mai mică de 40 m faţă de locurile în care există pericol de explozie (gaze şi lichide combustibile, explozivi, vapori inflamabili etc.), 10 m faţă de locurile în care există materiale solide combustibile (lemn, textile, hârtie, carton asfaltat, bitum) şi 50 m faţă de culturile de cereale păioase în perioada coacerii şi recoltării sau de zonele împădurite. La locurile stabilite pentru fumat se vor prevedea scrumiere, vase cu apă, nisip sau pământ, gropi şi se vor instala inscripţii "LOC PENTRU FUMAT". Scrumierele şi vasele din interiorul clădirilor (coridoare, holuri etc.) se amplasează astfel încât să nu fie posibilă aprinderea materialelor combustibile din apropiere (draperii, perdele, jaluzele etc.). În locurile de muncă unde este permis fumatul se vor asigura scrumiere. Acestea se amplasează astfel încât să nu facă posibilă aprinderea materialelor combustibile din apropiere, cum sunt cele de birotică şi altele. Depunerea în scrumiere, vase sau gropi a altor deşeuri de materiale combustibile (hârtie, carton, textile etc.) este interzisă. Golirea scrumierelor şi a vaselor în coşurile de hârtie sau în alte locuri în care există materiale combustibile este interzisă. Aruncarea la întâmplare a resturilor de ţigări sau chibrituri aprinse este interzisă. Se recomandă să se evite fumatul, în perioadele de relaxare sau de odihnă, în paturi, pe canapele, fotolii etc.

2

STINGATOARE STAS 6695-63 1.GENERALITATI Standardul stabileste clasificarea aparatelor de stins incendii denumite stingatoare, principalele categorii si tipuri ale acestora precum si alte indicatii asupra domeniului de utilizare. 2. CLASIFICARE 2.1. Clasificarea stingatoarelor se face dupa : • substanta stingatoare pe care o contine; • modalitatea de transport; 2.1.1.Dupa substanta pe care o contine : • stingatoare cu apa; • stingatoare cu spuma chimica; • stingatoare cu spuma mecanica; • stingatoare cu gaz inert; • stingatoare cu praf si bioxid de carbon; • stingatoare cu substante chimice lichide; 2.1.2.Dupa modalitatea de transport stingatoarele sunt : • portative; • transportabile; 3.SIMBOLIZARE 3.1.Simbolizarea unui stingator cuprinde simbolul substantei stingatoare si capacitatea stingatorului. 3.2.Simbolul substantelor stingatoare : • Apa……………………………..A • Spuma chimica…………………C • Spuma mecanica……………….M • Gaz inert………………………..G • Praf si bioxid de carbon………...P • Substante chimice lichide………L 3.3.Capacitatea stingatorului : Cantitatea de substanta stingatoare pe care o contine este reprezentata printr-o cifra care este exprimata in litri pentru lichide si in kg. pentru praf si gaze. 4.CATEGORII DE STINGATOARE,CARACTERIZARE 4.1.Stingatoarele cu apa folosesc ca substanta stingatoare apa imbunatatita chimic prin adaugarea unor detergenti. 4.2.Stingatorul cu spuma chimica foloseste ca substanta stingatoare spuma chimica rezultata prin amestecul a doua solutii : una acida (A) si una bazica (B). 4.3.Stingatorul cu spuma mecanica folososte ca substanta de stingere spuma mecanica formata din apa si spumogen sub actiunea presiunii de aer sau de bioxid de carbon. 4.4.Stingatorul cu gaz inert foloseste ca substanta stingatoare bioxidul de carbon sub presiune. 3

4.5.Stingatorul cu praf si bioxid de carbon foloseste ca agent stingator un amestec de substante solide sub forma de pulbere.Evacuarea substantei stingatoare se face cu ajutorul bioxidului de carbon sub presiune, acesta la randul lui avand efect de stingere. 4.6.Stingatorul cu substanta chimica lichida foloseste ca agent stingator tetraclorura de carbon, care se gaseste sub presiune in recipientul stingatorului. STINGATORUL PORTATIV CU PRAF SI BIOXID DE CARBON 1.1.La acest stingator evacuarea substantei se face cu ajutorul bioxidului de carbon sub presiune. 1.2.Stingatoarele portative cu praf si bioxid de carbon se executa in trei marimi, conform tabelului : Caracteristici functionale Masa incarcaturii de praf, kg. Capacitatea buteliei de CO2, l Masa incarcaturii de CO2, g Timpul de evacuare a incarcaturii, s Distanta de proiectare a jetului, m Masa maxima fara incarcatura, kg cu incarcatura, kg Temperatura ambianta corespunzatoare normale Marimea P3 P5 3 5 0,144 0,236 100 175 8 10 3,5 3,5 4 5,25 7 10,25 - 30…. +40 P7 7 0,325 240 13 3,5 6,25 13,25

funct.

METODE DE VERIFICARE SI INCERCARE .Verificarea calitatii materialului se face prin certificatul de calitate eliberat de producatorul materialului.In caz de dubiu se executa incercarile si analizele necesare. .Verificarea aspectului se face cu ochiul liber. .Verificarea dimensiunilor se executa cu instrumente de masurat obisnuite. .Incercarea de rezistenta la presiunea hidraulica a buteliei se executa pe un banc de proba hidraulica, timp de 5 min.Presiunea se ridica treptat pana la 60daN/cm2 (kgf/cm2), se ciocaneste cu un ciocan de lemn dupa care se ridica presiunea pana la 250daN/cm2. In timpul incercarii si dupa incercare, butelia si corpul robinetului trebuie sa ramana etanse: ele nu trebuie sa prezinte scurgeri, fisuri, inceputuri de rupturi, porozitati sau deformari. .Incercarea la presiune hidraulica a recipientului se face supunandu-l la o presiune hidraulica de 18daN/cm2 timp de 3 min.In timpul incercarii si dupa incercare piesele recipientului nu trebuie sa prezinte deformatii vizibile si pierderi de lichid. 4.6.Incercarea de etanseitate a robinetului se face in doua etape : • robinetul complet montat se supune la o presiune de aer de 180daN/cm2 timp de 3 min.Nu se admite formarea de bule de aer in exteriorul robinetului, in pozitie inchis, verificarea se va face cu apa si sapun; • robinetul fara rozeta de manevrare si avand un capac montat la racordul de iesire, va fi supus la o presiune de aer de 180daN/cm2 timp de 3 min.Incercarea se va face manevrand cu o cheie tija in mai multe pozitii, dinte care una deschis.In timpul incercarii si dupa incercare piesle robinetului nu trebuie sa prezinte deformatii vizibile si pierderi de lichid. .Incercarea de rezistenta la uzura a pastilei ventilului se face inchizand si deschizand robinetul de 100 ori 4

 Retine: Nu orice foc este un incendiu Exemplu: Focul de tabara. Oxigenul este un gaz care intretine arderea. carbune • lichida: ulei. oxigen (aer) si o sursa de aprindere.09%. caldura degajata de aparate casnice •  •  •  •  •  de natura electrica Exemple: scintei electrice. cenusa). in acelasi timp si spatiu. Sursele de aprindere sunt factori generatori de energie care contribuie la producerea focului. textile. flacara de la chibrit. luminare sau aragaz • de natura termica  Exemple: obiecte incandescente (tigara. trasnet explozivi si materiale incendiare Exemplu: artificii indirecte Exemplu: radiatia unui focar de incendiu 5 . butan Aerul este un amestec de gaze (printre care azot – 78. propan.03).CE ESTE UN INCENDIU ? FOCUL este fenomenul care apare atunci cind. flacara de la aragaz sau flacara din semineu nu sunt incendii Materialele combustibile pot fi de natura: • solida: lemn. argon 0. se afla simultan o cantitate suficienta de material combustibil. benzina. Cind focul nu mai poate fi controlat.93%.95%. hirtie. este vorba despre un INCENDIU. bioxid de carbon . Atunci este necesara interventia fortelor si mijloacelor de stingere pentru lichidarea acesuia. Ele se clasifica in urmatoarele categorii: •  cu flacara Exemple: focuri in aer liber. motorina • gazoasa: gaz metan. oxigen – 20. proiectore electrice. scurtcircuit de natura mecanica Exemple: scintei. becul. dacă este in procent de peste 16%. frecare naturale Exemple: cladura solara.0.

Cele mai des întâlnite procedee de stingere a incendiilor sunt: 1. ale carui laturi egale sunt denumite: material combustibil. in acelasi timp si spatiu.-Răcirea zonei de ardere Metoda se bazează pe folosirea unei substanţe cu temperatură mai joasă şi cu căldură specifică mai mare pentru a prelua căldura necesară continuării procesului de ardere şi pe realizarea contactului direct al agentului de răcire cu stratul de la suprafaţă al materialului sau substanţei combustibile. se spune ca se produce foc atunci cind se formeaza asa numitul TRIUNGHI AL FOCULUI. In practica. Se acţionează asupra materialelor combustibile solide şi lichide. nu apare focul. Material combustibil Aer Sursa de aprindere Daca una din laturile triunghiului focului nu exista.PROCEDEE DE STINGERE A INCENDIILOR FOCUL este fenomenul care apare atunci cind. zăpada 6 . Copac Aer Cind focul nu mai poate fi controlat. aer si sursa de aprindere. Atunci este necesara interventia fortelor si mijloacelor de stingere pentru lichidarea acesuia. oxigen (aer) si o sursa de aprindere. se afla simultan o cantitate suficienta de material combustibil. Procedeele utilizate de pompieri pentru stingerea incendiilor se bazează pe teoria triunghiului focului. Substanţe de stingere utilizate: apa. este vorba despre un INCENDIU.

-Indepărtarea substanţelor combustibile din zona de ardere Metoda se bazează pe îndepărtarea substanţelor combustibile care vin în contact cu zona de ardere. 7 . Se acţionează asupra materialelor combustibile în spaţiu închis. INSTALATII DE SEMNALIZARE A INCENDIILOR Pe toată durata timpului de exploatare a construcţiilor căile de evacuare a utilizatorilor şi de acces a forţelor de intervenţie vor fi menţinute libere şi întreţinute corespunzător. La realizarea unui conţinut de 15% O2 în aer. pulberi.-Izolarea materialelor şi substanţelor combustibile faţă de aerul atmosferic Metoda se bazează pe izolarea materialului care arde de aerul atmosferic sau crearea unui strat izolant pe suprafaţa materialului combustibil. direct în exterior sau prin scări de evacuare. ALARMARE SI ALERTARE. pături. EVACUAREA PERSOANELOR . Substanţe de stingere utilizate: spumă. Substanţe de stingere utilizate: CO2. prelate. nisip. abur.2. arderea încetează. pământ 3. putându-se opri astfel propagarea incendiului. în caz de incendiu persoanele să poată ajunge la nivelul terenului sau al carosabilului în timpul cel mai scurt şi în condiţii de siguranţă. apă pulverizată 4. A DEPOZITELOR DE MATERIALE. Se acţionează asupra lichidelor combustibile şi a unor materiale solide. azot. astfel încât prin acestea.-Reducerea conţinutului minim de oxigen Metoda se bazează pe introducerea de substanţe care nu întreţin arderea.

la uşile de pe căile de evacuare. unde se depun în ordine pe panoul prevăzut în acest scop.) vor fi marcate cu indicatoare standardizate. cunoaşterea operativă a oricăror situaţii ce pot împiedica din motive obiective folosirea acestora în condiţii de siguranţă. Se interzice blocarea în poziţie deschisă a uşilor caselor de scări. în caz de incendiu au rolul de a opri pătrunderea fumului. atriumuri etc. Uşile de evacuare precum şi celelalte dispozitive destinate evacuării persoanelor trebuie să fie prevăzute cu indicatoare si inscripţii corespunzătoare. care ar putea împiedica evacuarea persoanelor şi bunurilor. astfel încât aceste chei să poată fi identificate şi folosite în caz de necesitate (intervenţie. menţinându-se descuiate pe toată durata programului de activitate. Când este cazul. holuri. În casele scărilor.Căile de acces. Sunt interzise în exploatare: • înlocuiri ale finisajelor incombustibile de pe traseele căilor de evacuare cu unele din materiale combustibile ce se aprind uşor. scări. În cazul defectării lor. 8 . control. Cheile vor fi prevăzute cu marcă de recunoaştere uşoară. De regulă. Sistemele de autoînchidere sau închidere automată a uşilor de acces în casele de scări închise se vor menţine în bună stare de funcţionare. Sistemul de închidere a uşilor de pe traseele de evacuare trebuie să permită deschiderea uşoară a acestora în caz de incendiu. reprezintă cerinţa fundamentală referitoare la aceste căi. propagă rapid flacăra sau emană mult fum ori gaze şi care nu sunt admise prin reglementările tehnice. verificări etc. La încetarea programului de activitate toate cheile incăperilor se predau la poartă sau la locul de acces în clădire. a celor cu dispozitive de autoînchidere sau a altor uşi care.). ori la uşile de acces către alte spaţii şi încăperi din care evacuarea nu poate fi continuată. de pe coridoare. evacuare şi intervenţie se menţin în stare de utilizare pe toată durata zilei şi în orice anotimp la parametrii la care au fost proiectate şi realizate. cât si circulaţia lesnicioasă. precum şi accesul personalului de intevenţie. a unor mecanisme care se pot bloca în timpul funcţionării. Traseele căilor de evacuare (trecerile prin uşi. coridoare. Dispozitivele care asigură autoînchiderea sau închiderea automată a uşilor vor fi verificate periodic şi intreţinute în stare de funcţionare. vor fi marcate şi căile de circulaţie care duc pe terase. vestibuluri. astfel încât să asigure atât posibilitatea recunoşterii cu uşurinţă a traseului de urmat spre exterior. Este interzisă utilizarea. Panourile de geam securizat prevăzute pentru asigurarea evacuării în caz de incendiu (neutilizate în circulaţia funcţională curentă) vor avea plasate în apropiere dispozitive de spargere a geamului. pe coridoare sau pe alte căi de evacuare ale clădirilor nu se admite amenajarea de încăperi ori locuri de lucru. neadmiţându-se improvizaţiile. atât ziua cât şi noaptea. degajamente. deschiderea uşilor de pe traseul de evacuare a mai mult de 30 de persoane valide trebuie să se facă în sensul deplasării oamenilor spre exterior. gazelor fierbinţi şi propagarea incendiilor pe verticală sau orizontală. înlocuirea sau repararea se vor face în cel mai scurt timp şi în condiţii de calitate corespunzătoare. Se vor monta indicatoare corespunzatoare la rampele scărilor care duc la demisol sau subsol. a persoanelor care le utilizeaza în caz de incendiu. depozitare etc. Cheile uşilor de acces în clădiri şi cele ale încăperilor încuiate se păstrează în locuri sau de persoane desemnate. încăperi tempon. în refugii sau în alte locuri special amenajate pentru evacuare.

precum şi persoanele însărcinate cu paza acestora. precum şi locul de activitate al persoanelor care răspund de evacuare. mochete etc. • încuierea sau blocarea uşilor sau a altor dispozitive destinate evacuării persoanelor. Iluminatului de siguranţă pentru evacuare cu care este echipată construcţia.) care pot crea dificultăţi în timpul evacuării (împiedicare. pragurilor sau a altor elemente (covoare. pe cât posibil. astfel încât în permanenţă să fie asigurat succesul operaţiilor de evacuare. busculadă. iar conducătorii unităţilor şi cadrele tehnice vor controla modul în care planul de evacuare este însuşit şi cunoscut de către cei responsabili cu evacuarea persoanelor şi a bunurilor. mobilierului etc. • amenajarea unor locuri de muncă sau activităţi pe căile de evacuare. podestele sau rampele scărilor. Planurile de evacuare în caz de incendiu trebuie să cuprindă: • mijloacele prin care se realizează anunţarea (alertarea) persoanelor ce răspund de executarea şi dirijarea evacuării in caz de incendiu. întreţinut şi menţinut permanent în bună stare de funcţionare.). • locurile în care urmează să fie evacuate persoanele şi adăpostite bunurile. ori a materialelor cu deosebită valoare sau care se deteriorează uşor sub efectele temperaturii (aparate de precizie etc. radiotelefon.). 9 . • ordinea în care urmează să se facă evacuarea persoanelor şi a bunurilor. recipiente pentru gaze sau lichide sub presiune). • traseele pe care se face evacuarea persoanelor. funcţie de valoarea lor şi de vulnerabilitatea la incendiu. • depozitarea de materiale sau obiecte pe coridoare. prin grija şefilor respectivi. fişetelor. Alarmarea şi alertarea în caz de incendiu Pentru alarmarea în caz de incendiu se vor asigura mijloace corespunzătoare de semnalizare ( acustice şi optice) care să asigure anunţarea (alarmarea) personalului şi alertarea serviciului de pompieri civili (atunci când există). Acestea se aprobă de conducerea unităţii şi se afişează în locuri vizibile în spaţiile pentru care au fost întocmite. • blocarea sau reducerea în orice fel a gabaritelor căilor de evacuare. Periodic se efectuează exerciţii practice. va fi verificat.. se va asigura posibilitatea de alertare în cel mai scurt timp şi a forţelor de intervenţie prevăzute în planurile de intervenţie (prin telefon. Planurile (schiţele) de evacuare vor fi însuşite de persoanele stabilite. Totodată.). contactul sau coliziunea cu diverse obiecte. • numărul şi locul în care se află mijloacele de iluminat mobile. de transport.• prevederea pe căile de evacuare a oglinzilor. urmărindu-se ca aceasta să se facă pe alte căi decât cele destinate evacuării materialelor şi astfel stabilite încât să nu îngreuneze intervenţia pompierilor la stingere. precum şi alte materiale auxiliare necesare pentru efectuarea evacuării. • numele şi prenumele. curier etc. • scoaterea din funcţiune a iluminatului de siguranţă pentru evacuare. panică etc. • măsurile de siguranţă care trebuie luate la efectuarea evacuării persoanelor şi a materialelor care prezintă pericol deosebit (explozivi. dacă se reduce lăţimea acestora sub dimensiunile minime de trecere necesare conform reglementărilor tehnice. alunecare. • aşezarea pe căile orizontale de evacuare (coridoare) a dulapurilor. Pentru asigurarea evacuării rapide şi sigure a persoanelor şi a bunurilor din clădire se întocmesc planuri şi/sau schiţe de evacuare în caz de incendiu.

). conform normei. a conducerii unităţii şi a subunităţii de pompieri militari care are în raionul de intervenţie obiectivul respectiv. întreţinerile. precum şi numerele de telefon ale personalului de conducere din unitatea respectivă.). La centrală se va asigura posibilitatea de alertare a pompierilor. sau se încheie contracte cu societăţi de specialitate atestate.Personalul va fi instruit pentru a cunoaşte mijloacele de alarmare şi alertare în caz de incendiu. reviziile şi reparaţiile pe baza unui grafic întocmit şi aprobat. Se interzice ca posturile telefonice de la care se alarmează pompierii în caz de incendiu să fie închise sau încuiate. În încăperile serviciilor de pompieri civili. scurtcircuite. precum şi a zonelor de acţiune a detectoarelor. 10 . trebuie marcate astfel încât să poată fi uşor identificate. În cazul unor defecţiuni (semnalizări intempestive. automatişti etc. cutii terminale etc. lipsă de alimentare cu energie etc. vor fi marcate corespunzător. capabil să ia măsurile necesare în caz de incendiu. numărul de telefon al subunităţii de pompieri militari. revizia şi repararea acestora se asigură de către personal atestat. Instalaţii de semnalizare a incendiilor Instalaţiile de semnalizare a incendiilor se vor menţine în permanenţă în stare de funcţionare. bornele etc. Unităţile importante şi vulnerabile la incendiu vor avea menţinută legătura directă cu subunitatea de pompieri militari cea mai apropiată. instrucţiunilor tehnice ale producătorului şi reglementărilor de prevenire şi stingere a incendiilor. la loc vizibil. Cablurile.) care vor executa verificările. Punctele de concentrare a circuitelor ( firide. după caz. Centralele de semnalizare a incendiilor vor fi în permanenţă supravegheate direct (local) sau indirect (de la distanţă) de către personal competent. La fiecare centrală de semnalizare a incendiilor se va afişa schema circuitelor detectoarelor automate şi a butoanelor manuale. în centralele şi posturile telefonice ale unităţilor se va afişa. respectându-se prevederile proiectelor de execuţie. conectoarele. astfel încât să nu se poată realiza legătura cu aceştia. radiotelefon. păstrându-se permanent la locul de amplasare al centralei de semnalizare.) se iau imediat măsuri pentru înlăturarea urgentă a acestora şi a cauzelor care le-au generat. Este interzisă blocarea accesului la butoanele de acţionare a semnalizării în caz de incendiu. precum şi instrucţiunile de folosire. Toate constatările şi măsurile luate se menţionează în registrul instalaţiei de semnalizare a incendiilor.). ronduri. posturi fixe etc. precum şi codul de semnale stabilit. Pentru fiecare tip de instalaţie de semnalizare este obligatorie asigurarea. Toate instalaţiile de semnalizare a incendiilor vor fi luate în primire de cadre tehnice de specialitate ( energeticieni. Pe timpul cât din cauza unor defecţiuni instalaţia este scoasă parţial din funcţiune. alertare automată de la instalaţia de semnalizare a incendiilor etc. se vor lua măsuri compensatorii de siguranţă (supraveghere. Exploatarea. care se numerotează şi înregistrează. a butoanelor şi a detectoarelor de rezervă. sistemul de alertare respectiv stabilinduse de comun acord (telefon. accidentale. Se va asigura alertarea în prima urgenţă a serviciului de pompieri civili. asigurate împotriva accesului persoanelor neautorizate şi uşor accesibile personalului de întreţinere. întreţinerea.

COLECTAREA DEŞEURILOR. se colectează ritmic. astfel încât la locurile de muncă să fie în permanenţă curăţenie. Se colectează: 11 . . Deşeurile şi reziduurile combustibile. dar obligatoriu la terminarea schimbului şi se depun în locurile destinate depozitării sau distrugerii lor. REZIDUURILOR COMBUSTIBILE ŞI A AMBALAJELOR ŞI DISTRUGEREA LOR. utilizate ori rezultate din procesul tehnologic.

reziduurile şi ambalajele combustibile. Deşeurile. care nu se mai reutilizează. carbid etc. desemnarea personalului responsabil cu gestionarea lor. după caz. metalice pentru produse inflamabile. pot fi distruse prin foc deschis sub supraveghere.chimice ale acestora. canale sau alte locuri. scurgerile de lichide combustibile de pe sol. instalaţii. sau se neutralizează de restul conţinutului cu materiale adecvate şi se depozitează în locuri special destinate. suprafeţele împădurite. pereţi. indicarea regimului de colectare şi curăţare. maşini şi utilaje. d. lacuri etc.). Deşeurile şi reziduurile de lichide combustibile sau cele din materiale solide (cârpe. care degajă prin ardere substanţe sau compuşi periculoşi pentru viaţă sau pentru media. se colectează în cutii sau în vase metalice ori cu căptuşeală metalică interioară. instalaţii. d. pardoseli. instalaţiile. ALUNECĂRILE DE TEREN 1. reziduurile şi ambalajele combustibile. vopsele. de pe elementele instala(iilor de evacuare. din canale sau din alte locuri. bumbac. cu respectarea prevederilor în vigoare şi ale prezentelor dispoziţii generale. se vor depozita. instalaţii. maşini.). rumeguş etc. carton. cu asigurarea distanţelor de siguranţă fără de clădiri. Gestionarea acestora presupune: a. care conţin astfel de produse. depunerile de grăsimi. completarea datelor noi la apariţia oricăror modificări de situaţii. reziduurilor şi a ambalajelor. utilaje. b. câlţi. din material plastic sau din sticlă reutilizabile se curăţă. aparatură. se vor distruge prin ardere în crematorii amenajate şi amplasate astfel încât să nu pună în pericol viaţa oamenilor. şi alte materiale combustibile. prevăzute cu capac. b. a deşeurilor. ambalajele care prezintă pericol de incendiu sau de explozie (lemn. scamele sau resturile textile şi alte deşeuri combustibile depuse (acumulate) pe pardoseli. se spală. culturi agricole. GENERALITĂŢI. nominalizarea. Ambalajele metalice. clădirile. precum şi maculatură de birotică. care se reutilizează. în raport de natura şi de proprietăţile fizico . Aceste crematorii trebuie să posede autorizaţiile prevăzute de lege. rumeguşul şi talaşul. amplasate în locuri fără risc de incendiu şi marcate. Deşeurile. suprafeţe împădurite şi alte materiale combustibile.a. Deşeurile. c. pulberile. e. c. 12 . reziduurile şi ambalajele combustibile. Pentru orice tip de activitate se stabileşte modul de gestionare a deşeurilor. locurile de depozitare şi modul de distrugere sau de valorificare. reziduurilor şi a ambalajelor specifice activităţii. culturile agricole.

