CAPITOLUL II

Studiul farmacognostic al ceaiului de gripa si raceala

2.1. Determinarea identitatii

2.1.1. Analiza macroscopica.

Are ca scop stabilirea caracterelor morfologice si organoleptice ale produsului vegetal.
Examinarea macroscopica presupune stabilirea aspectului,dimensiunilor,culorii,
mirosului si gustului.
Rezultat : produsul vegetal se prezinta sub forma de pulbere de culoare brun-roscat
datorita florilor de hibiscus si a scortisoarei.
Are un miros caracteristic de fructe de anason si scortisoara. Gustul este acru , astringent.

2.1.2 Analiza microscopica

Are ca scop stabilirea tesuturilor si elementelor anatomice caracteristice unui anumit tip
de produs vegetal.
Examenul microscopic s-a realizat pe pulbere de ceai energizant, clarificata cu
cloralhidrat 80%
S-au parcurs urmatoarele etape :
- omogenizarea pulberii prin sitare
- clarificarea pulberii vegetale cu agent de clarificare cloralhidrat 800 g/l.
-colorarea elementelor lignificate cu agent de colorare floroglucina clorhidrica 10g/l.
Tehnica obtinerii preparatului microscopic din pulbere :
Pe o lama de microscop se aduc 2-3 picaturi din solutia de cloralhidrat 800 g/l si se
presara cu ajutorul unui ac spatulat cateva fragmente de pulbere vegetala. Preparatul
rezultat se trece cu miscari succesive prin flacara unui bec de gaz pana se percepe un
miros caracteristic de reactiv si se observa degajarea unor vapori albiciosi rezultati din
descompunerea cloralhidra-
tului.
 Se adauga cateva picaturi de floroglucina clorhidrica si se aseaza lamela.
Preparatul se observa la microscop.
Rezultate : elemente anatomice observate la preparatul microscopic al ceaiului
Energizant.

1. Elemente comune:
- multiple vase de lemn atat de calibru mic cat si de calibru mare
- suber (Cinnamomum cortex)
- papile
- endoteciu
- parenchim cortical (Cinnamomum sp)
- peri tectori
- stomate de tip diacritic
- fragmente din endosperm cu ulei gras
2. Elemente specifice:
- peri tectori cu aspect de canin (Anisi fructus)
- numeroase granule de amidon (Cinnamomum cortex)
- grauncioare de polen echinulat de dimensiuni mari (Hibisci flores)
- peri glandulari octocelulari
 2.3.Analiza chimic-calitativa a solutiei extractive apoase.

Are ca scop stabilirea principalelor grupe de principii active existente intr-o solutie
apoasa obtinuta conform indicatiilor producatorului, prin reactii chimice specifice.
Realizarea acestui obiectiv presupune urmatoarele etape (schema 1) :
- obtinerea infuziei
- divizarea infuziei in 2 fractiuni
- efectuarea reactiilor de identificare direct pe infuzie
- hidroliza cu HCl 10% si efectuarea reactiilor de identificare pe solutia hidrolizata.

Separat s-a verificat prezenta alcaliozilor in ceaiul Energizant. (schema 2)

 p.v + apa

sol. extractiva apoasa p.v.epuizat

+HCl

-oze
-poliholozide filtrare
-mucilagii
-ODP-uri
-C6
-C6-C1 sol. hidrolizata apoasa
-flavonozide
-antocianozide +eter
-proantociani
-taninuri
-saponozide

sol. eterica sol. apoasa hidrolizata:

-agliconi falvinici -antocianidoli
-emodoli
-sapogenoli
 produs vegetal (sitaV,VI)

+HCl 2%, toC

solutie apoasa acidulata produs vegetal epuizat

+NH4OH 10% pH=8-9
+eter

sol. eterica sol. apoasa alcalina

+HCl 2%

sol. eterica sol. apoasa

(alcaloizi)

M R.Mayer R.Bertrand
(pp. alb-alb-galbui) (pp.alb-alb-galbui)

Reactii effectuate pe solutia apoasa

2.3.1. Identificarea ozelor.

a)Reactia cu reactiv Fehling.

