Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
COMPUŞI CARBONILICI
Formula generală
R R' R H
C
C C
O
gruparea O O
carbonil cetona aldehida
Nomenclatură
1. Denumiri IUPAC
denumirea cetonelor – numele hidrocarburii urmat de sufixul -ona O
1
1 2 3 4 5 1 2 3 6
1 2 3 4 C CH2 CH3 2
H3C C CH2 CH3 H3C HC C CH CH3
O 5 3
O H3C O CH3 4
2-butanona 2,4-dimetil-3-pentanona 1-fenil-1-propanona 2-ciclohexenona
ciclohexancarbaldehida
denumirea compuşilor cu funcţiuni mixte – prefixul oxo- pentru cetone şi formil- pentru aldehide
O
H3C H2C C CH2 CHO
O CHO H3C C CH2 COOH
3-oxo-pentanal O 2
2-formilciclopentanona acid 3-oxobutanoic
COMPUŞI CARBONILICI
2. Denumiri comune
H3C C CH2 CH3 Br H2C H2C C CH CH3 H3C C CH3 C CH3
O O CH3
metil etil cetona O O
-bromoetil izopropil cetona acetona
acetofenona
Numele aldehidelor derivă deseori de la cel al acizilor carboxilici:
3
COMPUŞI CARBONILICI
Clasificare
• compuşi monocarbonilici saturaţi: aldehide şi cetone
• compuşi dicarbonilici şi policarbonilici saturaţi;
• compuşi carbonilici nesaturaţi (ce conţin dublă legătură în radicalul organic).
4
COMPUŞI CARBONILICI
Proprietăţi fizice
Au puncte de fierbere mai mici decât ale alcoolilor corespunzători, dar mai mari decât ale alcanilor şi
eterilor
Nu formează asociaţii moleculare
Formaldehida (CH2O) – gaz la temperatura camerei, este depozitată şi utilizată ca soluţie apoasă
40%, numită formalină.
Formaldehida uscată este furnizată din:
•Trioxan – trimer ciclic al formaldehidei
•Paraformaldehida – polimer liniar conţinând mai multe unităţi de formaldehidă
Termenii superiori sunt lichizi şi solizi.
Primii termeni sunt solubili în apă, cei superiori sunt greu solubili.
Unele aldehide au miros plăcut fiind utilizate în parfumerie: aldehida benzoică - miros de
migdale amare, aldehida cinamică - de scorţişoară.
5
COMPUŞI CARBONILICI
Proprietăţile grupării carbonil
Tautomeria ceto-enolică
- Aldehidele şi cetonele se află în echilibru cu formele tautomere, enolice. Poziţia echilibrului
depinde de tipul compusului carbonilic.
- La unii compuşi carbonilici echilibrul este mult mai deplasat spre forma carbonilică:
CH3 C CH3 CH2 C CH3 CH3 CH O CH2 CH OH
100% 0%
O OH
99,99% 0,01%
Reacţiile chimice ale compuşilor carbonilici pot fi grupate în trei categorii:
1. reacţii specifice grupării carbonil
2. reacţii ale poziţiei faţă de gruparea carbonil
3. reacţii specifice aldehidelor
A. Reacţii specifice grupării carbonil
I. Reacţii de adiţie nucleofilă
1. Adiţia apei OH
CH3 CH O + H2O CH3 CH
OH
hidrat instabil
2. Adiţia hidracizilor halohidrine instabile, care se stabilizează prin reacţia cu alcoolii
OH OR'
+ - R'OH
C O + H Cl C C
Cl Cl 6
halohidrina eter -halogenat
COMPUŞI CARBONILICI
3. Adiţia acidului cianhidric cianhidrine
OH
C O + HCN C
CN
4. Adiţia alcoolilor semiacetali ce pot reacţiona cu o moleculă nouă de alcool acetal.
OH HOCH3 OCH3
RCHO + HOCH3 R CH R CH
- H2O
OCH3 OCH3
0
semiacetal t acetal
7
COMPUŞI CARBONILICI
II. Reacţii de condensare
Combinaţiile carbonilice pot da reacţii de condensare de tip aldolic, crotonic şi trimolecular.
În reacţiile de condensare participă două componente: una carbonilică (c.c) şi una metilenică (c.m).
- Componenta carbonilică poate fi: aldehidă sau cetona RCHO, R2C=O.
- Componenta metilenică poate fi: CH3-Y, RCH2-Y, R2CH-Y.
