MILLEFOLII FLOS

Achillea millefolium L., Asteraceae

coada-soricelului
- somitatile florale
- planta perena, caracterizata printr-o mare variabilitate
- produsul romnesc: A. millefolium L.+ A. collina Becker
Compozitie chimica
- ulei volatil (0,1-0,5%): azulene, monoterpene aciclice si ciclice.
Nu conine bisabolol si oxizii acestuia
- lactone sescviterpenice de tip guaianolidic (achilicina, desacetilmatricina, milefina, artemisina) = proazulene
O

Achilina verdazulena
OH

HO
O
O

achilina

desacetilmatricina

-flavonoide:
apigenol, luteolin i derivaii lor 7-glucozidati; C-glicozide);
- acizi polifenocarboxilici;
- triterpene, steroli;
- substante bazice: colina, stahidrina, glicocol-betaina;
- cumarine, taninuri;
- complex glico-proteic.
Actiune si ntrebuintari
stomahic (ulei volatil);
spasmolitic (ulei volatil, derivai flavonici);
astringent, aromatic amar;
antiinflamator (derivati proazulenici, complex glico-proteic);
antiseptic;
antifermentativ;
coleretic-colagog (ulei volatil);
sedativ in tulburarile menstruale.

Intern: inflamatii gastrice, spasme, flatulenta, disfunctii biliare, diaree,

inapetenta, tulburari menstruale;
Extern: hemoroizi, arsuri, inflamatii ale pielii si mucoaselor.
Reactii adverse: alergii de contact
Contraindicatii:
hipersensibilitate la Asteraceae, sarcina;

infuzie;
suc proaspat de presare (rar);
extracte alcoolice, apoase, eterice;
cataplasme;
lotiuni, bai (100 g de produs vegetal la 20 l de apa);

Ceai gastric, hepatic, laxativ, contra colicilor, antihemoroidal

SAPONOZIDE
Generalitati
Saponozidele sau saponinele (glicozide sterolice C27, triterpenice C30)
- grup de substante naturale, de origine vegetala
- sub forma glicozidica
- in solutii apoase prin agitare produc o spuma abundenta si
persistenta si au proprietatea de a hemoliza eritrocitele.
pentru a fi clasificate in grupa saponozidelor substantele trebuie:
sa fie substante vegetale,
sa aiba o structura sterolica sau triterpenica
sa indeplineasca concomitent trei conditii:
sa fie heterozide, sa spumifice si sa hemolizeze eritrocitele.
au o deosebita importanta,
- terapeutica, (cele triterpenice sunt inzestrate cu proprietati expectorante),
- materie prima pentru semisinteza unor importante medicamente cu nucleu
sterolic.

Saponozidele se gasesc in mai multe familii:

Polygonaceae,
Sapindaceae,
Caryophyllaceae,
Scrophulariaceae,
Hyppocastanaceae,
Betulaceae,
Liliaceae,
Dioscoriaceae.
Sunt localizate in toate organele plantelor
adeseori, se gasesc in cantitati mai mari numai in unele organe

(radacini, ierburi, frunze, seminte).

Biosinteza saponozidelor
Cele doua tipuri de saponozide - sterolice
- triterpenice
au structuri chimice diferite dar, din punct de vedere biosintetic, au acelasi
mod de formare si aceeasi precursori.

colesterol

Biosinteza saponinelor

Structura saponozidelor
Saponine sterolice (C27)
caracterizate prin prezenta catenei laterale spirocetalice si prin
configuratia atomilor de carbon si a ciclurilor, in nucleul de baza.
aproape toate saponinele sterolice cunoscute contin un OH la C 3 care
poate sa fie in pozitia (ecuatoriala) sau (axiala)
configuratia atomilor de carbon din pozitiile 16-17 si 23 trebuie sa fie
aceiasi la toate saponozidele sterolice si identice cu spirostanul
21

2
3

20 22
18
12 13 17E O
11
19
D16
C
1
9
10
15
14
8
A
B
4

7
Nucleu sterolic
spirostan

O 26
23

25
24

Cercetarea sapogenolilor sterolici a luat avant pornind de la faptul ca

sapogeninele pot fi convertite prin semisinteza, relativ usor, in hormoni
steroizi (testosteron, aldosteron, etc)

Ozele cele mai des intilnite, in catena glucidica a saponozidelor, sunt:

D-glucoza,
L-arabinoza,
acidul D-glucuronic

D-galactoza,
L-ramnoza,
acidul D-galacturonic.