CLASIFICAREA ALUNECĂRILOR DE TEREN. Deplasările rocilor se pot produce de-a lungul pantei sau lateral. ele sunt însă periculoase putând conduce la distrugerea unor construcţii prin deplasarea stratului de roci sau prin acoperire.000 hectare.06m/an c) după distanţa de deplasare: • alunecări propriu-zise.3m /min – 1.deci caracter regresiv.5m/zi • moderată = 1. la pătrunderea în lac. De asemenea. • Alunecări detrusive – evoluţie în direcţia acumulatului de alunecare – caracter progresiv. ( detritus = material rezultat din fărâmiţarea rocilor prin acţiunea agenţilor externi ) e) după cauza care le generează: 13 . creând lacuri de acumulare temporare sau permanente. Primele 3 cazuri au fost declanşate de precipitaţii puternice. deplasarea terenului de la Vârfuri a afectat centrul civic al localităţii. pot produce chiar distrugerea unor baraje prin formarea unui val puternic. în mod brusc a unui volum mare de rocă.5m/zi – 1. Dacă alunecările de teren de la Malul cu Flori nu au produs pierderi mari.3 m/min • rapidă = 0. 2. • alunecări tip curgeri de teren. Zameş (în 1992) în judeţul Bacău şi Izvoarele (august 1993) în judeţul Galaţi. alunecările de teren sunt destul de răspândite. alunecările de teren pot bara cursul unor ape curgătoare. d) după direcţia de evoluţie a alunecării pe versant: • alunecări deplasive de la baza versantului în direcţia opusă deplasării acumulatului. Au fost distruse 110 case. ca urmare a unor fenomene naturale sau chiar ca urmare a unor activităţi umane. 21 au fost grav avariate. Alunecări de teren de amploare s-au produs la Malul cu Flori în iunie 1979 şi Vârfuri în februarie 1980 – ambele în judeţul Dâmboviţa.5m/an • foarte lentă = 1. În tara noastră cea mai importanţă şi cunoscută alunecare de teren a constituit-o deplasarea Vârfului Suhardelului care a dus la bararea râului Bicaz şi formarea Lacului Roşu.06m/an • extrem de lentă < 0.Alunecările de teren reprezintă deplasări ale rocilor care formează versanţii unor munţi. lucrări de hidroamelioraţii sau alte rambleuri construite de oameni.5m/lună • lentă = 1. Se poate face: a) după adâncimea suprafeţei de alunecare: • de suprafaţă < 1 m • de mică adâncime = 1-5 m • adânci = 5-20 m • foarte adânci > 20 m b) după viteza de manifestare a fenomenului: ( viteza de alunecare ) • extrem de rapidă ( bruşte ) > 3 m/s • foarte rapidă = 3 m/s-0. În tara noastră. iar 25 hectare de teren şi unele drumuri au fost puternic degradate.5m/lună – 1.5m/an –0. Suprafaţa totală supusă alunecărilor de teren este apreciată la 900. dealuri. Alunecările de teren nu produc pierderi şi distrugeri la fel de mari ca alte dezastre.

etc. • artificiale: generate de acţiunea omului.). Poate fi presupusă deplasarea unor straturi de roci. Aceste activităţi duc la creşterea umidităţii versantului şi prăbuşirea acestuia prin slăbirea forţelor de coeziune dintre particule. excavaţii. b) generate de activitatea omului: • realizarea unor lucrări de investiţii în apropierea versanţilor. prăbuşiri ale unor grote. micşorând-o astfel încât aceasta nu se mai poate opune acţiunii greutăţii versantului şi a celorlalte încărcări verticale. gaze. Efectele manifestate ale alunecărilor de teren sunt: • Distrugerea parţială sau totală a construcţiilor de orice fel (tip). canalizare. • Mişcarea seismică. 14 .). ducând la prăbuşirea (alunecarea) versantului. rutiere. fenomen caustic). atunci când straturi de pământ cu oarecare coeziune sunt aşezate pe roci moi care-şi pierd o mare parte din rezistenţă în timpul cutremurului. • crăpături şi fisuri. Alunecarea de teren din această cauză se datorează faptului că încărcarea terenului creşte semnificativ cu realizarea unor construcţii. 3. eroziuni puternice. explozii. PROTECŢIE ŞI INTERVENŢIE ÎN CAZUL ALUNECĂRILOR DE TEREN. • ejectări de apă şi nisip. datorită lichefierii. • cu semne exterioare de manifestare – cu viteze medii sau lente şi se caracterizează prin: • căderi de stânci. etc. fluviale. CAUZELE ALUNECĂRILOR DE TEREN. Cauzele alunecările de teren pot fi: a) naturale: • modificarea nivelului apelor subterane. în zonele de risc. protecţie şi intervenţie în cazul alunecărilor de teren sunt similare celor aplicate în caz de cutremur. • Distrugerea parţială sau totală a reţelelor de edilitare (apă.6 m/an. • Despăduriri şi decopertări ale vegetaţiei. • Blocarea parţială sau totală a albiei unui râu şi formarea unor acumulări de apă cu pericol de inundaţii. lucrări hidrotehnice sau de hidroamelioraţii. O particularitate o constituie faptul că evenimentul nu se desfăşoară chiar prin surprindere. Aceste fenomene acţionează asupra coeziunii manifestate între particule. realizarea unor construcţii în vecinătatea unor versanţi. 5. MĂSURI DE PREVENIRE. • Eroziunea se datorează acţiunii apei sub diferite forme (infiltraţie. f) după modul de manifestare: • fără semne exterioare de manifestare – caracter brusc. Acest fenomen are particularitatea de a produce alunecări chiar în terenuri orizontale. 4. creându-se în acest fel posibilitatea realizării măsurilor de protecţie.• naturale: produse de ploi torenţiale. • tasări de construcţii de diferite feluri. etc. • Blocarea unor căi de comunicaţii (feroviare. modificând echilibrul de moment al versantului. Aceasta generează pe lângă fenomenul descris mai sus şi un alt fenomen numit lichefierea nisipurilor saturate. Alunecările de teren se pot desfăşura cu viteze foarte variate între 3 m/s şi 0. EFECTELE ALUNECĂRILOR. mişcări tectonice. • ploi torenţiale. Măsurile planificate pentru prevenire.

6. b) faza de declanşare a dezastrului cu următoarele activităţi: • alarmarea populaţiei din zona de dezastru. • evitarea amplasării unor obiective industriale sau a altor construcţii în zonele în care asigurarea stabilităţii stratului nu se mai poate realiza sau este foarte costisitoare. • preconizarea şi planificarea din timp a măsurilor corespunzătoare de protecţie: • asigurarea unui sistem de drenare a apei din masivul versantului printr-un sistem de drenuri. protecţie şi intervenţie în cazul alunecărilor de teren cuprinde 3 faze: a) faza predezastru: cu următoarele activităţi principale: • constituirea comisiei de apărare împotriva dezastrelor şi instruirea pe această linie a personalului propeiu. • executarea lucrărilor de împădurire şi înierbare în zonele potenţiale de risc sau a altor lucrări de acest tip. • planificarea şi coordonarea acţiunilor de refacere a infrastructurii economice şi sociale afectate. • împădurirea şi înierbarea versanţilor (se pot folosi şi plase geotextile sau geosintetice). • organizarea hrănirii. Activitatea de prevenire. • organizarea şi conducerea evacuării populaţiei şi a bunurilor materiale afectate din zona de dezastru. c) faza postdezastru cu următoarele activităţi: • inventarierea şi evaluarea efectelor şi pagubelor produse. Salvarea supravieţuitorilor din clădirile acoperite se realizează în condiţii similare acţiunilor preconizate intervenţiei în cazul cutremurelor de pământ. • inventarierea şi supravegherea surselor potenţiale de producere a alunecărilor de teren. PROTECŢIEI ŞI INTERVENŢIEI ÎN CAZ DE ALUNECĂRI DE TEREN. 15 . cazării şi asigurării asistenţei medicale a sinistraţilor. un rol însemnat revine acţiunilor de observare a condiţiilor de favorizare a alunecărilor de teren şi alarmarea (avertizarea) populaţiei în timp util realizării protecţiei. a forţelor şi mijloacelor de intervenţie conform planului de protecţie şi intervenţie.Deci. Pentru prevenirea şi protecţia urmărilor dezastruoase ale alunecărilor de teren sunt necesare următoarele măsuri: • realizarea din timp a intervenţiilor necesare stabilirii condiţiilor de apariţie şi dezvoltare a lor. Ponderea fiecărei faze depinde în principal de viteza de manifestare a alunecărilor de teren. În acţiunile de intervenţie în afara cazurilor particulare se va urmări recuperarea bunurilor materiale şi refacerea avariilor. • stabilirea şi asigurarea funcţionării sistemului informaţional pe plan local pentru alarmare în caz de dezastre. • aplicarea procedeelor adecvate de ţinere sub control. • Informarea curentă a populaţiei din zona de risc. • informarea populaţiei asupra situaţiei existente. • continuarea activităţii de ajutorare a sinistraţilor. ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA PREVENIRII. • pregătirea populaţiei.

16 .Astfel. iar în cazul vitezei de alunecare mare. dacă viteza de alunecare este mică vor prevala activităţile din faza predezastru. vor prevala activităţile din faza postdezastru.

In raport de culoarea fumului . Daca in compunerea substantelor si materialelor combustibile intra azotul . Evacuarea fumului se realizeaza prin canale ( ghene ) colectoare . magneziu . dioxidul de carbon . anhidrida formica . parti componente ale fumului . in general . benzinei si a altor produse petroliere .EVACUAREA FUMULUI IN CAZ DE INCENDIU “PERICOLE PENTRU OAMENI” Produsele de ardere si de descompunere care rezulta in timpul incendiului sunt . petrolului . in compozitia fumului vor exista produse ale arderii si ale descompunerii termice sub forma de oxizi de azot . Fumul galben – alb este emanat pe timpul arderii hartiei . Astfel daca fumul este alb inseamna ca el contine vapori de apa . una din directiile de propagare a incendiului este directia in care se indreapta fumul . o culoare albastra .Cantitatea de funingine care se formeaza in timpul arderii incomplete este variabila si depinde de natura combustibilului . In principiu desfumarea se asigura prin tiraj natural . galbena sau de alt fel . Introducerea aerului se poate asigura prin : • goluri practicate in fatade • usile incaperilor cu acces spre exteriorul constructiei 17 . ori printr-o combinatie a celor doua metode . de miros si de gust se poate stabili natura materialului care arde . Fumul degajat la incendii difera in mare masura in ceea ce priveste concentratia . fosforul . organizat sau mecanic . indica prezenta in fum a unor substante toxice . Se poate prezenta ca o emanatie slab colorata care contine produse de descompunere sau de condensare . clorul . din vapori si gaze care dau un colorit caracteristic . bioxid de sulf . Fumul cenusiu catre negru provine din arderea lemnului . miros si gust . de bauturi alcoolice . intepator de migdale . oxid de magneziu . cu miros de usturoi . acid cianhidric . de marimea focarului si de conditiile de ventilatie . De obicei in compozitia fumului intra azotul . hidrogen sulfura etc. Fumul galben brun se degaja pe timpul arderii combinatiilor de azot si este foarte toxic . paielor si fanului . alba . precum si de limitare a propagarii incendiilor . florul si siliciu . flacarii si o serie de gaze ca produse de ardere . Fumul ca produs vizibil al majoritatii produselor este format din particule nearse ale materialului ce arde . sau sub forma unor nori negri incarcati cu funingine . aspectul si natura componentilor . Fumul cenusiu cu miros intepator neplacut provine din arderea tesaturilor . extrem de fine . dulce sau amar . Prin desfumare ( evacuare fum ) se urmareste extragerea din spatiile incendiate a unei parti din fumul si gazele de ardere in scopul asigurarii conditiilor de evacuare a utilizatorilor si a folosirii mijloacelor de interventie la stingere . vapori de apa si carbon liber sub forma de particule solide . Fumul negru se degaja pe timpul arderii gudronului . oxidul de carbon . asfaltului . sulful . realizand circulatia aerului in spatiul considerat si evacuarea fumului in raport cu aerul introdus sau prin diferenta de presiune intre spatiul protejat si cel incendiat pus in depresiune . Un gust astringent . oxigenul . Deplasarea fumului pe verticala sau pe orizontala intr-o cladire se poate datora : • tirajului care se creaza in caz de incendiu • functionarii instalatiei mecanice de ventilatie sau conditionare • presiunii curentilor de aer Propagarea rapida a arderii poate fi asteptata in acele directii in care fumul se deplaseaza cu viteze mari Asadar .

Desfunmrea mecanica poate fi asigurata si prin realizarea suprapresiunii in spatiul protejat de fum . racordate sau nu la canale si ghene . In general spatiile accesibile publicului vor fi astfel realizate si protejate incat sa fie ferite de fum in caz de incendiu . Dispozitivele de captare si evacuare a fumului in caz de incendiu vor respecta prescriptiile privind adancimea de aspirare si suprafata libera normata . In constructii prevazute cu luminatoare . REGULI PENTRU SEZONUL RECE 18 . care indeplinesc conditiile dispozitivelor de evacuare . evacuarea gazelor fierbinti se va asigura obligatoriu prin ochiurile mobile ale acestora . In constructii prevazute cu instalatii automate de stingere . sau cu sisteme mecanice de evacuare a fumului . actionarea automata a dispozitivelor de evacuare a fumului si gazelor fierbinti trebuie sa se faca dupa declansarea instalatiilor de stingere . respectiv 5% din aria construita a casei de scari .• goluri ( guri ) de introducere . Desfumarea prin tiraj mecanic se asigura prin evacuarea mecanica a fumului si introducerea naturala sau mecanica a aerului . Incaperile de depozitare a materialelor si substantelor combustibile solide cu aria mai mare de 36 m² precum si casele de scari de evacuare si incaperile tampon fara lumina naturala se prevad cu dispozitive de evacuare a fumului reprezentand min 1% din aria dispozitivului . Desfumarea prin tiraj natural a casei de scari inchise se realizeaza prin deschiderea automata sau manuala a dispozitivului de evacuare a fumului si a gurii de introducere a aerului . astfel incat sa asigure circulatia aerului in spatiul protejat si evacuarea fumului .

a gazelor sau apei pentru stingerea incendiilor.). coşuri şi canale de fum etc. respectiv. rezervoarelor de depozitare a lichidelor combustibile. conductelor şi furtunurilor de aburi de la instalaţiile de stingere. conducte. vor fi protejate împotriva îngheţului. c. b. serpentinelor de încălzire cu aburi sau apă caldă a căminelor. precum şi a celor din diverse instalaţii de producţie şi auxiliare. precum şi cele de depozitare a substanţelor chimice de stingere şi din spaţiile de garare a autospecialelor. Componentele instalaţiilor de stingere cu apă. instalaţiilor de încălzire din încăperi în care sunt montate instalaţiile de stingere cu apă.Înainte de începerea sezonului rece se vor controla şi se vor înlătura defecţiunile constatate. d. instituţii publice şi la gospodăriile populaţiei (surse de căldură. Căile de acces şi accesul la sursele de apă sau la dispozitivele de punere în funcţiune a instalaţiilor de stingere se vor curăţa de zăpadă şi gheaţă. Se vor asigura uneltele şi accesoriile pentru deszăpezirea drumurilor şi a căilor de acces. corpuri şi elemente de încălzire. asigurându-se menţinerea permanent liberă a acestora. instalaţiilor şi a sistemelor de încălzire existente la agenţi economici. sobe. care sunt expuse îngheţului în timpul iernii şi nu sunt prevăzute cu dispozitive fixe de încălzire. luate pe timpul sezonului rece PRINCIPALELE TIPURI DE DEZASTRE ŞI CARACTERISTICILE ACESTORA 19 . Personalul destinat să răspundă de aprinderea şi de stingerea focurilor va fi instruit asupra regulilor ce trebuie respectate şi. dispozitivelor de încălzire a armăturilor de siguranţă de la rezervoarele de lichide combustibile sau gaze lichefiate. e. asigurându-se buna funcţionare a: a. de evacuare şi de intervenţie.

Geneva.alunecare de teren = deplasare a rocilor care formează versanţii unor munţi sau dealuri. avarii la construţiile hidrotehnice sau conducte magistrale. deşertificare. curmând o situaţie normală. secetă). Definiţii pentru fenomene naturale distructive de origine biologică sau meteorologică. proprietăţile şi activitatea umană iar a cărui extindere poate duce la dezastre. O altă formă de a defini dezastrele este formula următoare: Dezastrele=Vulnerabilităţi+Hazard Termenii formulei au următoarele semnificaţii: Vulnerabilităţi = urbanizare. de mediu (poluarea mediului. inundaţiile şi fenomenele meteorologice periculoase. având drept cauză activitatea umană. se mai definesc: criza = situaţie internă sau externă a cărei evoluţie poate genera o ameninţare asupra valorilor. ca fenomene de masă. Dezastrele se pot clasifica fie după modul de manifestare (lente sau rapide). prin dezastru (similar catastrofă) se înţelege: gravă întrerupere a funcţionării unei societăţi. Conform acestei terminologii. pantele unor lucrări de hidroamelioraţii sau a altor lucrări de îmbunătăţiri funciare. asupra mediului înconjurător. epidemii şi accidente industriale. provocate de accidente. efrişare păduri). epizootii. generând pierderi umane. creşterea populaţiei. inundaţii. nucleare. structuri de urgenţă birocratice etc. b) evenimente cu urmări deosebit de grave. intereselor şi scopurilor prioritare ale părţilor implicate (separat sau împreună). căderile de obiecte cosmice. fragilitatea economiei. 20 . accidente majore şi avarii mari la reţelele de instalaţii şi telecomunicaţii. 2. accident = întâmplare neprevăzută venită pe neaşteptate. ca fenomene de masă . produse în mod brusc. Conform terminologiei adoptate de OCHA/ONU (Internationally agreed glossary of basic terms related to disaster management. materiale sau modificări nefaste ale mediului. degradarea mediului. războiul (inclusiv terorismul). lipsa de educaţie. care nu poate fi refăcută prin resursele acesteia.Generalităţi Prin dezastre se înţelege: a) fenomene naturale distructive de origine geologică sau meteorologică. erupţii vulcanice. ori îmbolnăvirea unui număr mare de persoane sau animale. incendiile de masă şi exploziilor. alunecări de teren). ori îmbolnăvirea unui număr mare de persoane sau animale. produse în mod brusc. biologice. În această categorie sunt cuprinse: cutremurele. hazard =  geologice (cutremure. În acestă categorie sunt cuprinse: acccidentele chimice. Hazard = fenomen rar sau extrem de natură umană sau naturală care afectează viaţa. accident complementar= accident care are loc pe timpul sau după desfăşurarea unui dezastru naturale. sărăcie. accidentele majore la utilaje şi instalaţii tehnologice periculoase. fie după cauză (naturale sau antropice). în subteran.  climatice (cicloane. epidemiile şi epizotiile. alunecările şi prăbuşirile de teren. 1992). IDNDR. UN. datorat acestuia.

datorită mişcării plăcilor tectonice. . cât şi pagube materiale.măsuri operative urgente de intervenţie după declanşarea fenomenelor periculoase cu urmări deosebit de grave. . care generează o mişcare vibratorie a solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri materiale. victime umane.inundaţii = acoperirea terenului cu un strat de apă în stagnare sau mişcare. Etapele apărării împotriva dezastrelor: . . Definiţii pentru evenimente cu urmări deosebit de grave asupra mediului înconjurător provocate de accidente .accident hidrotehnic = funcţionare defectuoasă a unei construcţii hidrotehnice ce duce la pierderi de vieţi umane şi distrugeri materiale. stocării sau transportului acesteia. pagube materiale şi degradarea mediului ambiant. 21 . .măsuri de prevenire şi de pregătire pentru intervenţie.intervenţia.accidente majore pe căile de comunicaţii = întreruperea temporară a circulaţiei. manipulării sau transportului acestuia.avarii majore la reţelele de instalaţii şi telecomunicaţii = distrugerea parţială a reţelelor de instalaţii şi telecomunicaţii datorită acţiunii umane sau naturale.incendii de masă = ardere declanşată natural sau artificial. populaţiei sau a mediului înconjurător.realizarea unei refaceri economico-sociale cât mai rapide şi durabile. .accidente majore la utilajele tehnologice periculoase = distrugerea sau avarierea unor utilaje tehnologice. - 3. .reabilitarea facilităţilor economico sociale afectate. . . peste limitele admise. . . Apărarea împotriva dezastrelor comportă: .epidemii = răspândirea în proporţii de masă a unei boli transmisibile la animale. . . precum şi pagube materiale. în aval de locaţia acesteia.accident nuclear = eveniment care afectează instalaţia nucleară şi poate provoca iradierea şi contaminarea personalului acesteia.măsuri de intervenţie ulterioară pentru recuperare şi reabilitare. datorită neglijenţei umane. animale.dezvoltarea societăţii. ducând la numeroase victime şi mari pierderi materiale.asigurarea unei asistenţe prompte şi calificate a victimelor. stocării. . . .fenomene meteorologice periculoase = fenomene meteorologice care afectează violent zone relativ mari de teren pe termen lung.căderi de obiecte cosmice = pierderi umane sau distrugeri materiale generate de impactul produs asupra pământului de prăbuşire a unor sateliţi.reducerea (pe cât posibil evitarea) pierderilor posibile generate de diferitele dezastre. .cutremur = ruptură brutală a rocilor din scoarţa terestră.pregătire pentru limitarea efectelor dezastrelor. în urma căreia se produc însemnate pierderi de vieţi umane.alarmare. provocând pierderi de vieţi omeneşti. .accident biologic = eliberarea necontrolată în mediul înconjurător a unui agent patogen pe timpul producerii. Scopurile apărării împotriva dezastrelor: . care prin mărimea şi durata sa provoacă victime umane şi distrugeri materiale ce dereglează buna desfăşurare a activităţilor social-economice din zona afectată. meteoriţi sau comete. animale. .declanşarea dezastrelor.accident chimic = eliberarea necontrolată în mediul înconjurător a unei substanţe toxice pe timpul producerii. . care generează distrugerea acestor căi de comunicaţii. .

. accidente hidrotehnice. . tsunami. etc. sănătate publică (număr ridicat de persoane ce necesită intervenţii chirurgicale.continuarea pregătirii.realizarea unor acorduri internaţionale privind asistenţa umanitară în caz de dezastre. pregătirea şi antrenarea populaţiei privind normele de comportament în caz de cutremur.includerea problematicii privind apărarea împotriva dezastrelor în strategiile de dezvoltare ale societăţii. Fişele caracteristice ale principalelor tipuri de dezastre Acest tip de fişe au fost elaborate de către specialiştii OCHA/ONU. Predictibilitatea se bazează pe monitorizarea activităţii seismice. acordarea asistenţei medicale de urgenţă. .).pregătirea operativă a factorilor cu drept de decizie.dezvoltarea cercetării ştiinţifice în domeniu. c) Principalele măsuri de intervenţie în caz de dezastre: .măsuri de pregătire specifice: înştiinţarea populaţiei. incendii. 4.instruirea populaţiei privind normele de comportament în caz de dezastru.caracteristici generale: mişcare vibratorie generată de undele seismice care poate genera prăbuşiri de teren. . întocmirea şi exersarea măsurilor cuprinse în planurile de protecţie şi intervenţie.. . .efecte: distrugeri materiale (distrugerea sau avarierea unor clădiri sau a altor tipuri de infrastructură. clădiri cu structuri de rezistenţă antiseismică neadecvate (defecte de proiectare sau executare). Pe termen scurt prognozele au o probabilitate de reuşită redusă. . . b) Principalele măsuri de protecţie împotriva dezastrelor: . densitate mare de locuinţe şi populaţie pe suprafeţe reduse. alunecări de teren etc.factori de vulnerabilitate: construirea de localităţi în zone cu risc seismic ridicat.crearea şi administrarea taberelor de sinistraţi. .exerciţii şi aplicaţii cu forţele şi mijloacele destinate intervenţiei. Cutremur . . . la nivel central şi local. replici seismice. .realizarea lucrărilor de apărare specifice fiecărui tip de hazard. 22 .evacuarea populaţiei şi a valorilor de patrimoniu.optimizarea activităţii structurilor care asigură coordonarea şi conducerea acţiunilor de prevenire.măsuri de reducere a riscului: proiectarea lucrărilor de investiţii conform normelor de zonare seismice. contaminarea apei potabile şi probleme de asigurare a condiţiilor sanitare minime de supravieţuire).coordonare acţiunilor de căutare-salvare (deblocare-salvare în caz de război). a) Principalele măsuri de prevenire a dezastrelor: .distribuirea ajutoarelor umanitare. pierderi umane ( procent ridicat mai ales în zonele des populate sau pentru clădirile prost conformate antiseismic). informarea. . lichefieri ale terenului şi alunecări de teren. informarea redusă (în special a populaţiei) despre cutremure. istoricul acesteia şi observaţii în teren. . .cercetare zonei afectate. Mai jos sunt detaliate componentele principale ale acestor fişe pentru dezastrele caracteristice ţării noastre.predictibilitate: se pot realiza prognoze pe termen lung şi mediu cu o mare probabilitate de reuşită.

conducte aeriene sau îngropate. durata şi frecvenţa acesteia.instrumente de evaluare a impactului: monitorizarea efectelor. capacitate redusă de absorbţie a solului. planificarea executării lucrărilor de apărare.măsuri post-dezastru: evaluarea distrugerilor şi pierderilor. creşterea concentraţiei de dioxid de carbon în atmosferă. japoneză. realizarea unei legislaţii în domeniu. . realizarea unui sistem de monitorizare. distribuirea de ajutoare. etc. blocarea drumurilor.. Alunecare de teren . .predictibilitate: prognoze meteo pe termen lung. .instrumente de evaluare a impactului: scările de evaluare a efectelor generate de cutremur (Mercalli. drumuri şi linii de comunicaţii în zone muntoase. pot fi estimate zonele de risc. .caracteristici generale: viteza de deplasare a viiturii.măsuri post-dezastru: căutare-salvare.instrumente de evaluare a impactului: echipe de experţii. reducerea producţiei agricole sau forestiere.). asistenţă medicală.măsuri de reducere a riscului: lucrări de apărare şi amenajare a digurilor. etc. reabilitarea facilităţilor economico sociale. . prin studiul zonei geografice. pierderi umane. extinderea fenomenului şi consecinţele generate de acesta.efecte: distrugeri materiale. . creşterea temperaturii apei oceanelor. erupţii vulcanice. a căror forme de manifestare depinde de o serie de factori (existenţa sistemului de irigaţii. fiind considerat cel mai răspândit fenomen geologic.efecte: distrugeri materiale.măsuri de reducere a riscului: realizarea hărţilor cu zone de risc. . distrugerea liniilor de comunicaţie sau a cursurilor de apă. . stocuri de alimente neprotejate. etc. căutare-salvare. lipsa sistemului de avertizare a populaţiei. afectate. înălţimea viiturii. . .caracteristici generale: dezastru cu efect temporar.măsuri de pregătire specifice: educarea comunităţii posibil a fi efectuată. . . Inundaţii . asistenţă medicală de urgenţă. . Secetă .factori de vulnerabilitate: clădiri construite în zona inundabilă. căutare-salvare. MSK.cauza fenomenului: deficit fluviometric.măsuri de pregătire specifice: sisteme de detecţie şi alarmare. . clădiri cu fundaţii slabe. mediu şi scurt. degradarea solului.predictibilitate: după frecvenţa de apariţie.factori de vulnerabilitate: clădiri construite pe versanţii dealurilor şi munţilor.). în funcţie de nivelul tehnic al sistemului de monitorizare al vremii şi al cursurilor de apă. . adăpostirea de urgenţă a persoanelor sinistrat. asigurarea bunurilor şi persoanelor. înştiinţare şi evacuare.caracteristici generale: prezintă mai multe forme de manifestare sau pot apare ca efecte secundare ale altor tipuri de dezastre (cutremur. clădiri şi fundaţii cu capacitate de rezistenţă slabă. pierderi umane şi contaminarea surselor de apă. 23 .). educarea şi participarea comunităţii. fenomene meteorologice periculoase. mai ales asupra agriculturii.măsuri post-dezastru: evaluarea efectelor dezastrului. aprovizionarea pe termen scurt cu apă şi alimente. . asistenţă medicală. purificarea apei şi adăpostire temporară.

distrugeri materiale.cauza fenomenului: incendiile de masă.. 24 .factori de vulnerabilitate: industrializarea şi lipsa legilor în domeniu. .predictibilitate: poluarea este considerată şi raportată la consumul pe cap de locuitor.efecte: distrugerea recoltelor agricole. etc. monitorizarea programelor de reîmpăduriri. înrăutăţirea stării de sănătate a populaţiei. asigurarea rezervelor de alimente la nivel curent. terenuri agricole izolate. etc. dependenţa de lemn ca sursă de energie. îmbolnăviri. boli ale masei lemnoase. nutriţionale şi economico-sociale. . . viticole şi zootehnice. criza energetică. .măsuri de reducere a riscului: sistem de monitorizare şi înştiinţare imediată. masa lemnoasă moartă. pădurilor şi sistemului acvifer. . astfel că în ţările în curs de dezvoltare ea este în creştere. lipsa unei politici de exploatare. lipsa resurselor pentru contracararea fenomenului. creşterea globale a temperatirii. distrugerea stratului de ozon.predictibilitate: depinde de politica ţării respective în domeniul şi existenţa unei baze de date privind modul de manifestare al fenomenului.efecte: scăderea producţiei agricole.factori de vulnerabilitate: subdezvoltare. creşterea temperaturii etc. . promovarea unor alternative la folosirea lemnului ca combustibil. . exploatare neraţională. Prognozele meteorologice fac posibilă avertizarea timpurie asupra posibilităţii de producerea a fenomenului. etc. poluarea apei potabile. evoluţia climei. controlul producerii de aerosol şi produselor de freon. . Defrişare păduri . poluare marină. . foamete etc. . inundaţii. etc. .măsuri post-dezastru: menţinerea stabilităţii preţurilor. etc. . .instrumente de valoare a impactului: monitorizarea situaţiei meteorologice şi hidrologice. .măsuri de reducere a riscului: stabilirea unor standarde de calitate a mediului. creşterea preţurilor. lipsa unei planificări privind alocarea resurselor în zonele de risc.măsuri de pregătire specifice: educarea comunităţii. creşterea rapidă a populaţiei etc.instrumente de evaluare a impactului: cartografierea pădurilor şi supravegherea acestora.factori de vulnerabilitate: stabilirea de habitate în zone aride. distribuirea centralizată a hranei.predictibilitate: perioadele de precipitaţii reduse sunt normale pentru toate sistemele climatice. . . . asigurarea cu apă.cauza fenomenului: poluarea aerului. creşterea ratei inflaţiei.măsuri de pregătire specifice: dezvoltarea unui plan interdepartamental de apărare împotriva efectelor dezastrului. lipsa unor resurse de alimentare cu apă. secetă.instrumente de evaluare a impactului: sisteme de supraveghere terestră şi aeriană a solului şi apei.efecte: distrugerea culturilor tradiţionale şi creşterea necesităţilor de import. includerea problemelor de mediu în programele guvernamentale de dezvoltare etc. Poluarea mediului . . reducerea stării nutriţionale a populaţiei.măsuri de pregătire specifice: elaborarea unui plan de protecţie şi siguranţă a mediului la nivel naţional. promovarea de politici pentru promovarea şi protecţia surselor de apă.caracteristice generale: declanşarea altor hazarde prin slăbirea stabilităţii solului.

