Definiie - derivai ai apei n care un atom de hidrogen este nlocuit cu

un radical organic: R-OH

COMPUI HIDROXILICI NATURALI
H
3
C (CH
2
)
4
CH
OH
CH
2
CH
3
3-Octanol
(Amil-etil-carbinol)
sub form de amestec racemic
n uleiurile de ment i lavand;
C C
CH
2
-OH
H
H
H
7
C
3
trans-2-Hexen-1-ol
(Alcoolul "din fructe")
C C
CH
2
-CH
2
-OH
H
H
H
5
C
2
cis-3-Hexen-1-ol
(Alcoolul "din frunze")
n majoritatea
fructelor
n uleiul de frumze de salcm (~
50%), uleiul de ceai verde (~ 30%), i n
toate plantele verzi n concentraii mici;
H
3
C (CH
2
)
4
CH
OH
CH CH
2
1-Octen-3-ol
(Amil-vinil-carbinol)
sub form de amestec
racemic n uleiul de
lavand i n compuii
antrenabili cu vapori de
ap din ciuperci;
C C
CH
2
-CH
2
H
H
H
5
C
2
C C
H
H
CH
2
OH
2-trans-6-cis-Nonadien-1-ol
n frunzele de violete i n castravei;
CH
2
-OH
Alcool benzilic
(-hidroxi-toluen)
CH-CH
3
OH
1-Fenil-etanol
(Metil-fenil-carbinol)
n uleiul volatil de
iasomie, tutun i n uleiul
volatil de ceai;
n extractul de
ceai chinezesc i
n ciuperci;
2-Fenil-etanol
(-Fenil-etanol)
CH
2
-CH
2
-OH
n uleiul volatil de
trandafir (50%), de
geraniu, de flori de
portocal i de zambile;
Alcool 3-fenil propionic
(Alcool dihidrocinamic)
CH
2
-CH
2
-CH
2
-OH
n uleiul volatil de
scorioar, fructe;
OH
H H
OH H
H
Alcool cis-cinamic
Alcool trans-cinamic
n natur predomin forma trans; se gsete n
uleiul volatil de scorioar, i n balsamuri;
Alcooli terpenici cu rspndire n natur, n uleiurile volatile
provenite din plante
- forma (+)
dextrogir a fost
izolat din uleiul de
coriandru (60-70%)
i portocal;





- forma (-) levogir
a fost izolat din
uleiul de linaloe
componenta
principal a uleiului
de trandafir,
mucat, geraniu
african,
palmarosa,
citronela;
n sursele naturale se
gsete numai enantiomerul
(-) L componenta principal a
uleiului volatil de ment (izm
Mentha piperita ~80%)
a fost
identificat
n peste
250 de
uleiuri
volatile
X.1.1. Clasificare. Nomenclatura
Dup natura radicalului organic
- alcooli R OH C
sp
3
- enoli CH
2
=CH- OH

