Esteri ai acizilor carboxilici

O
R C
O R'
Nomenclatură:

 numele esterilor acizilor monocarboxilici este analog cu cel al sărurilor:

O O
CH3 C CH3 C
ONa+ O C2H5
acetat de sodiu acetat de etil

CH3 COOCH3 COOC2H5 CH2 CH COOCH3

acetat de metil benzoat de etil acrilat de metil

 numele esterilor acizilor dicarboxilici este analog cu cel al sărurilor acide:

COOCH3 COOCH3 COOC2H5 COOC2H5

H 2C H2C
COOCH3 COOH COOC2H5 COOH

dimetil ftalat ftalat acid de metil dietil malonat malonat acid de etil
 ► Metode de obţinere – R. DE ESTERIFICARE : acid carboxilic + alcool

O
R C + H O R'
OH
+
H

O
R C + H2O
O R'

Mecanismul reacţiei de 
esterificare /hidroliza in 
mediu acid
Mecanismul esterificarii si hidrolizei in mediu acid
 H+, 
COOH + CH3 OH COOCH3

benzoat de metil
Exemple COOH COOCH3
OH OH
H+, 
+ CH3 OH

salicilat de metil

Monoesterii simpli sunt folosiţi în esenţe:
H3C CH2 CH2 COOCH3/C2H5 H3C CH2 CH2 COOCH2 CH2 CH2 CH2 CH5 CH3COO CH2
butirat de metil/etil butirat de n-pentil acetat de benzil
(ananas/portocale) (pere, caise) (capsuni)

CH3
CH3 COOCH2 CH2 CH CH3 H3C CH2 CH2 CH2 COOCH2 CH2 CH2 CH2 CH5 CH3COO C8H17
acetat de izoamil pentanoat de n-pentil acetat de octil
(banane) (mere) (portocale)
 ►Alte metode de obţinere

 alcooli  + cloruri acide
O 2N O 2N


COCl + HO COO
2) Na2CO3
O 2N O 2N
3,5-dinitrobenzoat de ciclohexil
 alcooli + anhidride 
* se aplică în special la polioli –import. in chimia zaharurilor (poliolii au 
p.t. ridicate – leg. de H intermoleculare  ‐ si cristalizeaza f. greu din apa ‐ legaturi 
de H cu apa – in timp ce esterii au p.t. mai scazute si cristalizeaza mai usor)

O
CH2OH CH3 C CH2OCOCH3
CH3COONa
HOCH2 C CH2OH + 4 O H3CCOOCH2 C CH2OCOCH3 + 4 CH3COOH

CH2OH CH3 C CH2OCOCH3
O
pentaeritritol tetraacetat de 2,2-(bishidroximetil)-1,3-propandiol
 Esterii acidului ftalic = Ftalati
O O
C Frecvent utilizati:
C OR'
cat.
O + 2 R'OH + H2O • di(2‐etilhexil) ftalat
T O
C C • diisodecil ftalat
O OR' •diisononil ftalat
R: C1‐C13

♦ Dialchilftalatii sunt utilizati ca: Scrieti formulele

 plastifianti in plastice de  p PVC→ se  gasesc in: jucarii,  acestor ftalati
mobilier de plastic, perdele de dus, tigle, recipiente pt. 
alimente etc., dispozitive electronice si medicale
 substante de miros → se regasesc in odorizante, aproape
toate produsele cosmetice si de ingrijire personala, 
produsele pentru curatenie/spalat
 filme de acoperire pentru capsule/medicamente; adezivi, 
plastilina si clei pt. modelat, ceruri, vopseluri etc.

♦ Prezinta toxicitate (mai ales cei inferiori) : mimeaza actiunea estrogenilor

(sunt pseudoestrogeni) → cancer de san, cancer ovarian, cancer de prostata
etc.; alergii
Proprietăţi fizice semnificative:

 solubili în solvenţi organici
 parţial solubili / insolubili în apă
 puncte de fierbere mai mari decât ale hidrocarburilor corespunzătoare
 miros plăcut

Structura grupei esterice:


O O
R C R C
+
O R' O R'

Conjugare internă  p ‐ 
►Proprietăţi chimice
1. Hidroliza esterilor
‐ mediu bazic sau acid
‐ reacţia clasică are loc în mediu bazic şi este cunoscută ca “saponificare”
O +
H
R C + H2O R-COOH + R'-OH
O R'

O
- +
R C + NaOH R-COO Na + R'-OH
- RCOOH = acid gras => sapunuri
O R' ( KOH ) ( R-COO K +)