D-xiloza,
L-fucoza,

Majoritatea saponozidelor poseda o catena glucidica ramificata, avand in

capat o pentoza, spre deosebire de glicozidele cardiotonice a caror catena
glucidica este lineara.

in grupul saponozidelor sterolice ar trebui inclusi si glicoalcaloizii sterolici

(tomatina, solanina)
- similitudinea de structura a nucleului de baza
- configuratia catenei glucidice, foarte asemanatoare cu cea a
saponinelor,
- reactia acestor substante este bazica, datorita azotului
heterociclic, dar totodata ele spumifica cu apa, formeaza
colesteride, ca si saponinele sterolice si pot provoca hemoliza
eritrocitelor.

Saponine triterpenice (C30)

sunt cele mai raspindite saponozide
se remarc prin marea lor omogenitate structurala

Triterpene pentaciclice
- apartin la trei grupe diferite dupa cum deriva de la trei compusi de baza:
- si -amirenolul si lupeolul.
nucleu triterpenic
29

30

19 20 21
12 18
22
11
23
13 17 28
1
14 16
9
2
27
10 8 26 15
4
7
5
HO 3
6
24 25
beta-amirenol

- cei mai raspindita compusi naturali care corespund, din punct de vedere
structural, - si -amirenolului sunt acidul oleanolic si acidul ursolic,
CH3

H3C

H3C

CH3

CH3

CH3

COOH

CH3

CH3

acid ursolic

CH3

CH3

COOH

CH3
HO

HO
H3C

COOH

CH3

CH3
HO

CH3

H3C

CH3

acid oleanolic

H3C

CH3

acid betulinic

- derivati ai lupeololului: betulinolul, aldehida betulonica sau acidul betulinic

(Betula), dar cu mult mai rar intalniti ca derivatii de ursan sau oleanan.
Cea mai mare parte a saponozidelor triterpenice au caracter acid, fapt
pentru care se mai denumesc si saponine acide.

CH3

H3C

H3C

CH3

CH3

CH3

COOH

CH3

CH3

H3C

COOH

CH3

CH3

CH3

COOH

HO
CH3

CH3
HO

HO
HOH2C

HOH2C

CH3

CH3
HO

CH3

OHC

CH3

gipsogenol

hederagenol

acid asiatic

H3C

CH3

H3C

HOOC

COOH

CH3

O
HO

CH3

CH3

COOH

CH3

CH3
HO
HOOC

CH3

acid medicagenic

CH3
CH3

CH3
HO

HO
CH3

CH3

COOH

H3C

CH2OH

acid esculetinic

H3C

CH3

acid gliciretic

CH3

Triterpene tetraciclice
- structura tetraciclica de tip damaranic
- ginsenozidele din radacinile de Panax ginseng, heterozide ale
protopanaxadiolului sau ale protopanaxatriolului.

R1O

CH3

OH

CH3

CH3

HO
H3C

CH3

CH3 R
R = H protopanaxadiol
R = OH protopanaxatriol

Clasificarea saponozidelor
- saponozidele se clasifica in doua grupe distincte dupa cele doua structuri
de baza
- dupa unele proprietati fizico-chimice sau farmacodinamice cele doua grupe
de saponine poarta urmatoarele denumiri:
Saponine sterolice, cristalizate, neutre sau toxice;
Saponine triterpenice, amorfe, acide sau netoxice.
Preparare
metoda simpla - se bazeaza pe proprietatile spumifiante ale saponozidelor;
extractul apos, din produsul vegetal, se agita puternic si spuma formata se
indeparteaza printr-un mijloc adecvat, pe masura formarii sale; produsul de
spumificare separat se usuca si se purifica.

extractia cu alcool de 90; produsul vegetal pulverizat se extrage, prin fierbere la

reflux, cu alcool de 90, colaturile reunite se filtreaza si se lasa in repaos (de
preferinta la racitor), cind se depune saponina bruta; purificare pina cind saponina
obtinuta ajunge la puritatea dorita.