C
sp
2
- fenoli Ar OH C
sp
2
arom
Dup natura atomului de carbon de care este
legat grupa OH:
- primari : CH
3
CH
2
-OH
- secundari: (CH
3
)
2
CH OH
- tertiari: (CH
3
)
3
C OH si cei aromatici
Dup numrul de grupe OH din molecul: - monohidroxilici, dihidroxilici,
trihidroxilici, polihidroxilici
CH
3
CH
CH
3
OH
2-hidroxi-propan
2-propanol
izo-propanol
Nomenclatura
numele alcanului + ol ex: etan + ol etanol
alcool + numele radicalului organic + ic ex: alcool etilic
Nomenclatura IUPAC:
a) se alege catena cea mai lung care conine grupa OH
b) Se numeroteaz catena astfel nct carbonul de care este legat grupa
OH s aib numrul cel mai mic
c) Se indic ramificaiile cu numrul corespunztor
CH
3
OH
CH
3
CHCHCH
3
1 2
3 4
3-metil-2-butanol
3-metil-2-hidroxi-butan
Br
Br
OH
1
2
3
4
5
6
7
8
7,7-dibromo-oct-5-in-4-ol
CH
2
CH
2
OH
2-fenil-etanol
OH
ciclohexanol
Derivati ai metanolului ( carbinoli) Alcooli polihidroxilici
(C
6
H
5
)
2
CH-OH difenilcarbinol etilenglicol: HO-CH
2
-CH
2
-OH
glicerol: (1,2,3-propantriol)
CH
2
CHCH
2
CHCH
3
OH
pent-4-en-2-ol
1997 noi reguli IUPAC: grupa HO are prioritate fa de legturile duble/triple
X.1.2. Structura alcoolilor
grupa OH este legat de un atom de carbon saturat (hibridizat sp
3
) i atomul de
oxigen prezint hibridizare sp
3
(unghiul = 109
o
) i geometrie tetraedric
molecula este polar cu momentul de dipol diferit de zero
n alcooli se formeaz legturi de hidrogen care conduc la asocieri
moleculare i creterea punctului de fierbere in comparaie cu hidrocarburile
sau derivaii cu acelai numr de atomi de carbon
asocierile moleculare pe care
moleculele alcoolilor le formeaz cu
moleculele de ap (solvent polar) explic
i solubilitatea ridicat (miscibilitatea) a
acestora n ap aceasta ncepe sa
scad pe msura creterii catenei de
atomi de carbon, de la C
4
partea
hidrofob a moleculei)
X.1.3.1. Sinteze pentru alcoolii monohidroxilici
a) din alchene prin hidratare in mediu acid
Reactivitatea alchenelor: crete cu stabilitatea termodinamic i gradul de substituire a
dublei legturi.
Concentraia H
2
SO
4
: scade cu ct reactivitatea alchenelor crete.
CH
2
= CH
2
+ H
2
O
H
2
SO
4
96%
CH
3
CH
2
OH
CH
3
CH = CH
2
+ H
2
O
H
2
SO
4
85%
CH
3
CHCH
3
OH
CH
2
=CHCH
2
CH
3
CH
3
CH = CHCH
3
+ H
2
O
H
2
SO
4
80%
CH
3
CHCH
2
CH
3
OH
(CH
3
)
2
C = CH
2
+ H
2
O
H
2
SO
4
60%
(CH
3
)
3
C - OH
Obtinerea etanolului din
etena este metoda
industriala.
X.1.3 Metode de sinteza
b) din compui halogenai prin hidroliz
reactia inversa hidrolizei derivatilor halogenati (SN1 si SN2)
Hidroliza derivailor halogenai cu reactivitate normal i mrit prin
aceast metod se pot obine uor alcoolii alilic i benzilic
alcool benzilic
alcool alilic
c) Hidroborarea alchenelor
hidrura de bor (BH
3
) generat in situ din BF
3
si NaBH
4
se aditioneaz antiMarkovnikov la
alchene formand un trialchilboran care se descompune cu apa oxigenata in mediu bazic cu
formare de:
alcool primar - daca alchena este marginala
alcoolul cu grupa OH legat de atomul de carbon mai putin substituit - daca
alchena este substituita are loc o aditie regiospecifica.
Hidrura de bor este stabil ca dimer (BH
3
)
2
.
RCH = CH
2
BH
3
3 (RCH
2
CH
2
)
3
B
H
2
O
2
/OH
-
3 RCH
2
CH
2
OH
RCH =O
R
2
C = O
reducere
RCH
2
OH
R
2
CHOH
Conditii: H
2
/Pd, Ni; LiAlH
4
/eter etilic anh.
Na/ EtOH; NaBH
4
/HO
-
/CH
3
OH
d) Metode reductive
reducerea compusilor carbonilici
reducerea acizilor carboxilici i a esterilor
RCOOH
H
2
/ CuO. Cr
2
O
3
200
o
C, 200 atm
RCH
2
OH
acizi grasi
superiori
CH
3
(CH
2
)
14
COOH
H
2
/ CuO. Cr
2
O
3
200
o
C, 200 atm
CH
3
(CH
2
)
14
CH
2
OH
RCOOR'
LiAlH
4
/eter
RCH
2
OH
+ R'OH
alcool cetilic acid palmitic
e) din acetilena reacia Favorsky
se obin alcooli acetilenici alcooli teriari
f) din amine primare alifatice si acid azotos se obin alcooli primari
reactie
generala:
RNH
2
+ NaNO
2
+ HCl
0 - 5
o
C
R N N Cl
H
2
O
R OH
- N
2
g) din derivati carbonilici si compusi organo-magnezieni
reactie
generala:
X.1.3.2. Sinteze pentru alcoolii polihidroxilici
Metode generale
a) Hidroliza derivatilor dihalogenati vicinali dioli
b) Aditia solvolitica la alchene a HCl in mediu apos urmata de hidroliza
halohidrinelor rezultate dioli
c) Oxidarea alchenelor cu KMnO
4
in mediu slab bazic cis dioli
d) Oxidarea alchenelor cu peracizi cu obtinere de epoxizi urmata de
hidroliza acestora in mediu acid sau bazic trans dioli
e) Din acetilena reacia Reppe 1,4-butindiolul 1,4-butandiolul
X.1.3.3. Metode industriale pt alcooli de mare tonaj

