Sunteți pe pagina 1din 11

Qu[S tr

LOlt3l2oL6

NOTIUNI INTRODUCTIYE DE FARMACOGNOZIE

> FARMACoGNOZIA - 9 tiinla farmaceuticd care studiazd produsele medicinale de


or_igine vegetald si anima,ld, folosite infarmacie si in industria larmaceuricd penrru
obtinerea de preparate galenice sau medicamente.

> SEYDLER in 1825 in lucrarea sa 'Analecta Pharmacognosticae".

> 1856 - infiinlarea inv{dmintului medical gi farmaceutic de ctrtre dr. Davilla

F In gcoala de farmacie nou infiinlat6 se preda "Materia medica" gi ..Herborizagia-

> 1862- prima farmacopee romf,ni editatd deconstantinHepitesprofesorde"Materia


medica" care cuprinde 207 produse de origine vegetaltr dintre care l(D sunt indigene.

) stabilirea caracterelor botanice sau/gi chimice carepermitidentificareaproduselor


vegetale.

Planta medicinald - specia vegetala care datoritA conlinutului sdu in anumite principii
active se folosegte in ffatamentul unor afecliuni umane sau animale.

Planta aromaticd - specia vegetala care con[ine pe l6ng6 alte substanle un ulei volatile cu
miros aromat care constitue deseori principiu activ gi care se foloselte atAt in terapeuticl cat gi in
alimentatie, cosmetica $i parfumerie.

Produsul vegetal 6ral denumit gi drog reprezintl, organul sau partea de plant6 recoltata li
uscata, mai rar in stare proaspatr utilizattr in scopul prepardrii unui medicament la nivelul
recepturii sau industrial.

Planta medicinaltr + produs vegetal necesita o serie de faze de prelucrare care includ:

- recoltare4
- sortareA
- uscatea,
- condilionareagi ambalare4
- depozitarea.
to/13/2016

RECOLTAREA

Necesitd personal calificat pentru a se evita confundarea speciilor vegetale ceea ce poate
conduce la accidente grave.Ex:

- frunzele de Digitalis lanata cu Plantago lanceolata,


- fructele de Pimpinellaanisum cu Coniummaculatum,
- rAdacinile de Atropa belladonna cu Althaea olJictnalls.

Se face ln momentul in care conlinutul de principii active este mnxim. Ex :

aceastl perioadA se poate prelungi pana primf,vara. In cazul plantelor bianuale acestea se
recolteza la sffirsitul primului qi celui de-al doilea an de vegetalie (Radix Bardanae).

F frunzele se recolteaza cdnd au ajuns la dezvoltarea maxim6, de regule odata cu


inceputul infloririi pe timp frumos cu exceptia celor care contin ulei volatil care se recolteaza
pe timp noros, dar uscat .

}' Ilorile se recolteazf, fie in anumite stadii de dezvoltare, dup6 ce s-au desficut complet
(FloresVerbascl), lnstadiul deboboc(F/ores_Sophorae),saulntoatestadiiledeinflorirede
la boboc pdnl la fruct (Flores Mellilott).

) fructele si seminfele se recolteaza [a deplina lor maturitate cu exceptia celor


dehiscente care se recolteaza inainte de maturizarea deplina pentru a se evitalmprastierea '
lor (Semen Colchici).

) mugurii se recolteazf, primlvara cdnd au ajuns suficient de mari, insA inainte de a se


desface; se urm[reite momentul in care con{in cantitatea maxima de substanle rezinoase fiind
lipicioEi lapipdit.

) scoarfele se recolteazA de obicei primlvara p6n[ la aparilia primelor frunze cEnd seva
circuld din abundentd, iar dezlipirea de pe ramuri sau tulpini se face cu ugurinld.

Recoltarea nu se face niciodattr pe timp ploios.


toh3lzot6

SORTAREA

D Operatia de pregf,tire a produsului vegetal recoltat pentru uscare.

D Sunt lndepArtate corpurile strf,ine, organele din alte plante, substanlele minerale (plmdnt,
nisip) qi produsele vegetale necor€spunzatoare.

) Se face atat lnainte cat li dupA uscare.