controlul evoluţiei cazurilor.predictibilitatea: studiile şi rapoartele epidemiologice pot creşte capacitatea de diagnoză şi prognoză. folosirea de pesticide. etc. etc. etc. . . măsuri de prim ajutor. lipsa de imunizare la boli. contaminarea apei şi alimentelor etc. elaborarea unui plan de protecţie cu alocarea resurselor necesare. 25 . nutriţie deficitară.măsuri de reducerea a riscului: dezvoltarea unor planuri de pregătire şi intervenţie la nivel local. . manipulare şi transport.factori de vulnerabilitate: numărul mare şi variat de animale.instrumente de evaluare a impactului: evaluarea prin testare a incidenţei şi severităţii infecţiei. . morţi. terenului şi aerului. etc.predictibilitatea: sisteme de monitorizare.Epizootiile . răniţi. introducerea de noi soiuri de animale. . existenţa unor dezechilibre economice şi sociale. generarea unor incendii de masă. inclusiv la bolile cu perioade mari de incubaţie. programe de pregătire a responsabililor guvernamentali şi a fermierilor. calitatea apei şi migrarea animalelor. ajutor medical.predictibilitatea: sisteme de examinare a stadiului de dezvoltare a animalelor.măsuri post-dezastru: evacuarea din zona de risc. . pierderi economice. . identificarea cazurilor. panică etc. nerespectarea regulilor de depozitare.caracteristici generale: se datorează unei combinaţii de mai mulţi factori cum ar fi temperatura.măsuri de reducere a riscului: monitorizarea evoluţiei factorului de risc medical de urgenţă. decontaminare zonei afectate şi a personalului.măsuri de pregătire specifice: elaborarea unui plan naţional de apărare.instrumente de evaluare a impactului: supraveghere epidemiologică. etc.caracteristici generale: posibilitate ridicată de răspândire. . necunoaşterea şi nerespectarea legislaţiei în domeniu. .factori de vulnerabilitate: lipsa sistemului de avertizare şi alarmare. . . lipsa personalului specializat. . .măsuri de pregătire specifice: identificarea materialelor periculoase.efecte: bolnavi şi morţi. .măsuri post-dezastru: existenţa unui serviciu medical de urgenţă.factori de vulnerabilitate: sarcina..efecte: distrugeri ale instalaţiilor şi structurilor industriale. etc. evaluarea periodică a eficienţei serviciului medical de urgenţă. apă potabilă de slabă calitate etc. contaminarea apei. Epidemii . sărăcie. . căutare-salvare. foametea etc. etc. . . accidente pe căile de comunicaţii. găsirea surselor epidemice. . Accident chimic şi industrial . elaborarea şi testarea planurilor de protecţie şi intervenţie. lipsa de control asupra importurilor etc.măsuri de pregătire specifice: verificare şi confirmare diagnostice. . neinstruirea populaţiei posibil a fi afectată. etc. deoarece industrializarea va creşte incidenţa acestora.efecte: îmbolnăvirea în proporţii de masă la nivelul comunităţii.cauza fenomenului: condiţii sanitare precare.cauza fenomenului: greşeli de exploatare a instalaţiilor. stabilirea zonelor de risc.

etc.) • aparate de semnalizare (relee. în care sunt montate în serie. Acest curent este cu 20-30% mai mic decât curentul minim de topire. tensiune minimă. fie prin semnalizarea apariţiei situaţiei anormale (când nu există un pericol imediat). c). fuzibilul nu trebuie să se topească şi nici să-şi schimbe caracteristica de protecţie.. timp nelimitat. 26 .) • aparate de măsură (ampermetre.) • aparate de protecţie (relee. care trebuie să aibă asigurată o PROTECTIE ANTIEXPLOZIVA.siguranţele fuzibile au rolul de a întrerupe circuitul. etc.instrumente de evaluare a impactului: sistem de monitorizare. lămpi. voltmetre. INSTALATIA ELECTRICA este ansamblul de echipamente interconectate într-un spaţiu dat ECHIPAMENTUL ELECTRIC este orice dispozitiv folosit pentru producerea. CAUZE DE INCENDIU DE NATURA ELECTRICA Incendiile provocate de instalaţiile electrice au o pondere ridicată în totalul incendiilor cu pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale importante. distribuirea sau utilizarea energiei electrice.) O atenţie deosebită trebuie acordată echipamentelor electrice utilizate în zonele cu pericol de explozie. prin topirea unui element conceput şi calibrat în acest scop.releele de protecţie şi semnalizare sunt utilizate în instalaţiile electrice mai complexe pentru protejarea acestora contra diferitelor situaţii anormale de funcţionare (supracurenţi.. putând conduce astfel la distrugerea izolaţiilor sau la incendiu. Cel mai mare curent care poate trece prin fuzibil. etc). etc.întrerupătoarele automate asigură protecţia împotriva suprasarcinilor. In funcţionare normală. protejând-o fie printr-o comandă pentru deconectarea automată. fără ca acesta să se topească sau să-şi schimbe caracteristica se numeşte curent nominal al fuzibilului. atunci când curentul care le parcurge depăşeşte o anumită valoare. Ele pot fi: • siguranţe fuzibile • contactoare cu relee • întrerupătoare automate a). etc.. siguranţe.) prin comanda deconectării instalaţiei. comutatoare. • Atenţie: Alegerea unui fuzibil cu un curent nominal mai mare decât cel reieşit din calcule face ca el să nu se topească la suprasarcini sau să se topească cu întârziere la scurtcircuite. b). transportul. etc.. acţionând printr-un impuls mecanic direct de declanşare a întrerupătorului. scurtcircuit. etc. a curenţilor de scurtcircuit de valori medii şi a lipsei tensiunii de alimentare. In instalaţia electrică se utilizează un număr mare de aparate electrice care din punct de vedere al funcţiunilor pe care le îndeplinesc se clasifică în: • aparate de conectare (întrerupătoare. autotransformatoare de pornire. APARATELE DE PROTECTIE sunt aparate care sesizează situaţiile anormale în funcţionarea unor instalaţii electrice (suprasarcini.) • aparate pentru pornirea motoarelor (reostate.

fiind posibilă producerea incendiilor. etc. rezultate în urma funcţionării în regim anormal a unei instalaţii sunt: • creşterea temperaturii datorită suprasarcinii sau curenţilor de scurtcircuit în conductoare şi aparate • producerea anormală de căldură în izolaţii • producerea locală de căldură ca urmare a contactelor defectuoase • arcuri amorsate între conductori sau între conductori şi masă SUPRACURENTII constau în depăşiri ale intensităţii curentului nominal în instalaţii şi aparate electrice. barele dispozitivelor de distribuţie. O altă categorie de defecte ce nu trebuie neglijată o reprezintă curenţii de defect care iau naştere ca urmare a unui defect de izolaţie a aparatului electric. In practică. scăderea tensiunii duce la creşterea intensităţii curentului. Curentul care se stabileşte prin izolaţie între un conductor şi masa metalică pusă la pământ poate provoca scurtcircuit dacă nu există aparate de protecţie. La materialele izolante solide. reducându-se durata de viaţă a acestora. care provoacă supraîncălziri). chiar dacă are loc la valori mici. are ca efect îmbătrânirea izolaţiei. Prin apariţia TENSIUNILOR PE PIESE care în mod normal nu sunt sub tensiune. conductori neizolaţi ai liniilor aeriene. bobinajele maşinilor şi aparatelor electrice. Contacte imperfecte pot apare de exemplu la tabloul electric (siguranţe nefixate corespunzător) sau la aparate de conectare (întrerupătoare uzate). 27 . un caz particular îl constituie contactele imperfecte. Cele mai frecvente regimuri anormale care pot apare în funcţionarea unei instalaţii electrice de joasă tensiune (utilizată în gospodării) şi care constituie cauze principale de incendiu de natură electrică sunt: supracurenţii • supratensiunile • scăderea tensiunii sub anumite limite • apariţia tensiunii pe piese care în mod normal nu sunt sub tensiune Principalele SURSE DE APRINDERE de natură electrică. SUPRATENSIUNILE reprezintă depăşirea tensiunii în regim permanent.) • materiale izolante (mantale izolante) CAUZE DE INCENDIU de natură electrică pot fi: 1. care determină creşterea intensităţii curentului electric şi încălzirea contactelor peste limitele admise.MATERIALELE ELECTROTEHNICE se clasifică în: • materiale conductoare (conductori din cabluri. SCADEREA TENSIUNII DE ALIMENTARE poate crea pericole în exploatarea aparatelor electrice (exemplu: pentru un motor cu putere constantă. Când fenomenul durează o perioadă lungă se poate ajunge la topirea şi sudarea contactelor. se produc supraîncălziri locale periculoase.-Regimurile anormale de funcţionare care apar în instalaţia electrică pot pune în pericol atât viaţa personalului de exploatare cât şi instalaţia.

In afara regimurilor anormale de mai sus, în funcţionarea instalaţiilor şi echipamentelor electrice pot apare evenimente ce se pot transforma în incendii în urma: • suprasolicitărilor mecanice • poluării şi coroziunii • acţiunii greşite a utilizatorului 2.- Arcul electric este o descărcare disruptivă continuă, între doi electrozi sub tensiune. Arcul electric apare în instalaţiile electrice şi în condiţii normale de funcţionare, în momentul deschiderii şi închiderii circuitelor electrice prin intermediul contactelor mobile ale întrerupătoarelor. Cu cât contactele sunt mai uzate, din cauza numărului mare de conectări, apar încălziri locale. Efectele periculoase ale arcului electric ca sursă de aprindere şi de iniţiere a incendiilor rezultă din temperatura mare ce se produce (3000-5000 o C) şi cantităţii relativ mari de energie disipată în timp foarte scurt. Datorită temperaturilor mari, arcul electric poate provoca topirea elementelor metalice ale instalaţiei şi aprinderea materialelor izolante combustibile (uleiuri, hârtie, carton, cauciuc, etc) Arcul electric poate apare ca sursă de aprindere în incendii de lanuri sau păduri ca urmare a ruperii şi căderii la sol pe timp de vânt puternic a unui conductor de linie de înaltă tensiune. Aparatele de protecţie automate ale reţelei asigură deconectarea rapidă, dar, mai ales în perioada secetoasă, arcul produs este suficient pentru a aprinde materialele celulozice din apropiere. 3.- Scânteile electrice sunt descărcări disruptive în aer sau alt dielectric. Comparativ cu arcul electric care poate aprinde materiale combustibile din apropierea locului unde s-a produs, o scânteie electrică poate aprinde doar amestecuri explozive sau inflamabile. 4.- Scurtcircuitul este contactul accidental, fără rezistenţă sau printr-o rezistenţă de valoare mică a două sau mai multe conductoare aflate sub tensiune. Scurtcircuitul apare când izolaţia dintre două conductoare ale unei instalaţii electrice, ale unei reţele sau ale unui aparat se degradează şi cele două conductoare, între care există o diferenţă de potenţial, ajung în contact. Curentul care trece prin circuitul astfel închis se numeşte curent de scurtcircuit şi este foarte mare în comparaţie cu curentul nominal al instalaţiei. Potrivit legii lui OHM: I=U/R In condiţii de tensiune constantă, la contactul direct al conductoarelor, rezistenţa electrică scade foarte mult, iar intensitatea curentului electric va creşte. Cum efectul termic al curentului electric printr-un conductor se exprimă prin relaţia: Q=I2Rt se constată uşor cantitatea mare de căldură degajată în urma unui scurtcircuit. • Atenţie:Un scurtcircuit produs într-o instalaţie electrică poate sau nu să iniţieze un incendiu. De regulă, scurtcircuitele în instalaţiile electrice sunt eliminate prin acţiunea elementelor de protecţie. In gospodării, scurtcircuitele pot deveni surse de aprindere în următoarele condiţii favorizante: 28

a. - montarea instalaţiei direct pe elemente combustibile. Arcul electric format în urma scurtcircuitelor poate iniţia aprinderea suportului combustibil (lemn, carton, material plastic). O măsură preventivă, în acest caz, o constituie îngroparea instalaţiei electrice sub tencuială sau protejarea ei cu tuburi metalice. b. – străpungerea unor pereţi, platforme, panouri combustibile fără luarea unor măsuri de protecţie. c. - nerespectarea distanţelor faţă de elementele combustibile sau depozitarea de materiale combustibile în apropierea circuitelor electrice. d. - supradimensionarea elementelor de protecţie. e. - suprasolicitarea instalaţiei electrice prin folosirea de consumatori cu puteri ce depăşesc puterea calculată prin proiect pentru reţeaua respectivă. f. - instalarea sau înlocuirea unor echipamente electrice de persoane nespecializate (cauză frecvent întâlnită îndeosebi în mediul rural). g. - utilizarea de cordoane neizolate electric şI mecanic sau deteriorate h. - folosirea aparatelor electrice cu improvizaţii 5.-Electricitatea statică In timpul mişcării, prin frecarea de alte corpuri, corpurile lichide, solide sau gazoase, îndeosebi cele cu rezistivitate mare (peste 105  m) se pot încărca cu c electricitate statică). Electricitatea statică poate conduce la explozie sau incendii atunci când apar simultan trei condiţii: • atmosferă ambiantă explozivă • descărcare disruptivă • energia eliberată prin descărcare este suficientă pentru aprinderea amestecului aergaz sau aer-pulbere. Exemple de materialele capabile să producă descărcarea electricităţii statice sunt: cauciucuri naturale şi sintetice, mase plastice, fibre artificiale, răşini sintetice, părul uman, sulfură de carbon, eter, benzină, hidrocarburi. Activităţile tehnologice care favorizează producerea sarcinii electrostatice şi care generează frecvent incendii prin descărcarea acestora sunt: • transportul lichidelor prin conducte cu viteză relativ mare (de regulă peste 0.7 m/s) • transvazarea lichidelor şi umplerea sau golirea recipientelor (exemplu: viteza recomandată la ieşirea din ţevile ce asigură umplerea unui rezervor este de maxim 10 m/s pentru acetone şi alcooli, 3,5-1 m/s pentru benzină şi motorină şi maxim 1 m/s pentru ulei şi sulfură de carbon • mişcarea particulelor la măcinare, malaxare, amestecare, comprimare • benzi transportoare sau transmisii (cu curea) în mişcare • mişcarea rotoarelor de la turbine, compresoare, ventilatoare. • derularea filmelor, peliculelor, benzilor de hârtie şi textile, foliilor din material plastic • ambalarea substanţelor pulverulente în saci Atenţie: Corpul uman intervine în aceste fenomene în trei moduri: 1.-generator de electricitate statică datorită mişcării corpului operatorilor (îndeosebi cei cu îmbrăcăminte de nylon sau plastic) ori în timpul deplasării (un om cu încălţăminte din cauciuc care merge pe un covor în mediu uscat acumulează un potenţial de 14.000 V) 29

2.-transfer de sarcini electrostatice de la un material încărcat la corpul uman (îndeosebi la persoanele cu piele uscată) 3.-descărcarea electrostatică de la corp la pământ (mai rapidă la persoanele cu piele umedă).

MASURI GENERALE PENTRU EVITAREA INCENDIILOR DE NATURA ELECTRICA In vederea evitării producerii în gospodării a incendiilor de natură electrică se vor lua următoarele măsuri generale: • Executarea şi montarea instalaţiilor electrice conform prevederilor reglementărilor în domeniu. • Amplasarea instalaţiilor şi aparatelor electrice în mediu uscat şi la distanţe corespunzătoare faţă de materialele combustibile. • Exploatarea şi întreţinerea aparatelor electrice potrivit precizărilor producătorului. • Utilizarea în tabloul electric doar a siguranţelor calibrate sau montarea disjunctorilor. • Folosirea doar a conductorilor cu izolaţii fără deteriorări, nesolicitaţi mecanic. • Interzicerea conectării la priză a unui număr mai mare de consumatori faţă de cel pentru care a fost proiectată instalaţia electrică. • Asigurarea legăturilor la pământ. • Solicitarea unei persoane autorizate şi calificate pentru remedierea defecţiunilor constatate la o instalaţie sau aparat electric.

30

CĂI DE ACCES, PLANUL DE EVACUARE A LOCULUI DE MUNCA Accesul mijloacelor şi al persoanelor pentru intervenţiile operative în caz de urgenţă publică de incendiu, în vederea salvării şi acordării ajutorului persoanelor aflate în pericol, stingerii incendiilor şi limitării efectelor acestora, trebuie să fie asigurat în permanenţă la toate: a) construcţiile de orice fel (industriale, social-administrative, speciale etc.) şi încăperile acestora; b) instalaţiile tehnologice şi anexe; c) depozitele închise şi deschise de materii prime, semifabricate, finite şi auxiliare; d) instalaţiile, aparatele şi mijloacele de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi la punctele de comandă ale acestora (centrale şi butoane de semnalizare a incendiilor, aparate de control şi semnalizare ale instalaţiilor sprinkler, staţii de pompe de apă, claviaturile şi vanele reţelelor de apă, abur, drencer, gaze inerte şi spumă, hidranţi de incendiu, stingătoare, pichete de incendiu, bazine, rezervoare şi castele de apă, rampe ale surselor de apa naturale, posturi telefonice de anunţare a incendiilor etc.); e) dispozitivele de acţionare a unor mijloace cu rol de protecţie în caz de incendiu (cortine metalice de siguranţă, trape de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi, clapete de pe tubulatură de ventilaţie, exhaustare şi transport pneumatic, obloane, ferestre şi uşi de închidere a golurilor din elementele de compartimentare împotriva incendiilor); f) tablourile de distribuţie şi întrerupătoarele instalaţiilor electrice de iluminat, de forţă şi iluminat de siguranţă şi la sursele de rezervă care sunt destinate să alimenteze receptoare electrice cu rol în caz de incendiu; g) claviaturile şi vanele instalaţiilor tehnologice sau auxiliare, care trebuie manevrate în caz de incendiu, şi punctele de comandă ale acestora (gaze şi lichide combustibile, benzi transportoare); h) celelalte mijloace utilizate pentru intervenţie în caz de incendiu (vehicule pentru tractare, transport sau izolare, cisterne ori autocisterne de apa şi cheile de pornire a acestora etc.). Căile de acces, de evacuare şi de intervenţie trebuie să fie menţinute în permanenţă, în orice anotimp, practicabile şi curate. Aceasta obligaţie revine persoanelor juridice sau fizice care administrează construcţiile, instalaţiile, sistemele, dispozitivele sau mijloacele respective. Administratorii în cauza vor semnala prin indicatoare, potrivit prevederilor legale în vigoare, prezenţa unor asemenea mijloace şi vor atenţiona asupra regulilor care trebuie respectate. Blocarea căilor de acces, de evacuare şi de intervenţie cu materiale care reduc lăţimea sau înălţimea liberă de circulaţie stabilită ori care prezintă pericol de incendiu sau explozie, precum şi efectuarea unor modificări la acestea, prin care se înrăutăţeşte situaţia iniţială, sunt interzise. Peste şanţurile sau săpăturile executate pe căile de acces, de evacuare şi de intervenţie se vor amenaja treceri (podeţe) bine consolidate sau se vor asigura căi ocolitoare, semnalizate corespunzător. Se interzice blocarea în poziţie deschisă a uşilor de la casele scărilor, de pe coridoare, a celor cu dispozitive de autoînchidere sau a altor uşi care, în caz de incendiu, au rol să oprească pătrunderea fumului, a gazelor fierbinţi şi propagarea incendiilor pe verticală sau pe orizontală. Dispozitivele care asigură închiderea automată în caz de incendiu a elementelor de protecţie a golurilor (uşi, obloane etc.), cele de acţionare a trapelor şi clapetelor, precum şi 31

astfel încât aceste chei să poată fi identificate şi folosite în caz de necesitate (intervenţie. depozitarea etc. de persoanele care le utilizează în caz de incendiu. care ar putea împiedica evacuarea persoanelor şi a bunurilor. Asigurarea cailor de acces pentru autospecialele de interventie la sursele de alimentare cu apa in caz de incendiu si a posibilitatilor de folosire a acestor surse in orice anotimp constituie o conditie de siguranta la foc. atât ziua cât şi noaptea. Asiguarea accesului si a circulatiei autospecialelor de interventie in incinta agentilor economici si ale institutiilor.cele care menţin în poziţie închisă uşile încăperilor tampon vor fi în permanentă în stare de funcţionare. Sistemul de închidere a uşilor de pe traseele de evacuare trebuie să permită deschiderea cu uşurinţă a acestora în caz de incendiu. În casele scărilor.). verificări etc. asigurand accesul autospecialelor de interventie. Căile de acces si de circulatie se dimensioneaza potrivit reglementarilor tehnice pentru autovehicule de tip greu. conform reglementărilor legale în vigoare.. in zonele locuite precum si intre localitati este obligatorie. de evacuare şi de intervenţie se vor marca cu indicatoare de securitate. Căile de acces. 32 . Se vor monta indicatoare corespunzătoare la rampele scărilor care duc la demisol sau la subsol ori la uşile de acces către spaţii şi încăperi din care evacuarea nu poate fi continuată. Cheile uşilor de acces în clădiri şi cele ale încăperilor încuiate se păstrează în locuri sau la persoane desemnate. pe coridoare sau pe alte căi de evacuare ale clădirilor nu se admite amenajarea de încăperi ori locuri de lucru. astfel încât traseele acestora să poată fi recunoscute cu uşurinţă. control. precum şi accesul personalului de intervenţie.

24 Alarmarea populaţiei . cu pauză de 4 secunde între ele .2006 – NORME PRIVIND ORGANIZAREA SI ASIGURAREA ACTIVITATII DE INSTIINTARE. c) Semnalul PREALARMĂ AERIANĂ se compune din 3 sunete a 32 secunde fiecare . Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 5 sunete a 8 secunde fiecare .04. 1259/10. 25 (1) Semnalele de alarmare acustice a populaţiei . d) Semnalul ÎNCETAREA ALARMEI se compune dintr – un sunet continuu . instituţiilor publice şi operatorilor economici se realizează prin semnale acustice sau optice emise cu ajutorul mijloacelor de alarmare şi prin comunicări transmise pe posturile de radiodifuziune şi televiziune centrale şi locale . de aceeaşi intensitate . PREALARMARE SI ALARMARE IN SITUATII DE PROTECTIE CIVILA Art. cu pauză de 2 secunde între ele b) Semnalul ALARMĂ LA DEZASTRE se compune din 5 sunete a 16 secunde fiecare . a) Semnalul ALARMĂ AERIANĂ se compune din 15 sunete a 4 secunde fiecare . cu excepţia sirenelor cu aer comprimat la care durata este de un minut. cu pauză de 6 secunde între ele . (2) Durata fiecărui semnal este de două minute pentru toate mijloacele de alarmare . Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 3 sunete a 16 secunde fiecare . cu durata de 1 minut . şi prin staţiile de radioficare şi radioamplificare . prealarmă aeriană . de aceiaşi intensitate . AVERTIZARE. cu durata de 2 minute Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune dintr-un sunet continuu .Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare. şi încetarea alarmei . cu pauză de 5 secunde între ele . Art. iar în cazul existenţei . instituţiilor publice şi operatorilor economici sunt : alarmă aeriană alarmă la dezastre . cu pauză de 10 secunde între ele .Ordinul nr. ` 33 . cu pauză de 12 secunde între ele .

Când populaţia se află pe străzi. atunci când există pericolul iminent al unui atac aerian sau al unui dezastru. b) Alarmă aeriană este o situaţie de protecţie civilă care se introduce în momentul când atacul inamic şi dezastrele sunt iminente. lumânări sau alte surse de iluminat. să nu se mănînce. documentele de identitate şi rezerva de apă şi alimente şi se intră cât mai repede în locurile de protecţie. Alarma aeriană poate să găsească populaţia şi salariaţii în diferite situaţii. vor întrerupe iluminatul exterior şi interior cu excepţia iluminatului camuflat. electrice. care emit semnale acustice. instituţiile în care lucrează (masca contra gazelor). acţionate centralizat sau local. fiecare persoană intră în ordine în adăpost. În acest caz organele de protecţie civilă pot introduce semnalul de „Alarmă la dezastre”. instituţiilor publice şi agenţilor economici. în magazine. Această anunţare nu este publică. sunt transmise şi reguli de comportare a populaţiei pentru diminuarea şi 34 . biologice sau chimice şi se face prin comunicări transmise de posturile şi studiourile de radiodifuziune şi televiziune „radioficare şi radioamplificare”. să deschidă uşile. până la atacul aerian sau dezastre. Ca mijloace de alarmare se folosesc sirenele electronice. este posibil ca aceasta să fie lovită din aer cu arme de nimicire în masă sau obişnuite. vor anunţa vecinii. cu scopul de a preveni şi a se lua unele măsuri de protecţie. birourile. să deconecteze (oprească) mijlocul de transport de la sursa electrică. sonerii. Pe tot timpul şederii în adăpost. trebuie respectate o serie de măsuri şi reguli de comportare cum sunt : respectarea ordinelor date de şeful echipei de adăpostire. sirene de mână. Când salariaţii se află la serviciu. în activitate de serviciu salariaţii şi populaţia. luînd toate măsurile necesare pentru această situaţie în sediile. luminoase şi prin comunicate (texte) radiodifuzate. magazine se vor îndrepta spre locul cel mai apropiat şi se adăposteşte. Alarma aeriană se anunţă prin semnale acustice. să nu se fumeze şi să nu se aprindă fără aprobare felinare. îşi ocupă locul stabilit şi pregăteşte mijloacele de protecţie individuală (cei care au). vor întrerupe lucrul. fluierele cu abur (aer comprimat). conducătorii mijloacelor de transport sunt obligaţi să se oprească imediat. Se părăseşte mijlocul de transport imediat ce acesta a oprit. iluminatului electric. iar dacă este posibil vor ajuta pe bătrâni. menţinerea ordinii şi curăţeniei. pe stradă. să nu se intre în adăpost cu îmbrăcăminte contaminată. Pe timpul cât localitatea se află în alarmă aeriană. bea apă fără aprobare. „Alarma la dezastre” este semnalul de prevenire a populaţiei despre pericolul contaminării radioactive. părăsesc imediat locuinţa împreună cu membrii familiei şi se deplasează în grabă la adăpostul cel mai apropiat luînd toate măsurile de întrerupere a apei. fără a staţiona pe străzi. la auzul semnalului de alarmă aeriană. deci este cunoscută numai de un număr restrâns de oameni care au puteri de decizie. claxoane şi clopotele bisericilor.MĂSURI ŞI REGULI DE COMPORTARE LA RECEPŢIONAREA SEMNALELOR DE ALARMARE a) Prealarma aeriană este o situaţie de protecţie civilă care se comunică prin telefon conducătorilor localităţilor. vor părăsi locul de muncă şi se vor deplasa spre locul de adăpostire stabilit. Prin mesaje scurte. Ajuns la locul de adăpostire. se ia trusa sanitară. motosirenele. În drum spre locul de adăpostire. copii. Se îmbracă copiii şi se iau mijloacele individuale de protecţie. Când salariaţii sunt acasă. gazelor etc.