Proprietati fizice
- in general, substante amorfe ce dau in apa solutii coloidale,
- uneori saponozidele sterolice se obtin sub forma cristalizata, de unde
numele de saponozide cristalizate,
- saponozidele triterpenice sunt amorfe,
- saponozidele sunt greu solubile in apa sau, cel putin, in apa rece ca si in
alcool,
- in apa fierbinte sunt cu mult mai solubile,
-sunt insolubile in alti solventi organici.
- poseda proprietati de tenside scazind tensiunea superficiala la interfaza
apa/ulei sau apa/aer,
- au proprietati spumifiante, detergente, emulsionante.
Capacitatea de spumefiere se explica, ca si la detergentI, prin prezenta in
aceeasi molecula a unui rest hidrofil alaturi de unul lipofil.
s-a demonstrat ca:
- intre calitatile de tensid si intensificarea hemolizei provocate nu se poate
face si nici nu exista, in fapt, vreun paralelism.
- intre capacitatea hemolitica si intensificarea tendintei de formare a
colesteridelor nu exista nici un fel de paralelism.

Proprietati chimice
saponozidele sterolice nu au grupari COOH pe nucleu - au o reactie
neutra si alcatuiesc grupa saponozidelor neutre,
saponozidele triterpenice, in general sunt acide datorita gruparii
COOH si sunt incluse in grupa saponinelor acide,
saponozidele sterolice precipita cu solutia concentrata de hidroxid de
bariu si solutia de acetat bazic de plumb,
saponozidele triterpenice precipita cu solutia de acetat neutru de
plumb si alte saruri neutre,
prin hidroliza acida se pune in libertate un genol care, in general, este
cristalizat,
hidroliza saponozidelor se poate efectua si pe cale enzimatica.

Reactii de identificare a saponozidelor

Reactii specifice saponinelor:
a) hemoliza globulelor rosii
O suspensie de globule rosii tratata cu un decoct din plante ce contin saponozide
trebuie sa devina transparenta limpede si rosie, iar prin repaos sa nu se depuna un
sediment rosu de hematii

b) saponozidele pot fi identificate direct in sectiunile practicate in organele

plantei prin metoda gelatin-singe
Reactii de culoare ale triterpenoidelor libere
Reactiile de culoare au un caracter mai mult sau mai putin specific, dar nici una nu
poate, singura, sa caracterizeze cu siguranta o triterpenoida.

reactia Liebermann-Burchard cu anhidrida acetica si acid sulfuric concentrat

Se pun citeva picaturi de anhidrida acetica in solutia substantei cercetate in
cloroform, apoi se introduce acid sulfuric concentrat astfel incit sa se formeze un inel.
Solutia cloroformica se coloreaza in rosu intens apoi in violet, albastru si in final
capata o culoare verde inchis. Aceasta coloratie evolueaza rapid in timp.

Saponozide sterolice
aceste saponozide, ca si cele triterpenice, produc hemoliza eritrocitelor
si pot fi identificate direct prin metoda gelatin-sange.
Reactie specifica
a) reactia Windaus
Saponozidele sterolice dau cu colesterolul combinatii cristalizate,
insolubile in apa, numite colesteride. Colesteridele nu mai au proprietati
hemolitice.
-CSS

DOZARE
-Metode fizice
-Indice de spumificare 10 ml solutie, agitare 15 sec.in eprubeta standard,
persista 1 cm spuma, 15 min,
-Metode fizico-chimice spectrofotometrice

-Metode biologice
- indice hemolitic,
- indice peste Carassius vulgaris 2-4 cm,
- indice vierme Tubifex tubifex

Denumirea
produsului

Familia /specia

Primulae rhizoma
cum radicibus

Saponina

Indice hemolitic

Continut %

Natura

Primula veris L.
Primula elatior L.

