Stingerea incendiilor în subsolul clădirilor.

Caracteristici constructive şi funcţionale

Subsolul este nivelul situat sub cota ±0,00 respectiv sub cota terenului natural. În cazul când
se prevăd de la început camere de locuit în subsol acestea se ridică deasupra cotei terenului,
rămânând sub aceasta circa 1m. În acest caz, nivelul respectiv se numeşte demisol.

Subsolurile fac parte din infrastructura construcţiei. De cele mai multe ori, elementele de
construcţie principale ale acestora sunt incombustibile, capabile să reziste la solicitările termice un
timp relativ îndelungat.

Subsolurile au adâncimi diferite şi pot fi construite cu mai multe nivele, în raport de

necesităţi. Cu cât adâncimea subsolului şi numărul de nivele este mai mare, cu atât condiţiile de
lucru pe timpul intervenţiilor pentru stingerea incendiilor sunt mai complicate. În cele mai multe
cazuri, subsolurile sunt construite sub întreaga suprafaţă construită, fapt care complică şi mai mult
activitatea în cazul stingerii incendiilor.

Numărul de intrări pentru pătrunderea la subsol este variabil, de cele mai multe ori există
una singură, mai rar două sau trei. În numeroase clădiri acestea se amenajează din casa scărilor.

Existenţa şi dimensiunile ferestrelor depind de adâncimea subsolurilor. Dacă planşeul

superior este situat deasupra cotei terenului, la partea superioară a încăperilor subsolului se prevăd
ferestre pentru iluminare şi aerisire. De asemenea, la unele construcţii mai pot fi executate curţi de
lumină care permit amplasarea unor ferestre pe peretele exterior al acesteia.

!! De cele mai multe ori golurile ferestrelor NU pot fi utilizate pentru pătrunderea în subsol
din cauza adâncimii mari a acestuia, a dimensiunilor mici a grătarelor metalice cu care sunt
protejate. Când subsolurile sunt utilizate pentru depozitarea bunurilor materiale sau procese
tehnologice, în caz de incendiu, aceste goluri vor putea fi folosite numai pentru lucru cu ţevile şi
evacuare a fumului, nu şi pentru evacuare.

În cazul când numărul de intrări şi goluri pentru ferestre este limitat, încăperile subsolului
sunt, într-o anumită măsură, camere ermetice semiîntunecate sau complet întunecate.

Caracteristicile incendiilor

Incendiile declanşate în încăperile de la subsol, diferă prin natura lor şi se caracterizează în

primul rând prin accesul insuficient de aer proaspăt în zona de ardere, ceea ce determină o ardere
incompletă, formare intensă de fum, temperatură relativ ridicată a produselor de ardere.

Din cauza arderii incomplete în produsele arderii, în afara dioxidului de carbon se găseşte şi
monoxid de carbon care prezintă un mare pericol pentru viaţa şi sănătatea oamenilor.

Fumul şi ceilalţi produşi ai arderii se acumulează în partea superioară a încăperii şi există

posibilitatea pătrunderii lor prin deschideri, în casa scărilor şi la nivelurile superioare.

Incendiile se transmit cu uşurinţa de la subsol la parter şi etajele superioare, prin intermediul

canalelor de ventilaţie, golurilor ascensoarelor, al deschiderilor în construcţie, prin conductibilitatea
termică a grinzilor sau conductelor metalice neprotejate, cât şi prin convecţie.

1
 În faza iniţială a incendiului, arderile sunt mai intense, datorită existenţei unor mari cantităţi
de materiale combustibile şi a prezentei oxigenului necesar procesului de ardere. Ulterior are loc o
scădere a procesului de ardere datorită reducerii procentului de oxigen în zona de ardere.

În toate cazurile, după primele 10-30 minute de ardere începe lipsa afluxului de aer în zona
incendiului. Se degajă o mare cantitate de fum şi produşi ai arderii incomplete care se acumulează în
încăperile subsolului, apoi pătrund, prin intermediul casei scărilor sau a altor deschideri şi
neetanşeităţi la caturile superioare ale construcţiei, incendiindu-le.

Căldura acumulată nu se disipează ci este acumulată de elementele de construcţii, de aer şi

de produşii arderii. Din această cauză regimul de temperatură la incendiile în subsoluri diferă de cele
din diverse alte încăperi. Astfel, temperatura la incendiile în subsoluri este destul de ridicată (400°C
la 20min; 500°C după 40min; 650°C după 1,5 h etc.)

Organizarea şi desfăşurarea intervenţiei

Substanţe stingătoare

Substanţele stingătoare sunt diverse şi se stabilesc în funcţie de caracteristicile constructive

ale subsolului şi natura materialelor care ard. Ca urmare poate fi folosită toată gama de substanţe de
stingere: apa, spumele cu coeficient mare de înfoiere, dioxidul de carbon, pulberi stingătoare. Pentru
refularea apei, în general se folosesc: ţevile cu diametre şi presiuni mari pentru stingerea în subsol şi
ţevi cu jet pulverizat la parter şi celelalte nivele pentru a se evita acumularea unor mari cantităţi de
apă în aceste încăperi.