). scotch. activitatea normală se va relua în funcţie de situaţia şi dispoziţiile organelor locale de protecţie civilă. se astupă. pot fi clasificate astfel : acustice. de acordare a primului ajutor şi de transport al răniţilor cu targa (mijloace improvizate) de stingere a incendiilor şi alte măsuri. Sistemul de alarmare este format din : mijloace de alarmare cu acţiune centralizată.) nu a fost lovită din aer sau dezastrul a trecut. în funcţie de situaţia creată. agenţi economici. etc. Se transmit comunicate la staţiile de radioficare. documentele de identitate şi să coboare în adăpost. se astupă orificiile şi fisurile. Dacă împrejurarea vă obligă să vă adăpostiţi în locuinţa sau în camera de lucru. în situaţia când localitatea (agentul economic. este însoţit şi de reguli de comportare. măsurile de protecţie. În localităţile pe raza cărora s-au creat zone de distrugere. este necesar să respectăm în totalitate regulile stabilite de organele locale de protecţie civilă care au de executat mai întîi acţiune de cercetare. să ia rezerva de apă. de decontaminare. contaminărilor. alături de formaţiunile speciale de intervenţie de protecţie civilă. staţie de radiodifuziune. claxoane. respectând regulile impuse de situaţia creată. radio. sonerii. radioamplificare despre dezastrul respectiv : natura. Mijloacele de alarmare care constituie sistemul de alarmare. etc. În localităţile lovite. bandă adezivă. în special pentru salvarea oamenilor de sub dărîmături. Mijloace de alarmare şi clasificare Organizarea şi realizarea alarmării sunt atribute ale organelor conducătoare de protecţie civilă de la localităţi. mijloacele şi procedeele de înlăturare a urmărilor etc. în încăperile cu sobe se închid coşurile. modul de acordare a primului ajutor intoxicaţiilor. amploarea şi efectele principale. populaţia adăpostită îşi va relua activitatea. este obligată să participe la acţiunile de limitare şi înlăturare a urmărilor. de prim ajutor medical. medicamente.combaterea contaminării. obiecte de primă necesitate. c) Încetarea alarmei aeriene este situaţia de protecţie civilă prin care populaţia este înştiinţată că pericolul direct al atacului aerian sau al dezastrului a trecut. modul de comportare a cetăţenilor. condiţiile de carantină şi alte măsuri. Comunicatul de încetare a alarmei aeriene. salvare şi prim ajutor. leucoplast. care emit sunete şi care pot fi : speciale (sirenele electrice şi electronice. şi apoi să dispună părăsirea locurilor de adăpostire. etc. terminaţi rapid acţiunea de ermetizare (etanşeizare) a uşilor şi ferestrelor încăperii cu ţesături. optice (panouri şi dispozitive luminoase). alimente. etc. biologice şi chimice a zonei în care au fost surprinşi. instituţii publice. Auzind semnalul fiecare locuitor este obligat să îmbrace masca contra gazelor sau mijloacele improvizate (masca contra prafului sau o banderolă vată-tifon) şi dispozitivele de protecţie a pielii (încălţăminte. populaţia aptă de muncă. În cazul contaminării radioactive. 35 . semnalul de încetare a alarmei aeriene se anunţă prin toate mijloacele folosite pentru darea alarmei aeriene. Mijloacele de alarmare se amplasează şi se instalează avînd în vedere prevederile organelor locale de protecţie civilă. televiziune. La recepţionarea semnalului de încetare a alarmei aeriene. clopote etc. de evacuare (dacă este cazul). mănuşi). motosirenele şi sirenele de mână) şi alte mijloace (fluiere cu abur sau aer comprimat. Semnalul se introduce în caz de dezastre de mari proporţii. sirenele cu aer comprimat.

36 . centrale de alarmare. circuite telefonice de acţionare şi staţii de radioficare şi radioamplificare.- mijloace de alarmare acţionate descentralizat (local).

In cazuri exceptionale . sau cu goluri strict functionale protejate conform normativului. Se recomanda ca amplasarea incaperilor tampon sa se faca alipit peretelui antifoc si sa fie dispuse spre spatiile cu densitatea sarcinii termice mai mica .PROTECTIA GOLURILOR LA PROPAGAREA INCENDIILOR Elementele de constructii . 37 . cand datorita necesitatilor functionale . cu rexistenta la foc minimum 2 ore si fara goluri. In tamburii deschisi trebuie sa prevada sprinklere sau drencere cu actionare automata in caz de incendiu. cortine . sunt de tipul : • Antifoc (AF) • Rezistente la foc (RF) • Rezistente la explozii (RE) • Etanse la foc (EF) Protectia golurilor functionale din aceste elemente de constructii . sau separa functiuni cu riscuri mari de incendiu. iar lungimea totala de minim 4 m. protectia golurilor din peretii antifoc nu se poate realiza prin usi . Peretii si planseele tamburului deschis antifoc trebuie sa fie realizati din materiale CO(CA1). numai daca sunt rezistente la foc si nu au goluri sau daca golurile proiectate in ele sunt protejate in elemente de inchidere corespunzatoare. fara goluri si cu rezistenta la foc de minimum 1 ora. Pentru realizarea ventilarii sau evacuarii fumului din incaperile tampon se pot realiza goluri in pereti sau plansee . dupa caz . protectia golurilor din peretii antifoc nu se poate realiza cu usi . prevazute dupa caz cu dispozitive de inchidere sau cu inchidere automata in caz de incendiu . cu usi obloane . Golurile pentru circulatie practicate in peretii incaperilor tampon antifoc se protejeaza cu usi rezistente la foc cel putin 45'. incaperi tampon sau tamburi deschisi . In cazul cand datorita unor conditii functionale . se realizeaza . Planseele antifoc se realizeaza din materiale CO (CA1). Amplasarea lor poate fi facuta alipit peretului antifoc sau in ambele parti ale acestuia. obloane sau cortine antifoc . golurile se pot proteja prin incaperi tampon antifoc . pot fi prevazuti tamburi deschisi antifoc . In peretii incaperilor tampon se admite practicarea numai a golurilor strict necesare pentru circulatie . obloane . alcatuite si dimensionate conform normativului Galeriile functionala din peretii antifoc trebuie protejate cu usi antifoc . Peretii si planseele incaperilor antifoc trebuie realizate din materiale (CO(CA1))rezistente la foc cel putin 1 ora . amplasate cate unul la fiecare m2 de suprafata orizontala a tamburului. cortine sau incaperi tampon .5 ore si echipate cu dispozitive de autoinchidere automata in caz de incendiu . care delimiteaza volume inchise din constructii inalte sau foarte inalte (compartimente de incediu constituite din unul pan la trei nivele succesive cu aria desfasurata prevazuta in normativ). peretii si planseele utilizate pentru limitarea propagarii incendiilor si a efectelor acestora . avand rezistenta la foc 1. Planseele antifoc sunt elemente de constructie orizontala sau inclinate. Obloanele antifoc si cortinele de siguranta antifoc se alcatuiesc si se realizeaza in general similar cu usile antifoc . Planseele pot constitui elemente de intarziere a propagarii incendiilor in interioarul unui compartiment de incendiu. Tamburii deschisi antifoc trebuie sa aibe latimea egala cu cea a golului protejat. precum si a exploziilor . in functie de cerintele functionale .

Usi rezistente la foc munim 45 minute. Incaperi tampon ventilate in suprapresiune avand usi rezistente la foc de minim 45 minute. dupa caz. In cladirile cu pod. prevazute cu usi rezistente la foc de minim 45 minute. Golurile de acces la casele de scari de evacuare se protezeaza de regula prin: usi pline sau cu geam simplu sau armat. Separarea portiunilor mansardate ale constructiei fata de poduri se realizeaza cu pereti rezistenti la foc minim 45 minute. Golurile de acces la scarile de evacuare inchise din constructiile de productie si / sau evacuare se protejeza prin: Usi pline sau geam armat. de gradul I-III de rezistenta la foc. cu dispozitive de autoinchidere sauinchidere automata in caz de incediu. Usi rezistente la foc de minim 1. protectia golurilor poate fi asigurata numai prin prevederea pe conturul golului sub planseu a unor ecrane CO(CA1) si perdele de apa cu intrare in functiune automata in caz de incendiu. Usi rezistente la foc cel putin 45 minute. echipate cu inchidere automata sau dispozitive de autoinchidere in caz de incendiu. sau alte sisteme de protectie agrementate tehnic. Golurile de acces la scarile exterioare deschise se protejeaza prin usi etanse la foc de 15 minute. Golurile de acces la accensoare sau alte mijloace de transport pe verticala din constructiile de productie si/sau depozitare se protezeaza cu: Usi pline CO(CA1). prevazute dupa caz.5 ore sau incaperi tampon prevazut cu usi rezistente la foc de 45 minute. cu exceptia celor de la cladirile de locuit care nu sunt cladiri inalte sau foarte inalte. Usi rezistente la foc de 1. se protejeaza prin elemente rezistente la foc. usi ori etanse rezistente la foc sau incaperi tampon.Planseele folosite pentru a separe intre ele spatii cu functiuni importante si incaperi cu risc mare de incendiu precum si cele ce delimiteaza cai de evacuare trebuie sa indeplineasca conditii stricte privind combustibilitatea si rezistenta lor la foc. golurile prevazute in plansee spre pod se protejeaza cu elemente de inchidere rezistente la foc minim 30 minute. 38 . Golurile pentru iluminare practicate in peretii exterioari ai caselor de scari vor fi protejate contra radiatilor termice conform normelor. In toate situatiile. Golurile functionale din planseele intermediare rezinstente la foc. In toate cazurile usile de protectie a golurilor de acces la casele de scari se echipeaza cu dispozitiv cu autoinchidere. care constituie elemente de intarziere a propagarii focului.5 ore sau incaperi tampon cu usi rezistnte de 45 minute. In cazuri justificate cand nu se pot realiza elemente rezistente la foc. Incaperi tampon ventilate in suprapresiune. echipate cu sisteme de autoinchidere sau prin treceri sicanate corespunzator necesitatilor. usi cu acces la casele de scari se prevad cu sisteme de autoinchidere sau inchidere automata.

controlul si combaterea riscurilor despre acestea. apararea vietii oamenilor. le transporta. in programele de dezvoltare economico-sociala ce se intocmesc la nivel national si local. pentru limitarea si stingerea incendiului. in scopul de a asigura identificarea. planificate si realizate potrivit prezentei ordonante. evacuarea din zona periclitata. constructii sau instalatii tehnologice au obligatia de a permite accesul pompierilor si persoanelor care acorda ajutor. persoanele mentionate la punctual a trebuie sa accepte si alte masuri stabilite de conducatorul interventiei. stingerea incendiilor si limitarea efectelor acestora. a autoritatilor administratiei publice locale sau a reprezentantilor acestora. le prelucreaza. Apararea impotriva incendiilor reprezinta ansamblul integrat de masuri tehnice si organizatorice. pe teritoriul Romaniei. bunurile si mediu. echipamentelor. viata. evaluarea. prin deciziile si faptele lor. Situatia de pericol existenta. pentru limitarea propagarii incendiilor si evitarea producerii unui dezastru. mijloacelor. utilajelor si instalatiilor tehnologice pe care le detin sau le administreaza. pana la terminarea operatiunilor de interventie. autoritatile administratiei publice locale si centrale. orice persoana are obligatia de a acorda ajutor cand si cat este rational posibil. persoanele fizice si juridice aflate in apropiere au obligatia de a interveni cu mijloacele de care dispun pentru limitarea si lichidarea incendiului. potrivit legii. din momentul observarii. de activitatea desfasurata sau in legatura cu aceasta. persoanele juridice sau fizice care desfasoara activitati ori se afla in tranzit. de produsele (substantele) pe care le folosesc. in conditiile legii.APARAREA IMPOTRIVA INCENDIILOR Apararea impotriva incendiilor. si sa ia masuri dupa posibilitatile sale. semnalizarii sau anuntarii unui incendiu. dupa caz. In cazurile prevazute de lege. din proprie initiativa ori la solicitarea victimei. sau primarul. semenilor aflati in pericol sau in dificultate. dupa caz. Orice persoana care observa un incendiu are obligatia de a anunta prin orice mijloc pompierii. precum si a pompierilor. demolarea unei constructii sau a unei parti din constructie. materialelor si mijloacelor proprii pentru operatiuni de salvare. In cazul incendiilor produse in paduri. constituie o urgenta publica de incendiu. precum si interventia operative pentru salvarea si acordarea ajutorului pentru persoanele aflate in pericol. la care trebuie sa participle. terenuri. Persoanele juridice si cele fizice raspund. de toate efectele nocive ale incendiilor care decurg. le stocheaza sa le comercializeze. precum si alte activitati specifice. de stingere si de limitare a efectelor incendiilor produse la bunurile proprii ori ale altor persone. politia. In caz de incendiu. a bunurilor si a mediului constituie o problema de interes public. existenta sau utilizarea constructiilor. cum sunt: degajarea terenurilor. Persoanele fizice si juridice care detin cu orice titlu. precum si utilizarea apei. plantatii si la culturi agricole. Autoritatile administratiei publice centrale si locale asigura integrarea masurilor privind dezvoltarea si perfectionarea activitatii de aparare impotriva incendiilor. dupa caz. OBLIGATII PRIVIND APARAREA IMPOTRIVA INCENDIILOR Persoanele fizice si juridice sunt obligate sa respecte in orice imprejurare normele de prevenire si stingere a incendiilor si sa nu primejduiasca. 39 . oprirea temporara a activitatilor. le furnizeaza.

in domeniul P. Sa comunice. atat cat este rational posibil. Sa respecte regulile si masurile de aparare impotriva incendiilor. 40 . d. imediat patronului ori persoanelor imputernicite de acesta. b.La incheierea contractelor de societate. se prevad in planurile de interventii ale fiecarui participant la conventie si se comunica unitatilor teritoriale de pompierii militari. are in procesul muncii urmatoarele obligatii: a.Sa asigure mijloacele tehnice corespunzatoare si personalul necesar interventiei in caz de incendiu. substantele periculoase. b.S.I. profilul activitatii si marimea unitatii.. masinile. Sa utilizeze. Pentru limitarea propagarii si stingerii incendiilor precum si pentru limitarea si inlaturarea efectelor acestora. pregatirea si punerea in aplicatie a planurilor de interventie in caz de urgenta publica de incendiu. Sa acorde ajutor. asigurarea. Organizarea actiunilor de colaborare si procedurile necesare se stabilesc prin conventii incheiate intre parti. orice situatie pe care este indreptatit sa o considere pericol de incendiu. de prevenire si stingere a incendiilor. f. 8 au obligatia sa colaboreze intre ele. Sa stabileasca. pe baza de reciprocitate sau sau contra unei plati. corelat cu natura riscurilor de incendiu. Sa obtina avizele si autorizatiile prevazute de lege. d. e. partile sunt obligate sa consemneze in actele respective raspunderile ce le revin privind asigurarea apararii impotriva incendiilor. precum si conditiile de pregatire a acestora. prin dispozitii scrise. consiliile locale si persoanele juridice prevazute la art. c. de patron sau personae desemnate de acesta. oricarui alt salariat aflat intr-o situatie de pericol. are urmatoarele obligatii: a. potrivit instructiunilor date de patron sau de persoana desemnata de acesta. c. OBLIGATIILE LUCRATORILOR Fiecare lucrator. Sa intocmeasca si sa actualizeze permanent lista cu substantele periculoase (unde este cazul). aduse la cunostinta sub orice forma. de inchiriere.Sa elaboreze instructiuni de aparare impotriva incendiilor si sa stabileasca sarcinile ce le revin salariatilor. de antepriza si de asociere. Detinatorii si utilizatorii de constructii ori de instalatii si echipamente tehnologice de productie au obligatia sa conlucreze cu autoritatile administratiei publice si cu factorii de specialitate ale acestora in organizarea. Sa nu efectueze manevre si modificari nepermise ale mijloacelor tehnice de protectie sau de interventie pentru stingerea incendiilor. indiferent de natura angajarii.Sa asigure intocmirea planurilor de interventie si conditiile pentru ca acestea sa fie operationale in orice moment. contribuind cu forte si mijloace. OBLIGATIILE ANGAJATORULUI Fiecare angajator. responsabilitatile si modul de organizare privind apararea impotriva incendiilor in unitatea sa. instalatiile utilajele. e. aparatura si echipamentul de lucru. precum si orice defectiune sesizata la sistemele de protectie sau de interventie pentru stingerea incendiilor. Sa coopereze cu salariatii desemnati de patron atat cat ii permit cunostintele si sarcinile sale in vederea realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor f. de concesionare. consiliile judetene.

Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se face de catre personalul unitatii de pompieri militari cu atributii de indrumare. interventie si constatare a incalcarii legii in domeniul PSI si de alte organe abilitate de lege. h. control.Sa prevada fondurile necesare realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor si sa asigure la cerere. 41 .g. Patronii care detin parti din aceeasi constructie trebuie sa conlucreze pentru indeplinirea obligatiilor ce le revin. plata cheltuielilor efectuate de alte persoane fizice sau juridice care au intervenit pentru stingerea incendiilor in unitatea sa.

să-şi însuşească metodele de protecţie şi regulile de comportare în caz de dezastre. atunci când se constată că acestea vor provoca pierderi de vieţi omeneşti în rândul populaţiei. asigurarea pregătirii populaţiei civile pe linia protecţiei civile în şcoli. Sunt interzise actele sau ameninţările cu violenţă.OBLIGATIILE SI DREPTURILE CETATENILOR PE LINIA PROTECTIEI CIVILE Populaţia civilă. asigurarea protecţiei populaţiei civile împotriva efectelor armelor de nimicire în masă. exerciţii şi aplicaţii de protecţie civilă. populaţia civilă nu va trebui să facă obiectul atacurilor. calamităţilor şi catastrofelor. populaţia civilă va fi prevenită asupra pericolelor atacurilor inamicului din aer. este interzisă înfometarea persoanelor civile ca metodă de război. articole. prin ore special destinate. orice atac militar trebuie să fie anulat sau întrerupt. emisiuni radio şi de televiziune. populaţia civilă nu poate fi utilizată ca scut pentru a se pune anumite puncte sau zone la adăpost de operaţiunile militare. femeile vor face obiectul unui respect deosebit şi vor fi protejate. hotărâri şi ordonanţe emise de către guvern. constrângerii la prostituţie şi orice formă de atentat la pudoare. Drepturile cetăţenilor pe linia Protecţiei Civile Convenţiile internaţionale la care şi România a aderat pentru protecţia populaţiei şi a bunurilor materiale prevăd: populaţia civilă. adăpostire. prin mijloace individuale. se interzice atacarea. paguba bunurilor materiale cu caracter civil. în special împotriva violului. prin participare la şedinţe de pregătire. al căror scop principal este de a răspândi teroarea. sunt interzise atacurile îndreptate cu titlu de represalii împotriva populaţiei civile. copiii vor trebui să facă obiectul unui respect special şi va trebui să fie protejaţi împotriva oricărei forme de atentat. tratate. luarea sau scoaterea din uz a bunurilor absolut necesare pentru supravieţuirea populaţiei civile. rănirea persoanelor civile. catastrofelor sau calamităţilor naturale prin mijloacele de înstiinţare şi alarmare ale protecţiei civile. a armelor convenţionale. în scopul însuşirii cunoştinţelor şi deprinderilor de comportare la declanşarea semnalelor de alarmă publică. Pe plan naţional legiferarea protecţiei populaţiei în caz de conflicte militare şi calamităţi sau catastrofe de mari proporţii este realizată în temeiul prevederilor Constituţiei României prin Legea Protecţiei Civile. comunicări. cu ajutorul mijloacelor de informare în masă. evacuare şi alte mijloace specifice. facultăţi. bunurile materiale sunt protejate în timp de război sau la dezastre prin măsuri legiferate pe plan internaţional în convenţii. distrugerea. protocolare. 42 . bunurile utilizate în scopul protecţiei populaţiei nu pot fi distruse şi nici deturnate de la destinaţia lor. persoanele civile se bucură de o protecţie generală contra pericolelor rezultate din operaţiile militare. Obligaţiile cetăţenilor pe linia protecţiei civile să participe la pregătirea pentru protecţia civilă.

mijloacelor incendiare. să participe la realizarea şi întreţinerea adăposturilor de protecţie civilă de interes colectiv sau personal. să îndeplinească toate măsurile stabilite de către organele de protecţie civilă. să ia parte activă la acţiunile de intervenţie pentru care sunt solicitaţi. trusa sanitară. persoanelor ce nu se pot deplasa singure. la aplicarea măsurilor de protecţie. la amenajarea spatiilor de adăpostire din clădirile sau de pe terenul proprietate personală. să acorde prioritate copiilor. femeilor. să-şi asigure mijloacele individuale de protecţie. bătrânilor. rezervele de alimente şi apă. 43 . să nu producă panică. a armelor convenţionale. să acţioneze cu calm.să respecte metode de protecţie şi regulile de comportare în cazul folosirii armelor de nimicire în masă. alte materiale necesare pentru asigurarea protecţiei şi pentru participarea la executarea unor acţiuni de intervenţie.

a unor lucrări care creează condiţii favorizante pentru producerea de incendii prin degajări de substanţe volatile sau supraîncălziri excesive. f. prin detalierea cauzelor şi a împrejurărilor favorizante. asigurarea rezervelor de apă pentru incendiu şi verificarea zilnică a situaţiei existente.3.REGULI PENTRU PERIOADELE CANICULARE SAU SECETOASE În perioadele caniculare sau secetoase persoana fizică cu atribuţii de conducere (primar. rezervoarelor şi a altor tipuri de ambalaje care conţin vapori inflamabili sau gaze lichefiate sub presiune. şoproane deschise etc. intensificarea patrulărilor în zonele cu culturi agricole şi în cele frecventate pentru agrement în locuri cu vegetaţie forestieră. mediatizarea incendiilor determinate de efectele sezonului canicular şi secetos. în anumite intervale din timpul zilei. c. îndepărtarea din locurile unde se află a obiectelor optice (inclusiv a cioburilor de sticlă) care pot acţiona în anumite condiţii drept concentratori ai razelor solare. asigurarea protejării fătă de efectul direct al razelor solare a recipientelor. 44 . patron. i. identificarea şi nominalizarea sectoarelor de activitate în care creşte riscul de incendiu în condiţiile caracteristice temperaturilor atmosferice ridicate şi lipsei de precipitaţii. populaţiei. d. Măsurile speciale trebuie să cuprindă: a. prin depozitare la umbră (copertine. Măsurile speciale stabilite vor fi aduse la cunoştinţă tuturor salariaţilor şi.6. după caz. h. prin răcire cu perdele de apă rece. utilizator etc. restricţionarea efectuării. e. interzicerea utilizării focului deschis în zonele afectate de uscăciune avansată. după caz.) va elabora un program de măsuri speciale care să contracareze efectele negative ale acestora în sfera prevenirii şi stingerii incendiilor. verificarea operativităţii de acţiune a formaţiilor de intervenţie ale serviciilor de pompieri civili. b. 2.) sau. ' g.

la aparatele neautomatizate. Dormitul in incaperi cu focul aprins sau in incaperi cu aparate de utilizare nelegate la cosul de fum.La utilizarea gazelor naturale este interzis: - neautorizate. Verificarea cu flacara a instalatiilor de gaze naturale prezinta pericol de explozie si incendii. lasarea focului nesupravegheat. Daca se simte mirosul caracteristic al gazelor naturale se iau imediat urmatoarele masuri: stingerea tuturor focurilor. nu se doarme in astfel de incaperi. dormitul in incaperi cu focul aprins. nu se manevreaza aparate electrice. prezinta pericol de moarte. etc). aragaz. se anunta imediat unitatea distribuitoare. modificarea instalatiilor de gaze fara aprobari legale si prin persoane 45 . deschiderea usilor si ferestrelor. obturarea cosului de fum al aparatelor de utilizare. nu se aprinde nici o sursa de foc. dormitul in incaperi cu aparate de utilizare nelegate la cos (resou. apriderea focului daca aparatul de utilizare nu este etans sau nu are tiraj. Verificarea eventualelor scapari de gaze naturale se face prin mirosire si cu spuma de sapun cu apa.

se continua manevrele pana la sosirea cadrelor medicale 2. Se interzice: -spargerea basicilor -inlaturarea materialelor lipite de rana -smulgerea hainelor arse lipite de rana La arsurile cauzate de arc electric se vor aplica comprese cu acid boric Arsurile de substante chimice se vor spala cu multa apa intr-un curent de apa curgatoare. uleiuri.arsuri de gradul III – basici rosii cu afectarea mai profunda a pielii in zona arsa .arsuri de gradul IV – pielea este arsa si tesuturile sunt modificate 46 .victima se transporta intr-o zona cu aer curat si se descheie la piept .PRIMUL AJUTOR IN CAZUL ARSURILOR SI INTOXICATIILOR CU FUM 1. vaseline. acide. gaze fierbinti si contactul sau influienta arcului electric. lichide fierbinti. etc.daca victima este in stop cardiac se incepe masajul cardiac prin apasarea cu mainile pe piept in dreptul inimii . MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE INTOXICATII In caz de intoxicatii acute se procedeaza astfel: .se scoate victima din zona viciata de catre salvatorii echipati cu masca de gaze sau cu masca cu furtun de aductiune .MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZUL ARSURILOR Arsurile pot fi provocate de diverse cauze: contactul pielii cu substante caustice. se panseaza cu pansament steril sau cu panza curata locul arsurii. Acordarea primului ajutor se face astfel: se scoate cu grija imbracamintea. aburi.arsuri de gradul II – apar basici albe in zona afectata .5% acid boric pentru arsurile bazice. dupa care se aplica o compresa de solutie 2% bicarbonat de sodiu pentru arsuri de acizi sau 1.daca victima nu respira se incearca respiratia gura la gura sau gura la nas .arsuri de gradul I – inrosirea pielii si dureri in zona respectiva . fara a se acoperi cu alifii. Dupa profunzimea tesuturilor afectate se disting: .