P.M: Datorita caracterului reducator ozele au capacitatea de a reactiona cu reactive
Fehling formand un precipitat rosu-caramiziu de oxid cupros.
b)Reactia Molish.
P.M: In prezenta H2SO4 concentrat,ozele se deshidrateaza,cu formarea
furfuralului(pentozele) sau hidroximetil-furfural(hexoze).Acestia prin cuplare cu
timol,generaza compusi colorati in rosu-portocaliu sau rosu-violet.

2.3.2. Identificarea poliholozidelor.

2.3.2.1. Identificarea mucilagiilor.

a)Reactia Molish.
P.M: H2SO4 conc are rol in prima faza si de agent de depolimerizare pe langa rolul sau
de a deshidrata la furfural sau hidroximetilfurfural. Prin tratare cu fenoli, forme
cetonice(timol) se formeaza compusi de cuplare colorati in rosu –portocaliu.

b)Precipitarea in alcool sau acetona si colorarea cu hematoxilina.

P.M: Poliholozidele de tip mucilagii au proprietatea de a precipita in alcool au acetona si
de a se colora in violet cu hematoxilina.

2.3.2.2. Identificarea amidonului.

a)Reactia cu reactiv Lugol.

P.M: In prezenta iodului,amidonul formeaza un compus colorat in albastru-violet.

2.3.3. Identificarea heterozidelor fenolide tip C6

a)Reactia cu FeCl3.
P.M: Hidrochinona la incalzire sublima sub forma de cristale aciculare,care in prezenta
de clorura de fer III se oxideaza la benzochinona si formeaza in final chinhidrona
(culoare bruna).

2.3.4. Identificarea heterozidelor fenolice tip C6-C1.

a)Reactia cu FeCl3.
P.M: Compusii fenolici de tip C6-C1 au capacitatea de a forma coloratii specifice la
tratarea cu clorura de fer(III): salicozida si populozida –coloratie rosie sau rosie –
portocalie; salicilatul de metal-coloratie rosie-violeta.
Obs : este necesara purificarea solutiei cu acetat bazic de plumb pentru indepartarea
altor principii active care interfera in reactia de identificare.

2.3.5. Identificarea heterozidelor fenolice tip C6-C3.

2.3.5.1. Identificare ODP-uri,

a)Reactia cu reactiv Arnow.

P.M: In prezenta acidului azotos( format in sistem din reactia azotitului de sodiu cu
acidul clorhidric) acidul cafeic formeaza nitrozoderivati.Acestia in mediu alcalin
tautomerizeaza la izonitrozoderivati, compusi colorati in rosu intens.

b)Reactia cu reactive Fehling.

PM: ODP-urile prezinta caracter reducator manifestat fata de reactivul Fehling. Se
observa aparitia precipitatului rosu-caramiziu de oxid cupros.
2.3.5.2. Identificarea cumarinelor.

a)Proba fluorescentei.
P.M: Proprietatea de a emite fluorescenta verde,albastra sau violeta in lumea UV,mai
intensa prin alcalinizare,cand se formeaza saruri ale acidului o-hidroxicnamic sau ale
derivatilor sai.
Obs : purificarea solutiei cu acetat bazic de plumb de alte principii active care interfera
cu identificarea.

b)Identificare prin microsublimare.

P.M: Cumarinele au proprietatea de a sublima.microsublimatul este reluat cu alcool, se
adauga NaOH si se examineaza intensificarea fluorescentei in UV.

2.3.6. Identificarea heterozidelor fenolice tip C6-C3-C6.

2.3.6.1. Identificarea flavonozidelor.

a)Formarea fenoxizilor.
P.M: Flavonozidele si agliconii formeaza in mediu alcalin fenoxizi colorati in galben
intens.

b)Reactia Shibata (reactia cianidolului).

