Definiie - derivai ai apei n care un atom de hidrogen este nlocuit cu

un radical organic: R-OH

COMPUI HIDROXILICI NATURALI
 sub form de amestec racemic H CH2-OH
H3C (CH2)4 CH CH2 CH3 n uleiurile de ment i lavand;
C C
OH H 7C 3
3-Octanol H
(Amil-etil-carbinol)
trans-2-Hexen-1-ol
(Alcoolul "din fructe")
H 5C 2 CH2-CH2-OH
n majoritatea
C C fructelor
H H
n uleiul de frumze de salcm (~
cis-3-Hexen-1-ol 50%), uleiul de ceai verde (~ 30%), i n
(Alcoolul "din frunze") toate plantele verzi n concentraii mici;

H5C2 CH2-CH2 H
H3C (CH2)4 CH CH CH2
sub form de amestec C C C C
OH racemic n uleiul de H CH2 OH
H H
1-Octen-3-ol lavand i n compuii
(Amil-vinil-carbinol) antrenabili cu vapori de 2-trans-6-cis-Nonadien-1-ol
ap din ciuperci;
n frunzele de violete i n
castravei;
 n uleiul volatil de
CH2-OH
iasomie, tutun i n uleiul CH-CH3
volatil de ceai; n extractul de OH
Alcool benzilic ceai chinezesc i
1-Fenil-etanol
(-hidroxi-toluen) n ciuperci;
(Metil-fenil-carbinol)

n uleiul volatil de
CH2-CH2-CH2-OH scorioar, fructe;

Alcool 3-fenil propionic n uleiul volatil de

(Alcool dihidrocinamic) trandafir (50%), de CH2-CH2-OH
geraniu, de flori de
portocal i de zambile; 2-Fenil-etanol
(-Fenil-etanol)
OH
H H
Alcool cis-cinamic
H OH n natur predomin forma trans; se gsete n
uleiul volatil de scorioar, i n balsamuri;
H

Alcool trans-cinamic
 Alcooli terpenici cu rspndire n natur, n uleiurile volatile
provenite din plante

a fost
identificat
- forma (+) n sursele naturale se
componenta gsete numai enantiomerul n peste
principal a uleiului dextrogir a fost
(-) L componenta principal a 250 de
de trandafir, izolat din uleiul de uleiului volatil de ment (izm uleiuri
mucat, geraniu coriandru (60-70%) Mentha piperita ~80%) volatile
african, i portocal;
palmarosa,
citronela;

- forma (-) levogir

a fost izolat din
uleiul de linaloe
 X.1.1. Clasificare. Nomenclatura

Dup natura radicalului organic
- alcooli R OH Csp3
- enoli CH2=CH- OH Csp2
- fenoli Ar OH Csp2 arom
Dup natura atomului de carbon de care este
legat grupa OH:
- primari : CH3CH2-OH
- secundari: (CH3)2CH OH
- tertiari: (CH3)3C OH si cei aromatici

Dup numrul de grupe OH din molecul: - monohidroxilici, dihidroxilici,

trihidroxilici, polihidroxilici

Nomenclatura
numele alcanului + ol ex: etan + ol etanol
alcool + numele radicalului organic + ic ex: alcool etilic

CH3
2-hidroxi-propan
CH OH
2-propanol
CH3 izo-propanol
 Nomenclatura IUPAC:
a) se alege catena cea mai lung care conine grupa OH
b) Se numeroteaz catena astfel nct carbonul de care este legat grupa
OH s aib numrul cel mai mic
c) Se indic ramificaiile cu numrul corespunztor

CH3 OH
2 2 6
1 7 8
CH3CHCHCH3 3-metil-2-butanol 4 7,7-dibromo-oct-5-in-4-ol
1 3 5 Br
3 4 3-metil-2-hidroxi-butan Br
OH
OH
CH2CH2OH OH CH2 CHCH2CHCH3
pent-4-en-2-ol
2-fenil-etanol ciclohexanol

1997 noi reguli IUPAC: grupa HO are prioritate fa de legturile duble/triple

Derivati ai metanolului ( carbinoli) Alcooli polihidroxilici

(C6H5)2CH-OH difenilcarbinol etilenglicol: HO-CH2-CH2-OH
glicerol: (1,2,3-propantriol)
 X.2. Structura
grupa OH este legat de un atom de carbon saturat (hibridizat sp3) i atomul de
oxigen prezint hibridizare sp3 (unghiul = 109o) i geometrie tetraedric

molecula este polar cu momentul de dipol diferit de zero

 n alcooli se formeaz legturi de hidrogen care conduc la asocieri
moleculare i creterea punctului de fierbere in comparaie cu hidrocarburile
sau derivaii cu acelai numr de atomi de carbon

asocierile moleculare pe care

moleculele alcoolilor le formeaz cu
moleculele de ap (solvent polar) explic
i solubilitatea ridicat (miscibilitatea) a
acestora n ap aceasta ncepe sa
scad pe msura creterii catenei de
atomi de carbon, de la C4 partea
hidrofob a moleculei)
X.3 Metode de sinteza
X.3.1. Sinteze pentru alcoolii monohidroxilici
a) din alchene prin hidratare in mediu acid
Reactivitatea alchenelor: crete cu stabilitatea termodinamic i gradul de substituire a
dublei legturi.
Concentraia H2SO4: scade cu ct reactivitatea alchenelor crete.

