Lucrarea Practică Nr.

I. Hidroxiacizii.
Reacțiile acidului lactic cu PCl5, HI, CH3OH, reacția de dehidrogenare
* + PCl5 *
CH3-CH-COOH CH3-CH-COOH optic activ
- POCl3
OH - HCl Cl
optic activ
+ HI * optic activ
CH3-CH-COOH
- H2O
I

+ CH3OH *
CH3-CH-COOCH 3 optic activ
(H+)
-H2O OH

- H2 (Ni, Pd)
CH3-C-COOH inactiv
- H2O
O

+ 3[O]
HOOC-CH-COOH inactiv
KMnO4
H2SO4 OH
-H2O
(V2O5 /Al2O3)

Acidul rezultat în ultima reacţie din schemă (cu 2 grupe –COOH) se numeşte
acid hidroxi-malonic.
I.1. Hidroxiacizii. Reacţii date de grupa carboxil (–COOH)
Reacţia acidului lactic cu KMnO4 (permanganatul de potasiu)
+1/2O2 t°C
H3C-CH-COOH H3C-C-COOH CH3-CHO
KMnO4 -CO2
OH H+ (H2SO4) O
-H2O

Prin încălzire cu KMnO4 în mediu de H2SO4, acidul lactic se transformă în

aldehidă acetică la încălzire (50-60°C) cu decolorarea completă a soluţiei de
permanganat de potasiu şi apariţia unui miros înţepător datorat aldehidei acetic.

1
 Reacţia iodoformului dată de acidul lactic
Acidul lactic dă reacţia iodoformului, datorită faptului că el conţine o grupare
alcoolică secundară, care trece prin oxidare în grupă cetonică. În prima etapă a reacţiei,
prin oxidarea acidului lactic cu hipoiodit de sodiu (NaIO) se obţine acid piruvic, care
apoi trece în acid triiod-aceton-carboxilic. În mediu puternic bazic (NaOH) la încălzire,
acest acid suferă o reacţie de decarboxilare şi formează iodoform (HCI3).
CH3 CH3 CI3
+ NaIO + 3NaIO + NaOH
CH OH C O C O HCI3 + HCOO-Na+
- NaI - 3NaOH -CO2 iodoform
-H2O COOH t°C
COOH COOH
acid piruvic acid triiod-aceton
carboxilic

Reacţia de decarboxilare a acidului salicilic în prezenţa CaO. În prezenţa CaO,

acidul salicilic suferă o reacţie de decarboxilare la încălzire, cu obţinerea fenolului cu
miros caracteristic.
COOH OH
OH
CaO + CaCO3
t°C
fenol
Reacţia acidului salicilic cu hidroxidul de sodiu (NaOH)

COOH COO-Na+
OH OH
+ NaOH
-H2O

Acid salicilic salicilat de sodiu

Reacţia de esterificare a acidului salicilic cu alcool metilic (CH3OH)

COOH COOCH3
+ CH3OH
OH (H2SO4) OH
t°C
+ H2O

salicilat de metil

2
 I.2. Hidroxiacizii. Reacţii date de grupa hidroxil ( – OH)

Reacţia acidului salicilic cu clorura ferică (FeCl3)

Acidul salicilic formează cu ionul Fe3+ complecşi coloraţi diferit, în funcţie de pH-ul soluţiei.
La pH ≤ 3 apare o coloraţie violetă; la pH = 4 apare o coloraţie roşie-portocalie, iar la pH = 9 apare o
coloraţie galbenă.
O +
COOH
C O Fe
OH
+ FeCl3 O Cl- + 2 HCl

complex violet
pH < 3
Reacţia acidului salicilic cu anhidrida acetică (sinteza aspirinei)

COOH COOH
OH O-CO-CH3
H+
+ (CH3CO)2O + CH3COOH
(H2SO4)

acid salicilic acidul acetilsalicilic

(aspirina)
90%

Reacţia Fenton (reacţia acidului tartric cu H 2O2, în mediu de NaOH în

prezenţa sulfatului feros)
Prin tratarea acidului tartric cu perhidrol în mediu alcalin se formează acidul dihidroximaleic,
care, în prezenţa sulfatului feros dă o coloraţie albastru-violet închis spre negru.

COOH COOH

CH-OH C-OH
[O]
+ H2O
CH-OH H2O2, NaOH C-OH

COOH COOH
acid 2,3-dihidroximaleic

3
 Reacţiile ce au loc prin încălzire cu acizii minerali (H 2SO4, HCl), α-
hidroxiacizilor şi β-hidroxiacizilor
α-hidroxiacizii elimină acid formic, prin încălzire cu acizi minerali, iar β-
hidroxiacizii, prin încălzire, se deshidratează intramolecular cu formarea de acizi α,β-
nesaturaţi.
H+
R-CH-COOH R-CHO + HCOOH
(H2SO4) acid formic
OH
alfa-hidroxiacid