5-10

ac. primulic
ac. primulic

3000
3000

Saponariae rubrae
radix

Saponaria off. L.

5-10

Saporubina

1700

Saponariae albae
radix

Gypsophila paniculata L.

15-20

Saponinum
album

2500-3900

Liquiritiae radix

Glycyrrhiza glabra L.

6-18

Glicirizina

Polygalae herba

Polygala amara L.

Triterpene

3300

Senegae radix

Polygala senega L.

10

Senegina

2500-4500

Hippocastani semen

Aesculus hippocastanum L.

10-25

Escina

4800

Equiseti herba

Equiasetum arvense L.

6-8

Ecvisetina
Triterpene

200

Betulae folium

Betula species

Triterpene

Herniariae herba

Herniaria glabra L.

Herniarina
Triterpene

1500-3000

Hederae folium

Hedera helix L.

Hederina

400

Virgaureae herba

Solidago virgaurea L.

Ac. poligalic
Ac. oleanolic

3000

Panax ginseng radix

Panax ginseng C. A. Meyer

Triterpene

Sarsaparillae radix

Smilax species

Sarsaponia
Steroli

4000

Yuccae radix

Yucca species

Yucconina steroli

Agavae folium et
radix

Agave species

Steroli

Actiune farmacodinamica
- actiunea farmacodinamica depinde de tipul saponinei, doza, si calea de
administrare,
- administrate pe cale orala ele nu se absorb dar, in doze mari, pot produce
fenomene toxice,
- joaca un rol deosebit de important in favorizarea solubilitatii si absorbtiei in
organism a unor substante medicamentoase,
- asupra epiteliilor au de obicei o actiune iritanta; uneori saponinele pot fi
chiar stimulente ale acestora,
- actiunea se datoreaza proprietatilor tensioactive ale saponinelor si nu
colesteridelor, care se credea ca se formeaza intre saponinele sterolice si colesterolul
celular
- saponinele triterpenice nu formeaza colesteride dar, datorita insusirilor
tensioactive, favorizeaza absorbtia in intestin
- prin iritarea mucoasei bucale, gastrice si a esofagului, produc cresterea
secretiei salivare si stimularea secretiei bronhice, fluidificarea mucusului si
indepartarea lui (in doze mici sint folosite in terapeutica expectorante)
- in doze mari, saponinele au actiune emetica !!!

- mecanismul de actiune al saponinelor in terapia expectoranta, se

explica prin excitarea terminatiilor vagale, prin actiunea asupra receptorilor
colinergici, reglind secretiile bronsice sistimulind pe cale reflexa fluidificarea
secretiei s iusurind, prin aceasta, expectoratia,

- saponinele poseda proprietati sternutatorii si

produc singerarea gingiilor,
- saponinele produc cresterea diurezei si a transpiratiei.
- deoarece, in apa, saponinele se dizolva dind solutii coloidale, trec
greu prin membranele semipermeabile; se absoarb greu la nivelul
intestinului subtire, pot fi ingerate cantitati mari de alimente cu continut
bogat in saponine fara ca acestea sa produca accidente.
Ex: saponine triterpenice, foarte bogat reprezentate in unele alimente
(sfecla, halva, halvita, etc.)

 Saponinele sterolice se absorb mai usor si sunt mai rezistente fata de enzimele
din intestin care le-ar putea hidroliza la agliconii greu resorbiti - deci sunt mai toxice.
Prin proprietatile tensioactive influenteaza absorbtia altor substante active,
ingerate, prin scaderea tensiunii superficiale la nivelul vilozitatilor intestinale
favorizeaza absorbtia (heterozide cardiotonice, alcaloizii din curara, etc.)
Saponinele, maresc permeabilitatea vaselor sanguine la nivelul capilarelor, ceea
ce mai poate explica, in parte, si actiunea lor hemolitica.
Mecanismul actiunii diuretice - se datoreste actiunii iritante a saponinelor asupra
epiteliului renal, ceea ce mareste traficul unor substante cu actiune diuretica la
nivelul rinichiului.