H2SO4 96%
CH2 = CH2 + H2O CH3CH2OH Obtinerea etanolului din
etena este metoda
H2SO4 85% industriala.
CH3CH = CH2 + H2O CH3CHCH3
OH

CH2=CHCH2CH3 H2SO4 80%

+ H2O CH3CHCH2CH3
CH3CH = CHCH3
OH
H2SO4 60%
(CH3)2C = CH2 + H2O (CH3)3C - OH
b) din compui halogenai prin hidroliz
reactia inversa acidolizei alcoolilor (SN1 si SN2)

Hidroliza derivailor halogenai cu reactivitate normal i mrit prin

aceast metod se pot obine uor alcoolii alilic i benzilic

alcool alilic

alcool benzilic
c) Hidroborarea alchenelor
hidrura de bor (BH3) generat in situ din BF3 si NaBH4 se aditioneaz antiMarkovnikov la
alchene formand un trialchilboran care se descompune cu apa oxigenata in mediu bazic cu
formare de:
alcool primar - daca alchena este marginala
alcoolul cu grupa OH legat de atomul de carbon mai putin substituit - daca
alchena este substituita are loc o aditie regiospecifica.
Hidrura de bor este stabil ca dimer (BH3)2.

BH3 H2O2/OH-
3 RCH = CH2 (RCH2CH2)3B 3 RCH2CH2OH
d) Metode reductive
reducerea compusilor carbonilici

RCH =O reducere RCH2OH

R2C = O R2CHOH

Conditii: H2/Pd, Ni; LiAlH4/eter etilic anh.

Na/ EtOH; NaBH4/HO- /CH3OH
 reducerea acizilor carboxilici i a esterilor
H2/ CuO. Cr2O3
RCOOH RCH2OH
o
200 C, 200 atm
acizi grasi
superiori
H2/ CuO. Cr2O3
CH3(CH2)14COOH CH3(CH2)14CH2OH
200oC, 200 atm alcool cetilic
acid palmitic
LiAlH4/eter
RCOOR' RCH2OH + R'OH

e) din acetilena reacia Favorsky

se obin alcooli acetilenici alcooli teriari

f) din amine primare alifatice si acid azotos se obin alcooli primari

reactie H2O
RNH2 + NaNO2 + HCl R N N Cl R OH
generala: 0-5 Co
- N2
g) din derivati carbonilici si compusi organo-magnezieni

reactie
generala:
 X.3.2. Sinteze pentru alcoolii polihidroxilici

Metode generale

a) Hidroliza derivatilor dihalogenati vicinali dioli

b) Aditia solvolitica la alchene a HCl in mediu apos urmata de hidroliza

halohidrinelor rezultate dioli

c) Oxidarea alchenelor cu KMnO4 in mediu slab bazic cis dioli

d) Oxidarea alchenelor cu peracizi cu obtinere de epoxizi urmata de

hidroliza acestora in mediu acid sau bazic trans dioli

e) Din acetilena reacia Reppe 1,4-butindiolul 1,4-butandiolul

X.3.3. Metode industriale pt alcooli de mare tonaj

Metanol (alcool metilic)

Obtinere din gaz de sinteza (CO + 2 H2) in prezenta de oxizi de zinc, crom, la
350oC si 250 atm.

Este un produs deosebit de toxic: provoaca orbire, apoi moartea.

2-Propanolul (alcoolul izopropilic), sec-butanolul (2-butanolul) i ter-butanolul

(2-metil-2-hidroxipropanul) se obin prin hidratarea alchenelor corespunzatoare
(propena, 1- i 2-butenele i respectiv izobutena).

Ciclohexanol
reducerea fenolului cu hidrogen si nichel la 1800C
oxidarea ciclohexanului cu aer la 130oC in prezenta de Co+2
 Etanol (alcool etilic)
etanolul alimentar, se obine din fermentaia alcoolic a zaharurilor (materii
prime: fructe, cereale sau cartofi), n prezena enzimelor din drojdia de bere
(Saccharomices cerevisiae sau Zymomonas mobilis) se obtine o biomasa cu
12-18% etanol. Separarea se face prin distilare fractionata se obine etanol de
concentraie 96%, numit alcool rafinat (sau spirt alb)
etanolul industrial se obine prin:
hidratarea etenei in prezenta acidului sulfuric 96% sau H3PO4 la
temperatura

din acetilena se obtine acetaldehida (prin reactia Kucerov), care se

reduce cu hidrogen si nichel cu formare de etanol.
 Sinteza oxo
Alchenele reacioneaz cu monoxid de carbon si hidrogen in cataliza
Co(CO)8 la temperatura si presiune intermediar se formeaz aldehide
care sunt reduse la alcoolii corespunzatori.