aparate de respiraţie autonome . Are greutatea de 14 kg. precum şi a încălţămintei care (prin lovire sau frecare) poate să producă scântei capabile să aprindă gazele. suporta contactul caloric nemijlocit.MIJLOACE DE PROTEJARE A OAMENILOR IN CAZ DE INCENDIU (a corpului. 443/1999.trusă electrică. Bluza etansa pe talie. etc. potrivit regulamentului aprobat prin HGR nr.asigura respiratia independenta in medii nocive din zona incendiilor pe o durata de 60 min. tubul gofrat. clor.lămpi electrice portabile. Cartusul filtrant pentru oxid de carbon. doua butelii cu aer comprimat prevazute cu reductor si cu un manometru pentru verificarea presiunii aerului. vapori de solvent organic. Echipamentul de protecţie se asigură. vaporii sau pulberile inflamabile in amestec cu aerul. se interzice accesul salariaţilor şi altor persoane fără echipament de protecţie adecvat condiţiilor de lucru.se compune din cagula prevazuta cu vizor. . Are in componenta masca propriu-zisa cu bretele. Fiind etans se foloseste cu aparatul de respiratie. manusi si cisme ignifuge ce asigura protectia anticalorica la incendii in conditii de apropiere normala ) . este interzisă folosirea dispozitivelor. După caz. corelat cu nivelul densităţii sarcinii termice. În spaţiile cu pericol de explozie este interzisă folosirea îmbrăcămintei.). Nu retine fumul. Pantalonii au burduf lateral si bretele reglabile. oxizi de azot. aerosolilor si altor gaze (acid cianhidric. ATENTIE! NU RETINE OXIDUL DE CARBON. . temperaturile ce se pot dezvolta în caz de incendiu şi efectele negative pe care acestea le pot avea asupra personalului de intervenţie se va asigura în dotare următoarele aparate de protecţie. sau polivalent care este cel mai indicat a se folosi. iluminat şi lucru: . 47 . a mainilor si picioarelor) În spaţiile cu risc ridicat de incendiu sau pericol de explozie. a capului. se foloseste la incendiile care se caracterizeaza prin degajarea oxidului de carbon. cartuse filtrante pentru fum. . blocul supapelor si cordelele de fixare pe cap. . intermitent. Deasemenea. (cartusul filtrant). aerosolii sau alte gaze toxice. uneltelor şi sculelor neprotejate corespunzător şi care prin lovire sau frecare pot produce scântei capabile să aprindă amestecurile explozive. are gluga etansa. Manusi cu un deget si cisme scurte cu intetrior de pasla. aparatelor. lenjeriei şi a altor obiecte din fire sintetice sau materiale sintetice ori plastice. locas dorsal pentru aparatul de respiratie si vizor duplex metalizat. asigurand patrunderea normala pe culoare cu flacari sau incinte cu temperaturi pana la 250°C. avand in vedere marea diversitate de materiale ce pot arde si degaja o larga gama de substante toxice . a cailor respiratorii. oxid de carbon.masca contra fumului şi gazelor .Cartusul filtrant polivalent asigura protectia impotriva fumului. Are o greutate de 10 kg.echipament de protecţie la temperatură (costum ignifug.Costumul anticaloric aluminizat tip patrundere normal (PN) foloseste pentru protectia anticalorica pe timpul interventiei.

lacuri. Fac excepţie situaţiile admise în normativ. Atunci când soluţia se justifică 48 . de regulă. De asemenea prin amplasarea acestor depozite se vor asigura măsuri şi distanţe de protecţie faţă de cursuri de apă. cu condiţia să fie îndeplinite condiţiile şi măsurile specifice prevăzute în normative. situate în vecinătate. sau vor fi compartimentate conform normelor. Depozitarea materialelor combustibile solide împreună cu lichide sau gaze combustibile. manipulate şi a densităţii sarcinii termice. este obligatorie stabilirea duratei de depozitare a acestora şi luarea măsurilor de verificare a creşterii temperaturii lor. pe cât posibil. iazuri. de regulă. centre populate. Depozitele de materiale şi produse pot fi amplasate independent. La realizarea depozitelor aferente clădirilor civile se respectă şi prevederile specifice acestor clădiri. se amplasează în zone situate mai jos decât construcţiile vecine astfel încât să nu fie posibilă deversarea sau scurgerea lichidelor şi propagarea incendiului la vecinătăţi. precum şi aprinderea depozitului datorită unui incendiu la un obiectiv învecinat. ziduri de protecţie). a celor de încălzire şi ale reţelelor electrice aferente altor consumatori. Este admisă depozitarea diferitelor materiale şi substanţe în aceeaşi încăpere. Nu se permite trecerea prin depozite de materiale sau lichide combustibile sau încăperi de depozitare.REGULI ŞI MĂSURI DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR LA DEPOZITE Prevederi generale Construcţiile de depozitare şi în general depozitele de materiale şi substanţe vor avea stabilite categoriile de pericol de incendiu funcţie de natura activităţii desfăşurate. Categoriile de pericol de incendiu şi clasa de periculozitate se stabileşte pe zone şi încăperi precum şi independent pentru fiecare compartiment de incendiu în parte. dacă amestecul lor sau al vaporilor respectivi nu prezintă pericol de autoaprindere sau explozie iar în caz de incendiu se pot utiliza aceleaşi produse de stingere. nu este admisă. Înglobarea încăperilor de depozitare a materialelor substanţelor combustibile în construcţii de producţie şi în clădirile civile este admisibilă atunci când considerentele funcţionale o impun. Construcţiile independente de depozitare se amplasează faţă de obiective învecinate la distanţe de siguranţă stabilite în reglementările tehnice de specialitate. direcţia vântului dominant să nu fie spre construcţiile vecine. La amplasarea depozitelor se are în vedere limitarea posibilităţilor ca un incendiu produs în depozit să pună în pericol construcţii sau instalaţii vecine importante. a conductelor care transportă fluide combustibile (gaze. lichide). iar când nu este posibil. menţionându-se obligatoriu în documentaţia tehnico-economică. grupate sau comasate atunci când sunt în construcţii închise şi amplasate numai independent când sunt depozite deschise. sau se asigură măsuri de protecţie corespunzătoare (diguri. Depozitele de materiale şi substanţe combustibile se amplasează în zone astfel situate încât. Construcţiile depozitelor pe care beneficiarul le consideră importante sau de mare valoare. se măsuri de protecţie corespunzătoare. se recomandă să fie amplasate independent. Depozitele de lichide combustibile. caracteristicile de ardere ale materialelor şi substanţelor utilizate. La depozitarea de materiale şi substanţe care prezintă pericol de autoaprindere.

dimensionate şi. în care sunt depozitate materiale. nu sunt obligatorii asigurarea căilor de evacuare în caz de incendiu. numai în cantităţile minime necesare fluxului tehnologic pentru un singur schimb. Podurile funcţionale se protejează cu elemente de închidere corespunzătoare. este interzisă. echipate cu dispozitive de închidere automată în caz de incendiu.. Încăperile de depozitare a materialelor şi substanţelor combustibile din clasa P4 şi P5 de periculozitate. realizate încât să asigure limitarea posibilităţilor de propagare a focului şi să permită intervenţia de stingere. prevăzute în actele normative de specialitate. Construcţiile închise stabilite de beneficiar. Pozarea conductelor de apă.. Depozite închise Construcţiile închise pentru depozitele de materiale şi substanţe pot fi de gr. Încăperile de depozitare a materialelor şi substanţelor combustibile din clasa P2 şi P3 de periculozitate. produse. dacă sunt prevăzut cu instalaţii automate de stingere la fiecare nivel. fără locuri permanente de lucru. Pentru depozitele fără locuri permanente de lucru (vizitabile de max. 8 ori/schimb). planşeele incombustibile vor avea o limită de rezistenţă la foc de 1 oră şi 30 min. cu aria desfăşurată peste 36 m2 se separă de restul construcţiei cu pereţi incombustibili având rezistenta la foc în funcţie de densitatea sarcinii tehnice (între 1 oră şi 7 ore). cu aria desfăşurată peste 36 m2 se separă de restul construcţiei prin pereţi şi planşee incombustibile având limita de rezistenţă la foc de minim 1oră şi 30 min. respectiv 1 oră. alcătuite şi realizate conform normelor în vigoare. De regulă. trebuie să fie compartimentate în arii construite de max. cu pereţi incombustibili CO (CA1) având o rezistenţă la foc corespunzătoare cu condiţiile de separare impuse de depozit. Materialele şi substanţele combustibile se pot păstra în spaţiile şi încăperile de producţie. astfel realizate încât să împiedice propagarea incendiilor între nivelurile construcţiei. Depozitarea în cantităţi mai mari se realizează în clădiri proprii. precum şi a cantităţii şi importanţei acestora. Construcţiile închise de depozite etajate trebuie realizate cu planşee pline rezistente la foc. 49 . Golurile se protejează corespunzător în funcţie de elementul de construcţie străpuns (perete. Fac excepţie depozitele cu platforme de stocare mecanizate. aceste depozite trebuie echipate cu instalaţii automate de semnalizare şi stingere a incendiilor. Atunci când sunt amplasate în clădiri cu mai multe niveluri. Depozitele de materiale sau substanţe combustibile se echipează cu instalaţii de semnalizare şi stingere a incendiilor corespunzătoare materialelor şi substanţelor depozitate. I-IV de rezistentă la foc. potrivit prevederilor tehnice de specialitate.tehnic aceste treceri vor fi realizate în canalizări proprii închise. obiecte de valoare sau cu risc mare de incendiu. este obligatorie şi respectarea prevederilor corespunzătoare acestor tipuri de clădiri. planşeu) asigurându-se aceeaşi rezistenţă la foc. 750 m2 şi echipate cu instalaţii de semnalizare şi stingere a incendiilor. Dacă depozitul este amplasat în construcţii de tip monobloc sau blindate. Depozitele vor avea asigurate căi de acces. Golurile de circulaţie sau funcţionale se protejează cu elemente având rezistenţa la foc de minim 45 min. la care platformele pot fi din materiale incombustibile CO (CA1) rezistente la foc 15 min. Depozitele cu stive mai înalte de 6 m trebuie să îndeplinească condiţiile şi nivelele de performanţă stabilite în reglementările tehnice de specialitate corespunzător densităţii sarcinii tehnice şi pericolului de propagare a focului. substanţe. în funcţie de categoria de pericol de incendiu şi clasa de periculozitate a materialelor. a produselor care conţin apă ori pe care poate condensa apa în depozite pentru materiale sau substanţe care reacţionează periculos cu apa.

după caz. posibilitatea de aprindere etc. grupe. platforme etc. căile de acces pentru folosirea maşinilor şi utilajelor de intervenţie în caz de incendiu. Construcţiile supraterane închise pentru depozitarea lichidelor combustibile se realizează din materiale incombustibile. P4. În încăperile de depozitare a materialelor combustibile din clasele de periculozitate P3. iar spaţiile pentru recepţie-expediţie.Încăperile de depozitare a materialelor şi substanţelor din clasa P1 de periculozitate se separă faţă de restul construcţiei cu pereţi şi planşee incombustibile iar golurile de circulaţie sau funcţionare se protejează cu elemente de închidere incombustibile. B. asigurându-se compartimentarea antifoc sau antiex. nici la depozitele din clasele de periculozitate P1 şi P2. pentru finisarea. Nu este obligatorie separarea spaţiilor de recepţie-expediţie a depozitelor din clasele P3. Stivele de mărfuri şi rafturile pentru depozitarea mărfurilor vor fi dispuse astfel încât spaţiile de siguranţă sau acces să corespundă cu poziţia pe verticală a corpurilor de iluminat. Încăperile pentru depozitarea a maximum 20 m3 lichide combustibile necesare consumului funcţional al instalaţiilor utilitare aferente construcţiei (centrală termică. compartimentate special. Depozite de mărfuri en-gross La depozitarea materialelor se va ţine seama de proprietăţile fizico-chimice ale acestora (gradul de periculozitate. sensibilităţi la căldură. vor fi organizate pe stive. PS cu aria liberă (fără pereţi interiori) de peste 10. reacţia faţă de alte materiale. iar atunci când încăperile sunt de categorie A.) . 45 de minute şi prevăzut cu un prag care să aibă înălţimea stabilită încât să nu fie posibilă scurgerea lichidului în afara încăperii în caz de avarie. P4. asigurându-se şi dotarea corespunzătoare cu mijloace tehnice de stingere în caz de incendiu. Depozitele închise pentru materiale şi substanţe combustibile se echipează cu instalaţii de semnalizare şi stingere a incendiilor conform reglementărilor tehnice de specialitate. P4. şi P5 faţă de depozit dacă se asigură aceleaşi măsuri de siguranţă la foc ca la încăperile de depozitare aferente şi de asemenea.) se separă de restul construcţiei cu elemente incombustibile având o rezistenţă la foc de minimum 2 ore. încercarea sau repararea produselor depozitate precum şi pentru distribuirea lichidelor combustibile. sau L II (respectiv echivalentul acestora pentru L III şi L IV). Depozitele închise cu aria desfăşurată peste 36 m2 pentru materiale şi substanţe combustibile se prevăd cu dispozitive de evacuare a fumului asigurându-se 1 % din aria pardoselii. 50 . Asemenea spaţii se amenajează separat. fum sau la umezeală. grup electrogen etc. acesta va corespunde mediului de montaj.) precum şi a celor aferente funcţionării unor echipamente (ascensoare. secţii sau sectoare în aşa fel încât să se asigure spaţiile de siguranţă şi acces între stivele de mărfuri.400 m 2 se prevăd sisteme de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi conform reglementărilor în vigoare. Încăperile prevăzute anterior pot avea un gol de acces practicat în elemente de construcţie protejat cu element de închidere rezistent la foc. C şi clase de periculozitate P3. de regulă se separă în acelaşi mod. P5 nu sunt admise spaţii libere pentru birouri. pentru încăperile de depozitare cu capacitate maximă 50 m3 de lichide din clasele L I. Rezervoarele se prevăd cu preaplin şi conducta de aerisire cu opritor de flăcări dispus la exterior. Culoarele de acces între stivele de mărfuri din interiorul încăperilor de depozitare vor fi delimitate şi marcate. materialele şi ambalajele depozitate în interiorul spaţiilor de depozitare sau pe suprafeţele de teren aferente. Nu este obligatorie prevederea suprafeţelor de decomprimare sau a dispozitivelor de evacuare a fumului iar dacă se prevede iluminat. Mărfurile.

(motorină. şemineuri cu foc deschis. conform instrucţiunilor tehnice respective. reşouri şi radiatoare electrice sau cu gaze. Instalaţiile electrice de forţă şi iluminat ale depozitelor de mărfuri vor fi executate conform normelor în vigoare. iar acolo unde există pericolul loviturilor mecanice. Utilajele şi aparatele electrice sau mecanice folosite în depozite pentru descărcarea. precum şi fumatul cu excepţia locurilor special amenajate.). Corpurile de iluminat din depozitele de mărfuri combustibile vor fi asigurate cu globuri. Rafturile combustibile trebuie ignifugate. Personalul depozitului va supraveghea în permanenţă materialele periculoase care prezintă sensibilitate la încălzire sau la reacţii în contact cu alte materiale. Se interzice folosirea în depozite a reşourilor şi radiatoarelor electrice precum şi a lămpilor electrice defecte sau. Ferestrele depozitelor de mărfuri şi materiale situate la parter. textile etc.50 m de la limita superioară a stivelor de mărfuri şi până la nivelul corpurilor de iluminat. pe bază de permis de lucru cu foc şi numai cu indicarea persoanelor răspunzătoare de măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.Acolo unde nu este posibil acest lucru se va păstra un spaţiu de siguranţă de cel puţin 0. Se interzice compartimentarea spaţiilor sau suprafeţelor de depozitare prin despărţituri improvizate din ambalaje sau alte materiale combustibile. 51 . În interiorul spaţiilor de depozitare se va păstra în permanenţă ordine şi curăţenie perfectă. Se interzice păstrarea lichidelor inflamabile destinate curăţeniei. petrosin) în depozite sau în încăperile unde există pericol de incendiu. Se va interzice cu stricteţe aprinderea şi utilizarea focurilor de orice natură. vor fi adunate imediat şi evacuate în locuri special amenajate şi asigurate împotriva incendiilor. hârtie. Operaţiile scriptice. talaş.. Toate deşeurile provenite din ambalaje (scânduri. corpurile de iluminat vor fi prevăzute şi cu grilaje de protecţie. demisol sau subsol vor fi asigurate cu gratii de fier şi plasă de sârmă rezistentă. în afara celor stricte pentru gestiune. Este interzisă încălzirea spaţiilor de depozitare cu sobe fără acumulare de căldură. încărcarea sau preambalarea mărfurilor vor fi verificate cel puţin o dată la începutul fiecărui trimestru. neasigurate cu globuri şi grătare de protecţie. se vor executa în încăperi separate sau izolate faţă de spaţiul de depozitare. Lucrările de sudură se vor executa doar în cazuri excepţionale. Este interzisă blocarea căilor de evacuare cu mărfuri sau ambalaje. pentru împiedicarea pătrunderii în interior a resturilor de ţigări sau chibrituri. rumeguş. petrol. sticlă.

PE 107 etc. Revizia. nişelor tablourilor electrice etc. contactoarele etc. încărcarea instalaţiilor electrice (conducte. folosirea instalaţiilor electrice neprotejate în medii de vapori explozivi şi cu degajări de praf combustibil. se vor face numai după scoaterea lor de sub tensiune. precum şi adăpostirea obiectelor sau a materialelor în posturile de transformare sau de distribuţie. agăţarea sau introducerea pe şi în interiorul panourilor. vor fi prevăzute cu carcase de protecţie.). repararea sau înlocuirea diverselor elemente ale instalaţiilor electrice de iluminat. în medii explozive. executate şi exploatate cu respectarea prevederilor normelor în vigoare (I7/1998. precum şi a celor deteriorate improvizate. Aparatele electrice portative se vor folosi numai cu fişe şi conductoare izolate. forţă sau curenţi slabi. comutatoare. petrol etc. întregul utilaj electric se scoate de sub tensiune.. Bateriile de acumulatoare şi celelalte surse de energie de rezervă pentru alimentarea iluminatului de siguranţă vor fi verificate şi întreţinute periodic. a obiectelor de orice fel. pentru veghe.. AFERENTE CONSTRUCTIILOR Instalaţiile electrice de forţă şi iluminat normal şi de siguranţă vor fi proiectate.) peste sarcina admisă. cabluri. La utilizarea instalaţiilor electrice de forţă şi iluminat se va asigura o bună funcţionare a utilajelor şi a aparatelor respective. pentru circulaţii. întrerupătoare. b.) sau curăţirea lor cu lichide inflamabile (benzină.INSTALATIILE ELECTRICE DE ILUMINAT SI FORTA. prize etc. Se interzice: a. ID-15.). transformatoare. pentru intervenţii. pentru evacuare. Tablourile electrice. carton sau alte materiale combustibile. Instalaţiile electrice de orice natură vor fi executate numai de către unităţi autorizate şi care vor utiliza numai personal calificat. lemn etc. ID-17. Reostatele de pornire sau de reglare a turaţiei diferitelor maşini electrice vor fi protejate cu carcase metalice prevăzute cu orificii de răcire. PE 101. executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii a instalaţiilor electrice de către personal necalificat sau neautorizat . Se interzice înlocuirea fuzibilelor arse cu fir de liţă. d. folosirea în stare defectă a instalaţiilor electrice şi a receptoarelor de energie electrică de orice fel. împotriva panicii şi pentru marcarea hidranţilor interiori de incendiu vor fi menţinute în permanenţă în stare de funcţionare. releele. În încăperi va rămâne sub tensiune numai instalaţia de iluminat de siguranţă. Clemele siguranţelor lamelare nu se fixează pe lemn. Acestea vor fi curăţate de praf şi scame cel puţin o dată pe săptămână. staniol sau alte materiale. La terminarea lucrului. e. Se interzice acoperirea lor cu materiale combustibile (hârtie. iar la tablouri se vor întrebuinţa numai siguranţe calibrate. cârpe. conform proiectelor. suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductoarele alimentare. prin revizii înainte de intrarea în funcţiune şi prin înlăturarea imediată a defecţiunilor constatate. c. Se interzice supraîncărcarea circuitelor prin racordarea mai multor consumatori decât cei prevăzuţi pentru instalaţia respectivă. 52 . Instalaţiile electrice pentru iluminatul de siguranţă pentru continuarea lucrului.

sau a programului de lucru la acestea. întrebuinţarea radiatoarelor şi a reşourilor electrice în alte locuri decât cele stabilite şi în condiţii care prezintă pericol de incendiu. k. folosirea la corpurile de iluminat a filtrelor de lumină (abajururi improvizate din carton.). precum lăsarea sub tensiune a acestora după terminarea programului de lucru. reşouri. 53 . folosirea legăturilor provizorii prin introducerea conductoarelor electrice fără ştechere. hârtie. utilizarea lămpilor mobile portative fără globuri şi grătare de protecţie sau alimentate prin cordoane improvizate sau neizolate corespunzător. l. m. în cazul demontării parţiale a unei instalaţii. lăsarea sub tensiune a maşinilor. aparatelor. utilajelor şi echipamentelor electrice. lemne etc.) precum şi necurăţarea acestora de depunerile de praf. radiatoare. hârtie sau alte materiale combustibile. maşinile. improvizate sau cu o rezistenţă electrică mai mare decât cea stabilită pentru instalaţiile. h. după terminarea folosirii. scame şi alte materiale combustibile. utilizarea receptoarelor de energie electrică (fiare de călcat. Cele care se folosesc în condiţiile admise vor fi scoase de sub tensiune şi vor fi depuse la terminarea programului în locurile stabilite în acest scop. fără luarea măsurilor de izolare faţă de elementele combustibile din încăperi. neîntreruperea instalaţiei electrice de iluminat din spaţiile de depozitare după terminarea programului de lucru. aşezarea pe motoare electrice a materialelor combustibile (cârpe. ciocane de lipit etc. utilajele.g. p. aparatele şi echipamentele respective. direct în priză. o. neizolarea capetelor conductoarelor electrice. n. i. folosirea siguranţelor fuzibile şi a dispozitivelor de protecţie defecte. j.

se va izola trecerea prin planşee şi pereţii combustibili. instalaţii. materiale combustibile ori substanţe inflamabile sau să vină în contact cu ele. se va face revizia şi reparaţia instalaţiilor electrice de iluminat de forţă sau de curenţi slabi (tabla distribuţie. nesupravegheate. d. pe baza unui grafic. dozelor.-17. f. nu se vor poza în podurile clădirilor şi în construcţiile din materiale combustibile. cu praf incombustibil sau combustibil. de către personal calificat şi cu respectarea normelor specifice de prevenire şi stingere a incendiilor. substanţele inflamabile şi gazele tehnice comprimate în recipiente ori neizolate fără de acestea. e. cu agenţi corozivi.). accesul la ele fiind permis numai electricianului de serviciu. izolările sau separaţiile de protecţie necesare conform normativului I-7/1998 ( legare la pământ. legăturilor la p etc. b.). La montarea conductoarelor aeriene : a. legare la nul etc. La toate tipurile de tablouri. f. precum şi organelor de control şi verificare. precum şi blocarea accesului la acestea. se vor utiliza izolatoare fixate pe suporturi incombustibile amplasate la distanţele admise de normativul I-7/1998. starea conductoarelor.) conform normativelor I-7/1998 şi 1. amplasate necorespunzător faţă de materialele combustibile.D. siguranţe. La tablourile capsulate.APARATE. umed. conexiunilor. Periodic. cu temperatură ridicată. legăturile trebuie tăcute conform normelor. echipamentelor şi utilajelor electrice: a. c. ud.). cu lagăre şi carcase având o temperatură mai mare decât cea admisă. Se interzice alimentarea mai multor receptoare electrice de aceeaşi natură printr-un circuit prevăzut cu protecţie comună dacă puterea total instalată depăşeşte I S Kw. spaţiile sau zonele în care se utilizează (uscat. (fixate). se vor lua măsuri ca acestea să nu cadă pe construcţii. Se interzice utilizarea conductorilor şi cablurilor care sub sarcină se încălzesc peste temperatura admisă. nu se vor utiliza ca suporţi arborii. Se interzice legarea directă la bornele tabloului de distribuţie a lămpilor de iluminat. astfel încât să se înlăture posibilitatea aprinderii lor. ECHIPAMENTE SI UTILAJE ELECTRICE Se interzice folosirea aparatelor. scame etc. prizelor. fără să aibă gradul de protecţie necesar în raport de mediul existent în încăperile. În apropierea tablourilor sunt interzise păstrarea materialelor şi a substanţelor combustibile. Revizia completă a instalaţiilor electrice montate în medii explozive se va face conform graficului de revizie. Toate utilajele şi aparatele electrice vor fi prevăzute plăcuţe indicatoare pe care sunt trecute caracteristicile lor şi schemele de conexiuni. fără să aibă protecţiile. întrerupătoarelor. cu protecţia menţionată la punctul "a" deteriorată. garniturile de etanşare vor fi în bună stare şi bine strânse. c. Încăperea şi elementele tabloului vor fi în perfectă stare de curăţenie (fără praf. În cadrul lucrărilor de întreţinere şi reparaţie se va urmări ca instalaţiile electrice de iluminat şi forţă să se menţină în concordanţă cu proiectul de execuţie şi prevederile din normativul I-7 /1998. d. a motoarelor electrice sau a altor consumatori de energie electrică. Tablourile generale de distribuţie din spaţiile de producţie vor fi închise în permanenţă cu cheia. expus la intemperii cu pericol de explozie etc. corpurilor de iluminat. b. umed cu intermitenţă. 54 .

având o temperatură ridicată sau substanţe care au acţiune distrugătoare asupra învelişurilor cablurilor.C. a tuburilor din P. Legarea conductoarelor izolate se va face numai în cutii legătură. . Instalaţiile de paratrăsnet se vor controla periodic. aparate şi echipamente electrice) numai pe suporturi incombustibile (zidărie. cositorire sau cleme corespunzătoare secţiunii conductorilor care se leagă. Legarea între ele a conductoarelor din aluminiu se face prin cleme speciale pentru aluminiu. În acest sens se va asigura controlul tuturor locurilor ascunse şi se va urmări executarea curăţeniei în mod curent în aceste spaţii. secţii electrice. precum şi racordurile acestora trebuie să aibă gradul de protecţie împotriva incendiilor şi exploziilor corespunzător categoriei de pericol de incendiu a încăperilor în care se montează. se vor lega la pământ conductele. precum şi la trecerea lor prin planşee sau pereţi despărţitori vor fi obturate cu materiale incombustibile. rezervoarele metalice şi pompele folosite în instalaţiile de transport a combustibililor lichizi. De asemenea. tunelurile şi puţurile de cabluri se va păstra curăţenia.V. iar a celor cu secţiuni mai mari de 10 mm2 prin sudură. În toate canalele. a aparatelor şi echipamentelor electrice. tuneluri. conductoare de coborâre. prize de pământ etc.C. Corpurile metalice ale aparatelor. este interzisă. Montarea cablurilor prin tuneluri sau canale. beton. 55 . doze. fluide. pe porţiuni unde s-ar vărsa metale topite. Intrările şi ieşirile cablurilor din dulapuri. . tablourile de distribuţie şi utilajele electrice. 7/1998. Stingerea incendiilor în fază incipientă la instalaţiile de iluminat şi forţă se va face cu stingătoare portative cu CO2 sau cu praf şi CO2. respectându-se prevederile normativului I. Montarea conductoarelor şi a cablurilor menţionate mai sus pe elemente de construcţie combustibile se poate face numai prin introducerea lor in tuburi de protecţie. secţiunea conductoarelor de legare trebuie să fie conform normativului I-7/1998. Fac excepţie instalaţiile electrice protejate în carcase metalice cu grad de protecţie minimum IP-54. urmărindu-se integritatea şi buna funcţionare a elementelor componente (dispozitive de captare. conform unui grafic stabilit în baza normativelor existente.). Aparatele. verificarea şi întreţinerea instalaţiilor de paratrăsnet vor fi efectuate numai de personal specializat şi conform normelor în vigoare. Nu este admisă folosirea motoarelor şi aparatelor electrice cu carcasele şi capacele demontate sau în condiţii care nu asigură răcirea lor printr-o bună circulaţie a aerului din jur. Legarea între ele a conductoarelor din cupru şi oţel se va face numai prin răsucire şi matisare. foi de azbest etc. .Se interzice montarea directă pe elementele de construcţie combustibile a conductoarelor şi cablurilor cu manta din materiale combustibile sau greu combustibile.V. Proiectarea. utilajelor şi a maşinilor electrice vor fi legate la pământ. Montarea.) sau pe console incombustibile. manşoane. execuţia şi verificarea instalaţiilor de protecţie prin legare la pământ se vor face conform normelor in vigoare şi STAS 12604/5. conform normativului PE 116. recepţia. iar a celorlalte elemente (tuburi P. canale.

folosite pentru încălzire sau gătit vor fi supravegheate pe timpul funcţionării lor. În încăperile în care există pericol de explozie sau incendiu nu se vor utiliza sisteme de încălzire cu foc deschis.). a căror temperatură este mai mare decât temperatura de autoaprindere a substanţelor inflamabile din încăpere. conductele aerotermele şi bateriile de încălzire vor fi curăţate periodic de depunerile de praf combustibil. Se interzice folosirea instalaţiilor de încălzire (cazane. iar la terminarea programului de lucru se vor opri. sobe. calorifere. între conductele neizolate şi elementele de construcţie combustibile care nu satisfac distanţele cerute se vor introduce materiale izolante incombustibile (vată minerală etc. aer cald) şi locală (cu sobe. În secţiile cu degajări de praf combustibil sau cu mediu de gaze combustibile. maşinile şi aparate cu foc deschis. aparate şi maşini de gătit etc. Temperatura conductelor şi corpurilor de încălzire se va situa sub limitele care ar putea provoca aprinderea substanţelor cu care pot veni în contact. Izolarea termică va fi astfel executată.).) cu defecţiuni. instrucţiuni de folosire etc. apă caldă sau supraîncălzită. precum şi executarea de lucrări cu foc deschis. Toate cazanele. Instalaţii de încălzire centrală La instalaţiile de încălzire centrală din clădirile şi încăperile. maşini. aparate. cu pericol de explozie sau incendiu. Este interzisă depunerea pe radiatoare şi pe conductele termice a vaselor cu lichide inflamabile. precum şi a maşinilor şi aparatelor de gătit se vor respecta prevederile normelor de prevenire şi stingere a incendiilor în vigoare (normative. radiatoare etc. Nu se admite utilizarea unor instalaţii. Între corpurile de încălzire sau conductele neizolate şi elementele de construcţie din materiale combustibile învecinate se vor asigura distanţele minime indicate în normele specifice în vigoare. 56 . Toate conductele şi armăturile instalaţiilor de încălzire centrală vor fi vopsite în culorile standardizate. radiatoare. agentul termic (abur. La izolarea conductelor cu abur sau de apă supraîncălzită se vor utiliza materiale incombustibile. La instalaţiile de încălzire cu aer cald.SISTEME SI INSTALATII DE INCALZIRE La proiectarea. încât în orice regim de funcţionare a instalaţiilor să nu fie posibilă aprinderea materialelor combustibile.). a îmbrăcămintei şi a altor materiale combustibile. Este interzisă trecerea conductelor de termoficare pentru încălzire prin canale sau prin spaţii închise în care pot apărea vapori inflamabili sau gaze combustibile. în funcţie de natura agentului încălzitor. înlăturând-se periodic orice depuneri de pe acestea şi din jurul lor. conductele şi radiatoarele vor fi netede. Nu se vor depozita lichide şi materiale combustibile şi recipiente cu gaze sub presiune în jurul bateriilor de încălzire sau al aerotermelor la distanţe mai mici de 1 m. neomologate sau improvizate. La trecerea conductelor instalaţiilor de încălzire prin pereţi sau prin planşee executate din materiale combustibile. executarea şi exploatarea sistemelor de încălzire centrală (cu abur. acestea vor introduse în tuburi de protecţie şi vor fi izolate cu materiale izolante incombustibile. apă caldă. standarde. aer cald) se va alege în funcţie de temperatura de aprindere a substanţelor din încăperile respective. În cazuri speciale. sobe nestandardizate. cu suprafeţele radiante sau incandescente. Nu se va permite existenţa în apropierea prizelor de aer a unor surse de gaze sau de praf combustibil.

