P R O T I D E

Protidele sunt componente structurale şi funcţionale cele mai importante ale organismelor vii.
Prezente în toate organismele animale şi vegetale, protidele îndeplinesc multiple roluri:
structural (constituent principal al protoplasmei şi nucleului celular); fizico-chimic (regulator al
echilibrului electrostatic acido-bazic); catalitic (componenţi proteici ai biocatalizatorilor); energetic
(furnizor de energie).

În mod convenţional, în grupul protidelor sunt cuprinse toate substanţele naturale care prin
hidroliză totală pun în libertate aminoacizi. Ţinând seama de complexitatea structurii, protidele se
clasifică în:

- monoprotide = aminoacizii:
- poliprotide: - inferioare: - oligopeptide (2-10 aminoacizi);
- polipeptide (10-100 aminoacizi);
- peptone şi albumoze;
- superioare = PROTEIDE: - holoproteide = PROTEINE
- heteroproteide: glico-, lipo-, nucleo-proteide.

Cele mai simple proteide sunt deci, aminoacizii, reprezentaţi prin formula generală:
H2N CN COOH
R
Toate celelalte protide sunt constituite din resturi de aminoacizi legaţi prin legături peptidice: -
CO – NH –

Obţinerea extractelor proteice

- de origine vegetală: 50 g făină de grâu se amestecă cu 200 mL apă şi se lasă să stea
30-40 minute, agitând din când în când. Se filtrează. Primele porţiuni tulburi se retoarnă pe filtru;
- de origine animală: la 100 mL lapte se adaugă un volum egal de apă şi apoi, sub
agitare, 0,5-0,6 mL acid acetic glacial, până la formarea unui precipitat floconos. După 5-10 minute
amestecul se filtrează pintr-o pânză umezită în prealabil. Primele cantităţi de filtrat, tulburi, se refilează.
Soluţia limpede puţin gălbuie, conţine albumină şi o parte din globuminele din lapte. Reziduul de pe
filtru este format din cazeină amestecată cu grădimi.
- Laptelui proaspăt i se adaugă un volum egal de soluţie saturată de sulfat de amoniu
(NH4)2SO4. Precipită cazeina şi globulinele, antrenând grăsimi. Suspensia se filtrează pe hârtie de
filtru.
- Albuşul unui ou de găină se agită bine cu 100-150 mL apă distilată. Suspensia opalescentă
astfel obţinută se filtrează pe o pânză udată cu apă, din care s-a îndepărtat apretul, prin spălare.
- O soluţie concentrată de proteine se obţine dintr-un albuş de ou la care se adaugă 5-6 g NaCl.
Se agită puţin şi se pune într-un vas de 500 mL agitându-se încă puţin. O soluţie diluată se obţine din
această soluţie la care se adaugă un volum de 2-3 ori apă distilată.

Reacţii pentru identificarea protidelor

1. Reacţii de precipitare
În câte o eprubetă se iau câte 1-3 mL soluţie proteică la care se adaugă, separat
următorii reactivi:
 Reactivul adăugat Aspectul şi comportarea produsului de reacţie
a. Alcool diluat sau acetonă După agitare rezultă un Solubil în apă distilată, sub
diluată precipitat floconos agitare
b. soluţie de sulfat de amoniu Apare o tulbureală sau fulgi La diluare cu apă ppt. se
sau de Mg, Na care se depun redizolvă
a. prin încălzire la peste 600 Se formează un ppt. Fenomen ireversibil
C floconos (coagul)
b. ACZI MINERALI Precipită la nivelul de Prin agitare sistemul se
concentraţi: separare a celor două lichide clarifică
HCl, HNO3, H2SO4

HNO3 concentrat Precipitat galben Insolubil prin agitare în exces

c. Acizi organici:
tricloracetic,
sulfosalicilic,
naftalinsulfonic;
d. Reactiv Esbach
e. Săruri ale metalelor grele
(Pb, Cu, Hg, Ag) în soluţii
0,5-3%
f. Soluţie apoasă saturată de
tanin, în prezenţa: acid
acetic 1%, acid picric,fenol
de reactiv
Precipitat abundent Insolubil prin agitare
Precipitat galben Insolubil prin agitare
Precipitat alb Solubil în exces de reactiv,
cel de Pb şi Cu.
Insolubil cel de Hg şi Ag
Precipitat galben, respectiv, Insolubil în exces de reactiv
alb

2. Reacţii de culoare pentru identificarea proteinelor

Aproape roate reacţiile de culoare se datoresc anumitor aminoacizi existenţi în

proteine:
Numele reacţiei Modul de lucru Aspectul produsului de
(reactivului) reacţie
a. Reacţia biuretului La un mL soluţie puternic Culoare albastră-violetă
alcalină se adugă 3 picături
soluţie dil.de CuSO4 1%. Se
va evita excesul de CuSO4 de
oarece se formează ppt. de
Cu(OH)2 care marchează
culoarea violetă
Reacţia biuretului se datoreşte legăturilor peptidice. Identificarea se poate realiza şi pe
secţiuni de material biologic (cartofi, mazăre seminţe de grâu, ş.a. după 20 minute.
b. Reacţia La 2-3 mL soluţie proteică se ppt. alb, fierbere se
xantoproteică adaugă 2-3 mL HNO3 conc. solubilizează şi colorează
galben.
Sub acţiunea NH4OH soluţia devine portocalie. Reacţia este datorată formării
nitroderivaţilor aromatici (triptofan, tirozina, fenilalanina ş.a.
Se poate executa şi pe materialul vegetal.
 NO2

HO CH2 CH NH2 + HNO3 HO CH2 CH NH2

COOH COOH
NO2
c. Reacţia Millon La 3 mL soluţie proteică se Precipitat alb. La încălzire
adaugă 1 mL reactiv Millon devine roşu.
(Hg(NO3)2 în HNO3

Reacţia este datorată aminoacizilor cu grupă fenolică

d. Reacţia Soluţia proteică cuagulată Culoarea violet-brună
Libermann prin încălzire + 5 mL HCl
conc. se fierbe până la
dizolvarea precipitatului.
e. Reacţia Soluţia proteică alcanilizată Culoare roşie-carmin.
Sakaguchi cu NaOH 10 % + NaBrO Dispare la cald.
(hipobromit de Na) + naftol
+ apă până la 1000 mL.