Metanol (alcool metilic)
Obtinere din gaz de sinteza (CO + 2 H
2
) in prezenta de oxizi de zinc, crom, la
350
o
C si 250 atm.
Este un produs deosebit de toxic: provoaca orbire, apoi moartea.
Ciclohexanol
reducerea fenolului cu hidrogen si nichel la 180
0
C
oxidarea ciclohexanului cu aer la 130
o
C in prezenta de Co
+2
2-Propanolul (alcoolul izopropilic), sec-butanolul (2-butanolul) i ter-butanolul
(2-metil-2-hidroxipropanul) se obin prin hidratarea alchenelor corespunzatoare
(propena, 1- i 2-butenele i respectiv izobutena).
Etanol (alcool etilic)
etanolul alimentar, se obine din fermentaia alcoolic a zaharurilor (materii
prime: fructe, cereale sau cartofi), n prezena enzimelor din drojdia de bere
(Saccharomices cerevisiae sau Zymomonas mobilis) se obtine o biomasa cu
12-18% etanol. Separarea se face prin distilare fractionata se obine etanol de
concentraie 96%, numit alcool rafinat (sau spirt alb)
etanolul industrial se obine prin:
hidratarea etenei in prezenta acidului sulfuric 96% sau H
3
PO
4
la
temperatura



din acetilena se obtine acetaldehida (prin reactia Kucerov), care se
reduce cu hidrogen si nichel cu formare de etanol.
Sinteza oxo
Alchenele reacioneaz cu monoxid de carbon si hidrogen in cataliza
Co(CO)
8
la temperatura si presiune intermediar se formeaz aldehide
care sunt reduse la alcoolii corespunzatori.
prin condensare crotonica urmata de
reducere alcooli C
8

Glicerolul (glicerina)
Glicerolul produs secundar (in cantitati foarte mari) la obtinerea biodieselului in urma
transesterificarii uleiurilor vegetale (porumb, rapita, soia, floarea soarelui, palmier, arahide), cu
alcooli inferiori (metanol, etanol)
Etilenglicol
CH
2
= CH
2
Cl
2
/H
2
O
CH
2

-
CH
2
Cl OH
etilenclorhidrina
HO
CH
2

-
CH
2
OH OH
etilenglicol
Ag
250
o
C
H
2
C
O
CH
2
H
2
O/H
HO
- HCl
X.4. Proprieti fizice
stare de agregare: lichizi (termenii inferiori); solizi (termenii superiori)
puncte de fierbere: anormal de mari in raport cu masa moleculara din cauza
asocierii moleculare prin legaturi de hidrogen (pt. termenii inferiori)
solubilitate: termenii inferiori miscibili cu apa, partial solubili in apa, termenii
superiori - insolubili in apa; solubili in solventi organici: derivati halogenati,
eteri, hidrocarburi aromatice
X.1.4. Proprieti chimice
X.1.4.1. Aciditate. Formare de alcoxizi (alcoolai)
Alcoolii sunt acizi si baze slabe
Bazicitate (Bronsted): capacitatea de a fixa protoni
Aciditate (Bronsted): capacitatea de a ceda protoni
Baze slabe fixeaza protoni n reacie cu un acid tare devenind acizi conjugati
tari (radicalul hidrocarbonat R are efect inductiv +I, respingtor de electroni)
sunt baze Bronsted slabe.
R OH efect +I
OH