Saponificarea uleiurilor si grasimilor

K+

K+

KOH se consuma in  K+
reactie
Aplicaţie – obţinerea săpunului prin hidroliza bazică a trigliceridelor
2. Reacţia de transesterificare a esterilor
‐ practică atunci când hidroliza simplă nu se poate aplica
‐ folosită la obţinerea anumitor esteri dacă metodele tradiţionale sunt ineficiente

O O O
O acid sau baza
R1 C + R2 C R1 C + R2 C
OH O H OR
O R
E1 A2 A1 E2
(atunci cand acidul A1 nu poate fi obtinut prin hidroliza esterului)

O O
acid sau baza + R1 OH
R C + R2 OH R C
O R1 O R2
E1 E2
(atunci cand esterul E2 este mai greu de obtinut pe alta cale - esterificare directa)
TsOH
CH2 CH COOCH3 + CH3 (CH2)2 CH2OH CH2 CH COO(CH2)3CH3 + CH3OH
acrilat de metil n-butanol acrilat de n-butil
 Aplicaţie – obţinerea combustibilului 
de tip “biodiesel” prin 
transesterificarea trigliceridelor

CH2 OH R1 COOCH3
CH2 O CO R1
CH O CO R2 + 3 CH3OH cat. CH OH + R2 COOCH3
CH2 OH R3 COOCH3
CH2 O CO R3
Triglicerida Glicerol Esteri metilici
ai acizilor grasi
3. Reacţia cu derivatii organomagnezieni

O R''
R C + 2 R''MgX R C R''
O R' OH
LIPIDE
Esterii sunt constituentii principali ai clasei de compusi naturali  numite 
LIPIDE: simple sau complexe 
In categoria lipide simple intra, pe langa altele, grasimile, uleiurile, cerurile 
Grasimile si uleiurile naturale sunt alcatuite majoritar din 
TRIGLICERIDE (TRIACILGLICEROLI)
Acilgliceroli (gliceride): esteri ai glicerolului cu acizi graşi (> C12)
*cele mai răspândite lipide simple → în compoziţia tuturor celulelor
*constituiE forma de depozitare a lipidelor
*catabolizarea lor duce la eliberarea unei mari cantităţi de energie

 numărul grupelor hidroxil din glicerol esterificate:

‐ monoacilgliceroli (monogliceride)
‐ diacilgliceroli (digliceride)
CH2 O CO R1
‐ triacilgliceroli (trigliceride)
CH O CO R2
 numărul acizilor cu care are loc esterificarea: CH2 O CO R3
‐ gliceride simple (un singur acid)
‐ gliceride mixte (doi sau trei acizi diferiţi)
► Denumirea acilglicerolilor
esteri ai glicerolului cu acizi grasi  alcool (glicerol) acilat cu acizi grasi
mai folosite sunt denumirile uzuale

CH2 O CO (CH2)7 CH CH (CH2)7 CH3

CH O CO (CH2)14 CH3
CH2 O CO (CH2)16 CH3
oleoil--palmitoil-'-stearoilglicerol
(oleopalmitostearina)

CH2 O CO (CH2)16 CH3

CH O CO (CH2)14 CH3
CH2 O CO (CH2)14 CH3
stearoil-'-palmitoilglicerol
(stearodipalmitina)

Trioleina
Grasimile contin majoritar acizi grasi saturati: acid palmitic si stearic ; acid
oleic
Uleiurile vegetale (de floarea‐soarelui, susan, arahide etc. contin majoritar
acizi grasi nesaturati, cu una sau mai multe duble legaturi: acid oleic, linoleic,
21
linolenic, arahidonic H3C
18 22
20
CH3 23 26
17
CH3
19 12
CH3 11 13
16 25 27
14 CH3
1 9
2 10 8 15
3 7
4 6
HO 5
Colesterol

Tesutul adipos al mamiferelor terestre ‐ în principal acizii oleic, palmitic şi

stearic; laptele mamiferelor conţine un procent ridicat de acizi graşi inferiori
(saturaţi): butiric, caproic, caprilic, caprinic, lauric
Esterii colesterolului cu acizi grasi saturati sunt implicati in formarea de
depozite solide pe peretii vaselor sanguine => boli ale inimii, infarct
 ► Proprietăţi ale acilglicerolilor

 Proprietăţile fizice depind de:

‐ natura acizilor graşi constituenţi
‐ de gradul de nesaturare
‐ de masa moleculară.

