Alcaloizi

alkali= alcalin, baza

(de la al-qali =cenusa de plante, lesie)

eidos= asemanator
 Sec. VII î.e.n. medicii egipteni- Opiu

Sec. VII î.e.n. Teofrast din Eresos - metoda de

presare Opiu
Mandragora officinalis - desenată pe peretii din
piramide
1792- Fourcroi – macerat din scoarţa de China cu
proprietăţi bazice
1803- Derosne, Seghiuen – “magisterium opii“
mediu bazic = NaOH
1817- Sertürner – morfina, separare, purificare,
caracterizare
 Ca si alte principii active…

 Alcaloizii sunt produşi ai

metabolismului secundar şi prezintă
substanţe organice heterociclice
azotate, de origine vegetală, cu
caracter bazic, în doze determinate
posedă acţiune fiziologică asupra
organismului, în doze mari fiind toxice
 alcaloizi propriu-zişi:
Derivă biogenetic de la aminoacizii prolină,
histidină, fenilalanină, triptofan, lizină sau
ornitină şi un alt partener de reacţie.
Conţin unul sau mai mulţi atomi de N
heterociclic, au caracter mai mult sau mai
puţin bazic şi efecte fiziologice evidente.

hiosciamina, rezerpina, chinina şi chinidina,

papaverina, morfina sau emetina.
 protoalcaloizi:
 formaţi în regnul vegetal prin
decarboxilarea sau N- metilarea unor
aminoacizi, din care cauză, în această
grupă vom întâlni mai ales amine sau
amide biogene cum ar fi: efedrina,
mezcalina, colina sau capsaicina;
 pseudoalcaloizi:
 derivă, de regulă, din metabolismul
compuşilor terpenoidici (deci, altul
decât metabolismul aminoacizilor), cei
mai mulţi având structură diterpenică
sau sterolică;
 exemple ale unor astfel de alcaloizi ar
fi protoveratrina sau tomatina,
solanina, solasodina
 Clasificarea alcaloizilor

se bazează pe un sistem de clasificare

biochimic, unde am considerat familiile de
alcaloizi după aminoacidul precursor astfel:
I. alcaloizi derivaţi de la glicocol,
II. alcaloizi derivaţi de la triptofan,
III. alcaloizi derivaţi de la fenilalanină,
IV. alcaloizi derivaţi de la lizină-ornitină,
V. alcaloizi derivaţi de acetilcoenzimă A.
 Proprietăţi fizico-chimice.
 A. Proprietăţi fizice.
Alcaloizii neoxigenaţi sunt lichizi.
Chiar şi sub formă de bază (nicotina,
sparteina, coniina), sunt tot atât de
bine solubili în apă ca şi în solvenţi
organici; poseda miros puternic,
adesea neplacut;
Sunt antrenabili cu vapori de apă.
 Alcaloizii oxigenaţi se prezintă
aproape întotdeauna în stare
solidă, bine cristalizate atât sub
formă de bază, cât mai ales sub
formă de săruri.
 Alcaloizi oxigenaţi lichizi
peletierina, pilocarpina, mezcalina.
 Alcaloizii cristalizaţi posedă puncte de
topire şi de fierbere bine determinate,
caracteristice.
 Sub formă de bază, alcaloizii oxigenaţi
sunt solubili în solvenţi organici
nepolari şi mai puţin în cei polari, fiind
insolubili în apă.
 Prezenţa în moleculă a carbonilor
asimetrici = activitate optică.
 În stare naturală, sunt levogiri dar

se cunosc şi antipozii lor optici ca

şi racematele lor.
 Sensul şi gradul deviaţiei optice
depinde adesea de solventul în care se
efectuează determinarea.
 Prezintă spectre de absorbţie
caracteristice în UV şi IR, mulţi din ei
sunt dotaţi cu fluorescenţă şi absorb
caracteristic prin RMN.