baza slaba acid tare acid conjugat
tare
Acizi slabi efectul inductiv +I al radicalului hidrocarbonat (R) de care se
leaga grupa OH mareste bazicitatea si scade aciditatea alcoolii sunt acizi slabi
(mai slabi decat apa!) si reactioneaza cu baze foarte tari (metale alcaline) si
formeaza saruri (alcoolati / alcoxizi) care sunt baze conjugate tari
R - OH + Na R - O
Na
+ 1/2 H
2
CH
3
- OH + Na
CH
3
- O + 1/2 H
2 Na
metoxid de sodiu
CH
3
CH
2
- OH + Na CH
3
CH
2
- O Na + 1/2 H
2
etoxid de sodiu
(CH
3
)
3
C - OH + K (CH
3
)
3
C - O K + 1/2 H
2
t-butoxid de potasiu
R OH efect +I
OH
R-OH < H-OH
X.1.4.2. Oxidarea alcoolilor
R -CH
2
- OH
[ R - CH=O]
RCOOH
R - CH - R'
OH
R - C - R'
O
R
3
C - OH nu reactioneaza
Conditii: K
2
Cr
2
O
7
/ H
2
SO
4;
CrO
3
/ Py; Cu / 200 - 300
o
C
Oxidarea heterogena pe cupru se aplica industrial. Este o reactie exoterma
care se desfasoara fara consum mare de energie, hidrogenul format arde si
mentine temperatura de reactie
CH
3
- OH
Cu
700
o
C
CH
2
= O + H
2
OH
Cu
150
o
C
O
+ H
2
X.1.4.3. Deshidratarea alcoolilor
Reactivitate
Alcooli

1
o
< 2
o
< 3
o
Reacie de eliminare (regula eliminarii Zaiev) in prezena unui acid tare,
concentrat, cu obinere de alchene cu dubla legatur spre interiorul catenei
eliminare regioselectiv
X.1.4.4. Reacia cu hidracizii i halogenurile de fosfor i sulf
R - OH + H - X R - X + H
2
O
X: Cl, Br, I
Reactivitate: alcooli 3
o
> 2
o
> 1
o
> CH
3
OH
acizi HI > HBr > HCl (ZnCl
2
)
R - OH + PX
3

R - X X: Cl, Br
R - OH + PX
5
R - X + POX
3
+ H-X
R - OH + SOCl
2
R - Cl+ SO
2
+ H-Cl
clorura de
tionil
X.1.4.5. Formare de eteri
CH
2
OH
CH
2
OH
CH
2
CH
2
CH
2
CH
2
O
O
H
2
SO
4
H
2
O
CH
2
CH
2
O
H
2
SO
4
H
2
O
1,4-dioxan
2
CH
3
- O
Na + R - X
CH
3
O R
+ NaX
eter mixt
Formare de eteri
R - OH + HO - R
H
H
2
O
R - O - R
2 CH
3
CH
2
OH
H
2
SO
4
140
o
C
CH
3
CH
2
O CH
2
CH
3
solvent; p.f. = 35
o
C
CH
2
CH
2
CH
2
CH
2
OH OH
H
2
SO
4
H
2
O
O
THF
(tetrahidrofuran)
O
2H
2
/Ni
tiofen
1,4-butandiol
se obtine din acetilena
(reactia Reppe)
X.1.4.6. Formare de esteri (anorganici si organici)
CH
3
- OH + H
2
SO
4
CH
3
- O - SO
3
H + H
2
O
CH
2
OH
CH OH
CH
2
OH
+ 3 HONO
2
CH
2
ONO
2
CH ONO
2
CH
2
ONO
2
+ 3 H
2
O
trinitrat de glicerol (explozibil) ("nitroglicerina")
CH
3
- OH + R - COOH
CH
3
- O - C - R + H
2
O
O
H
sulfat acid de metil