în încăperile în care sunt amplasate sobele nu se admite depozitarea materialului combustibil care să depăşească consumul pentru 24 de ore. n. fără pericol de incendiu. care au volumul activ sub 0. dacă acest lucru este menţionat în instrucţiuni de folosire. Utilizarea sobelor fără acumulare de căldură se va face respectând următoarele norme: a) distanţa dintre sobe sau burlane şi materialele combustibile învecinate să fie de cel puţin 1 m. în faţa uşiţei de alimentare. e. se interzice aprinderea focului în sobe prin stropire cu benzină. materialele sau elementele combustibile situate în faţa focarelor şi cenuşarelor să fie la o distanţă de acestea de minimum 1. maşini şi aparate gătit etc. şi de 4 cm în celelalte porţiuni. c. NOTĂ: Prin sobe cu acumulare de căldură se înţeleg sobele care nu au un volum activ (masivul încălzit) mai mare de 0. cenuşa se va evacua periodic într-un loc stabilit şi amenajat în acest scop. se interzice uscarea hainelor sau a altor materiale combustibile pe sobe sau în imediata apropiere a lor. petrol sau alte lichide combustibile. defecte sau izolate necorespunzător faţă de elementele combustibile ale clădirilor. Prin sobe fără acumulare de căldură se înţeleg sobele metalice precum şi sobele de zidărie (cărămidă sau alte materiale). pereţi exteriori cu o grosime de cel puţin 6 cm în zona focarului . pardoseala combustibilă se protejează cu o bucată de tablă metalică cu dimensiunile de 70 x 50 cm.25 m. înainte de utilizarea sobelor şi coşurilor de fum. curăţate şi date în exploatare în perfectă stare de funcţionare. b. 1. m.5 m la sobele cu acumulare de căldură. se interzice supraîncălzirea sobelor. uşiţele focarului şi cenuşarului trebuie menţinute închise şi zăvorâte.70 m. i. maşinile şi aparatele de gătit cu combustibili solizi sau gaze. este interzisă depozitarea materialului combustibil deasupra sobei. f. 57 . se interzice montarea dispozitivelor şi a clapetelor de reglare tirajului. nu se utilizează sobe fără uşiţe la focare şi cenuşare.2 m3.) se vor face conform prevederilor standardelor în vigoare (STAS 9072) şi a instrucţiunilor de folosire emise de unitatea producătoare.2 m3 sau pereţi cu grosimi mai mici decât cele prevăzute pentru sobele cu acumulare de căldură. La exploatarea sobelor cu sau fără acumulare de căldură şi a maşinilor şi aparatelor de gătit se vor respecta următoarele reguli: a. k. şi numai după ce se vor stinge resturile de jar. iar faţă de cele greu combustibile de 0.Mijloace de încălzire locală Construcţia. g. acestea trebuie verificate amănunţit. p. reparate. se interzice arderea nesupravegheată a focului în sobe. în timpul funcţionării sobelor. h. d. r. se vor numi persoane care să răspundă de aprinderea şi stingerea focului. nu se admite folosirea lemnelor mai lungi decât vatra focarului sobei sau cărbuni cu o putere calorifică mai mare decât cea stabilită (cocs de furnal). iar cele greu combustibile la 1 m. j. amplasarea şi exploatarea mijloacelor încălzire locală (sobe de orice tip. cazane de spălătorie. o. depozitarea (amplasarea) materialelor combustibile se face la o distanţă mai mare de 1 m faţă de sobele fără acumulare de căldură şi de 0. precum şi rezervoarele de consum ale sobelor care utilizează combustibili lichizi (a căror protecţie termică a fost asigurată de producător pe baza încercărilor efectuate şi acceptată la omologarea produsului) pot fi amplasate la distanţe mai mici decât cele prevăzute la punctul c).

iar în faţa focarului cu 50 cm.). amplasarea sobei..)... este interzisă aprinderea arzătorului de gaze cu materiale sau deşeuri combustibile. amplasarea. d) în cazul sobelor din încăperile cu pereţi din materiale combustibile. Este interzisă racordarea focarelor alimentate cu gaze la canalele de fum care deservesc focare alimentate cu altfel de combustibil (lemn... cu mortar de argilă. robinetul trebuie să fie închis. Postamentul poate fi alcătuit şi din alte materiale incombustibile. Coşurile de fum vor fi curăţate periodic. păcură. La maşinile şi aparatele de gătit de uz casnic. protecţia termică şi exploatarea coşurilor şi a canalelor de fum pentru focarele care servesc la încălziri curente se vor efectua în conformitate cu prevederile standardelor în vigoare (STAS 6793). Pentru aceasta. c. la care se vor adăuga şi următoarele reguli: a. robinete. aprinderea şi stingerea focurilor se vor executa numai de către personal instruit în acest scop. în funcţie de calitatea şi de cantitatea combustibilului folosit. pardoseala de sub acestea se protejează astfel: printr-un strat izolator de cărămidă plină.. după care se deschide încet robinetul până când gazele se aprind (principiul "gaz pe flacără"). următorul text: „Pentru aprinderea şi stingerea focului răspunde.. postamentul termic izolator trebuie să depăşească perimetrul sobei cu 25 cm. termoizolatoare cu aceeaşi grosime şi aceeaşi echivalenţă termică. pe lângă ora de aprindere şi stingere... înlăturându-se orice posibilitate de scurgere a gazelor.” . este strict interzisă aprinderea "flacără pe gaz". aprinderea focului se face prin apropierea unei torţe aprinse (aprinzător) de arzătorul de gaze. având grosimea de 6 cm. pardoselile combustibile se protejează printr-un postament format din: două rânduri de vată minerală şi unul de tablă metalică. uşa cenuşarului va fi deschisă. c) când sobele nu au picioare sau picioarele sunt mai scurte de 25 cm. dintre care ultimele două rânduri pot fi executate pe goluri sau înlocuite cu un strat de nisip. astfel încât să se evite orice crăpătură care ar permite ieşirea în încăperi sau în poduri a gazelor calde. verificarea şi întreţinerea în bună stare de funcţionare a instalaţiei (conducte. patru rânduri de cărămizi (pe lat) cu mortar de argilă. porţiunea de perete de lângă sobă se execută din materiale incombustibile.. În situaţia în care acest lucru nu este posibil. aparatelor de gătit şi protejarea pereţilor combustibili se vor face conform prevederilor standardelor în vigoare şi instrucţiunilor de folosire emise fabricant.. izolarea pardoselii se va face conform normelor stabilite de fabricant. Este interzisă montarea de clapete sau capace de obturare în canale sau racorduri. se va aerisi încăperea respectivă şi se vor depista şi înlătura defectele care au provocat scăpările de gaze.5 m. Peste aceste izolaţii se pune tablă metalică. respectiv reglarea tirajului.. d. având aceeaşi grosime. a maşinilor. Zidăria şi tencuiala coşurilor vor fi verificate periodic şi vor fi bine întreţinute. limitarea.. iar uşile pentru curăţare vor fi bine etanşate. urmând să fie făcută exclusiv prin uşile (prizele) de aer sau prin regulatoarele de tiraj ale focarelor. 58 . la fiecare sobă sau aparat de gătit se va pune câte o etichetă pe care se va menţiona. e. b. a fumului sau a scânteilor. Pentru instalaţiile de alimentare cu gaze naturale a sobelor se vor respecta prevederile "Normativului pentru distribuirea şi utilizarea gazelor naturale" (I 6/1999). când arzătorul este în funcţiune. înainte de aprinderea arzătorului de gaze. în cazul în care se constată miros de gaze înainte de a se aprinde focul. care să depăşească marginile sobei în toate direcţiile cu minimum 0. printr-un strat de azbest ori prin alte material incombustibil cu aceeaşi capacitate termoizolatoare. cărbune etc. prin două straturi de pâslă îmbibată cu soluţie de argilă..b) la sobele cu înălţimea picioarelor de cel puţin 25 cm. Construcţia. arzătoare etc.

puzderie şi alte materiale combustibile. amplasarea buteliilor în apropierea surselor care radiază căldură. persoana stabilită pentru aprinderea şi stingerea focului va controla periodic dacă tirajul sobei este bun cu ajutorul unei lumânări aprinse. c. tirajul este defectuos. Punerea în funcţiune şi exploatarea centralelor termice se va face numai pe baza autorizaţiei de exploatare. uzat sau în stare defectă. încât acesta să nu fie împrăştiat în incinta unităţii. La centralele termice în care se folosesc drept combustibil deşeurile de lemn. puzderie de in şi cânepă. cu respectarea instrucţiunilor vigoare. În cazul utilizării buteliilor cu gaze combustibile lichefiate se interzice: a. pe o rază de 30 m. în scopul stingerii particulelor incandescente. atât la aprinderea cât şi la stingerea focului. racordarea buteliei. activarea scurgerii gazului lichefiat din butelie. e. Verificarea lor se va efectua la începerea fiecărui schimb. b. vor fi menţinute în perfectă stare de funcţionare. pornindu-se din nou instalaţia.f. Aparatele pentru controlul temperaturii şi presiunii din cazane şi conducte. g. utilizarea furtunului de racordare fără a fi fixat prin coliere. se interzice folosirea gazelor în sobele nereparate şi a căror etanşeitate nu este asigurată. cenuşa şi zgura vor fi stropite cu apă. improvizate sau neomologate. revizii sau a modificărilor la instalaţiile de gaze. îngrijindu-se însă ca robinetul de gaz să fie închis. Evacuarea zgurii şi a cenuşii cu cărucioare. curăţat permanent de deşeuri. indicatoarele de nivel pentru combustibil sau pentru agentul de încălzire. folosind injectoarele de pornire cu combustibil lichid. b. În prealabil. În cazul centralelor termice care folosesc drept combustibil cărbunele măcinat. care nu prezintă pericol de incendiu. urmând a nu se mai face focul până după verificarea şi remedierea defecţiunilor. folosirea furtunurilor executate din materiale plastice. 59 . Efectuarea lucrărilor de montaj. fără reductor de presiune. de către persoane neautorizate şi fără avizul prealabil al societăţii distribuitoare este interzisă. instalaţia de pulverizare a prafului de cărbune trebuie controlată zilnic şi curăţată de depunerile de praf de pe suprafeţele calde ale instalaţiilor aferente cazanelor. d. vagonete se va face numai în locuri special destinate. Dacă flacăra lumânării nu se îndreaptă spre interiorul sobei. precum şi a instalaţiilor de cazane aferente se va efectua numai de către persoane calificate şi instruite în ceea ce priveşte prescripţiile tehnice de exploatare ale acestora şi normele de prevenire a incendiilor. h. a. prin agitarea sau încălzirea acesteia. Centrale termice de încălzire Exploatarea centralelor termice. depistarea scăpărilor de gaze se va face numai cu spumă de apă şi săpun şi în nici un caz cu flacără. Este interzisă depozitarea în centrala termică a unor utilaje sau materiale care nu au legătură cu exploatarea acesteia. apoi de la cel al arzătorului. se vor respecta următoarele reguli: a. În cazul întreruperii flăcării (rezultată din arderea prafului de cărbune) se va opri imediat alimentarea cu combustibil şi se va efectua aerisirea cazanului. în jurul centralei termice terenul va fi neted. reparaţii. apropiate de uşa întredeschisă a cenuşarului. i. supapele de siguranţă etc. eliberată de Inspectoratul de stat pentru cazane şi instalaţii de ridicat. folosirea de butelii defecte. gazele vor fi închise şi deschise mai întâi de la robinetul principal. transportul şi manipularea combustibilului se fac în aşa fel.

întreţinute în bune condiţii. se interzice depozitarea combustibilului în sala cazanelor. h. e. Înainte de aprinderea combustibilului la injectoare se va verifica focarul. în limitele prevăzute de normativul I-6/1999. rezervoare. cu rezistenţă la foc de 45 minute. încât să nu provoace amestecuri de praf şi aer. în focarele cazanelor centralelor termice. Scurgerile accidentale de combustibil de pe toate utilajele. pentru colectarea scurgerilor provenite din instalaţii. trebuie să fie în perfectă stare şi ferită de a fi îmbibată cu combustibil. coşurile de evacuare a fumului vor fi prevăzute cu sisteme de reţinere a scânteilor (parascântei).c. Centralele termice care folosesc combustibil gazos se vor pune în funcţiune numai după verificarea arzătoarelor şi a presiunii în conductele de gaze. Circuitul de alimentare a arzătoarelor cu gaze de la cazanele ale căror instalaţii funcţionează cu o presiune de lucru de peste 5000 mm coloană de apă va fi prevăzut cu un sistem de protecţie care să întrerupă rapid debitul de gaze. în special în jurul arzătoarelor. folosindu-se emulsie de apă şi săpun sau alte procedee cu aparatura de detectare. Nu sunt admise improvizaţii ca: băţ de chibrit. scările şi platformele cazanului se colectează şi se înlătură. folosindu-se instalaţia prevăzută pentru aceasta. îndeosebi racordurile la arzătoare. Focarele şi canalele de fum vor fi ventilate timp de 10 minute. iar uşa de comunicaţie dintre acestea şi sala cazanelor va fi metalică. cantităţile de combustibil care se depozitează în siloz nu vor depăşi 20 m3. fie cu ajutorul unei torţe fixate pe o vergea metalică. La aceste rezervoare nu se vor instala indicatoare de nivel de sticlă. se vor îndepărta eventualele scurgeri de combustibil şi se vor înlătura cauzele acestora. se va folosi numai aburul de joasă presiune sau apa caldă. Pentru stingerea faclei se va prevedea o ladă cu nisip sau un vas cu apă în apropierea cazanului. ziar aprins etc. atunci când presiunea scade sub limita la care flacăra poate deveni instabilă în cazul în care flacăra de control se stinge. Pentru fluidizarea combustibilului din rezervoare prin încălzire. Se interzice reaprinderea focului de la zidăria incandescentă a focarului sau de la flacăra altui arzător. Rezervoarele pentru consum zilnic vor fi prevăzute cu conducte de preaplin. Izolaţia conductelor pentru combustibil şi izolaţia cazanului. Controlul etanşeităţii instalaţiei de gaze combustibile va face conform normativelor şi reglementărilor în vigoare. conducte de aerisire şi indicatoare de nivel. pompe. cu tăvi metalice umplute cu nisip. controlul şi repararea instalaţiilor din aceste centrale se vor face în conformitate cu instrucţiunile ISCIR. d. Cazanele alimentate cu combustibil lichid vor fi prevăzute în faţa focarelor. Aprinderea combustibilului pulverizat în focarele cazanelor se va efectua fie electric. se va efectua prin respectarea strictă a principiului „gaz pe flacără". f. conducte pentru transport. silozul pentru depozitarea combustibilului va fi construit în conformitate cu prevederile normelor de prevenire a incendiilor. Aprinderea arzătorului cu gaze. sub injectoare. respectiv pentru evacuarea gazelor de ardere. Este interzisă utilizarea focului deschis pentru această operaţie. Se interzice efectuarea acestui control cu flacăra. ventilaţia (mecanică sau naturală) trebuie folosită în aşa fel. g. 60 . La cazanele alimentate cu combustibil lichid se va asigura în permanenţă etanşeitatea tuturor traseelor de alimentare. exploatarea.

obligatoriu. creşterea sau scăderea nivelului apei în afara limitelor admise. dintre care unul cu acţionare manuală. Oprirea funcţionarii cazanelor se va face respectând ordinea de închidere a circuitelor. d. În cazul alimentării locale cu căldură centralele termice se pot amplasa în interiorul unei clădiri. Fiecare cazan va fi revizuit şi reparat în termenele prevăzute de normativele în vigoare. 61 . verificarea periodică a acestora făcându-se conform normelor ISCIR. se închid robinetele de alimentare cu aer. spargerea unor ţevi în interiorul cazanului. configuraţia terenului. şi anume: a. se închide circuitul de alimentare cu apă. analizând şi posibilitatea de cooperare cu surse de căldură existente în zonă. c. fac excepţie centralele termice folosind combustibil solid. Este interzisă exploatarea centralelor termice fără o supraveghere permanentă sau. echipate cu cazane având capacitatea sub 70 KW. Poziţia ventilelor "închis" sau "deschis" trebuie marcată vizibil. ţinând seama de condiţiile locale(direcţia vânturilor dominante. eventual. zgurii şi cenuşii. încredinţarea urmăririi funcţionării cazanelor unor persoane fără calitatea corespunzătoare. b. Supravegherea cazanelor poate înceta numai după închiderea circuitelor de alimentare cu combustibil şi scăderea presiunii aburului la zero. c. de prescripţiile tehnice ISCIR şi de reglementările de siguranţă la foc. pentru care condiţiile de amplasare sunt aceleaşi ca şi pentru cele folosind combustibil lichid sau gazos. Oprirea funcţionării cazanelor este obligatorie atunci când se constată: a. În ansamblurile de clădiri de locuit. Amplasarea centralelor termice folosind combustibil gazos se va face obligatoriu cu respectarea prevederilor „Normativului pentru proiectarea şi executarea reţelelor şi instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale – I.. Amplasarea centralelor termice În ansamblurile clădirilor de locuit alimentate centralizat cu căldură. posibilitatea extinderilor viitoare Centralele termice funcţionând cu combustibil solid se amplasează în afara zonelor de locuit ţinând seama de dificultăţile create de transportul combustibilului. precum şi pericolul de poluare.6”. La amplasarea centralelor termice se ţine seama. defectarea unor aparate de control sau a dispozitivelor de siguranţă. În cazul folosirii combustibilului lichid sau gazos se urmăreşte amplasarea centralelor termice cât mai aproape de centrul de greutate al consumatorilor. de regulă. fără a putea fi readusă la nivel normal. aprinderea depunerilor de funingine şi cocs în canalele de fum etc. amplasarea centralelor termice se face în conformitate cu prevederile studiului de alimentare cu căldură. în clădiri independente sau alipite unora din clădirile alimentate. La apariţia unei neetanşeităţi sau ruperi a unei conducte din sala cazanelor se va închide robinetul de pe conducta principală din exteriorul clădirii şi se vor deschide ferestrele şi uşile pentru aerisirea intensă a sălii. poziţia coşurilor de fum faţă de clădirile din zonă). se închid robinetele de alimentare cu combustibil. b. Alegerea sau înglobarea într-o clădire a centralei termice se face fără a afecta buna funcţionalitate sau structura de rezistenţă a clădirii respective. centralele termice se prevăd.Circuitul de alimentare al fiecărui arzător va fi prevăzut cu două ventile montate în serie.

În clădiri civile se recomandă să nu se amplaseze centrale termice. staţii de pompare. ori de câte ori este posibil. centrale de aer comprimat. dacă se utilizează gazele drept combustibil. în clădiri de spitale sau cu caracter spitalicesc. sub săli aglomerate şi căi de evacuare ale sălilor aglomerate sub scene şi sub încăperi cu aglomerări de persoane. trepidaţii sau exces de temperatură. sub încăperile de zi şi dormitoarele colectivităţilor pentru copii de vârstă preşcolară. sub săli de clase. posturi trafo. direct sub încăperi de locuit sau în care se desfăşoară o activitate sensibilă la zgomot.)exceptând porţiunile care nu ating această înălţime. sub saloane de bolnavi şi sub săli de operaţii. 62 . face în încăperi proprii.Centralele termice se grupează. bine aerisite care nu sunt f'olosite drept camere de locuit sau cămări şi nu prezintă pericol de incendiu. laboratoare sau săli de gimnastică din clădiri pentru învăţământul elementar şi mediu. nu se amplasează: sub încăperi din categoria A sau B pericol de incendiu nici alipite acestora. Montarea cazanelor din instalaţii de apartament se. în interiorul clădirilor înalte(peste 28 m. Centralele termice înglobate în clădiri. cu alte gospodării ca : staţii de hidrofor. în mod obligatoriu.

calcanele. • Asigurati usile dulapurilor cu inchizatori eficiente la oscilatii. placaje. caramizi. deoarece durata redusa a fazei seismice initiale va face ca faza puternica a miscarii sa surprinda grupurile de persoane pe scari. astfel incat la seisme sa nu cada caramizi. Consultati brosurile despre protectia antiseimica in diferite situatii. sa puteti lua unele masuri minime de interventie de urgenta (inchidere/deschidere). mobile suprapuse. Protejati-va sub o grinda. Pastrati la indemana truse de scule adecvate. podul. zvelte. Preveniti tendintele de a se parasi locuinta etc. cosuri. care de obicei se pot prabusi in strada. Daca va aflati inauntru ramaneti acolo. • Verificati periodic tavanele. Daca va aflati in fata unei cladiri. • Este util sa aveti depozitate grupat. ordonat. mai ales la etajele superioare si in locurile unde se aglomereaza de obicei. cornise. ramaneti departe de aceasta. dar aceasta se va efectua in liniste. Nu va speriati de zgomotele din jur. tencuieli ornamentale etc. inclusiv din imbinarea cu blocul alturat sau gardul de zid al vecinilor. grinda solida. un radio si baterii utilizabile in caz de urgenta si de intreruperea alimentarii cu energie electrica etc. suprapuse si inalte intre ele. ACCIDENTARI SI RANIRI INTR-O SITUATIE DE CUTREMUR ? • Asigurati piesele de mobilier grele. pentru 3 zile. in aglomeratie si panica. toc de usa solid. birou. masa. departe de ferestre care se pot sparge. obiecte. 63 . intr-un loc cunoscut. spre a nu le bloca prin deplasari. o trusa de prim ajutor cu medicamente. robinetelor generale si locale pentru electricitate. fara aglomerare si numai dupa verificarea cailor de iesire si a faptului ca pericolele (hazardurile) de afara nu sunt mai mari decat la ramanerea in interior. geamuri. o rezerva speciala de alimente uscate si conserve. • Amplasati toate aparatele grele pe rotile astfel incat sa nu fie in vecinatatea iesirilor din incaperi sau coridoare. linistiti-i si pe ceilalti. batranii si femeile. langa un perete structural rezistent. CE TREBUIE SA FACETI IN TIMPUL UNUI CUTREMUR PUTERNIC? Pastrati-va calmul. cornisele. apa si gaze si modul lor de manevrare. ornamente. • Retineti locul de amplasare al comutatoarelor. terasa si invelitoarea. protejati copiii. • Explicati anticipat adultilor si minorilor ca in cazuri speciale se poate proceda la evacuarea cladirii dupa un seism puternic. la seisme. • Procedati similar fata de elementele care ar putea sa cada dinspre cladirea invecinata. balcoanele. stati inspre centrul cladirii. lanterne. acoperisul. • Discutati cu toti membrii familiei despre procedura utilizata in caz de cutremur. asupra aleilor inconjuratoare. sigurantelor. apa de baut. jardiniere asupra intrarilor. feriti-va de tencuieli. astfel incat la nevoie. dupa seism. astfel incat vesela depozitata sa nu produca accidente. parapete. tencuieli. spre a va feri de caderea unor lampi. strazilor sau la vecini. si prin prindere de un perete. conducand la accidente nedorite. nu intrati in panica. tigle.REGULI DE BAZA PRIVIND PROTECTIA ANTISEISMICA IN CAZ DE CUTREMUR CE TREBUIE SA INTREPRINDETI ANTICIPAT PENTRU PREVENIREA UNOR AVARIERI.