prin condensare crotonica urmata de

reducere alcooli C8
 Glicerolul (glicerina)

Glicerolul produs secundar (in cantitati foarte mari) la obtinerea biodieselului in urma
transesterificarii uleiurilor vegetale (porumb, rapita, soia, floarea soarelui, palmier, arahide), cu
alcooli inferiori (metanol, etanol)
 Etilenglicol Cl2/H2O CH2 - CH2

Cl OH
CH2 = CH2 etilenclorhidrina
Ag HO
HO
250oC - HCl

H2O/H CH2 - CH2

H2C CH2
O OH OH
etilenglicol

X.4. Proprieti fizice

stare de agregare: lichizi (termenii inferiori); solizi (termenii superiori)
puncte de fierbere: anormal de mari in raport cu masa moleculara din cauza
asocierii moleculare prin legaturi de hidrogen (pt. termenii inferiori)
solubilitate: termenii inferiori miscibili cu apa, partial solubili in apa, termenii
superiori - insolubili in apa; solubili in solventi organici: derivati halogenati,
eteri, hidrocarburi aromatice
 X.5. Proprieti chimice
X.5.1. Aciditate. Formare de alcoxizi (alcoolai)

Alcoolii sunt acizi si baze slabe

Bazicitate (Bronsted): capacitatea de a fixa protoni
Aciditate (Bronsted): capacitatea de a ceda protoni

Baze slabe fixeaza protoni n reacie cu un acid tare devenind acizi conjugati
tari (radicalul hidrocarbonat R are efect inductiv +I, respingtor de electroni)
sunt baze Bronsted slabe.
R OH efect +IOH

baza slaba acid tare acid conjugat

tare
 Acizi slabi efectul inductiv +I al radicalului hidrocarbonat (R) de care se
leaga grupa OH mareste bazicitatea si scade aciditatea alcoolii sunt acizi slabi
(mai slabi decat apa!) si reactioneaza cu baze foarte tari (metale alcaline) si
formeaza saruri (alcoolati / alcoxizi) care sunt baze conjugate tari

R OH efect +IOH R-OH < H-OH

R - OH + Na R - O Na + 1/2 H2

CH3 - OH + Na CH3 - O Na + 1/2 H2

metoxid de sodiu

CH3CH2 - OH + Na CH3CH2 - O Na + 1/2 H2

etoxid de sodiu
(CH3)3C - OH + K (CH3)3C - O K + 1/2 H2

t-butoxid de potasiu
X.5.2. Oxidarea alcoolilor

R -CH2 - OH [ R - CH=O] RCOOH

R - CH - R' R - C - R'
OH O

R3C - OH nu reactioneaza

Conditii: K2Cr2O7/ H2SO4; CrO3 / Py; Cu / 200 - 300oC

Oxidarea heterogena pe cupru se aplica industrial. Este o reactie exoterma

care se desfasoara fara consum mare de energie, hidrogenul format arde si
mentine temperatura de reactie

CH3 - OH Cu
CH2 = O + H2
o
700 C

OH O
Cu
+ H2
o
150 C
 X.5.3. Deshidratarea alcoolilor

Reacie de eliminare (regula eliminarii Zaiev) in prezena unui acid tare,

concentrat, cu obinere de alchene cu dubla legatur spre interiorul catenei
eliminare regioselectiv

Reactivitate
Alcooli 1o < 2o < 3o
 X.5.4. Reacia cu hidracizii i halogenurile de fosfor i sulf

R - OH + H - X R - X + H2O X: Cl, Br, I

Reactivitate: alcooli 3o > 2o > 1o > CH3OH

acizi HI > HBr > HCl (ZnCl2)

R - OH + PX3 R-X X: Cl, Br

R - OH + PX5 R - X + POX3 + H-X
R - OH + SOCl2 R - Cl+ SO2 + H-Cl
clorura de
tionil
CH2 OH H2SO4 CH2
2 H 2O O
CH2 OH CH2 O
CH2 CH2
H2SO4
H 2O CH2 CH2
O
X.5.5. Formare de eteri
1,4-dioxan

CH3 - O Na + R - X CH3 O R + NaX

eter mixt
Formare de eteri

H
R - OH + HO - R R-O-R
H2O

H2SO4
2 CH3CH2OH CH3CH2 O CH2CH3 solvent; p.f. = 35oC
140oC

CH2 CH2
H2SO4 2H2/Ni
CH2 CH2
H2O O O
OH OH THF
furan
1,4-butandiol (tetrahidrofuran)

se obtine din acetilena

(reactia Reppe)
 X.5.6. Formare de esteri (anorganici si organici)

CH3 - OH + H2SO4 CH3 - O - SO3H + H2O

sulfat acid de metil
CH2 OH CH2 ONO2
CH OH + 3 HONO2 CH ONO2 + 3 H2O
CH2 OH CH2 ONO2
trinitrat de glicerol (explozibil) ("nitroglicerina")

H
CH3 - OH + R - COOH CH3 - O - C - R + H2O
O