P.M: In prezenta hidrogenului (format direct in system prin reactia Mg sau Zn cu HCl
conc) grupa ceto a flavonelor este redusa astfel incat flavonele sunt tarnsformate in
antociani.Se va observa virajul culorii de la galben la rosu in cazul flavonolilor sau
portocaliu in cazul flavonelor propriu-zise.
c)Reactia formarii chelatilor.
P.M. Proprietatea flavonozidelor si a agliconilor acestora de a forma in prezenta
metalelor bi- sau trivalente chelati colorati in galben.

2.3.6.2. Identificarea antocianozidelor.

a)Reactia cu reactive Fehling.

P.M: Antocianozide au proprietatea de a reduce hidroxidul amino-cupric la oxid cupros
de culoare rosu-caramiziu.

b)Reactia virajului de culoare.

P.M : Prin variatia pH-ului au loc modificari structurale insotite de modificarea
culorii. .La adaugarea treptata de hidroxid de sodiu 100g/L se observa modificarea culorii
la violet, apoi verde si in final galben.Pana la pH<12 reactiile sunt reversibile prin
adaugarea de acid clorhidric 1 mol/L.

2.3.6.3. Identificarea proantocianilor.

a)Reactia Bath-Smith.
P.M: In mediu acid si la cald se transforma in antociani.
Se obtine o coloratie rosie,mai intense in mediu de alcool n- butilic.

2.3.6.4.Identificarea taninurilor.

Reactii comune taninurilor galice si taninurilor catehice.

a)Reactia cu FeCl3.
P.M: In perzenta cationului fer(III), taninurile catehice formeaza precipitate si/sau
coloratie verde-negricioasa,iar cele galice formeaza precipitate si/sau coloratie albastra-
negricioasa.
b)Reactia cu ionii metalelor grele.
P.M: Are la baza proprietatea taninurilor de a precipita cu ionii metalelor grele.
Se observa aparitia unui precipitat brun.

Reactii specifice.

a)Reactii de formare flobafenelor.

P.M: Taninurile catehice condenseaza in mediul acid mineral concentrate cu formare de
flobafene.
Se obtine un precipitat rosu-brun.

2.3.7.Identificarea antracenozidelor.

a)Reactia Borntager.
P.M : Emodolii 1,8-dihidroxilati,forme oxidate ,formeaza in solutii apoase alcaline
emodinati de culoare rosu –violeta.

b)Reactia Schouteten.
P.M : Emodolii forme reduse,formeaza cu boraxul compusi cu fluorescenta verde-
albastruie in lumina UV.

2.3.8. Identificarea heterozidelor cardiotonice.

Reactia de identificare a nucleului sterolic.

a)Reactia Libermann-Burchard:
P.M: in prezenta anhidridei acetice si a acidului sulfuric concentrate,compusii cu nucleu
sterolic sufera reactii de deshidratare,dehidrogenare si dimerizare,finalizate cu formarea
unui dimer colorat in verde.
Reactia de identificare a lactonei pentaatomice.

a)Reactia cu reactivul Kedde.

P.M: in prezenta acidului 3,5-dinitrobenzoic si a mediului basic,heterozidele
cardiotonice care au in structura lactona pentaatomica,formeaza compusi de aditie
,colorati in rosu-violet sau rosu-brun.

Reactia de identificare a lactonei hexaatomice.

a)Reactia Rocques.
P.M: in prezenta acidului fosforic,heterozidele cardiotonice care au in structura lactona
hexaatomica formeaza compusi colorati in rosu intens.

Reactia de identificare a dezoxihexozelor.

a)Reactia xanthidrolului.
P.M : in prezenta xanthidrolului,dezoxihexozele formeaza compusi colorati in rosu
intens.