Administrarea intravenoasa a saponinelor provoaca moartea, dupa

convulsii si dispnee, prin oprirea inimii in sistola si paralizie respiratorie.
In doze subletale, ingerarea saponinelor provoaca salivatie, voma,
stranut, diaree, pierderea apetitului, paralizie.
Saponinele au actiune stimulatoare asupra semintelor in germinare,
asemanator fitohormonilor de crestere.
Efect expectorant: Primula, Hedera, Liquiritia, Saponaria

Efect diuretic: Ononidis radix, Herniaria, Equisetum,

Viola tricoloris, Betula, Verbascum

Efect antimicrobian: Primula, Hedera, Sarsaparilla

Efect adaptogen: Panax ginseng, Aralia, Eleutherococcus

Intrebuintari
- produsele cu saponine sunt folosite in farmacie pentru obtinerea
medicamentelor cu actiune emetica si expectoranta,
- in tehnologia farmaceutica sunt utilizate ca agenti de emulsionare,
datorita proprietatilor de tenside,
- in tehnica drept detergenti si spumefianti.
- in industria textila ca agenti de spalare,
- in alimentatie, saponinele sunt folosite pentru obtinerea unor
bauturi spumoase, a cremelor de patiserie, a halvitei si halvalei,
mult folosite in cosmetica pentru prepararea pastelor de dinti, a
cremelor si a spray-urilor spumante.

PRIMULAE RADIX
Primula veris L., Primula elatior (L.) Hill., Primulaceae
ciubotica cucului
- rizomii si radacinile speciilor Primula veris L. sin. Primula officinalis (L.) Hill. si
Primula elatior (L.) Hill., familia Primulaceae, ciubotica cucului.
-plante erbacee, perene, inalte de 15-30 cm,
- rizomii, acoperiti aproape in intregime de radacini secundare, filiforme, de
culoare bruna, produsul vegetal in stare proaspata este lipsit de miros.
- produsul vegetal sub forma de pulbere are proprietati sternutatorii (datorita
saponozidelor).
- se recomanda recoltarea produsului in cel de-al treilea an de vegetatie.

Compozitie chimica
- 5-10% saponine triterpenice,
- glicozide fenolice, oze, cantitati mici de taninuri,
Primulae rhizoma cum radicibus conform FR X, cel putin 10% saponine cu actiune
hemolitica. Indicele hemolitic este de aproximativ 50.000.
- saponozida principala o monodesmozida acida (primulasaponina 1)
aglicon - protoprimulagenolul A
- primulasaponina 2, nu apare in toate mostrele comerciale de Primulae radix si
este o pentaglicozida a protoprimulagenolului A
- continutul in saponozide al produsului vegetal comercializat depinde foarte mult
de zona sa de cultura

OH
RO

Protoprimulagenolul A R = H
Primulasaponina 1
3 1 -D-Gal 2 1 -L-Ra
R = 1 Ac. -D-Glc
2 1 -D-Gl 4 1 -D-Xil

-0,5-5% glicozide fenolice (primverozida si primulaverozida)

(glicozide ale metoxisalicilatului de metil)
-in timpul uscarii primverozida si primulaverozida sufera un proces de hidroliza cu
formarea p-, m-metoxisalicilatului de metil (care imprima mirosul caracteristic),
COOCH3
O Glc

Xi
primulaverozida
primverozida

R1

R1
OCH3
H

R2
H
OCH3

R2

Actiune si intrebuintari
- in medicina populara - in tratamentul tusei convulsive, a astmului si gutei,
- la administrare orala saponozidele triterpenice au efect iritant slab asupra
mucoasei gastrice stimulnd pe cale reflexa secretia traheobronsica,
- proprietati antimicrobiene si antihelmintice,

