V I T A M I N E

Vitaminele sunt substanţe chimice organice sintetizate şi foarte răspândite în regnul vegetal,
îndeplinind rol de coeziune (părţi constitutive ale enzimelor). Ca substanţe biologic active ele
influenţează desfăşurarea normală a proceselor metabolice. Organismele animale îşi procură aceste
substanţe, absolut indispensabile funcţionării lor normale, din regnul vegetal fie ca atare (ca vitamine),
fie sub formă de provitamine.
Grupate pe criteriul solubilităţii lor, vitaminele pot fi liposolubile (A, D, E, K) şi hidrosolubile.
Din punct de vedere al structurii lor chimice sunt foarte diferite unele de altele, ceea ce explică
lipsa unor reacţii comune pentru identificarea şi dozarea lor.
1. Vitamina şi provitamina A
Determinarea calitativă

Materialul vegetal (morcov) mojarat + câţiva mL soluţie alcoolică de KOH 5% se trece

într-o pâlnie de separare, se adaugă 10 mL cloroform şi se agită bine. După separarea fazelor, faza
cloroformică se trece într-o eprubrtă uscată şi se agită cu Na2SO4 anh. Se lasă să sedimenteze după care
se adugă câteva picături pe o hârtie de filtru. Se formează o pată galbenă (caroten, vitamină A). După
uscarea petei se adaugă câteva picături de soluţie cloroformică de SbCl3. Se obţine o culoare albastră.
2. vitamina C
Determinări calitative

a. Vitamina C reduce fericeanura de potasiu.

Vitamina C (acidul ascorbic) + K3/Fe(CN)6/ → acidul dehidroascorbic + K4/Fe(CN)6)
b. Vitamina C reduce Cu2+ din reactivul Fehling → Cu2O roşu
c. Vitamina C reduce Ag+ (reacţia Tollens) → Ag (oglindă de argint)
d. Vitamina C reduce Mn din KMnO4 decolorând astfel soluţia apoasă, violetă, a acestuia.
e. Soluţia apoasă de vitamină C (1:100) + 2 picături de nitroprusiat de sodiu
Na2/Fe(CN)5·NO/ + 3 picături de soluţie KOH 1 N determină apariţia unei culori galben-
Verde-oliv, care prin tratare cu 3 picături de acid acetic diluat devine albastră-verzuie.

Determinarea cantitativă a vitaminei C

Din punct de vedere chimi, vitamina C sau acidul ascorbic este lactona acidului 2-ceto-gulonic,
având structura:
COOH O C COOH
C O C O COOH
- C O O
H C OH HO C O -2H
H2O HO C C OH C O O
HO C H +2H
H C OH C CH C O H C H2O
HO C H H C
H2C OH HO C H COOH
HO C O
H2C OH - H2C C OH H C OH
H2C OH
HO C H
H2C OH

Se găseste aproape în toate produsele vegetale dintre care amintim:

Măcese uscate 1500 mg/100 g material vegetal
Nuci verzi 1200 ” ” ” zmeură 30 mg/100g
coacăze roşii 130-170 ” ” fragi 30 ”
catină albă 120-450 ” ” mure 30 ”
coacăze negre 140-300 ” ” mere 20-40 ”
greep-fruit 40-65 ” ” afine 5 ”
lămâi 40-65 ” ” cireşe 4-14 ”
coarne (fructe) 50 ” ”
Vitamina C care uşor solubilă în apă, alcool, glicerină, acetonă.
Grupele enolice, legătura dublă la C – C explică proprietatea vitaminei C de a fi uşor oxidată în
contact cu O2 din aer, sau alţi oxidanţi (ex. metale).
În soluţi acide la pH 5-6, vitamina C este destul de stabilă, fapt luat în considerare la pregătirea
materialului vegetal în vederea dozării ei.