2.3.9. Identificarea saponozidelor.

a)Reactia de precipitare cu Ba(OH)2

P.M: Saponozidele formeaza cu hidroxidul de bariu, precipitate albe , insolubile in
exces de reactiv.

b)Proba de spumefiere.
P.M: O solutie apoasa continand saponozide,prin agitare energica timp de 15
secunde,formeaza o coloana de spuma persistenta timp de 15 minute.
c)Reactia Lieberman-Burchard.
P.M: Prezenta anhidridei acetice si a acidului sulfuric concentrate,compusii cu nucleu
sterolic sufera reactii de deshidratare,dehidrogenare si dimerizare,finalizate cu formarea
unui dimer colorat in verde.

2.3.10.Identificarea alcaloizilor.

Extractia: se realizeaza prin metoda Stas-Otto,cu solvent polar.

Identificarea: se realizeaza prin reactii generale si specifice.

Identificarea alcaloizilor prin reactii generale de precipitare:

P.M: in prezenta reactivului alcaloizii formeaza saruri precipitate.

Reactivi necesari: reactivul de precipitare reactiv Mayer si Bertrand.
Se formeaza precipitate albe sau alb galbui, solubile in exces de reactive.
Rezultate

Rezultatele analizei chimice calitative a ceaiului Energizant

Nr.crt. Principiul activ Reactii efectuate Rezultat Concluzii

experimental
1. Oze Reactia cu reactivul pp. rosu pozitiv
Fehling caramiziu
2. Oze,Poliholozide Reactia Molisch rosu-portocaliu pozitiv
3. Amidon Colorare cu reactiv pozitiv
Lugol
4. Mucilagii Colorare cu albastru-violet pozitiv
hematoxilina
5. Heterozide de tip Reactia cu FeCl3 pozitiv
C6
6. Heterozide de tip Reactia cu FeCl3 Coloratie rosie- pozitiv
C6-C1 portocalie
7. Cumarine Microsublimare fluorescenta pozitiv

8. ODP-uri Reactia Arnow Coloratie rosu

intens pozitiv
Reactia cu reactivul pp. rosu-
Fehling caramiziu
9. Reactia de formare a Coloratie galben
Flavonozide fenoxizilor intens
Reactia Shibata Coloratie rosie
pozitiv
Reactia chelatilor Coloratie galben
intens

10. Antocianozide Reactia virajului de Viraj rosu- pozitiv

culoare albastru- verde
11. Alcaloizi Reactia Mayer negativ
Reactia Bertrand
Reactia cu FeCl3 Pp.verde-
11. Tanin negricios pozitiv
Reactia cu pp.alb-galbui
Pb(CH3COOH)2
12. Reactia cu Ba(OH)2 Nu da precipitat
Reactia cu Precipitat verzui
Saponozide Pb(CH3COOH)2 Nu produce negativ
Proba spumefierii
spuma
Lieberman-
Burchard
13. Antracenozide Reactia Borntrager

Reactia Shounteten

Compararea principiilor active gasite in ceaiul Energizant cu cele mentionate in

literature de specialitate

Nr.crt. Principiul activ Citat in literatura de Exista in produsul

specialitate vegetal
1. Oze + +
2. Amidon + +
3. Mucilagii + +
4. Heterozide de tip + +
C6
5. Heterozide de tip + +
C6-C1
6. Cumarine + +
7. ODP-uri + +
8. Flavonozide + +
9. Antocianozide + +
11. Tanin + +
12. Antracenozide
13. Saponozide + -
14. Carotenoide
15. Alcaloizi + -
16. Het.cardiotonice

Dozare

Uleiuri volatile.

Uleiul volatil s-a extras prin distilare cu vapori de apa in circuit inchis-aparat
NeoClevenger
P.M : proprietatea uleiului volatil de a fi distilabil cu vaporii de apa.

Tehnica de lucru:
 Intr-un balon de extractie adaptat la aparat se introduce 42 g de produs vegetal si 500
mL apa.Amestecul astfel obtinut se supune incalzirii direct in flacara pe sita. Prin
atingerea temperaturii de fierbere a solventului de extractie, uleiul volatile este distilat si
captat in interiorul aparatului.[11
-s-au obtinut 0,16 ml ulei volatil (8 diviziuni).
S-a obtinut ulei volatil in proportie de 0.4%.