USCAREA

! Se face imediat dupa sortare .

) Intre momentul recoltlrii qi lnceputul procesului de uscare nu trebuie s[ treacd mai mult
de 2 - 3 ore in special pentru frunze, flori, fructe moi.

> O perioada mai lungl de timp inainte de uscare determinl o degradarea a produsului
vegetal .

) Compuqii chimici din produsele vegeiale sufera diferite reac{ii chimice (hidroliz4
oxidare, izomerizare, polimerizare).

) Reacliile chimice sunt catalizate de enzime.

> Activitateaenzimaticl poate'fiincetinita/opritdprinscldereaconlinutului deapdsau


modifi carea timpului de conservare.

) Prin uscare este indepartat excesul de apa umiditatea produsului vegetal ajungand la I 0 -
15Yo ceea ce ii plstreazl intactl compozilia chimicl 9i impiedicA totodatd desfdgurarea reacliilor
enzimatice.

D Organele vegetale prin uscare pierd intre 40 - 85% din greutatea iniliall:
. Florile si pAffle aeriene 70 - 85%,
' Mugurii40-50%,

iir#rfl,#
) Consumul speclllc reprezinte cantitrter de produs vegetal ln stare proaspate necesara
pentru obtinerea unui kilogram de produs vegetal cu imiditatea prevazuta de normele de calitatg.

uscare.
LO/1312076

Ex.:

- frunzele subtiri se increlesc, scoa4ele iau forma de jgheab sau tuburi,

- suprafala rizomilor gi r[ddcinilor devine striati,

- latexul alb scurs prin inciziile practicate in capsule imature de Pap awr somniferum prin
oxidare devin brun,

- scoarfa arboril or de Cinchona (Cortex Chinae) iniJial de culoare albi devine prin uscare rogie
datoritl proceselor de flobafenizare,

- fructele de Vanilla planifolra con{in glucovanilina care este inodora prin fermentare pune in
libertate vanilina cu miros caracteristic,

- frunzele de Thea slnensls care ln urma reactiilor de flobafenizare oapatA o culoare neagri gi un
miros caracteristic,

- boabele deCoffeaarabica prin torefiere (prljirie) capatIun miros pldcut ,

- frunzele de Hyoscyamus niger, Atropa belladonna, Digitalis purpurea prin uscare pierd
mirosul neplacut,

- radacinile de Valeriana officinalis in stare proaspata sunt inodore, iar prin uscare capdtd
mirosuI caracteristic .

Serealizeazd pe cale naturaldsau artificiala

F Uscarea naturaltr se face in aer liber la soare sau la umbrf,.

) La soare se usuca rizomii, r[dlcinile, fructele, seminJele, florile albe.

F Uscarea se fsce lt1 poduri, hambare, cladiri special amcnajate prevazute cu aooperisuri
din tabla

F Plantele putemic mirositoare gi cele cu principii active toxice se usucf,in compartimente


speciale, separate.

PrezintA o serie de dezavantaje :

. Temperatura de uscare nu este constanta,


r Perioada mare de timp,
. Se realizeaza in anumite perioade ale anului,
. Necesita spatii mari.

4
LO/L3l2OL6

D Uscareaartificialaserealizeazllnuscatoriidetip:tunel,evantai,rotative,cu rame,cu
banda rulanta in sistem continuu sau discontinuu.

. Prezinta o serie de avantaje :

- produsul vegetal se usuca in timp scurt evitandu- se astfel reacfiile enzimatice,


- temperatura de uscare se regleaza in functie de natura compusilor chimici,
- produsele vegetale prezinti ocompoziliechimicf,nemodificatdgiunaspect pl6cut.

. Temperatura de uscare a produselor vegetale este de 40 - 600C exceplie fac:

- fructele suculente; maciese, afine - temperatura este de 70 - 800C,


- produsele vegetale care contin uleiuri volatile temperatura este 30 - 350C.

.
Uscarea in vid se folosegte pentru plantele aromatice care trebuie uscate repede si la o
temperatura cet mai joasd (sco4isoara, ceai, seminJe de cacao). Se realizeazd in etuve de fonte
cu pere{i rezistenJi. Se pot folosi de asemenea gi razele infrarogii.

