PLAN CONSPECT

Tema: Cauze de incendiu şi prevenirea lor. Cauze de incendiu generate de sistemele de

încălzire.

Obiective: - Învăţarea de către servanţi a noţiunilor privind cauzele de incendiu

generate de sistemele de încălzire.

Timp: 50 minute.

Probleme de executat şi repartiţia timpului

I. Organizarea şedinţei – 5’
- raport, apel;
- verificarea asigurării materiale;
- verificarea cunoştinţelor predate anterior;
- anunţarea temei, a obiectivelor.

II. Desfăşurarea şedinţei – 90’

- expunere;
- studiu;
- dezbatere.
Clasificarea sistemelor de încălzire:
a. Încălzirea locală:
- sobe cu acumulare de căldură;
-sobe de zid;
-sobe de teracotă.
- sobe fără acumulare de căldură;
-sobe metalice;
-sobe cu zid cu volum activ sub 0,2 m3.
- radiatoare electrice;
- radiatoare cu gaz;
- coxiere şi alte sisteme de încălzire cu foc deschis.
b. Încălzirea centrală:
- cu apă caldă;
- cu abur de joasă presiune (sub 0,7 at);
- cu abur de înaltă presiune (peste 0,7 at);
- cu apă supraîncălzită (peste 114oC);
- cu aer cald.
Pericolul de incendiu, pe care-l prezintă încălzirea cu sobe cu acumulare de
căldură, este determinat de:
- existenţa în mod normal a unor temperaturi ridicate:
-80 oC - 1200 oC în interiorul focarului;
 -până la 120 oC pe suprafeţe exterioare ale sobei;
-130 - 700 oC temperatura gazelor arse în canale de fum.
În condiţiile unei exploatări îndelungate, temperaturile în focar, canalele de fum
şi pe feţele exterioare, pot depăşi cu mult pe cele normale.
- prezenţa focului deschis prin:
-deschiderea uşii de alimentare şi a cenuşarului;
-formarea unor crăpături în pereţii sobei şi a canalelor de fum;
- depunerea substanţelor răşinoase şi a funinginii pe canalele de fum precum şi
aprinderea acestora;
- răbufnirea gazelor aprinse sau exploziile ca pot avea loc în cazul unor arderi
incomplete sau la încălzirea cu gaze.
Sobele fără acumulare de căldură sunt caracterizate prin absenţa acumulării de
căldură, fiind deci necesară menţinerea permanentă a focului.
Sobele metalice transmiţând căldura exclusiv prin radiaţie, este o eroare a se
monta astfel de sobe în colţuri retrase sau ascunse în nişe sau de a se folosi un paravan
de protecţie etc.
Sobele fără acumulare de căldură prezintă un mare pericol de incendiu,
deoarece:
- temperatura suprafeţei sobelor şi burlanelor este mult mai mare decât cele ale
sobelor cu acumulare de căldură, gazele evacuate ajungând la 470 oC;
- căldura degajată de suprafeţele de încălzire, poate produce aprinderea materialelor
combustibile cu care vin în contact, cât şi pe cele din apropiere, prin radiaţie şi
conductibilitate termică;
- se menţine permanent focul;
- menţinerea continuă a temperaturii peste 100 oC poate provoca prin acumulare de
căldură aprinderea ţesăturilor şi a materialului lemnos;
- în timpul funcţionării sobelor, pot sări scântei şi bucăţi de combustibil aprins prin
deschiderile, crăpăturile focarului şi ale cenuşarului şi pe la îmbinările burlanelor. De
asemenea burlanele sau chiar sobele se pot desface atunci când nu sunt bine fixate.
Combustibilii utilizaţi la încălzirea cu sobe pot fi:
- lemnul;
- cărbunele;
- deşeurile combustibile (rumeguş, paie, coceni etc.) coji de seminţe etc.;
- gazele;
- lichidele combustibile (de regulă motorina sau combustibilul special).
Dintre aceşti combustibili, gazele sunt cele mai periculoase, deoarece pot
produce explozii datorită exploatării neregulamentare a instalaţiei. De asemenea,
utilizarea cărbunilor, a rumeguşului şi a altor produse similare poate conduce la arderi
incomplete, degajări de CO, răbufniri de flăcări şi fum sau chiar explozii.
Totodată, produsele arderii incomplete se depun pe pereţii coşurilor de fum,
necesitând curăţirea acestora cât mai des spre ase evita aprinderea lor.
Atât sobele de zid cât şi cele metalice trebuie, de regulă, racordate la coşuri de
fum de zidărie. De asemenea, pentru reducerea temperaturii suprafeţei sobelor metalice
şi uneori a burlanelor, acestea se pot căptuşi cu şamotă sau cărămidă.
 O atenţie deosebită trebuie acordată amplasării sobelor şi izolării coşurilor faţă
de materialele combustibile, pentru a nu provoca aprinderea acestora.
Celelalte sisteme de încălzire, locală, cu radiatoare electrice, radiatoare cu gaz,
coxiere, etc., sunt sisteme de încălzire cu foc deschis şi pot fi folosite cu toată grija
numai acolo unde nu există pericol de incendiu sau explozie.
Dintre sistemele de încălzire, încălzirea electrică este cea mai puţin periculoasă,
întrucât, nu degajă gaze şi nu poate cauza incendii decât prin aprinderea materialelor
combustibile din jur, în cazul amplasării necorespunzătoare a acestora, sau eventual prin
scurtcircuite produse în instalaţia electrică, în cazul unei exploatări neregulamentare.