deplasati-va calm spre un loc deschis si sigur. obiecte sau elemente usoare de constructii cazute. Acordati mai intai primul ajutor celor afectati de seism. Verificati preliminar starea instalatiilor electrice. verificati mai intai scara si drumul spre iesire. Ingrijiti-va de siguranta copiilor. dupa caz. verificati vizual si starea constructiei in interior. cu fata in jos: cu palmele impreunate va veti proteja capul (ceafa). Nu utilizati telefonul decat pentru apeluri la salvare. iar daca a luat foc ceva. Calmati persoanele speriate si in special copiii de varsta mai frageda. nu alergati pe scari. in vederea unei eventuale evacuari din cladire pentru o anume perioada. batranilor. cinematograf. sa se degajeze. pentru a permite verificarea cladirii fara a lua cu dvs. sau organisme cu insarcinari oficiale. aplicati imediat. Daca va aflati intr-un loc public cu aglomerari de persoane (teatru. feritiva de versantii de unde pot cadea roci sau de unde pot avea loc alunecari de teren. opriti-va cat puteti de repede intr-un loc deschis. Inchideti sursele de foc cat puteti de repede. Ajutati-i pe cei raniti sau prinsi sub mobilier. Atentie! Nu miscati ranitii grav (daca nu sunt in pericol imediat de a fi raniti suplimentar din alte cauze). dar – daca puteti – deschideti usa spre exterior. etc. Nu folositi in acest scop chibrituri sau brichete. Ascultati numai anunturile posturilor de radioteleviziune oficiale si recomandarile de actiune imediata ale organismelor in drept. Nu fugiti pe usa.Sprijiniti-va cu palmele pe podea sau tineti-va cu mainile de piciorul mesei sau tocul usii. nu sariti pe fereastra. pasaje. Daca sunteti intr-un mijloc de transport in comun sau in tren. imbulzeala produce mai multe victime decat cutremurul. asigurandu-le imbracaminte si incaltaminte corespunzatoare sezonului. In lipsa unor astfel de posibilitati de a va mentine sub soc stabilitatea. Nu alergati in strada sau pe strada. spre a preveni blocarea acesteia. masurile de protectie specifice locului dvs. dar nu este indicat sa va imbulziti la coborare sau sa spargeti ferestrele. biserica. spre a nu bloca circuitele necesare altor actiuni. in vederea eventualei evacuari dupa terminarea miscarii seismice si verificarea starii scarilor si a zonei de la iesire. de gaz. bolnavilor. alimente. pana la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat. Feriti-va de firele de curent electric cazute. de activitate. ajutati-i pe loc. pana se termina miscarea seismica. va puteti proteja stand la podea langa un perete solid. in cazuri justificate. fata. lucruri inutile. iar cu antebratele pe lateral. stati pe locul dvs. in privinta interventiei post-seismice. sala de sedinte) nu alergati catre iesire. pompieri. spre a va asigura stabilitatea. Curatati caile de circulatie de cioburi sau substante toxice. linistiti-i. CE TREBUIE SA FACETI DUPA UN CUTREMUR PUTERNIC? Nu plecati imediat din spatiul in care va aflati. Evitati aglomeratia. linii electrice aeriene si stati inauntru. 64 . Parasiti calm cladirea numai dupa seism. Daca sunteti intr-un atelier. Nu utilizati foc deschis pana nu ati verificat daca nu sunt scapari de gaze. In caz de avarii constatate. dincolo de poduri. ghemuit pe genunchi si coate. chimicale varsate. evitand cladirile prea apropiate de strada. Stati calm si linistiti-va vecinii de pe rand. de la cateva ore la cateva zile. nu utilizati liftul. Conducatorul trebuie sa opreasca si sa deschida usile. stadion. inchideti pe masura posibilitatilor alimentarea locala sau generala si anuntati imediat dupa aceea institutia de specialitate pentru interventie. interveniti imediat dupa ce a trecut socul puternic. apa. Daca seismul va surprinde in autoturism. canal.

etc. starea structurii si a altor elemente si obiecte care ar putea provoca raniri prin caderea lor. iar daca dvs. furnizati informatiile cerute si cereti prim-ajutor necesar. Deblocarea caii de acces se poate incerca numai daca prin aceasta nu se inrautateste situatia (de exemplu prin miscarea daramaturilor sau mobilierului). etc la iesirea din cladire utilizand o casca de protectie sau .). fie peste zile.in lipsa acesteia. de regula ziua. poate reduce unele incertitudini in acest context si va poate servi de ghid in analiza vizuala a cladirii si decizia finala de evacuare sau revenire. in vederea despagubirii prin sistemul de asigurari. Evitati cladirile grav avariate.). utilizand un scaun . carti groase. activitatea seismica se reduce. cu intensitati variabile. 65 . nu aglomerati zonele calamitate fara rost. si nu din auzite. Daca la iesire intalniti usi blocate. Fiti pregatiti psihic si fizic pentru eventualitatea unor socuri ulterioare primei miscari seismice (replici). organizatiilor de interventie post-seismice. Dati concursul dvs. mobilier rasturnat sau intr-o incinta (spatiu) blocata. utilizati doar informatiile si recomandarile transmise oficial. sa faceti un mic plan de salvare. iar acestea au vitraj. Informati-va cum trebuie sa procedati pentru inregistrarea in termeni legali a daunelor complete (structurale si nestructurale) produse de cutremur. ati fi surprins sub niste daramaturi. saptamani sau luni. care intotdeauna vor concentra personal specializat si aparate de ascultare ca sa identifice locurile cu persoane blocate. dar fiti constient ca aceasta se petrece in mod natural. dupa care. este sa bateti la intervale regulate cu un obiect tare in conducte invecinate sau in peretii incintei. un scaun (taburet) ori alt obiect protector (geanta. si la celelalte activitati. La evacuare dati prioritate celor raniti sau copiilor. Experienta cutremurelor precedente a dovedit ca este util sa aveti cunostinte necesare supravietuirii pana la interventia echipelor de salvare in cazul unei situatii extreme in care. etc. de regula. Nu trebuie sa dati crezare zvonurilor privind eventualitatea unor replici seismice si urmarile lor. caramizi. fie in cateva ore. procedati cu calm la spargerea geamului si curatirea ramei si zonei de cioburi. O varianta clasica de comunicare cu cei din afara. iar daca ati stabilit controlul verbal. Daca nu reusiti. se pot uneori produce seisme mai mici de-a lungul unei anumite perioada de timp dupa socul principal. Numai intr-un numar redus de cazuri socul ulterior este mai puternic decat primul. stadion. In zonele care pot fi afectate de cutremurele locale. Dupa parasirea ordonata a cladirii cautati sa obtineti informatii corecte depsre intensitatea miscarii si efectele sale si verificati mai intai afara si apoi – cu precautii – si in interior. sa nu permiteti reactii de panica. intreprinse de organele in drept. inclusiv pentru evaluarea de catre specialisti a starii post-seismice a structurii cladirii si operatiunile de proiectare si executie a reparatiei sau consolidarii. Deplasati-va intr-un loc deschis si sigur (parc. sa ii linistiti pe cei socati. ascultati posturile de radio si televiziune. actionati fara panica pentru deblocare. Nu ascultati sfaturile unor asa-zisi specialisti necunoscuti care apar ad-hoc. la analiza starii constructiilor. cu exceptia unor cazuri de ajutor sau salvare ce trebuie intreprinse cu un minim de masuri de securitate si fara riscuri inutile. si ascultati recomandarile slavatorilor.Pentru orice eventualitate. batranilor. o vaza. prin intepenirea usilor sau din alte cauze. preveniti ranirea provocata de caderea unor tencuieli. ghiozdan. Prezenta unui specialist in structuri de rezistenta de a carui competenta nu va indoiti. Evitati sa fiti confundat cu raufacatorii patrunsi in astfel de cladiri. sau alta persoana din grup are posibilitatea de miscare. sa acordati prim ajutor celor raniti. etc. femeilor. In primul rand trebuie sa fiti calmi. receptionate direct de dvs. de exemplu.

interventie si conducere locala. radiotelefoane. ca este gresita acea parere conform careia in Vrancea se produce un cutremur puternic (magnitudine egala sau mai mare decat 7) la fiecare 30 de ani.). etc. . . De exemplu. de magnitudine peste 7.materiale si obiecte de interventie (lanterne. temporare. * Exista o periodicitate a aparitiei unor cutremure din aceeasi zona? Care este distanta in ani intre doua cutremure? Nu. purificare a apei si de bucatarie(masini de gatit. RASPUNSURI CUTREMURE SCURTE LA INTREBARI FRECVENTE LEGATE DE * Exista vreo schema temporala de producere a cutremurelor? Nu. variaza foarte mult. 1893. corturi. daca unitatea este inclusa intr-un plan local de interventie post-seismica si cazare temporara. filtrare. a ramas aproximativ constant de-a lungul timpului. 1986. Explicatia este data de faptul ca in ultimii 20 de ani centrele seismologice din intreaga lume au putut localiza mult mai multe cutremure pe an decat in trecut. . Aceeasi concluzie este valabila si pentru cutremurele dinainte de anul 1800.).alimente conservate. desi timpul pare nesfarsit. De fapt. *Ce este o falie? O falie este o zona ingusta de roca aflata intre doua blocuri. Din insiruirea acestor ani se observa. totodata. 1977. APARATURA. deoarece in astfel de conditii. corpul uman isi mobilizeaza resurse nebanuite pentru a trece peste o perioada critica. in stocuri pentru caz de urgenta. Numarul cutremurelor mari. Cutremurele se produc oricand de-a lungul celor 24 de ore ale unei zile: atat ziua.radiouri cu tranzistori pentru receptionarea posturilor centrale si locale. * Exista vreo legatura intre vreme. spre deosebire de prezent cand sunt mai mult de 4000 statii fixe si un numar nedefinit de statii mobile. atat dimineata cat si dupa amiaza. 1894. . *Este adevarat ca numarul de cutremure creste cu apropierea de anul 2000? Nu. -materiale sanitare de prim ajutor. nu exista nici o corelatie intre vreme si cutremure. de la centimetri pana la mii de kilometri. . inregistrate in tara noastra in 1977 si in mod similar in intreaga lume. Mai degraba se poate vorbi de anumite regularitati in aparitia cutremurelor dintr-o zona seismica. In acest mod se explica durate extreme de rezistenta de sute de ore in conditii de blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile. vesela. care poate avea orice lungime.echipament de stocare. ECHIPAMENTE SI MATERIALE NECESARE In acest sens se pot mentiona: . crescand doar numarul cutremurelor mici cunoscute. 1940. 1829. cutremurele vrancene puternice din secolele 19 si 20 s-au produs in anii 1802. datorita cresterii numarului de statii de inregistrare: in 1931 existau 350 statii seismice pe glob. anotimp si cutremure? Nu. scule. paturi. etc. 1838. 66 . si alte piese sau materiale de cazarmament si igienico-sanitare.telefoane.Nu va preocupati de durata pana la salvare. Multi cred ca unele cutremure au loc mai ales in anumite anotimpuri. deoarece cutremurele se produc mult sub zonele afectate de vreme. Distanta in timp intre doua cutremure succesive de magnitudini comparabile.radiouri pe unde ultrascurte pentru legatura cu organe de salvare. cat si noaptea.

zonele unde sunt amplasate usile nu sunt mai puternice decat alte parti ale casei. de caramida. Cainii. ale curentilor magnetotelurici si a emisiei de radon. Falii de decrosare – in care cele doua flancuri ale faliei se deplaseaza orizontal unul fata de celalalt. In casele moderne. *Pot fi prezise cutremurele? Exista doar incercari de predictie (extrem de putine reusite) si estimari probabilistice ale producerii unui cutremur major intr-o fereastra de timp data. *Ce se intampla cu o falie in timpul unui cutremur? Majoritatea cutremurelor se produc pe falii. etc. a cladirilor personale si a locurilor de munca pentru intampinarea unui eventual cutremur major. In plus. usile se pot balansa si va pot lovi. *Putem prevedea un cutremur? Sunt cunoscute zonele cu o seismicitate mai mare. pisicile. caii. *Pot cutremurele sa produca vulcani? Nu. Cutremurele pot aparea insa in zone unde se pregateste.7 magnitudine Gutenberg-Richter). *Se schimba comportamentul animalelor inaintea unui cutremur? Da. In aceste case este mai sigura metoda prezentata mai sus. din 22 mai 1960 cu magnitudinea moment egala cu 9. *De cate tipuri sunt faliile? Sunt trei tipuri principale de falii: Falii normale – in care deplasarea pe planul de falie este gravitationala.Falia este o fractura in crusta Pamantului. Dar acest comportament poate fi cauzat si de alti factori. Falii inverse – in care componenta verticala a deplasarii pe planul de falie este in sens invers fata de sensul de actiune al gravitatiei. de adapostire sub o piesa de mobilier. In functie de tipul de alunecare pe falie cutremurele se impart in: 1. serpii. aceste cutremure fiind insa produse de vulcan si nu cauzatoare de eruptie. In timpul unui cutremur. *Care este cel mai mare cutremur cunoscut? Cel mai mare cutremur cunoscut este cel din Chile. *Apar anomalii inainte de un seism puternic? Da. de-a lungul careia rocile de pe o parte se pot deplasa fata de cele aflate pe cealalta parte. roca de pe o parte a faliei aluneca in raport cu cealalta. Sunt cunoscute in lume cutremure inainte de care au fost detectate anomalii ale precursorilor seismici. orizontala sau oblica in raport cu suprafata Pamantului. Apar anomalii ale emisiei de camp acustic infrasonic. 2.5-8. pestii. se comporta ciudat inaintea unui cutremur. distrugerile si pierderile de vieti omenesti pot fi insa prevazute si reduse prin pregatirea individuala a populatiei. iar cele doua flancuri ale faliei se deplaseaza paralel cu directia de inclinare a faliei. Cu magnitudini asemanatoare mai sunt si alte cutremure *In timpul unui cutremur trebuie sa stam in dreptul usii? Da. sau are loc o eruptie vulcanica. Directia de alunecare difera si ea. Pagubele. Specialistii optimisti considera ca se va ajunge sa se poata prezice cu precizie cutremurele puternice. dar doar daca locuiti in case mai vechi. 67 . Suprafata faliei poate fi verticala. vitele.“Dip-slip” – cutremurele se produc pe un plan de falie care face un unghi diferit de zero cu suprafata pamantului. De aceea este foarte greu de stiut carui factor i se datoreaza comportamentul schimbat al animalelor.. Majoritatea faliilor sunt rezultatul miscarilor repetate de-a lungul unei perioade mari de timp.“Strike-slip” – cutremurele se produc pe un plan de falie aproximativ vertical si roca de pe o parte aluneca orizontal pe langa cealalta.5 (circa 8. Cutremurele tectonice si vulcanii sunt procese geologice complet diferite.

Întreţinerea şi repararea instalaţiilor speciale de stingere a incendiilor se vor face de către echipele de revizie specializate. conform anexei 2 din partea a II-a. în vederea controlării permanente a existenţei rezervei de apă pentru incendii. motoare cu ardere internă etc. Elementele instalaţiilor de apă de incendiu. cu materiale izolatoare termice. precum şi cu posibilităţi de racordare a maşinilor de intervenţie pentru stingerea incendiilor. iazuri etc. vor fi menţinute în perfectă stare de funcţionare. nu va fi utilizată în alte scopuri. se vor amenaja copci. hidranţi etc. Pe rezervorul de apă pentru incendiu se va fixa inscripţia "REZERVOR DE APĂ PENTRU INCENDIU". vor fi protejate împotriva îngheţului. 68 . materiale şi dispozitive. utilajelor. Aceste rezervoare şi castele de apă trebuie să fie prevăzute cu indicatoare de nivel. Este interzisă utilizarea în alte scopuri a instalaţiilor. . Utilajele şi materialele din dotarea serviciului de pompieri civili vor fi menţinute permanent în bună stare de folosire şi vor fi echipate cu accesoriile necesare. Pompele şi hidrofoarele instalaţiilor de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor precum şi agregatele de acţionare (electromotoare. de asemenea. Este interzis a se face modificări în construcţia instalaţiilor de către persoane necalificate şi fără acordul proiectantului. având asigurate atât alimentarea continuă cu energie sau carburanţi. bazine descoperite.). spumă. vor fi întreţinute în bună stare de funcţionare. care vor face verificări periodice pe baza unui grafic stabilit. Sursele şi reţelele de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor trebuie astfel întreţinute şi exploatate. fără să se scoată din funcţiune întreaga instalaţie.. care conţin apă şi sunt expuse îngheţului în timpul iernii şi care nu sunt prevăzute cu posibilitate de încălzire cu abur sau cu apă caldă. Apa folosită pentru stingerea incendiilor trebuie să conţină produse combustibile. mijloacelor.INSTALATIILE SI MIJLOACELE DE STINGERE A INCENDIILOR Toate instalaţiile fixe. accesoriilor şi materialelor pentru stingerea incendiilor. La sursele naturale de apă (râuri. încât să fie ferite de îngheţ. Pe conductele instalaţiilor de stingere a incendiilor nu se vor suspenda sau rezema diverse obiecte. semifixe sau mobile pentru stingerea incendiilor cu apă. controlându-se în permanenţă această recirculare. care se păstrează în rezervoare şi castele de apă. cât şi încălzirea încăperilor în care sunt adăpostite pe timp de iarnă.) din apropierea unităţilor se vor amenaja rampe pentru alimentarea maşinilor şi utilajelor de stins incendii. Ele Rezerva intangibilă de apă pentru stingerea incendiilor. ca guri de apă. bioxid de carbon etc. Căminele în care sunt montate robinetele de închidere de la instalaţiile de apă vor fi protejate. asigurându-se în mod permanent debitele şi presiunile necesare pentru stingere şi dotare corespunzătoare cu accesorii de intervenţie. Pentru evitarea îngheţării apei în rezervoarele de apă pentru incendiu. în caz de incendiu.. În timpul iernii. consemnându-se într-un registru toate defecţiunile ivite şi remedierile efectuate. iar reviziile şi eventualele reparaţii să se poată face cu uşurinţă şi în cel mai scurt timp. lacuri. în timpul iernii se va proceda la recircularea apei la rezervoare. la punctele de alimentare cu apă din râuri. ele trebuie menţinute în stare bună de funcţionare. iazuri. lacuri. În apropierea acestor instalaţii nu se vor monta conductoare sau cabluri electrice care vin în contact cu conductele de apă.

indiferent de arie şi număr de niveluri. f.p.p.c. construcţiile închise din categoriile de importanţă excepţională deosebită (A şi B ). precum şi depozite cu stive înalte (peste 4 m înălţime). luându-se măsuri de înlocuire a celor alterate. cu arii construite de minimum 600 m. prin care se transportă soluţii spumogene corozive. după caz. din dotarea unităţii. inclusiv în cele prevăzute cu instalaţie automată de stingere. utilizare şi întreţinere a instalaţiilor. în magazine sau expoziţii cu exponate combustibile. materialelor etc. enumerarea de mai sus fiind minimală.p. e. pentru stingerea incendiilor. construcţii sau spaţii publice. 69 . c. Pentru accesul la bazine şi la rezervoare a maşinilor de intervenţie la stingerea incendiilor trebuie să se asigure drumuri şi platforme de acces.. construcţii publice. prin ridicarea presiunii în sistem la presiunea necesară.. pe secţii şi instalaţii tehnologice. Păstrarea substanţelor chimice pentru stingerea incendiilor se va face în condiţii care să nu permită alterarea lor. în depozite comerciale sau industriale. în celelalte încăperi. b. încadrate conform legislaţiei în vigoare. sociale şi de producţie sau depozitare subterane. investitorii pot stabili necesitatea echipării şi în alte cazuri. B sau C de pericol de incendiu. d. Se va verifica în fiecare săptămână modul de funcţionare pompelor care refulează apa de incendiu în reţele. conducte etc.. Dacă se va constata la manometre o pierdere de presiune în timpul efectuării probei. precum şi construcţii cu săli aglomerate. parcaje sau garaje subterane pentru mai mult de 20 autoturisme şi cele supraterane închise cu mai mult de două niveluri.Se vor întocmi instrucţiuni cu privire la modul de funcţionare. Amplasarea hidranţilor interiori se face astfel încât fiecare punct din interiorul încăperilor să fie protejat de cel puţin: . se vor lua măsuri pentru repararea lor. cu aria construită de cel puţin 600 m. Conductele instalaţiilor fixe de stins incendii. se vor lua măsuri de remediere a cauzelor care au provocat pierderea de presiune respectivă. cu aria desfăşurată mai mare de 600 m..un jet. administrative. astfel încât distanţele de la marginea carosabilă până la sursa de alimentare cu apă să fie de maximum 2 m. aparatelor. manometre. de combustibilitatea şi valoarea construcţiei şi a bunurilor. administrative şi sociale. . indiferent de ariile construite şi numărul de niveluri. vor fi golite de soluţie şi spălate cu apă imediat după întrebuinţare. în clădirile civile cu înălţimi mai mari de 45 m. construcţii de producţie sau depozitare din categoriile A. clădiri înalte şi foarte înalte. În instrucţiuni se va include şi schema de funcţionare a diverselor instalaţii de intervenţie în caz de incendiu. la: a.două jeturi: în încăperi sau grupuri de încăperi industriale ce comunică prin goluri neprotejate atunci când acestea se încadrează în categoriile A. scenă. B sau C de pericol de incendiu şi au un volum de peste 1000 m. depozite şi atelierele anexe). Ele vor fi cunoscute de către personalul de întreţinere al instalaţiei. În funcţie de categoriile de pericol sau riscurile de incendiu. HIDRANTI DE INCENDIU Echiparea cu hidranţi de incendiu interiori a construcţiilor compartimentelor de incendiu şi a spaţiilor. Se va face trimestrial verificarea substanţelor chimice destinate stingerii incendiilor. potrivit scenariilor de siguranţă la foc elaborate. ca şi a conductelor respective. la săli spectacole (numai în sală. se asigură. În cazul în care se constată anumite defecţiuni la pompe. şi mai mult de 4 niveluri.

ţevi de refulare universale. cu dispozitive de refulare a apei sub formă de jet compact. c) grupuri de clădiri cu maximum 5000 locuitori. c) clădiri înalte.c. Alimentarea cu apă a reţelelor hidranţi exteriori se face din gospodăriile proprii de apă alcătuite şi dimensionate corespunzător pentru: a) construcţii închise de importanţă excepţională şi deosebite (A şi B). D şi pericol de incendiu. b) depozite de material lemnos situate în afara incintelor industriale sau a centrelor populate care necesită pentru stingerea din exterior un debit de apă de maxim 35 1/sec. d) colonii de cazare temporară pentru maximum 1000 locuri. f) depozite deschise pentru materiale sau substanţe combustibile cu aria mai mare de 2000 m. iar cutiile hidranţilor trebuie să se deschidă uşor. e) construcţii de producţie sau depozitare cu volum mai mare de 5000 mc. . Se admite asigurarea cu apă direct din bazine. se prevăd cu racorduri fixe.p. având timpul teoretic de funcţionare de 60 minute şi mai mare. pulverizat sau mixt. Presiunea minimă la ţeava de refulare – în cazul utilizării dispozitivelor de pulverizare şi a ţevilor de refulare universale – va fi minimum 2.5 bari. rezervoarele şi alte surse naturale cu ajutorul pompelor mobile de stins incendii (autopompe sau motopompe) din dotarea serviciului propriu de pompieri pentru: a) construcţii şi instalaţii industriale din categoriile C. Accesul la hidranţi nu va fi blocat cu materiale. Alimentarea hidranţilor exteriori se face din reţelele de distribuţie a apei a localităţilor când se asigură permanent debitele şi presiunile necesare pe timpul normat de funcţionare al instalaţiei. amplasate în exteriorul clădirilor pentru alimentarea de la pompele mobile de incendiu. ţevi simple prevăzute cu ajutaj pulverizator. Alimentarea cu apă prin reţelele de hidranţi se poate face prin unul din următoarele sisteme: 70 . mobilier sau utilaje.Aceste jeturi trebuie obţinute din hidranţi situaţi pe acelaşi palier şi în acelaşi compartiment de incendiu. Reţelele interioare care servesc mai mult de 8 hidranţi pe nivel se proiectează inelare sau cu circuitul închis cu ajutorul a două racorduri la reţeaua exterioară. parcaje sau garaje. indiferent de volum. Reţelele interioare de hidranţi.. cu o lungime de maximum 20 m şi. b) construcţii şi ansambluri de construcţii civile cu mai mult de două niveluri şi volum construit mai mare de 5000 m. g) depozite cu stive înalte. după necesităţi. flexibil. cu suprafaţa incintei mai mică de 20 ha şi care necesită pentru stingerea din exterior un debit de apă de cel mult 20 l/sec.Hidranţii interiori amplasaţi în locurile unde se desfăşoară activităţi la lumină artificială şi pe timp de noapte se vor marca prin iluminat de siguranţă. Hidranţii interiori de incendiu se echipează cu furtun tip C ( O 50 mm) flexibil sau tip B. Dispozitivele de refulare a apei pot fi: ţevi de refulare simple. d) construcţii subterane civile. de producţie. foarte înalte şi construcţii cu săli aglomerate. depozitare.. Persoanele care lucrează în secţiile prevăzute cu hidranţi interiori trebuie să cunoască poziţia şi modul de folosire a acestora.

Reţelele de conducte prin care sunt alimentaţi cu apă hidranţii interiori şi exteriori vor fi menţinute în permanenţă pline cu apă la presiunea de regim a reţelei de apă pentru incendiu. b. Nu este permisă folosirea soluţiei de apă sărată pentru a împiedica îngheţul la hidrant. iar pe timp friguros se vor proteja împotriva îngheţului. textile. Periodic se va face verificarea modului de funcţionare a robinetelor de închidere şi de golire a hidranţilor exteriori. La aceste reţele presiunea nu trebuie să fie mai mică de 0. Filetul trebuie să păsuiască etanş. Capacele şi flanşele hidranţilor vor fi gresate cu regularitate. Hidranţii se amplasează la o distanţă de minimum 5 m de zidul clădirilor pe care le deservesc şi la 15 m de obiectele care radiază intens căldură în caz de incendiu. Amplasamentul hidranţilor exteriori va fi marcat prin indicatoare. Este interzisă menţinerea apei în aceşti hidranţi. b. Hidranţii reţelelor de înaltă presiune vor fi dotaţi cu furtun B în role de 20 m. precum şi la eliminarea cauzei care a produs înfundarea orificiului de golire respectiv. 71 . iar locul din jurul lor trebuie să fie liber pentru a fi accesibil în caz de nevoie.stingerea incendiilor de materiale combustibile. fiind goliţi de apă după întrebuinţare. se va scoate din circuit un număr cât mai mic de hidranţi de incendiu. Înainte de începerea perioadei de îngheţ se va controla şi asigura buna funcţionare a robinetului interior şi a orificiului de golire de la baza hidrantului. conform STAS 297/2. solide (lemn. Hidranţii exteriori se vor păstra în stare de curăţenie. chei pentru hidranţi şi hidranţi portativi tip B Aceste materiale vor fi păstrate în cutii fixate pe stâlpi lângă hidranţi. pentru asigurarea în permanenţă a debitului de apă şi a presiunii necesare la stingerea incendiilor. reţele la care presiunea poate asigura intervenţia la stingere direct de la hidranţi la debitele de calcul. de la partea inferioară a hidrantului. în funcţie de ipotezele de stingere stabilite. pe pereţii construcţiilor sau pe cărucioare mobile adăpostite de intemperii. considerând raza de acţiune a hidranţilor în raport cu lungimea furtunului: a. În caz de avarii. În cazul în care golirea hidrantului nu se produce după închiderea robinetului său. materiale plastice). Hidranţii trebuie să fie vopsiţi în culoare roşie şi feriţi de lovituri. Vanele (robinetele) de pe conductele care alimentează hidranţii de incendiu vor fi sigilate în poziţie deschisă. INSTALATII DE STINGERE CU APA PULVERIZATA Instalaţiile de apă pulverizată se prevăd pentru: . din cauza efectului coroziv al acestei soluţii. cu racorduri şi garnituri de asamblare. Hidranţii exteriori vor fi dotaţi complet cu accesorii şi materiale necesare. se va proceda la desfundarea orificiului de golire.7 bari. maximum 120 m la reţelele la care presiunea asigură lucrul direct de la hidranţi. 150 m în cazul folosirii motopompelor şi 200 m în cazul folosirii autopompelor. când este necesară închiderea acestor vane. luându-se măsuri de reparare sau înlocuire a celor defecte. ţevi de refulare tip B. Hidranţii exteriori trebuie să permită servirea tuturor punctelor sau obiectelor ce trebuie protejate. hârtie.a. mai ales în timp de iarnă. reţele la care presiunea disponibilă la hidranţii exteriori nu poate asigura stingerea directă pentru intervenţie folosindu-se pompe mobile.