. Liofilizarea este cel mai bun procedeu de uscare, apa fiind eliminata prin sublimare. Produsul
vegetal proaspat (flori si fructe) este congelat la o temperatura cuprinsa intre -20 -800C cand apa
se transforma in cristale fine dupa care urmeaza sublimarea prin cresterea temperaturii la +10
+200C sub vid. In urma uscarii se obtine un produs uscat spongios de cea mai buna calitate.

. Procedeul este costisitor fiind aplicat in special pentru produsele opoterapeutice.

STABILIZAREA

. Se foloseste pentru inactivarea sistemelor enzimatice din produsul vegetal prospAt recoltat. Se
realizeazd prin mai multe procedee:

-
produsul vegetal proaspat recoltat se introduce pentru un timp scurt in alcool fierbinte la
care se adauga CaCO, pentru neutralizare (produse vegetale care conlin derivati flavonoidici),

- produsul vegetal proaspat recoltat este inghe{at 9i conservat in medii anhidre.

. Stabilizarea se aplica in industriade extractie.


L0lt3l2OL6

CONDITIONAREA
. Cuprinde o serie de operaliuni prin care produsele vegetale uscate sunt aduse in conditiile
cerute de normele de calitate.

- uniformizarea umidit[1ii produsului vegetal.

Dupa uscare produsele vegetale sunt pdstrate 2 - 3 zile intr-o camera de depozit in care se
mentine o umiditate constantade24-26Yo.ln acest timp are loc o uniformizare a umidit{ii, asfel
produsele vegetale absorb apa din atmosfera si devin elastice.

- seleclionarea in urma clreia produsele vegetale sunt aduse la gradul de puritate cerut de
Farmacopee.

Pentru aceasta se indeparteazi p[(ile alterate, mucegdite sau degradate in timpul uscarii, corpurile
straine qi impuritalile mecanice (praf, pemant).

- aducerea la gradul de mdrunlire dorit:


,, in totot'
- intregi
,, concisum" - uiat
,, pulveratum" - pulverizat

Pentru tlierea rtrddcinilor qi a pa4ilor aeriene inflorite se folosesc maqini, iar pentru pulverizarea
produselor vegetale diferite tipuri de mori.

AMBALAREA
. Se face in functie de produsul vegetal:
- florile in saci de hArtie sau lAzi captusite cu hartie,
- frunzele si partile aeriene in saci sau saltele de panza,
- radacinile in saci de panza-

. Dupa ambalare se face marcarea care consttr in stampilarea si etichetarea ambalajului Pe


eticheta se mentioneazf,:
-
denumirea stiinfificA gi populara,
* plrtile de plant4
- numtrrul lotului,
- greutatea bruta si neta,
- adresa unitatii producatoare,
- documentul care reglementeza calitatea produselor.

. Produsele toxice sunt prevlzute cu o etichetf, cap de mort.


LOlt3l20L6

DEPOZITAREA

Depozitarea se face in spatii curate, uscate, bine aerisite cu o umiditate constanta si iluminare
indirectd.

Incdperile de depozitare trebuie sa fie amenajate si controlate pentru a nu permite accesul


agentilor daunatori (soareci,insecte)

Pe parcursul depozitarii produsele vegetale nu rtrman intr-o stare inerta ci sufera o serie de
procese biochimice si transformari care sunt urmarea celor oe se instaleaza imediat dupa recoltare
si in special in timpul uscarii.

Deprecierea produselor vegetale se datoreaz{:

- influen{ei unor factori extemi (temperatura, umiditatea, aerul, lumina, poluarea


microbiana).
- reacliilor chimice dirijate de enzimele proprii care au loc in interiorul celulei
vegetale.