R-CH-CH-COOH R-CH=CH-COOH
-H2O
OH H
beta-hidroxiacid

Exemple:
H+
CH3-CH-COOH CH3-CHO + HCOOH
(H2SO4)
OH
acid lactic

CH3-CH-CH-COOH CH3-CH = CH-COOH

-H2O
acid 2-butenoic
HO H

I.3. Hidroxiacizii. Reacţii de substituţie la nucleul aromatic

Reacţii la nucleul benzenic ale acidului salicilic. Nucleul benzenic din acidul
salicilic este activat de grupa –OH, care orientează substituţia electrofilă în poziţiile –
orto şi –para (substituent de ordinul I) şi este dezactivat de grupa –COOH, care
orientează aceeaşi substituţie în poziţiile –meta (care coincide cu –orto şi –para faţă de
grupa –OH). De aceea, atacul electrofil se poate face în poziţiile 3 şi 5 şi se realizează
frecvent în poziţia 5, unde nu există împiedicare sterică, ca în cazul sulfonării, nitrării
şi cuplării cu săruri de diazoniu. Sulfonarea se realizează cu amestec sulfonitric (acid
sulfuric concentrat în prezenţă de acid azotic concentrat).

Reacţia acidului salicilic cu apa de brom (Br2)

Acidul salicilic formează cu apa de brom, tribromfenolul, care se prezintă sub formă de
precipitat alb, cristalin.

4
 OH OH
+3Br2 Br Br
COOH
+ CO2 + 3HBr

Br
Reacţia de alchilare a acidului salicilic. Se realizează în prezenţă de AlCl3 anhidre
drept catalizator.
COOH COOH
OH OH
+ CH3Cl
-HCl
AlCl3 H3C
acid salicilic
acid 5-metil salicilic

Reacţia de sulfonare, nitrare, diazotare și cuplare ale acidului salicilic.

COOH
OH
+ H2SO4 (HNO3)
-H2O
HO3S

COOH COOH
OH OH
+ HNO3
-H2O O2N
acid salicilic

COOH
OH
+ C6H5-N N] Cl-
-HCl
C6H5-N=N

Hidroxiacizii – Partea Experimentală

1. Reacţia cu permanganatul de potasiu a hidroxiacizilor: 2,5 mL acid lactic se încălzesc cu circa 6

mL acid sulfuric diluat şi 5 mL KMnO4, 5%, când se formează aldehida acetică cu miros înţepător,
caracteristic. Are loc totodată decolorarea soluţiei de KMnO4,

2. Reacţia iodoformului: peste 5 mL acid lactic se adaugă 2,5 mL iod în iodură de potasiu, 2,5 mL
NaOH 10% şi se încălzeşte. Se formează iodoformul cu miros caracteristic. Soluţia de iod în iodură de
5
potasiu se prepară astfel: 3,2 g iod se dizolvă într-o soluţie formată din 5 g iodură de potasiu în 8 mL
apă şi se completează cu apă la 250 mL.

3. Reacţia de esterificare a acidului salicilic cu alcool metilic: 1 g de acid salicilic solid se tratează
cu 15 mL de alcool metilic absolut şi 5 mL H2SO4 concentrat 98% şi se încălzeşte la fierbere, pe baie
de apă. Se percepe un miros pătrunzător , puternic mentolat, de salicilat de metil.

4. Reacţia acidului salicilic cu clorura ferică. Se iau într-o eprubetă circa 3 mL de soluţie de acid
salicilic 4% peste care se adaugă 1 mL de soluţie de clorură ferică, 4%. Se formează un complex
colorat în albastru-violet .

5. Reacţia cu vanilina. La 4 mL soluţie apoasă de hidroxiacid (lactic și citric) 5 – 6% se adaugă 1 –

1,5 mL de vanilină 1% şi se evaporă la sec într-o capsulă de porţelan. După adăugarea a două picături
de acid sulfuric concentrat se încălzeşte pe baie de apă . Apare o coloraţie violetă. Reziduul dizolvat în
apă capătă o coloraţie verde , care la adaos de circa 0,5 mL amoniac trece în roşu-brun. Se foloseşte o
soluţie de vanilină 1%: 0,15 g de vanilină se dizolvă în 10 mL de alcool şi se adaugă 25 mL HCl 25%.

CH=O

OCH3
OH
vanilina
4-hidroxi-3-metoxi-benzaldehida

6. Reacţia acidului tartric cu acidul sulfuric concentrat şi rezorcină 0,1 g acid tartric se tratează
într-o eprubetă cu 7-8 picături de H2SO4 concentrat şi 4-5 cristale de rezorcină. Apare o coloraţie roşie
la încălzire.

7. Reacţia cu nitroprusiatul de sodiu.- Na2[Fe(CN)5NO]·2H2O (nitrozo-pentacianoferatul disodic): O

cantitate mică de acid citric (0,3-0,4 g), respectiv acid tartric, se tratează cu câte 8-10 picături de acid
sulfuric concentrat şi se încălzeşte într-o eprubetă sau capsulă. După răcire se adaugă 1,5 – 2 mL de
apă distilată, 2 mL de amoniac concentrat 25 % şi 3-4 cristale de nitroprusiat de sodiu în fiecare
capsulă. Se observă apariția coloraţiiloe caractreristice.

