NOTAŢI CU A AFIRMAŢIILE ADEVĂRATE ŞI CU F CELE FALSE
F Succesiunea secundară a aminoacizilor se referă la
succesiunea aminoacizilor în catena polipeptidică
A Keratina şi colagenul sunt proteine insolubile în apă
La denaturarea proteinelor se distruge structura primară
F
Prin încălzire proteinele se transformă în aminoacizi
F Structura elicoidală a proteinelor se datorează formării
A legăturilor de hidrogen între grupurile –NH- şi =C=O din
lanţul polipeptidic
La tratarea cu acid azotic concentrat proteinele se colorează
F în violet
Murarea cărnii este un proces de denaturare a proteinelor
A Proteinele sunt compuşi naturali polipeptidici formaţi prin
policondensarea unui număr mare de aminoacizi
A Toate proteinele sunt solubile în apă
Proteinele se identifică prin culoarea violetă formată cu
F hidroxidul de cupru (II)
A
Receptor
- Anticorpi
rodopsina -
Rezervă globuline
-
feritina Protector –
asigură
imunitatea
organismului
Energetic
– 4,1
kcal/gram
Rolul
protein
elor
Enzimat
ic -
amilaza
Hormon
al - Constructor
insulina Transporto : cheratină,
r- colagen,
hemoglobi miotină
na
IMPORTANŢA AMINOACIZILOR
ESENŢIALI
Valina - insuficienţa ei în alimentaţie
provoacă scăderea consumului de hrană şi
dereglări de coordonare a mişcărilor;
Lizina - intră în componenţa triptofanului şi
metioninei. Insuficienţa de lizină în dietă are
drept consecinţă dereglarea circulatiei
sanguine, micşorarea numărului de
eritrocite în sînge şi conţinutului de
hemoglobină, provoacă oboseala
muşchilor, dereglări în calcificarea
oaselor, cefalee, vertijuri, greaţă, vomă,
anemie;
Metionina - normalizează metabolismul
lipidelor şi al fosfolipidelor în ficat şi se
recomandă la profilaxia şi tratarea
aterosclerozei. Metionina este necesară la
funcţionarea suprarenalelor şi la sinteza
adrenalinei;
Treonina - în lipsa ei se micsorează masa
corpului şi se încetineşte creşterea;
Triptofanul - participă la sinteza albuminei
şi globulinei şi mentinerea echilibrului
azotat, la sinteza proteinelor serice şi a
hemoglobinei, a acidului nicotinic şi joaca
un rol important în profilaxia pelagrei;
Fenilalanina - participă la normalizarea
funcţiei glandei tiroide şi a suprarenalelor;
Histidina - participă la sinteza hemoglobinei.
Decarboxilarea histidinei contribuie la formarea
histaminei, care dilată vasele, măreşte
permeabilitatea pereţilor lor;
Leucina - contribuie la normalizarea bilanţului de
azot, a metabolismului proteic şi glucidic;
Izoleucina - intră în componenţa proteinelor
organismului. Lipsa izoleucinei în raţia
alimentară provoacă echilibru azotat negativ.
Cisteina coordoneaza multe funcţii fiziologice,
fiindcă se regaseşte în toate ţesuturile
organismului. Specialiştii au constatat că cisteina
transportă nutrienţi spre limfocite şi fagocite,
care sunt celule importante ale sistemului
imunitar. Cisteina mai este utilă şi pentru
protejarea unghiilor, a părului şi a pielii, fiindcă
stă la baza formării proteinei beta-keratin.
SURSELE DE AMINOACIZI
ESENTIALI
Sunt proteinele din alimentaţie. Proteinele
cu înaltă valoare biologică sau complete
conţin toţi aminoacizii esenţiali (de exemplu,
proteinele din lapte, ou) în timp ce în
proteinele incomplete (proteinele vegetale,
cu excepţia proteinei de soia, care este una
completă) lipsesc unul sau mai mulţi
aminoacizi esenţiali.
CERCETAREA
PROPRIETĂŢILOR
PROTIDELOR
L ucrare de laborator Nr. 6
OBIECTIVELE LECŢIEI
La finele lecţiei elevul (eleva) va fi capabil(ă):
O1 Să explice principiul de extragere a
proteinelor din produsele alimentare.
O2 Să extragă proteinele din legume, lapte, ouă,
gelatină, făină.
O3 Să demonstreze prezenţa proteinelor în
alimente prin reacţiile de culoare a lor.
O4 Să identifice tipurile de aminoacizi prezenţi în
proteine după reacţiile de culoare manifestate de
proteine.