Aceste reactii sunt de regull de hidroliza, oxidare, polimerizare , izomerizare, sau de degradare
microbiologica. Ex :

a. rerctii de hidroliztrau loc in produsele vegetale care contin glicozide care prin hidroliza conduc
la degradarea principiilot active qi inactivarea produsului vegetal '. Ex. Scillae bulbut prin
hidroliza glicozidelor cardiotonice formeaza compusi cu o actiune farmacologicl mult mai
redus[.

b. reactii de oxidare au loc in produsele vegetale care con{in grAsimi ceea ce duce la rdncezirea
acestora cu aparitia mirosului neplacut .Ex. Lini semen, Semen Sinapis .

c. reactii de polimerizare au loc in produsele vegetale care contin catehine formeaza prin
flobafenizare macromolecule care confera o coloratie rosu inchis,

d. reactii de izomerizare in cazul principiilor active care se gAsesc sub forml de


stereoizomeri optici sau geometrici, prin schimbarea in spatiu a unei functii compusii
respectivi isi pot schimba activitatea farmacologica sau chiar.o pot pierde, Ex.:

- alcaloizii derivati de la acidul lisergic din Secale cornutum-(forma levogira) prin


racemizare se transforrna in acidul izolisergic(dextrogir)forma inactivaterapeutic,

- hiosciamina din Atropa belladonnae prin racemizare formeaza atropina


LOlt3l2OL6

. Microorganismele pot produce tramformlri profimde ale componentelor chimice din produselot
vegetale. Ex.

- ac{iunea asupra produselor vegetale care conlin cumarine cu formarea unor compusi chimici
noi,

- unele specii de Aspergillus, Penicillium, Fusarrm pot se sintetizeze unele substanle derivate
din metabolismul lor denumite generic sfl&todne cu actiune foarte complexa fiind toxice,
terrtogene si mutagene.

-actiunea toxica si cea cancerigena se adreseaza cu predilectie ficatului inducand carcinoame


hepatocelulare. In cazul organismului unam severitatea actiunii toxice variaza in functie de diferiti
factori: varsta, starea de sanatate, durata expunerii si cantitatea de micotoxina ingerata.

- produsele preferate de tulpinile aflatoxinformatoare sunt:fructele si frunzele uscate, ceaiul,


cacao, graul, porumbul, arahidele, soia, susanul, nucile de cocos, sucurile de ftucte.

Aflatoxinele sunt substante rezistente (pana la o temperatura de1300C;, insensibile Ia lumina sau
radiatii ultraviolete care pot fi distruse doar de oxidanti puternici. Din acest motiv prezenta lor in
produsele vegetale sau in produsele finite obtinute prin extractia unor droguri contaminate nu este
admisa.

. Unele produse vegetale care conlin uleiuri volatile isi pierd complet mirosul ca urmare a
volatilizarii acestuia(Folium Melisae), altele cum este cazul fructelor de coriandru care in stare
proaspatA au miros gre(os de plo;nilaprin uscare capataun miros agreabil.

. Produsele vegetale folosite in farmacii si in industria farmaceutica sunt aprobate de Ministerul


Sanate$i qi se impart in doua grupe:

l. Produse vegetale oficinale inscrise in FRX;


2. Produse vegetale neoficinale folosite in industria farmaceutica sau sub forma de
ceaiuri.

. Denumirea, descrierea si calitatea acestor produse sunt reglementate prin nomte inteme sau
fise tehnice.

. Pentru denumirea gtiin{ifica a unui produs vegetal se foloseqte nomenclatura binarlln limba
latintr.

. In manualele de farmacognozie (cu exceptia Farmacopeei) primul cuv6nt indica organul


plantei, iar al doilea genul sau specia de la care provine.

8
tol13l201.6

In Farmacopee primul cuvf,nt este rezcrvd denumirii ganului sau speciei producatoare, iar
ultimul cuv6nt indic[ organul sau organele planri. Ex :

Me nt hae fol ium (Mentha piperita)


Hyper ici herba (Hypericum perferatum)
Cratae gi folium am florus (Crrtaegus monogyna)
Valerianae rhizoma cam radicibus (Valeriana officinalis)

. Uneori denumirea produsului indic[ forma acestuia sau modul de preluoare. Ex.

Ipecacuanthae radix inelata minor- rddf,cinile au un aspect monofrliform


(sirag de margele)
Ipecacuanthae radix inelata major - ridlcinile au un aspect mai pulin inelat.
L i q u i r i t i a e r a d i x mu nda t a (de corli cald)
Liq u i t i t iae r ad ix no nmunda ta (nedecorticatA)

" Unele denumiri cuprind particularid[i legate de culoare . Ex.

