Se realizează cu ajutorul areometrelor şi prin titrare.
Titrarea este operaţiunea de determinare a concentraţiei unei soluţii sau de
stabilire a conţinutului unor componente aflate în soluţie, prin măsurarea exactă a volumului de reactiv cu concentraţie cunoscută (titru sau factor cunoscut), adăugat până la punctul de echivalenţă. Dispozitivul de titrare fig.65.
a. Msurarea exact a volumului de reactiv se face cu ajutorul biuretelor.
Această operaţiune implică: - folosirea biuretelor adecvate caracterului reactivului, determinării, operativităţii şi preciziei cerute(biurete de 25, 50, 100ml); cu robinet fig 61a,b; cu clemă fig.62; cu umplere automată fig.13, microbiureta fig.63; - umplerea corectă a biuretelor se face cu ajutorul unor pâlnii potrivite, care se îndepărtează apoi cu picăturile de reactiv strânse la capătul ei sau între pereţii biuretei şi coada pâlniei să nu cadă în timpul titrării şi să dea astfel erori de titrare. Umplerea biuretelor se consideră corect realizată atunci când din vârful (ciocul) biuretei până la diviziunea la care ajunge nivelul soluţiei nu există porţiuni din volum neocupate (goluri, bule cu aer). În cazul biuretelor cu robinet descoperirea acestor goluri este imediată şi aerul se îndepărtează sub greutatea coloanei de lichid, prin jet, la simpla deschidere a robinetului. În cazul biuretelor cu clemă (fig.62) astfel de goluri se pot ascunde în porţiunea de sub manşonul de cauciuc, care leagă cilindrul biuretei de ciocul ei. Ele pot fi îndepărtate fie lăsând să se scurgă liber soluţia sub formă de jet, sau, -mai bine -, aducând ciocul biuretei până în poziţie aproape orizontală şi deschizând încet clema pentru a permite coloanei de lichid să împingă bula de aer afară (fig.64). - Citirea corectă a diviziunii de pe biuretă este condiţionată, în primul rând de poziţia operatorului: linia privirii acestuia trebuie să fie perpendiculară (900) pe peretele vertical al biuretei, prinsă pe stativ. Nerespectarea acestei reguli introduce erori de paralaxă în plus, dacă se citeşte dintr-o poziţie sub linia (imaginară) optimă, sau în minus, dacă se citeşte dintr-o poziţie peste această linie (fig.66, 67). Biureta, fiind un vas de măsură a volumelor prin golire (diviziunea zero este sus) sensul citiri diviziunilor este de sus în jos (dinspre valoarea zero spre valoarea numerică mai mare). Se ia în considerare diviziunea trasată, sau una intermediară, tangentă la meniscul format de soluţie. Pentru citirea, în cazul lichidelor incolore, se poate aşeza în spatele biuretei o bucată de hârtie cu o dungă de culoare închisă (fig. 69). La biuretele Schellbach, cu o dungă albastră de-a lungul biuretei, se ia în considerare diviziunea din dreptul „gâtuirii”, adică acolo unde dunga pare formată din două vârfuri de con care se întâlnesc cap la cap (fig.70). Se acordă toată atenţia evaluării corecte a volumului cuprins între două diviziuni. În cazul biuretelor obişnuite (25, 50, 100ml) volumul cuprins între două diviziuni numere întregi şi succesive (ex. 1, 2, 3, ...) corespunde la 1ml, respectiv la un 1cm3, iar subdiviziunilor reprezentând a 10-a parte din diviziunile principale, le corespunde 0,1ml (cm3). (fig. 68).