O5 Să alcătuiască un raport argumentat despre
lucrarea efectuată.
TEHNICA SECURITĂŢII
Purtarea obligatorie a halatelor.
Toate experienţele se eхecută cu multă precauţie conform instruirilor
metodice după indicaţiile profesorului.
Pe masa de lucru se păstrează o curăţenie şi o ordine desăvîrşită.
La orice lucrare de laborator unde se folosesc substanţe chimice se vor
respecta următoarele reguli generale:
lucrările se efectuează cu cantităţile de substanţă indicate de
profesor;
efectuarea experienţelor este permisă numai după verificarea
prealabilă a utilajului necesar;
este interzisă efectuarea experimentelor în vase murdare;
imediat după experienţă vasele utilizate trebuie spălate;
substanţele toxice vor avea etichete speciale şi vor fi păstrate în locuri
sigure;
la identificarea substanţelor pentru experienţă se citesc cu atenţie
etichetele;
elevilor li se va interzice gustarea substanţelor şi mirosirea incorectă a
acestora: mirosirea substanţelor volatile se face atent prin mişcarea
mîinii;
La mânuirea substanţelor chimice se vor lua
următoarele măsuri:
turnarea acizilor concentraţi se face numai
prin pâlnie şi sub nişă ;
resturile de substanţe toxice nu se aruncă în
canal, ci se acumulează în borcane speciale;
substanţele uşor inflamabile se păstrează mai
departe de încălzitoare;
eprubeta în care se încălzeşte un lichid se
ţine înclinată şi nu trebuie încălzită numai în
partea de jos, ci pe toată lungimea ocupată
de substanţă;
la sfârşitul fiecărei experienţe mâinile se
spală cu apă şi săpun;
Se lucrează atent cu lampa de spirt.
Aprindem numai cu chibritul şi stingem
numai cu dopul.
Aparatele şi instalaţiile electrice nu se
manipulează cu mîna umedă.
În fiecare laborator de chimie trebuie să se
găsească o trusă medicală:
La ieşirea din cabinet se controlează dacă
nu lucrează robinetul şi de stins lumina.
În cabinetul de chimie nu se lucrează de
unul singur!!!
EXTRAGEREA PROTEINELOR
Principiul de extragere a
proteinelor este bazat pe
mărunţirea produsului de
analizat, solubilizarea
proteinelor, filtrarea soluţiilor.
REACŢIILE DE CULOARE A PROTEINELOR
1. REACŢIA BIURETELUI.
- identificarea grupelor peptidice cu soluţia de
NaOH şi CuSO4 . Se observă apariţia unei
coloraţii violete.
Aminoacizi: valina, lizina, leucina
Proteină + CuSO4 în mediu bazic →
culoare albastru-violet
Efectuarea reacţiei:
Introduceţi în eprubetă 1 ml de soluţie de
proteine obţinută, o picătură de soluţie
CuSO4 şi 1 ml de soluţie de NaOH.
2. REACŢIA XANTOPROTEICĂ.
Identificarea ciclurilor aromatice din
compoziţia aminoacizilor cu HNO3 conc. Se
observă o coloraţie galbenă, care trece în
oranj la adăugarea NH4OH conc.
Aminoacizii: tirozina, fenilalanina, triptofan.
Proteină + HNO3 conc → culoare galbenă
. Efectuarea reacţiei:
Introduceţi în eprubetă 1 ml de soluţie de
proteine, 3 picături de HNO3 conc., apoi
încălziţi eprubeta la baia cu apă. După răcire
adăugaţi 3 picături de soluţie de NH4OH.
3. Reacţia cisteică.
identificarea sulfului din compoziţia
aminoacizilor cu NaOH şi săruri de plumb. Se
formează un sediment negru-cafeniu.
Aminoacizii: cisteina, metionina şi cistina.
Proteină + Pb(NO3)2 → culoare
neagră- brună
Efectuarea reacţiei:
Introduceţi în eprubetă 1 ml soluţie de NaOH şi
o picătură de soluţie de nitrat de plumb, apoi
1 ml de soluţie de proteine (separat). Încălziţi
conţinutul eprubetelor la baia de apă.
CONCLUZII
Operaţia Observări
Reacţia biuretelui a)
b)
c)
d)
e)
Reacţia xantoproteică a)
b)
c)
d)
e)
Reacţia cisteică a)
b)
c)
d)
e)
Reacţia de ardere
SUCCESE LA
REALIZAREA
RAPORTULUI !!!