Pentru sigilare se va folosi sârmă subţire. ORGANIZAREA APARARII IMPOTRIVA INCENDIILOR Organizarea apărării împotriva incendiilor în societatile comerciale se realizează printr-un ansamblu de măsuri tehnico-organizatorice. luând. în consecinţă. Stingătoarele şi rezervoarele cu apă trebuie ferite de îngheţ. Nisipul destinat pentru stingerea incendiilor trebuie să nu fie umed sau să nu conţină materiale cu dimensiuni mari (balast.. . Buteliile cu gaze inerte comprimate trebuie să fie încărcate în permanenţă şi bine închise. Dacă vanele sunt montate la înălţime. defecţiunile curente să fie în măsură a stabili fără întârziere cauza acestora. Vanele instalaţiilor trebuie să fie accesibile în orice moment. corodate. La vanele subterane acest semn trebuie marcat în căminul vizitare sau pe placa indicatoare. constatările respective şi măsurile luate consemnându-se în scris în evidenţele destinate verificărilor profilactice. Pe vane trebuie să fie marcat clar sensul în care ele deschid. târnăcoape.prevenirea formării unor amestecuri explozive în spaţii închise sau spaţii deschise. Controlul va fi planificat şi executat riguros. măsuri de remediere. căngi. la îndemâna personalului care le foloseşte şi ferite de intemperii şi de alţi factori distructivi. control şi constatare a încălcării legii în domeniul apărării împotriva incendiilor şi stabilirea sarcinilor concrete ce le revin astfel încât să fie îndeplinite obligaţiile prevăzute de lege pentru organele de conducere. precum şi cu încărcătură necorespunzătoare. Încărcătura stingătoarelor se verifică periodic. conform instrucţiunilor fabricantului. amplasate în locuri vizibile. iar ventilele acestora sigilate. Instalaţiile de stingere a incendiilor cu apă pulverizată şi echipamentele aferente trebuie controlate de către persoane desemnate de conducerea unităţii. care să cunoască întregul sistem.) trebuie să fie în stare permanentă utilizare. MIJLOACE DE STINGERE Mijloacele de stingere a incendiilor (stingătoare. Se interzice amplasarea mijloacelor de stingere a incendiilor în locuri în care pot fi cuprinse de incendiu imediat după izbucnirea acestuia. Substanţele pulverulente din stingătoare nu trebuie să fie întărite. Vanele instalaţiilor vor fi sigilate în poziţie normală de funcţionare prevăzută în schemă. În cazul în care sigiliul este rupt. recipiente pentru lichide combustibile cu temperatură de inflamabilitate a vaporilor mai mare de 60 0 C şi gaze inflamabile etc. vana trebuie să fie controlată şi sigilată în poziţie normală. trebuie prevăzute scări de acces. Lăzile cu nisip se vor acoperi cu capace. uşor accesibile.protejarea obiectelor(structuri şi echipamente ale instalaţiilor tehnologice. 72 . lăzi cu nisip. încadrarea şi instruirea specifică.). dotarea. constând în principal din: a. cu supapa spartă. privind organizarea. Pe ele sau pe etichete se marchează data verificării. desemnarea cadrelor tehnice sau a specialiştilor cu atribuţii de coordonare. pietriş etc. lopeţi. Toate vanele trebuie să fie numerotate pentru identificare şi pentru facilitarea inspectării şi marcate cu indicarea tronsonului sau a instalaţiei pe care o deservesc.) împotriva radiaţiei termice emise de un incendiu învecinat. Se interzice utilizarea unor stingătoare deteriorate. cine a executat-o şi tipul încărcăturii. vase cu apă. fără supapă de siguranţă. etc. prelate ignifugate sau din azbest.

• efectuarea operaţiilor şi manevrelor de acţionare a funcţionării sau întreruperii. instalaţiilor. a regulilor şi măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor specifice activităţllor curente. să cunoască şi să aplice întocmai instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor specifice locului de activitate şi după caz. • să justifice autorităţilor abilitate. atribuţiile stabilite prin planurile de intervenţie în caz de incendiu. asigurarea mijloacelor financiare necesare desfăşurării activităţii Pentru organizarea şi desfăşurarea activităţii privind apărarea împotriva incendiilor conducătorul unitatii este obligat : • să stabilească prin dispoziţii scrise responsabilităţile şi modul de organizare privind apărarea împotriva incendiilor în unitatea pe care o conduce. • să reactualizeze dispoziţiile date. • executarea intervenţiei de stingere. d. Să informeze imediat şefii nemijlociţi sau persoanele cu atribuţii de conducere şi supraveghere a măsurilor de apărare împotriva incendiilor. • alertarea pompierilor militari. organizarea echipelor de intervenţie în caz de incendiu. după caz. instruirea periodică a salariaţilor privind cunoaşterea şi respectarea instrucţiunilor de lucru. maşinilor. aparatelor şi echipamentelor aferente activităţii. potrivit normelor şi reglementărilor tehnice Angajatii Angajatii trebuie să participe la activităţile de pregătire teoretică şi practică. • să aducă la cunostinţa salariaţilor. utilizatorilor şi a oricărei persoane implicate. ori de câte ori apar modificări de natură să înrăutăţească siguranţa la foc. precum şi a celor care trebuie respectate pe timpul executării lucrărilor periculoase. e. dotarea şi echiparea locurilor de muncă cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor şi menţinerea acestora în stare de funcţionare la parametrii proiectaţi. a alimentării cu electricitate. • alertarea forţelor cu care cooperează. a dispoziţiilor reactualizate. utilajelor. Să respecte instrucţiunile de lucru privind utilizarea substanţelor şi materialelor periculoase. cu precizarea nominală a sarcinilor ce revin membrilor acestora în legatură cu: • alarmarea şi anunţarea incendiilor. pe toată durata desfăşurării activităţilor didactice. 73 . • evacuarea şi salvarea persoanelor şi a bunurilor materiale. c. precum şi asupra defecţiunilor şi avariilor tehnice care pot constitui cauze potenţiale de incendiu.b. precum şi a tehnologiilor. că măsurile de apărare împotriva incendiilor asigurate sunt corelate cu natura şi nivelul riscurilor de incendiu. despre defecţiunile sesizate la mijloacele tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor din dotarea locurilor de munca. • alertarea forţelor de intervenţie proprii. gaze sau energie termică aferente şi de punere în funcţiune a instalaţiilor de prevenire şi stingere a incendiilor.

. împreună în locuri stabilite din timp: grindă.nu luaţi din locuinţă decât lucrurile strict necesare şi obiecte de valoare pentru a vă evacua în timp util. gaze.aplicaţi măsurile de protecţie pentru locul de adăpostire.dacă este nevoie utilizaţi şi mijloacele individuale de protecţie. Puteţi fi surprinşi într-un loc (hol. Nu folosiţi ascensorul.evacuaţi şi animalele din gospodărie sau pe cele din fermele zootehnice în afara zonei de pericol. . urcaţi-vă către părţile superioare ale locuinţei sau pe acoperiş. Când aţi recepţionat semnalul de ALARMĂ CHIMICĂ: .Dacă aveţi timp întrerupeţi alimentarea cu apă. cu rabdare interventia formatiunilor de protectie civila • sa acordati atentie asigurarii unor conditii minime de igiena personala si colectiva pentru a elimina declansarea unor epidemii -Revenirea la locuinta avariata se face cu avizul specialistilor -Participati daca e posibil la actiunile de localizare si inlaturare a urmarilor cutremurului ÎN CAZ DE ACCIDENT CHIMIC: Veţi recepţiona semnalul de alarmare la accident chimic .La serviciu sau în locurile publice folosiţi pentru adăpostire locurile specificate mai sus din zona în care v-a surprins mişcarea seismică. . birou sau masă rezistentă. ÎN CAZ DE INUNDAŢII SAU RUPERII BARAJELOR HIDROTEHNICE: La recepţionarea semnalului de alarmă la dezastre (sunetul sirenelor electrice care se întrerupe de 2 ori într-un interval de 2 minute): . .În afara clădirilor rămâneţi departe de acestea. .când este necesar.dacă aţi fost surprinşi de inundaţie. dinainte stabilite.acordaţi ajutor copiilor şi bătrânilor . . electricitate.înştiinţaţi şi vecinii despre pericol. 74 .adăpostiţi-vă (izolaţi-vă) în locul stabilit şi etanşaţi-l complet. apă. -Dupa cutremur trebuie sa: • Nu parasiti imediat locuinta . scări) unde vă puteţi accidenta. toc de uşă solid.părăsiţi locuinţa şi îndreptaţi-vă către locurile lipsite de pericol.Adăpostiţi-vă. . etc.REGULI DE COMPORTARE LA DEZASTRE ÎN CAZ DE CUTREMUR: În momentul producerii mişcării seismice fiţi calmi şi acţionaţi imediat. la ordinul organelor de protecţie civilă părăsiţi zona de pericol sau executaţi evacuarea temporară. . . .dacă este timp.. Nu le părăsiţi.Nu părăsiţi locuinţa. . bunuri şi animale. Asigurati-va ca o puteti face fara sa va accidentati • Verificati daca nu sunt scurgeri de apa sau gaze si daca alimentarea cu energie a fost intrerupta • Daca s-a produs un incendiu incercati sa-l stingeti sau sa-l localizati • Daca sunteti surprinsi intre daramaturi sau in incinte blocate asteptati cu calm. gaze.sunetul sirenelor electrice care durează două minute şi se întrerupe de 5 ori . Nu alergaţi.la părăsirea locuinţei întrerupeţi alimentarea cu electricitate.Pe timpul mişcării seismice mijloacele de transport trebuie oprite. . . . .

timp de 2 minute Cand receptionati acest semnal: -instiintati familia si vecinii despre pericol -aplicati masuri de protectie stabilite -realizati rezerva de apa si alimente -adapostiti-va (izolati-va) in locul stabilit si etansati-l complet -daca este nevoie utilizati si mijloace individuale de protectie -cand este necesar la comunicarea Protectiei Civile parasiti zona de pericol sau executati evacuarea in conditiile stabilite -nu parasiti locul de adapostire decat la recomandarea Protectiei Civile -respectarea restrictiilor de consum si de circulatie in zona de risc -tineti radioreceptorul deschis. . . liniştiţi-i pe cei din jur. lovirea şi mişcarea muniţiilor găsite în pământ sau la suprafaţă. depozite de alimente. . . cereale furaje.cunoaşterea condiţiilor şi locurilor unde se execută evacuarea.asigurarea mijloacelor de protecţie individuală pentru toată familia.măsuri de protecţie la: animale. cartuşe. Semnalul de alarma privind contaminarea radioactive prezinta o serie de 5 semnale de sirena emise la intervale regulate.cunoaşterea riscului nuclear în zonă şi sursa de pericol nuclear. . beton. Primăria. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă – Telefon 112 .asigurarea unei rezerve de apă şi alimente pentru 1-2 zile. . proiectile etc. Principalele surse de risc nuclear sunt:centralele nucleare electrice.respectarea restricţiilor de consum şi circulaţie în zona de risc. . . Radiatiile radioactive : -au capacitate variabila de penetrare in mediu si organism -nu sunt sesizate de catre organelle de simt -actioneaza asupra organismului prin iradiere externa. joaca copiilor cu diferite muniţii (grenade. ÎN CAZ DE ACCIDENT NUCLEAR SAU URGENŢĂ RADIOLOGICĂ: Accidentul nuclear reprezinta o raspandire necontrolata a unor cantitati apreciabile de substante radioactive in afara incintei unei instalatii nucleare sau a amplasamentului acesteia. Prin radio se transmit informatii despre evolutia pericolului radioactiv. lemn. 75 . Înainte de producere se impune rezolvarea unor măsuri de protecţie: . iradiind sau contaminand in acest fel populatia si mediul inconjurator peste limitele maxime admisibile.cunoaşterea măsurilor de protecţie ce urmează a fi realizate. In acest fel puteti receptiona comunicatele Protectiei Civile LA GĂSIREA MUNIŢIILOR NEEXPLODATE: Dacă găsiţi pe teritoriul localităţii muniţii rămase neexplodate din timpul războiului vă sunt interzise: atingerea. pamant. reactoarele si unele instalatii nucleare din institutele de cercetare stiintifica.asigurarea unui receptor portabil. etc. iradiere interna atunci cand s-a ingerat aer sau apa si alimente contaminate radioactive -puterea lor este diminuata de anumite obstacole: otel. transportul şi introducerea muniţiilor în diferite încăperi. ridicarea . demontarea unor elemente componente ale acestora. introducerea muniţiilor în foc. .asigurarea unei truse medicale de prim ajutor în care să se includă obligatoriu şi iodura de potasiu.. etc. ANUNŢAŢI DE URGENŢĂ: Poliţia.acţionaţi cu calm.. unele categorii de sateliti artificiali care folosesc reactoare nucleare pentru asigurarea energiei necesare.stabilirea şi amenajarea locului de adăpostire şi izolare.la găsirea muniţiilor rămase neexplodate sau a unor obiecte ce vi se par suspecte. apă.

deconectaţi sursele de energie electrică. 5. PĂRĂSIŢI camera şi ÎNCHIDEŢI uşa sau zona respectivă pentru a evita pătrunderea altor persoane (nu permiteţi apropierea altor persoane). ÎN CAZUL AMENINŢĂRILOR CU SUBSTANŢE PERICULOASE: 1. .hârtie. 6. SPĂLAŢI-VĂ mâinile cu apă şi săpun pentru a preveni împrăştierea pudrei pe corpul dumneavoastră. Nu scuturaţi sau goliţi conţinutul nici unui plic sau pachet suspect. Raportaţi incidentul poliţiei locale la telefon 112.nu deschideţi ferestrele: oxigenul întreţine arderea şi astfel focul se extinde.nu folosiţi apă pentru stingerea panourilor electrice sau a cablurilor electrice. 3. .anunţaţi pompierii militari la telefon 112. să nu intraţi în panică.Încercaţi să fiţi calmi. .ÎN CAZ DE INCENDII: . termică.acţionaţi pentru stingerea incendiilor. . Dacă nu aveţi nici un fel de cutie. 2. RESPECTÂND REGULILE DE PROTECŢIE CIVILĂ CONTRIBUIŢI LA SALVAREA VIEŢILOR OMENEŞTI! CE ESTE 112 76 . pentru a evita scurgeri ale conţinutului. atunci ACOPERIŢI plicul sau pachetul cu un material (haine. Puneţi plicul sau pachetul într-o pungă de plastic (sac) sau alt tip de cutie.Acţionaţi energic pentru salvarea copiilor şi bătrânilor. . 4. sac de orice fel) şi nu-l descoperiţi. .

77 . dar este si un obiectiv sustinut de toti actorii de pe piata comunicatiilor din Romania. Sistemul 112 functioneaza la nivelul intregii tari. la care se raspunde in mai multe limbi de circulatie internationala. • Accident de circulatie soldat cu victime sau cu persoane blocate in autovehicule. • Caderi de la inaltime.Apelarea numarului 112 reprezinta o cale rapida de a comunica cu dispeceratele locale de urgenta (Politie. • Accident feroviar. Pompieri. mobila sau alte sisteme. Exemple de situatii de urgenta : • Omor. Pompieri. Se consideră o SITUATIE DE URGENTA atunci când se impune interventia Politiei. 112 IN ROMANIA Pentru prima data in Romania este reglementata unitar introducerea numarului european pentru apeluri de urgenta. 112 este numarul unic pentru apeluri de urgenta pentru toate statele Uniunii Europene. 112.Apelarea numarului 112 reprezinta o cale rapida de a comunica cu dispeceratele de urgenta (Politie. • Dezertari. accidente. • Accident grav la metrou. • Tulburarea grava a ordinii si linistii publice. Ambulanta) in timpul unei situatii de urgenta. • Accident de aviatie. a sistemului tehnic si organizational al receptionarii si transmiterii apelurilor de urgenta referitoare la incendii. 112 IN EUROPA Potrivit Directivei 98/10/EC (ONP: prevederi pentru retele telefonice deschise si serviciul universal in telecomunicatii). urgente medicale. • Inundatii. in toate retelele de telefonie. • Evadari. dezastre si alte evenimente care implica interventia rapida a serviciilor specializate Functionarea sistemului de apeluri de urgenta 112 este o necesitate fireasca pentru o tara civilizata care intelege sa-si protejeze cit mai bine cetatenii. • Atentat. • Probleme medicale grave. • Surpari de teren. proprietatea si mediul. • Talharie. Ambulanta) in timpul unei situatii de urgenta. apelabil gratuit de la terminalele conectate in retelele de telefonie fixa. fixe sau mobile. • Electrocutari. Pompierilor si Salvarii pentru a salva viata . • Incendii. • Atac armat. • Trafic si consum de droguri. • Furturi. • Explozii. urmand ca pentru inceput acesta sa fie introdus in paralel cu cele deja existente.

in functie de natura cazului (aceasta operatiune se realizeaza in 2-3 secunde). Acest lucru este posibil cu ajutorul a doi indici de identificare: ANI identificarea automata a numarului de telefon: pe monitorul operatorului apare numarul postului telefonic de unde apelantul suna. Apelul la 112 este universal si gratuit. ALI identificarea automata a locatiei: pe monitorul operatorului apar adresa apelantului. .mijloace de interventie. . . Serviciul de Urgenta 112 are ca obiectiv salvarea:vietii. Convorbirile efectuate in sistemul 112 sunt inregistrate Determinarea automata a numarului si locatiei urgentelor permite identificarea apelurilor false si/sau injurioase. si Canada.Personalul Centrelor de preluare a apelurilor de urgenta 112 este compus din profesionisti care raspund la apelurile de urgenta 24 din 24 de ore.sistemul identifica numarul de telefon al persoanei care a semnalat cazul.pe harta se afiseaza conexiunea caz . datele preliminare ale cazului sunt transmise simultan. locul de unde acesta suna si o serie de informatii suplimentare necesare pentru a exploata toate resursele in vederea gasirii solutiei optime pentru a ajunge in timp util la locul incidentului.Ce urgenta aveti. Ambulantei si Pompierilor. 112 este numar comun cu Uniunea Europeana.A.U. având la dispozitie aplicatia AVL (Localizare Automata a Vehiculelor). S. 78 . Numarul de urgenta 112 este gratuit si poate fi apelat din orice retea de telefonie fixa sau mobila. .un cetatean apeleaza 112 pentru a semnala un accident de circulatie grav. . Operatorul evalueaza urgenta apelantului in functie de informatiile primite si transmite aceste informatii la agentia/agentiile de urgenta abilitate in rezolvarea cazului respectiv. mediului CUM FUNCTIONEAZA 112 Centrele de preluare a apelurilor de urgenta dispun de o baza de date care ii ajuta pe operatorii de la 112 sa localizeze apelul. incidentul produs si resursele de interventie cele mai apropiate.se determina numele si adresa abonatului postului telefonic prin cautare automata in baza de date (la fel se procedeaza si in tarile Uniunii Europene. .dispecerii stabilesc rapid mijloacele de interventie care participa la solutionarea cazu-lui. fiind o masura necesara pentru aflarea veridicitatii apelului). Daca este nevoie de interventia tuturor agentiilor.Cum va numiti. Abonatii care apeleaza 112 nu platesc sume suplimentare la factura telefonica Daca sunati la 112 trebuie sa anuntati: . soldat cu victime omenesti . . .se transmit toate datele la dispeceratele Politiei. Modalitarea de procesare a unui caz: . proprietatii. . Ei sunt instruiti pentru a asista apelantii in cazuri de urgenta si a-i ajuta in cel mai scurt timp posibil.Unde este urgenta.operatorul cere apelantului date despre natura cazului.De la ce numar de telefon sunati. in maximum 2-3 secunde. .Unde va aflati. benefic pentru turisti si oameni de afaceri straini aflati pe teritoriul României.

Evaluati situatia.Dupa furnizarea acestor date trebuie sa ramaneti la telefon pentru a fi pusi in legatura cu agentia de urgenta de care aveti nevoie si pentru a primi eventuale recomandari. ASIGURATI-VA CA BATERIA TELEFONULUI ESTE INCARCATA! Daca bateria este pe sfarsite. fiti calmi. Daca tineti cont de aceste sfaturi puteti contribui la salvarea unei vieti. Daca legatura cu numarul 112 se intrerupe. Cand sunteti pusi in fata unei situatii de urgenta. puteti preveni o crima sau o infractiune si puteti contribui la prinderea un criminal sau infractor. CUM FOLOSIM TELEFONUL MOBIL -telefonul dumneavoastra mobil poate fi setat sa apeleze 112 apasand doar pe o tasta. panica si confuzia. Este foarte important sa va concentrati asupra a ceea ce urmeaza sa solicitati si sa raspundeti corect la intrebarile puse de operatoare. adunandu-va gandurile.daca va aflati intr-o zona in care furnizorul dumneavoastra de telefonie mobila nu are acoperire si trebuie sa sunati de urgenta la 112. apoi treceti imediat la actiune. Din fericire. in caz de urgenta. .Intrebativa: Ce trebuie sa fac?.apelul de la un telefon mobil cu cartela reincarcabila nu furnizeaza inca identitatea dumneavoastra. puteti apela accidental la 112 si sa nu stiti. nu inchideti pana cand nu vi se spune. puteti impiedica extinderea unui incendiu in imprejurimi. In acest caz fiti gata sa furnizati informatii complete despre natura urgentei. aceasta poate anunta adecvat o urgenta. Nu uitati ca timpul este extrem de pretios in cazul unei urgente. nu disperati! Apelul la 112 va fi preluat de alt operator de telefonie mobila care are acoperire in zona respectiva. la 112! .folositi telefonul cu grija. Trebuie sa evitati cu orice pret panica pentru a putea face fata situatiei in mod inteligent. Cand o persoana nu este pregatita sa anunte o urgenta pot aparea frica. daca o persoana este pregatita si aplica unele principii si proceduri de baza. trebuie sa sunati din nou. Ramaneti calmi si raspundeti la toate intrebarile. insa ATENTIE. Raspundeti corect la intrebarile operatoarei si dati amanunte despre locatia exacta a urgentei (puncte de reper). STINGATOR PORTATIV CU BIOXID DE CARBON ( ZAPADA CARBONICA ) 79 . CUM SA FITI PREGATITI PENTRU O SITUATIE DE URGENTA Exista probabilitatea ca fiecare dintre noi sa fie nevoit sa foloseasca 112 macar o data in viata. NU UITATI! INAINTE DE A PORNI LA DRUM. sistemul 112 are capacitatea de a determina automat numarul si locatia dumneavoastra! -parintii trebuie sa ii invete pe copii sa foloseasca telefonul mobil pentru a suna. . pentru a preveni apelarea automata din greseala a numarului 112! . ci un ajutor rapid care depinde de informatiile vitale pe care le oferiti. 112 nu reprezinta doar un numar de telefon.in cazul in care aveti activata optiunea “Numar ascuns”. s-ar putea sa dati un singur telefon. intelegeti ceea ce se intampla .

Controlul incarcaturii se face prin cantarirea stingatorului . in muzee . prin furtunul de cauciuc . MODUL DE UTILIZARE Pentru punerea in functiune a stingatorului se deschide robinetul buteliei si se indreapta difuzorul catre incendiu . datorita fenomenului de detenta (trecerea de la un volum mic si presiune mare la volum mare si presiune mica ) . expozitii . se face numai de fabricile producatoare si de atelierele specializate si autorizate . 80 . NOTA : Exista si stingatoare la care furtunul si difuzorul sunt inlocuite cu o palnie metalica racordata direct la iesirea din robinet . biblioteci . CONTROLUL INCARCATURII Incarcarea buteliei cu bioxid de carbon la o presiune de 60-75 atm. fiind in general utilizat la stingerea incendiilor de natura electrica .AGENT DE STINGERE UTILIZAT Acest stingator utilizeaza ca agent de stingere bioxidul de carbon . Acesta este folosit cu ajutorul stingatoarelor cat si in instalatiile fixe . bioxidul de carbon lichid aflat sub presiune iese pe teava sifon si . patrunde in difuzor . deoarece zapada carbonica este rea conducatoare de electricitate si nu distruge obiectele cu care vine in contact . In difuzor . Zapada carbonica astfel formata este evacuata prin difuzor prin gura acestuia spre focarul incendiului . Prin deschiderea robinetului . temperatura bioxidului de carbon scade sub temperatura de solidificare ( -780C ) si trece in stare solida sub forma de fulgi de zapada carbonica .

STINGATOR PORTATIV CU PRAF SI BIOXID DE CARBON CU BUTELIE INTERIOARA AGENT DE STINGERE UTILIZAT Acest atingator utilizeaza ca agent de stingere produse uscate pulverulente numite FLOREX( bicarbonatul de potasiu + adjuvanti solizi care-i confera stabilitate ) . Nu se va sta aplecat cu capul deasupra stingatorului . Se prinde furtunul cu mana stanga . Acest tip de stingator se foloseste la stingerea incendiilor la motoare cu ardere interna . Se percuteaza membrana buteliei de CO2 prin lovirea percutorului . sa se controleze starea prafului din corpul stingatorului si in cazul ca prezinta aglomerari ( bulgari ) sa se treaca printr-o sita deasa . trebuie sa fie de 190. Se scoate agrafa (siguranta ) de siguranta . motoare si instalatii electrice aflate sub tensiune . recipientul se va agita prin rasturnare de cateva ori . MOD DE UTILIZARE Inainte de folosire . in functie de tipul stingatorului . recipientul se va balansa usor . precum si acolo unde stingerea cu apa este contraindicata . Se proiecteaza pulberea la baza focului acoperindu-se intreaga suprafata incendiata . In timpul functionarii . 81 . se inlocuieste . CONTROLUL INCARCATURII Este necesar ca de doua ori pe an . care . Totodata se verifica prin cantarire cantitatea de bioxid de carbon din butelie . cand butelia a pierdut circa 20-25 % din greutate . 330 sau 475 g .

Se trage siguranta . Se prinde furtunul . Se indreapta furtunul ( orificiul de evacuare ) spre baza focului si se apasa parghia . 82 . Se apasa puternic parghia .P10 cu functionare prin presurizare AGENT DE STINGERE UTILIZAT Acest stingator utilizeaza ca agent de stingere produse uscate pulverulente denumite FLOREX ( bicarbonat de potasiu + adjuvanti solizi care-i confera stabilitate ).STINGATORUL PORTATIV CU PRAF SI BIOXID DE CARBON tip P3 . Pentru evitarea unor accidente in timpul utilizarii stingatorului nu se va sta cu corpul aplecat deasupra acestuia . MODUL DE UTILIZARE Se agita recipientul prin rasturnare de cateva ori .P6 . Se lasa parghia si se asteapta 5-8 secunde ( aceasta operatie este foarte importanta ) . Dupa utilizare se va introduce siguranta inapoi si se va trimite la incarcat .

Cand butelia a pierdut cca.CONTROLUL INCARCATURII Este necesar ca de doua ori pe an . se inlocuieste 83 . care . cantitatea de bioxid de carbon din butelie . Totodata se verifica prin cantarire . 330 sau 475 g . sa se controleze starea prafului din corpul stingatorului si in cazul ca prezinta aglomerari ( bulgari ) sa se treaca printr-o sita deasa . 20-25 % din greutate . in functie de tipul stingatorului trebuie sa fie de 190 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->