Sunteți pe pagina 1din 39

Facultatea de Inginerie Medicală

Metode Avansate pentru Caracterizarea Biomaterialelor

Curs 2

ŞL. Dr. Ing. Cristina BUSUIOC


Spectroscopie

 Optica este o ramură a fizicii care studiază natura și proprietățile


luminii, modul de producere a acesteia, precum și legile propagării
și interacțiunii luminii cu substanța.

 Spectroscopia este o ramură a fizicii care studiază:

• interacţia radiaţiilor electromagnetice cu materia;

• metodele de obținere a spectrelor, precum și măsurarea și


interpretarea acestora.

 Spectrul se defineşte ca reprezentarea grafică a unui semnal


măsurat în funcţie de lungimea de undă.
Spectrul electromagnetic
Optică

 Geometrică: face abstracţie de natura radiaţiei luminoase.

 Ondulatorie: caracter ondulatoriu al radiaţiei luminoase.

 Fotonică: caracter corpuscular al radiaţiei luminoase.


Optică

 Reflexie, Refracţie: fenomene de schimbare a direcției de


propagare a undelor la interfața dintre două medii.

 Difracţie: fenomene asociate cu ocolirea de către unde a


obstacolelor apărute în calea lor.

 Interferenţă: fenomen de suprapunere a două sau mai


multe unde care se întâlnesc într-un punct din spațiu.
Optică

 Polarizare: se referă la direcţiile de oscilaţie ale vectorului câmp


electric în undele transversale.

 Efect fotoelectric: fenomen de emisie de electroni dintr-un


material sub acţiunea undelor.
Dualismul corpuscul - undă

 Fascicul de fotoni

 Undă electromagnetică
Dualismul corpuscul - undă

 L. Piazza, T.T.A. Lummen, E. Quiñonez, Y. Murooka, B.W. Reed,


B. Barwick, F. Carbone; Simultaneous observation of the
quantization and the interference pattern of a plasmonic near-field

 Nature Communications 6, doi:10.1038/ncomms7407

 École Polytechnique Fédérale de Lausanne, Switzerland

 Published 02 March 2015


Clasificarea metodelor spectroscopice

 Informaţii despre: nivelele energetice atomice și moleculare,


geometrii moleculare, legături chimice, interacţii dintre molecule și
alte procese similare
• Analiză calitativă și cantitativă
• Spectrocopie: atomică, moleculară
• Spectroscopie bazată pe: absorbţie, emisie, difuzie
Clasificarea metodelor spectroscopice
Spectroscopie atomică

 Absorpţie, emisie, fluorescenţă

 Atomi liberi
Spectroscopie de masă

 Ionizarea substanţei investigate, urmată de separarea ionilor


obţinuţi în funcţie de raportul dintre masă şi sarcină
Surse de radiaţie electromagnetică
Clasificarea metodelor spectroscopice
Avantajele metodelor spectroscopice

 Aplicabilitate pentru o gamă largă de tipuri de probe

 Sensibilitate foarte mare (concentraţii mici)

 Tehnici nedistructive (cea mai mare parte)

 Durată scurtă a măsurătorilor

 Costuri reduse

 Echipamente simple
Legea Beer-Lambert

 A - absorbanţă (adimensională, A.U.)


 I0 - intensitatea radiaţiei incidente
 I - intensitatea radiaţiei transmise
 T - transmitanţă (%)
 ε - absorbtivitate molară sau coeficient de extincţie (M-1cm-1)
 l - grosimea stratului absorbant (cm)
 c - concentraţia speciilor absorbante (M)
Exemple de spectre
Spectroscopie IR

 Domeniul IR (între Vis și MW):


• IR apropiat (NIR) – 0.8 - 2.5 µm
• IR de mijloc (MIR) – 2.5 - 25 µm (4000 - 400 cm-1)
• IR îndepărtat (FIR) 25 - 250 µm

 Spectroscopie de absorbţie, spectroscopie vibraţională

 Radiaţia IR determină o modificare a nivelului energetic


vibraţional al moleculei.

 O vibraţie moleculară este activă în spectroscopia IR dacă vibraţia


determină o schimbare a momentului dipolar.
Spectroscopie IR

 Energiile asociate vibraţiilor moleculare sunt mai mici decât cele


asociate tranziţiilor electronice.

 Interpretarea unui spectru IR presupune corelarea benzilor de


absorbţie cu vibraţiile asociate fiecărui tip de legătură chimică.
• Poziţia benzii (cm-1)
• Intensitatea benzii (slabă, medie sau intensă)
• Forma benzii (largă sau îngustă)
Spectroscopie IR

 Vibraţii de întindere (distanţe)


 Vibraţii de deformare (unghiuri)

 Frecvenţa de vibraţie depinde și de alţi factori: delocalizarea


electronilor, prezenţa legăturilor de hidrogen, existenţa de
substituţii la grupările vecine etc.
Spectroscopie IR

 Spectroscopie IR dispersivă: sursă, monocromator, detector


 Spectroscopie IR cu transformată Fourier: interferometru în
locul monocromatorului

 Interferograma (semnal în funcţie de timp) este convertită în


semnal în funcţie de frecvenţă prin transformata Fourier.
Spectroscopie IR

 Probe în stare gazoasă, lichidă sau solidă


Spectroscopie IR

 Spectroscopie IR cu transformată Fourier cu reflectanţă totală


atenuată: cristal de Ge sau ZnSe cu indice de refracţie mare

 Reflexia internă determină apariţia unei unde evanescente care se


extinde dincolo de suprafaţa cristalului şi pătrunde în probă câţiva
microni (0,5-5 μm).