8. Reacţia Fenton (de oxidare a acidului tartric în mediu bazic cu apă oxigenată)
Experiment: 3 mL soluţie acid tartric 4% , se tratează cu 0,5 mL sulfat feros 5%, 1,5 mL H 2O2 30% şi
2 mL NaOH 10%. Apare o coloraţie albastru-violet.

6
 COOH COOH

CH-OH C-OH
[O ]
+ H2O
CH-OH H2O2, NaOH C-OH

COOH COOH
acid 2,3 - dihidroxi-maleic
9. Reacţia acidului citric cu apa de brom
În prezenţa apei de brom, acidul citric se oxidează, formându-se acidul aceton-dicarboxilic,
care, în exces de apă de brom formează pentabromacetona; aceasta, prin hidroliză şi decarboxilare,
trece în glioxal. Formarea glioxalului se pune în evidenţă prin reacţia de culoare cu fenolii.

H2C-COOH H2C-COOH CBr3 COOH

OH + 3 H2O CHO
+ [O] + 5 Br2
C C O C O C O
-H2O - 5 HBr - 5 HBr - CO2
COOH CHO
- CO2 - 2 CO2 CHO
H2C-COOH H2C-COOH CHBr2
Acidul citric Acidul aceton-dicarboxilic Pentabromacetona Glioxal

Experiment. 4 mL dintr-o soluţie de acid citric 5% se tratează cu 1 mL apă de brom Br2, 3 mL H 2SO4,
10%, 1,5 mL de KMnO4 5% şi se încălzeşte usor până la decolorare, apoi se adaugă circa 2 mL H 2SO4
diluat, 2 mL de rezorcină soluţie alcoolică 5%, sau 2 mL de β-naftol şi se încălzeşte pe baie de apă;
apare o coloraţie roşie (cu rezorcina) sau verde (cu β-naftolul).
Soluţia de β-naftol se prepară astfel: 0,2 g de β-naftol se dizolvă în 5 mL NaOH 1N şi se
completează cu apă la 10 mL.

10. Reacţia acidului salicilic cu NaOH cu formare de săruri:

Experiment. 4 mL de soluţie acid salicilic se tratează într-o eprubetă cu circa 0,5-1 mL soluţie
diluată de NaOH şi apoi cu 0,5 mL soluţie de fenolftaleină 1% sau turnesol .

11. Reacţia oglinzii de argint a acidului tartric

Acidul tartric reduce soluţia amoniacală de azotat de argint, cu formarea oglinzii de argint. Printre
produşii identificaţi în această reacţie de oxidare este şi acidul oxalic.
AgNO3 + NaOH → AgOH + NaNO3
2AgOH → Ag2O + H2O
Ag2O + 4NH3 + H2O → 2[Ag(NH3)2]+HO- - reactivul Tollens

COOH

CH-OH COOH
+ 6[Ag(NH3)2]OH 2 + 6Ag +12NH3 + 4H2O
CH-OH COOH

COOH

7
 Experiment. Circa 3 mL soluţie de AgNO3 10% se tratează cu 1 mL soluţie NaOH 10% şi
câteva picături de amoniac , până la dizolvarea precipitatului de oxid de argint. Se adaugă apoi 8-9
cristale (sau 2 mL soluţie) de acid tartric. Se încălzeşte pe baie de apă (la circa 70-80 ºC), când se
observă depunerea argintului pe pereţii eprubetei, sub forma oglinzii de argint. Eprubeta nu se agită !!

12. Reacţia cu apa de brom a acidului salicilic

Acidul salicilic formează cu apa de brom, tribromfenolul, care se prezintă sub formă de precipitat alb,
cristalin.
OH OH
+3Br2 Br Br
COOH
+ CO2 + 3HBr

Br
Experiment. Peste 6 mL soluție acid salicilic se adaugă 2 mL apă de brom Br2, când se observă apariţia
unui precipitat alb de tribromfenol.

13. Reacţia de sulfonare a acidului salicilic (cu amestec sulfonitric: acid sulfuric concentrat în
prezenţă de acid nitric concentrat)
Experiment. Într-o eprubetă se adaugă 5-6 mL soluţie acid salicilic peste care se măsoară 1 mL acid
nitric concentrat 65% şi 2 mL acid sulfuric concentrat adăgat în porţiuni cu multă precauţie. Se
încălzeşte eprubeta. Se observă fenomenele care au loc.

14. Reacţia de nitrare a acidului salicilic (cu acid nitric concentrat 65% la încălzire)
Experiment. Într-o eprubetă se adaugă 6 mL soluţie acid salicilic peste care se măsoară 2-3 mL acid
nitric concentrat 65%. Se încălzeşte eprubeta. Se observă fenomenele care au loc.