Y: -CHO, -COOH, COOR, -CN, NO2, sau hidrocarburi cu atomi de hidrogen mobili:
8
COMPUŞI CARBONILICI
2. Condensarea compuşilor carbonilici cu alţi compuşi cu hidrogen mobil
a) Condesarea aldehidelor cu fenolii
OH OH OH
+ CH2 OH
+CH
H
2O
+
o
CH2 OH
- Novolacul p
OH OH OH OH
+ CH2
H2 C
n + nCH2 O H
CH2 CH2
n
- bachelita
OH
H2C CH 2
HO
CH2
CH 2
H2 C CH2
OH 9
COMPUŞI CARBONILICI
3. Reacţii de condensare cu compuşi cu azot
a. cu amoniac:
OH - H2O
C O+ H NH2 C C NH
NH2 aldimine(cetimine)
b. cu amine
- H2O H2
C O + R NH2 C N R CH NHR
bazã Schiff (combinatii azometinice)
c. cu hidroxilamina
OH - H2O
C O + NH2 OH C C N OH
NHOH oxime (aldoxime si cetoxime)
d. cu hidrazina:
C O + NH2 NH2 C N NH2
hidrazone cristalizate,
(medicamente cu
actiune antituberculoasã)
e. cu fenilhidrazina sau 2,4-dinitro-fenilhidrazina
C O + NH2 NHC6 H5 C N NHC6 H5
fenilhidrazina fenilhidrazona
10
COMPUŞI CARBONILICI
f. condensarea aldehidei formice cu amoniacul conduce la urotropină
KMnO4/H2O
RCHO RCOOH
12
COMPUŞI CARBONILICI
5. Polimerizarea aldehidelor
H2SO4/HCl n = 8-100
nCH2O HO CH2O H
n
paraformaldehida
- Paraformaldehida cu gradul de polimerizare 8100 este solidă şi deci uşor transportată. Prin încălzire
la 140-1600C se depolimerizează transformându-se în formaldehidă gazoasă.
CH O
nCH3 CHO CH3 n
CH3
CH O
O CH CH3
CH O
CH3
paracetaldehida
13
COMPUŞI CARBONILICI
Reprezentanţi
Metanalul sau formaldehida, CH2O, are largi utilizări la obţinerea fenoplastelor, a răşinilor
carbamidice, a unor coloranţi şi medicamente. Are proprietăţi reducătoare. În soluţii apoase este puternic
germicidă şi antivirotică. Este folosită la conservarea preparatelor anatomice. Cancerigenă fiind, nu se mai
foloseşte drept conservant.
Etanalul sau acetaldehida, obţinută industrial prin hidroliza acetilenei, este folosită la obţinerea
acidului acetic şi a acetatului de etil.
Cloralul, Cl3C-CHO, este hipnotic, sedativ, anticonvulsivant şi analgezic. Prin condensare cu
clorbenzen formează DDT.
Heptanalul sau oenantolul, CH3(CH2)5-CHO, se obţine prin descompunerea termică a acidului
ricinoleic. Este folosit în parfumerie. Aldehidele cu catenă normală cu C8-C10 care se găsesc în uleiurile
eterice de lămâie, trandafir se obţin şi pe cale sintetică în scopul folosirii în parfumerie.
Benzaldehida, C6H5-CHO se găseşte în migdale amare sub formă de glicozid, amigdalina . Se foloseşte
în parfumerie şi ca intermediar în sinteze organice.
14
COMPUŞI CARBONILICI
Acetona sau propanona, CH3-CO-CH3, este un lichid incolor, inflamabil, cu miros aromat, solubil în
apă. Este materia primă pentru obţinerea metacrilatului de metil, a oxidului de mesitil, a cetenei, a
bisfenolului. Este folosită ca solvent pentru acetatul de celuloză, nitroceluloză, acetilenă, etc.
Ciclohexanona se foloseşte la sinteza caprolactamei.
O serie de compuşi naturali sunt activi împotriva insectelor: poligodial este o dialdehidă activă
împotriva unui vierme african iar ajugarina împotriva lăcustelor. Pentru că sunt molecule naturale,
costisitoare, cercetări recente au adus în prim plan molecule de sinteză, mult mai simple şi mult mai
active cum este acetalul de mai jos. Aceste molecule sunt insecticide naturale ce împiedică insectele să
se hrănească (molecule ce taie foamea insectelor!).
O
O
CHO H3C
CH3 H
CHO CH3
O O
Clasificare
aldocetene
CH2 C O RCH C O R2C C O
cetocetene. cetena aldocetena cetocetena
17
COMPUŞI CARBONILICI
B. Sisteme conjugate și izolate : ,; ,; , - nesaturate
CH2 CH CH O C6 H5 CH CH CHO CH3 CH CH CHO
propenal (acroleina) aldehida cinamicã 2-butenal
(fenil acroleina)
Acroleina rezultă prin deshidratarea glicerinei:
CH2 OH CHOH CHO CHO
H2SO4 izomerizare -H2 O
CHOH CH CH2 CH
- H2O
CH2 OH CH2 OH CH2 OH CH2
acroleina
Aldehida crotonică, CH3-CH=CH-CHO, rezultă prin condensarea crotonică a două molecule de
aldehidă acetică.
Aldehida cinamică, C6H5-CH=CH-CHO, se găseşte în scoarţa arborelui de scorţişoară şi se obţine
prin condensarea acetaldehidei cu benzaldehida; are rol antifungic şi antimicrobian.
18
COMPUŞI CARBONILICI
CHINONE
Dicetone ciclice ,-nesaturate
Nomenclatura
Denumirea lor derivă de la numele hidrocarburilor de la care provin, urmată de cuvântul chinonă
O O O
O
O O
O
O -nafochinona amfinaftochinona 1,2-antrachinona
-naftochinona 2,6-naftochinona
1,2-nafochinona
1,4-naftochinona O
O
O
O O O
1,4-antrachinona 9,10-antrachinona 9,10-fenantrochinona
R
O O O OH O
vitamina K3 vitamina K naturalã
R= C20 , C30 , C40 lausona-colorantul naftazarina 19
(anticoagulante) din henã colorant rosu
sintetic