Saponariae rubrae radi,i (Saponaria officinalis) - la exterior este brun-


ro$cata, la interior este albd
Saponariae albae radrx (Gypsophila paniculata)- la exterior este albicioasA,la
interior este albd

La unele produse nu se respecta nomenclatura binar6 fiind folosite alte denumiri dec6t cele ale
regnului sau speciei produc5toare. Ex .

Cynosbatifructus -
fructele false ale unor specii de Rosa: Rosa canina, Rosa
glaucs
Opium - Papaver somniferum
Secale cornutum- sclerotii ciupercii Claviceps purpurea.

. Taxanomia vegetall reprezintl sistemul de clasificare a speciilor vegetale de la cele inferioare


la cele superioare dupd caracterele morfologice gi cele anatomice.

Se folosesc mai multe criterii de clasificare a produselor vegetale:

1. Clasificarea taxonomictr ,

2. Clasificarea morfologictr - grupeaza Eodusele vegetale dupi organul de


plantd folosit (r[d[cini, rizoame, scoarte, frunE, flori),

3. Clasifi carea farmacodinamicl sau ftrmacorcr4eutictr- grupeaz! produsele


vegetale dupa acliunea lor famacodinamicAsau folcirea lor in terapeutica
LOI\3l2OL6

4. Ctasifrcarea chimicA - grupeaza produsele vegetale dups natufa chimica a principiilor


active raspunzatoare de actiunea farmacodinamica si utilizarea lor terapeutica. Acest criteriu este
folosit de cea mai mars parte a tratatelor moderne de farmacognozie.

. In cadrul cursurilor de farmacognozie clasificarea produselor vegetale se face tin6nd seama


de structura chimicl a principiilor active gi originea lor biosintetic6.
. . Toate substantele existente in produsele vegetale igi au originea in metabolismul glucidelot
acestea fiind rezultate din procesul de fotosinteza :

6CO, +6FI16 * CoHrzOo+6Or

. Principiile active se impart in 4 grupe:

A. Principii active rezultate din procesul de fotosinteza;


B. Principii aotive derivate din acidul pituvic prin intermediul acidului
fosfoenol - Piruvi0;
C. Principii active derivate, din metabolismul acizilor aminati;
D. Principii active deriYate ale metabolismului acetilcoenzimei A.

. Tinand cont de legaturile biogenetice ale principiilor active produsele vegetale vor fi
clasificate astfel:

A. Derivati al ciclului fotosintezei


Produse vegetale ce contin glucide:
1. Oze si holozide,
2. Poliholozide,
3. Coloizi ozogeni .

B . Derivati ai acidului sikimic

Acidul sikimic este un produs biogenetic intermediar care se formeaza din acidul piruvic
prin intermediul acidului fosfoenolpiruvic. El reprezinta prima modalitate de formare a nucleului
aromatic.
l. Produse ce con$n heterozide cu nucleu aromatic,
2. Produse ce con{in derivati de fenil - metan : taninurile ,
3. Produse ce contin d€dvati de fe,nil - propan:
a. Derivali ai acizilor polifenolcaftoxilici,
b. Cumaring
c. Lignane,
d. Flavonoide.
E
F-
tt

LO/13/2016

C. Derivafi ai metabolismului rminorcizilor


L Produse cu alcaloizi derivali de la:
a. glicocol,
b. triptofan,
c. fenilalanin4
d.lizina-omitina.
2. Produse cu alcaloizii deriva[i de la acetilcoenzimei A
3. Produse ce conlin tioglicozide (glicosinapide)
4. Produse ce conlin heterozide cianogenetice.

D, Derivrfl de rcetilcoenzima A
1. Produse ce contin acizi grasi:
a. Lipide
b. Grlsimi
2 .Produse ce conlin antraderivati
3. Produse ce conlin terpenoide
a. Monoterpene nevolatile,
b. Principii amare,
c. Saponozide,
d. Hetcrozide cardiotonice,
e. Monoterpene nevolatile,
f. Uleiuri volatile.

71