Primulae radix are actiune expectoranta si se administreaza in

- tratamentul unor afectiuni respiratorii (tuse, bronsita cronica),
- ca emolient si antipruriginos in afectiuni dermatologice,
-pentru acidul primulic A (totalul saponozidic) au fost evidentiate efecte anestezic
locale si antiaritmice
Efecte adverse: in doze mari : disconfort gastric, greturi, varsaturi.
Pentru preparatele din Primulae radix nu au fost semnalate contraindicatii sau
interactiuni cu alte produse medicamentoase.
- inlocuieste produsul de import Senegae radix.
Mod de utilizare
Produsul vegetal, extracte (infuzie, macerat, sirop, tinctura, extract fluid,
extract uscat, acesta din urma fiind cunoscut sub numele de Concentratum Primulae).
FR X - pentru prepararea solutiilor extractive apoase masa de produs
vegetal (Primulae radix) luat in lucru trebuie sa fie de 3%.
preparate : BRONCHICUM ELIXIR - solutie uz intern, BRONCHICUM ,
extract din Primulae flos intra in compozitia preparatului SINUPRET - drajeuri si
solutie uz intern;
Primulae radix CEAIULUI ANIBRONSITIC
Primulae flos CEAIUL PECTORAL.

SAPONARIAE RUBRAE RADIX

Saponaria officinalis L., Caryophyllaceae
sapunarita, ciuin
-produsul vegetal se recolteaza toamna,
- culoarea este brun-rosietica la exterior, galbuie la interior, gustul este dulce, mai inti
amar, apoi iritant, mirosul este slab.
Compozitie chimica
- saponine (2-5-10%).
amestec de glicozide care prin hidroliza elibereaza sapogenolii corespunzatori
acidul quilaic este componenta majora.
continutul in saponine depinde de conditiile pedoclimatice si de varietatea cultivata.
- numeroase mono si oligozaharide.
H
COOH
R
HO
CHO

R = OH
R=H

acid quilaic
gipsogenol

Actiune si intrebuintari
- principala actiune este cea expectoranta, efect imprimat de fractiunea
saponozidica
- extractele de sapunarita se utilizaza mai ales in tratamentul bronsitelor,
- in asociere cu alte extracte cum ar fi cel de ciubotica cucului (Primulae
radix), Senegae radix, sau Hederae folium (iedera).
- in medicina traditionala, in tratamentul afectiunilor reumatice si
dermatologice.
studiile farmacologice pe animale de experienta au evidentiat, pentru extractele de
Saponaria, efecte antiflogistice.
in vitro, saponinele din extractul de sapunarita inhiba sinteza de prostaglandine.
a mai fost evidentiat si un efect analgezic.

Atentie!
la administrare in cantitati mari, determina iritatia tesuturilor si a mucoaselor cu
care vin in contact,
saponinele (triterpenice) nu sunt absorbite la nivelul mucoasei intestinale dar
prin efectul tensioactiv pe care il dezvolta cresc permeabilitatea celulara astfel
inct maresc resorbtia altor substante,
Efecte adverse: la administrari frecvente se instaleaza
- senzatia de greata, voma,
- gastroenterite sau diarei datorita iritarii mucoasei gastro-intestinale.
Mod de utilizare
- se utilizeaza din ce in ce mai rar;
- decoctului 1,5% se utilizeaza ca expectotant,
- extern, in dermatoze si pitiriasis, comprese cu un decoct 5%.

Saponariae albae radix

Gypsophila paniculata, Caryophyllaceae,
ciuin alb sau ipcarige.
radacinile sunt acoperite cu un suber albicios, brun deschis.
In ce priveste cantitatea de saponine, acest produs este mai bogat dect
sapunarita (15-20%) si prezinta aceleasi actiuni ca si Saponariae rubrae radix.
Se foloseste ca materie prima la extractia saponinei