 Unda evanescentă este atenuată ca urmare a absorbţiei de energie


în probă.
Spectroscopie IR

 Identificarea grupelor funcţionale (functional group region)

 Identificarea compușilor (fingerprint region)

 Prezenţa impurităţilor

 Informaţii structurale
Spectroscopie IR
Spectroscopie IR

 Grupe funcționale - grupe specifice de atomi în


cadrul moleculelor, care le conferă proprietățile fizice și chimice
Raman vs. IR
Spectroscopie Raman

 Spectroscopia Raman nu implică nici absorbţie, nici emisie, ci


difuzia (împrăştierea) radiaţiei de către proba studiată.

 Efectul Raman constă în interacţia inelastică a luminii cu câmpul


fononic al unui material, din care rezultă o radiaţie de energie
diferită de cea a radiaţiei incidente, mai mică, numită radiaţie
Stokes, sau mai mare, numită radiaţie anti-Stokes.
Spectroscopie Raman

 Difuzie Rayleigh - radiaţia difuzată are lungimea de undă


nemodificată
 Difuzia Raman Stokes - lungimea de undă a radiaţiei difuzate este
mai mare decât cea a radiaţiei incidente
 Difuzia Raman anti-Stokes - lungimea de undă a radiaţiei
difuzate este mai mică decât cea a radiaţiei incidente
Spectroscopie Raman

 O vibraţie moleculară este activă în spectroscopia Raman dacă


vibraţia determină o schimbare a polarizabilităţii (moment dipolar
indus).

 Spectrul Raman:
• furnizează informaţii despre caracteristicile vibraţionale ale
moleculelor;
• arată relaţia dintre intensitatea radiaţiilor dispersate şi diferenţa
energetică dintre cuanta luminii incidente şi a celei dispersate;
• permite identificarea materialelor solide, lichide sau gazoase, pe
baza spectrului vibraţional al speciilor moleculare sau cristaline.
Spectroscopie Raman

 Sursă de radiație monocromatică în:


• UV-Vis (laser cu Ar, Kr sau He-Ne)
• NIR (laser YAG:Nd)
Spectroscopie Raman amplificată la suprafaţă

 Difuzia Raman excitată la suprafaţă asigură amplificarea


semnalului Raman (104-106) prin adsorbţia moleculelor studiate pe
o suprafaţă metalică rugoasă.

 Metale: Ag, Cu, Au

 Metode de obţinere a rugozităţii: electrochimică, fotochimică,


evaporare, litografiere, polisare mecanică, reducere chimică

 Mecanismul exact este încă în dezbatere.


Spectroscopie Raman amplificată la suprafaţă

 Teoria electromagnetică: excitarea plasmonilor de suprafaţă


depinde de rugozitatea suprafeţei metalice.
• Plasmonii de suprafaţă sunt cuantele asociate oscilaţiilor
longitudinale ale electronilor liberi ai metalului, adică cuante
asociate unei unde de suprafaţă propagativă la interfaţa
dielectric/metal.

 Teoria chimică: formarea


complecșilor prin transfer de
sarcină determină modificarea
structurii electronice.
Spectroscopie Raman amplificată la suprafaţă
Spectroscopie UV-Vis

 Domeniul UV-Vis (între X-ray și IR):


• UV – 200 - 400 nm
• Vis – 400 - 800 nm

 Spectroscopie de absorbţie, spectroscopie electronică

 Absorbţie, reflexie

 Moleculele conţinând electroni π sau n absorb energie în domeniul


UV-Vis, ceea ce are ca efect promovarea electronilor din orbitali
moleculari de energie joasă (stare fundamentală) în orbitali
moleculari de energie mai înaltă (stare excitată).

 Tranziţii permise / interzise, conservarea momentului dipolar


Spectroscopie UV-Vis

 Orbital molecular – funcţie ce descrie deplasarea unui electron


într-o moleculă; rezultă din combinarea orbitalilor atomici

 Tranziţii electronice HOMO → LUMO (π→ π*, n→ π*)


Spectroscopie UV-Vis

 Sisteme cu un fascicul sau cu fascicul dublu

 Celule de polistiren, sticlă, cuarţ

 Solvenţi organici
Spectroscopie UV-Vis

 Identificarea grupelor funcţionale (grupărilor cromofore)

 Studiul sistemelor conjugate

 Studiul sistemelor cu transfer de sarcină

 Determinarea influenţei solvenţilor

 Elucidarea mecanismelor de reacţie

 Determinarea mărimii benzii interzise


Spectroscopie UV-Vis

ZnO

S-ar putea să vă placă și