Dozarea iodometrică a vitaminei C

Are la bază oxidarea ei cu iodul elementar rezultat ăn urma reacţiei dintre iodatul de potasiu
(KIO3) şi iodura de potasiu (KI), în mediu HCl:
KIO3 + 5 HCl + 6 HCl = 3 I2 + 6 KCl + 3 H2O
O C
O C C O
O
C OH C O
O
C OH H C
I2
H C HO C H
2 HI
HO C H2C CH
H2C OH
Substanţe necesare: soluţie de KIO3 0,004 (N/250); soluşie de KI !%, proaspăt preparată;
soluţie de HCl 2%; amidon 1%; material vegetal de analizat (cartof, măr,
fructe de măceş, cătină, ş.a.).
Modul de lucru
a. Extragerea vitaminei C din materialul vegetal
se face cu o soluţie de HCl 2%. În acest scop.
• Se cântăreşte cu o precizie de 0,01 g (la o balanţă farmaceutică) o cantitate de 10 g material
vegetal, care se introduce într-un mojar de porţelan în care se află cam 20 mL soluţie de HCl
2% şi 5-10 g nisip spălat în prealabil cu HCl până la comLeta îndepărtare a carbonaţilor
(produc efervescenţă).
• Se majorează (triturează) bine având grije ca materialul de anlizat să fie permanent ferit de
contactul cu aerul, deci să fie bine acoperit cu soluţie de HCl.
• Masa omogenă obţinută se trece cantitativ (fără pierderi) într-un balon cotat de 1000 mL,
împreună cu apa (soluţie de HCl) de spălare a pistidului, mojarului, pâlnie.
• Se aduce la semn (cotă) şi se agită din când în când, timp de 10 minute, după care se lasă să
se depună suspensiile grosiere.
• Se filtrează prin vată sau filtru curat într-un flacon conic uscat.
b. Dozarea iodometrică a vitaminei C
- Într-un flacon Erlenmayer se iau 10 mL exact filtrat, se adaugă 30 mL apă distilată, 5 mL
soluţie KI 1% şi 3-4 picături de soluţie de amidon, proaspăt preparată, ca indicator.
- După omogenizare se titrează cu soluţia de iodat de potasiu (din biuretă) până la apariţia
culorii slab albastră-cenuşie, persistentă cel puţin 30 secunde.
 Calculul
Considerând: M KIO 3 = 214 şi E KIO3 = 214/5 = 42,8
MVit.C = 176 EVit.C = 176/2 = 88,06
conform legii echivalenţilor chimice (substanţele reacţionează în cantităţi proporţionale cu echivalenţii
lor chimici):
la E KIO3 = 214/5 = 42,8 g KIO3 coresp. EVit.C = 176/2 = 88,06 g vit.C
Dacă la 42,8/250 din 1000 mL soluţie” 88,06/250 g vit.C = 0,352 ”
La 1 mL soluţie KIO3 (reactiv) corespund 0,352 mg vit.C
Deci 0,352 reprezintă titrul soluţiei de KIO3 în raport cu vit: C
Dacă 1 mL soluţie KIO3 corespunde la 0,352 mg vitamină C
Atunci V mL soluţie KIO3 consumată la titrare corespund la V.0,352 mg vitamină C cuprinsă
în cotă parte din extract utilizat la titrare, adică 10 mL din totalul de 100 mL, cuprinşi în balon.
În întregul balon cu extract se află deci V.0,352·10 mL mg vit.C
Pentru raportarea rezultatului la 100 mg material anlizat:
Dacă în m grame materia analizat avem V.0,352·10 mL mg vit.C
Atunci la 100 m grame materia analizat avem x

V ⋅ 0,352 ⋅ 10
X = % vitamina C = ⋅ 100
m
Obs. Prezenţa şi a altor substanţe oxidabile care însoţesc vitamina C reduc gradul de precizie (cu
erori în plus) al determinării. Totuşi pentru determinări în serie, pe acelaşi produs, datele analitice
obţinute au valoare comparativă.