Deoarece grăsimile naturale sunt formate din amestecuri,

constantele fizice nu sunt nete
Sunt solubili în hidrocarburi, derivaţi halogenaţi, eter etilic, acetonă
etc.
Sunt insolubili în apă
Trigliceridele bogate în acizi graşi saturaţi inferiori şi în acizi
nesaturaţi sunt lichide
Cu cât conţinutul în acizi graşi saturaţi superiori creşte, punctul de topire
al gliceridelor creşte
 Proprietăţile chimice ‐ determinate de prezenta grupei esterice şi de
catena hidrocarbonată nesaturată

♦ Hidroliza acilglicerolilor => glicerol şi acizii constituenţi. Reacţia

decurge greu din cauza nemiscibilităţii grăsimilor cu apa cu care
formează emulsii fine

•In organism catalizată de esteraze (lipaze)

• are loc în etape, grupele esterice hidrolizând‐se pe rând

Mărimea care caracterizează cantitatea de acizi graşi puşi în libertate la 
hidroliza trigliceridelor = indice de aciditate
 ♦ Saponificarea ‐ asemănător hidrolizei, dar la T şi în prezenţă de baze
=> săruri ale acizilor graşi constituenţi (săpunuri) şi glicerol.

• Cantitatea (în mg) de KOH necesară pentru saponificarea a 1g de ulei 
sau grăsime = indice de saponificare (Is). 

• Cu cât grăsimea conţine mai mulţi acizi graşi cu masă moleculară mare,
cu atât indicele de saponificare este mai mai mic
Exemplu: seul de oaie ‐ conţine acizi graşi cu masă moleculară mare are
Is = 192 – 195; untul ‐ conţine acizi graşi cu masă moleculară mică, are Is
= 220 ‐241)

CH2 O CO (CH2)16 CH3 CH2 OH -

CH3 (CH2)16 COO K+
CH O CO (CH2)14 CH3 + 3 KOH CH OH +
-
CH2 O CO (CH2)14 CH3 CH2 OH CH3 (CH2)14 COO K+

Glicerol Sapunuri
♦ Hidrogenarea => triacilgliceroli saturaţi, solizi
Uleiurile vegetale → margarina
*  vitaminele liposolubile sunt distruse
* izomerul cis al acizilor graşi → trans, de 
obicei toxic; 
Ex: acidului oleic :  izomer trans = acid elaidic, toxic 
=> este necesară verificarea gradului de nesaturare 
al margarinei

♦ Halogenarea se utilizează la determinarea gradului de nesaturare al

grăsimilor.
Cantitatea de halogen (iod sau brom), în grame, fixată la 100g 
grăsime = indice de iod (brom)
* cu cât conţinutul în acizi graşi nesaturaţi este mai mare cu atât
indicii sunt mai mari
 Ceride
 Reprezintă constituenţii principali ai substanţelor naturale numite
ceruri
 Sunt esteri ai acizilor graşi (C24 – C28) cu alcooli primari superiori cu
masă moleculară mare (C16 – C36) sau cu steroli
 Sunt substanţe albe, amorfe; nu sunt oxidabile şi sunt foarte greu
hidrolizabile

Cerurile naturale ‐ amestecuri de esteri şi cantităţi variabile de acizi şi

alcooli liberi, alcani şi steride
 In regnul vegetal ‐ larg răspândite : pe frunze, tulpini, fructe etc. →
strat de protecţie împotriva pierderii de apă, a umidităţii excesive şi a
atacurilor microbiene
In regnul animal, cerurile sunt secretate de unele glande (spre
exemplu glanda sebacee la mamifere). O
CH3 (CH2)14 C
O (CH2)29 CH3
palmitat de triacontil (de miricil)
- in ceara de albine-
POLIESTERI
Poliesteri ‐ clasificare
PHA – polihidroxi‐ PHB ‐ polihidroxibutirati
alcanoati
PHH – PHV – polihidroxivalerati
polihidroxihexanoati
PLA ‐ polilactic acid PCL – policaprolactone
PBS ‐ polibutilen PBSA – polibutilen 
succinat succinati adipati
AAC ‐ Alifatic‐Aromatic  PET ‐ polietilen tereftalati
copoliesteri
PBAT ‐ polibutilen  PTMAT‐ polimetilen
adipati tereftalati adipati tereftalati
 Scrieti structura 
unui oligomer 
polibutilen succinat

alţi acizi folosiţi în sinteza poliesterilor: acid succinic (4C), acid adipic (6C); 
 alt  diol frecvent utilizat: 1,4‐butandiol
Utilizari ale poliesterilor
Consumul mondial de poliesteri
Refolosirea ambalajelor de PET