Marea lor majoritate sunt lipsiţi
de culoare, însă se cunosc şi câţiva
alcaloizi coloraţi (berberina,
serpentina, sanguinarina), datorită
prezenţei în moleculă a azotului
cuaternar.
 Alcaloizii bază migrează în câmpul
electric, cei mai mulţi caracterizându-
se prin electroanaforeză.
 Toţi alcaloizii sunt dotaţi cu gust
amar, adesea extrem de puternic, iar
cei neoxigenaţi au şi un miros
puternic, neplăcut.
 B. Proprietăţi chimice.

 Proprietatea chimică cea mai

caracteristică a alcaloizilor este
alcalinitatea.
 Scara alcalinităţii:

coniina, nicotina, cocaina, chinina,

citizina, colchicina, papaverina,
alcaloizi purinici neutri, morfina slab
acidă.
 Cu acizii formează săruri, puternic
ionizate în mediu apos, care se dizolvă
bine în apă şi din care sunt deplasaţi
de bazele tari (KOH, NaOH, NH4OH.),
 bazele alcaloidice precipită, fiind
insolubile în apă (în afară de unele
excepţii deja pomenite).
 sunt destul de tari, cum este cazul
bazelor cuaternare de amoniu sau al
nicotinei care albăstreşte hârtia de
turnesol.
Denumirea Compoziţia chimică a reactivului

Wenzel soluţie permanganat de potasiu 1/200

Luchini soluţie bicromat de potasiu 1/10

acid azotic 0,5% în acid sulfuric
Erdman concentrat
soluţie 1/20 selenit de sodiu sau amoniu în
Laffon acid sulfuric concentrat
soluţie 1/100 molibdat de amoniu în acid
Fröhde sulfuric concentrat
Mandelin soluţie 1/200 vanadat de amoniu în acid
sulfuric concentrat
Wasicky soluţie PABA în acid sulfuric concentrat
 Metode de dozare
ale alcaloizilor.
 metode gravimetrice,
 metode volumetrice,
 metode colorimetrice,
 metode cromatografice,
 metode electroforetice,
 metode prin schimb de ioni,
 metode biologice.
 Alcaloizi purinici

R R2 R3
Cafeină СН3 СН3 СН3
Teobromină H СН3 СН3
Ceai - Thea sinensis L.,
syn Camellia sinensis O. Htze.
(Theaceae)
Apbore de cafea- Coffea spp. L.
(C. arabica; C. robusta; C. liberica s.a.)
(Rubiaceae)
Cola nitida Schott
et Endl.(syn. C.
vera K. Schum.),
C. acuminata
Schott et Endl.
(syn. C. sublobata
Warb.)
(Sterculiaceae)
Guarana - Paullinia cupana Kunth

(Sapindaceae)
Маte - Ilex paraguariensis St.
Нil., syn. I. Mate St. Нil.
(Aquifoliaceae)
 Alcaloizi tropanici

Hiosciamina (atropina) Scopolamina

Mătrăgună –
Atropa
belladonna L.
fam. Solanaceae
Măselariţă –
Hyioscyamus
niger L.

fam.
Ciumăfaie – Datura stramonium L.
fam. Solanaceae
Alte plante cu alcaloizi tropanici:

 Scopolia carniolica- contine hiosciamina si

scopolamina
 Mandragora officinarum
 Erythroxilon coca- contine cocaina
Alcaloizi izochinoleinici
Papaver somniferum L.
(Papaveraceae)
Alcaloizi indolici
Passiflora incarnata L.
(Passifloraceae)
 Catharanthus roseus (L.) G. Don.,
syn. Vinca rosea L.
(Apocynaceae)

Vincristină CHO
Vinblastină CH3
Strychnos nux vomica L.
(Loganiaceae)
D-Tubocurarină
Ephedra spp. L.
(Ephedraceae)

Efedrina Norefedrina
Capsicum spp. L.
(Solanaceae)

Capsaicina