Recunoaşterea

În raport cu suprafaţa subsolului, compartimentarea lui, destinaţia şi natura materialelor şi

substanţelor existente, recunoaşterea se poate executa pe una sau mai multe direcţii.

Pe timpul recunoaşterii se stabilesc următoarele:

1.- prezenţa oamenilor în pericol, necesitatea evacuării lor, căile şi tehnicile de salvare a
acestora;

2.- locul incendiului şi direcţiile lui de propagare, cantitatea şi combustibilitatea materialelor

depozitate, necesitatea şi posibilitatea evacuării lor;

3.- dispunerea încăperilor din subsol şi destinaţia lor;

4.- existenţa diferitelor instalaţii, urmărindu-se porţiunile traversate de către diverse canale,
conducte, etc. şi posibilităţile transmiterii incendiului prin acestea;

5.- gradul de acoperire cu fum al casei scărilor şi posibilitatea folosirii acesteia pentru
salvarea oamenilor, evacuarea bunurilor materiale şi a fumului;

6.- prezenţa diferitelor goluri sau treceri şi modalitatea utilizării lor pentru evacuarea
fumului şi introducerea dispozitivului de stingere;

7.- necesitatea demolării sau demontării unor elemente de construcţie sau executării de
deschideri prin acestea, pentru introducerea ţevilor la focarele de ardere sau pentru evacuarea
fumului;

8.- măsuri de protecţie pentru servanţi împotriva fumului, gazelor toxice şi a prăbuşirilor pe
timpul acţiunii de intervenţie.

2
 Localizarea şi lichidarea incendiilor.

Stingerea incendiilor izbucnite în subsoluri se organizează de cele mai multe ori pe sectoare
de intervenţie. Sectoarele se organizează în raport de proporţiile incendiului, poziţia subsolului,
posibilităţile de acces în acesta, posibilităţile de propagare către nivelurile superioare.

Dacă există elemente care favorizează transmiterea incendiului la celelalte niveluri (canale,
conducte, goluri, planşee combustibile) se vor organiza obligatoriu sectoare de stingere la subsol,
parter, etaj şi pod (cu misiuni corespunzătoare: localizarea, lichidarea, supravegherea, evacuarea
persoanelor, a bunurilor materiale şi fumului).
În cazul în care propagarea incendiului este posibilă numai la parter, se vor organiza două sectoare:

- la subsol, cu misiunea de localizare şi lichidare a incendiului;

- la parter, cu misiunea de supraveghere, protecţie şi evacuare a bunurilor materiale şi a fumului.

În cazul subsolurilor mari cu încăperi numeroase se pot organiza la nivelul acestora mai
multe sectoare.

Pentru pătrunderea personalului şi introducerea dispozitivului se vor folosi căile de acces

obişnuite – casa scărilor, deschiderile, ferestrele – dacă situaţia incendiului şi a căilor respective
permit aceasta. Dacă nu, se vor practica deschideri în planşee sau pereţi, după ce, în prealabil, s-a
determinat locul focarelor şi s-au luat măsuri de preîntâmpinare a propagării incendiului şi a căilor
respective permit aceasta.

Concomitent cu acţiunea de stingere se va organiza şi salvarea oamenilor, evacuarea

bunurilor materiale şi a fumului.

Printre altele, în acest scop, încă de la începutul stingerii, concomitent cu salvarea şi

evacuarea persoanelor trebuie să se ia măsuri pentru reducerea concentraţiei de fum şi a
temperaturii. Pentru evacuarea fumului se folosesc şi mijloacele din dotare, dar numai după
terminarea operaţiunilor de salvare şi descoperire a focarului.

Caracteristici constructive şi funcţionale

Legăturile de comunicaţii cu personalul care lucrează în subsol se vor organiza în cele mai
bune condiţii pentru a se putea interveni în sprijin în caz de pericol.

Pe întreaga durată a operaţiunii de intervenţie, în toate sectoarele de lucru trebuie

organizată o supraveghere minuţioasă a stării planşeelor şi a elementelor portante (grinzi, stâlpi,
pereţi), de asemenea, se va acorda o atenţie deosebită instalaţiilor de gaze acolo unde există, pentru
a nu fi deteriorate, cazuri care ar crea pericol pentru personal şi greutăţi în intervenţie.

După lichidarea incendiului se va evacua, în caz de nevoie, apa acumulată în subsol, se vor
verifica cu atenţie locurile expuse transmiterii incendiilor (planşee, pereţi, goluri) şi întreaga porţiune
în care a avut loc arderea, pentru a se stabili dacă mai există posibilităţi de reizbucnire a incendiului.