Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CURS NR. 3
ARBUTOZIDA
RUTOZIDA
amigdalozida
emulsinaza + glu+HCN
benzaldehida
Sinigrozida
Mirozinaza
alilsenevol
+ glu + KHSO4
Saponine (saponozide) Sunt tot glicozide a caror aglicon = sapogenina (sapogenol) Prezinta proprietatea caracteristica de a spumifica la agitare cu
apa Au propritati tensioactive stabilizeaza emulsiile si suspensiile Au reactie slab acida sau neutra Hemolizeaza globulele rosii din sange Stimuleaza secretiile unor glande (produc sialoree) Au actiune: - diuretica - depurativa - sunt agenti tensioactivi (excipienti, substante auxiliare) Exista 2 tipuri principale de agliconi: steroli si triterpene pentaciclice Raspandire: plante din familiile Caryophyllaceae, Primulaceae, Hippocastanaceae, Araliaceae, Chenopodiaceae, Polygalaceae, Liliaceae
Epicatehina
Acidul galic
Galat de epicatehina
Pigmenti antocianici (Antocianozide) Confera culoarea specifica florilor, frunzelor si fructelor: rosu,
albastru, violet Culoarea acestor pigmenti e dependenta de valoarea pHpH-ului: - acid rosu - bazic albastru
D.p.d.v. chimic sunt derivati de 22-fenilfenil-benzopiran (sau 22-fenilfenilcroman) cu aparitia ionului specific de piriliu formeaza saruri cu reflexe metalice cu acizii anorganici
cianidol
Acizii organici Sunt raspanditi in plante liberi sau sub forma de combinatii D.p.d.v. istoric sunt printre primele principii active izolatein
stare pura din plante (Scheele, 1756) Se gasesc in fructe, organe aeriene si subterane Cei mai raspanditi sunt: acidul formic, formic, acidul malic (mere, visine, tomate, afine etc.), acidul citric (citrice), acidul oxalic (fam. Polygonaceae, Oxalidaceae) liber sau sub forma de oxalati, acidul tartric (Vitis vinifera) Acizi speciali: acidul chelidonic, fumaric, meconic, aconitic Utilizari: - in industrie, vopsitorie, ca mordanti - in chimie, ca reactivi - in industria farmaceutica, intra in componenta unor medicamente Unii au actiune terapeutica proprie: - stimuleaza secretiile digestive, favorizand digestia - acizii fumaric si citric au actiune amfocoleretica
rutozida
Au activitate inalta, ca de altfel si toxicitatea In plante se intalnesc de obicei sub forma de saruri cu acizii
organici (citric, oxalic, malic etc.) sau anorganici (sulfuric) sau sub forma de combinatii cu taninuri (tanati)
Alcaloizii
Multi alcaloizi au o actiune complexa intervenind prin mecanisme
diferite la nivelul mai multor organe sau sisteme
Atropina: antispastic si antisecretor gastric, midriatic Cofeina: stimulent, excitant SNC Papaverina: antispastic, calmant al colicilor din sfera abdominala Codeina: antitusiv inhiba centrii nervosi superiori ai tusei Morfina: analgezic, suprima durerea (antalgic) Efedrina: vasoconstrictor periferic, relaxeaza musculatura bronsica Chinidina: antiaritmic Cocaina: anestezic local Berberina: colereticcoleretic-colagog, hipotensiv, antimicrobian
papaverina
coniina
Antibiotice, fitoncide
TAXOL
Colchicina
Vinblastina si vincristina
Podofilotoxina
doua aspecte principale: Pentru plante si celule Continutul in glucide solubile confera sucului vacuolar o anumita concentratie, care determina presiunea osmotica, ca si fenomenele de plasmoliza si de turgescenta ale celulelor; aceste fenomene sunt importante pentru metabolismul general al celulelor, si mai ales in bilantul hidric, ca si in rezistenta la frig si seceta De asemenea, in sucul vacuolar, celulele deverseaza substante considerate deseuri metabolice, de care nu mai au nevoie, protejand in acest fel citoplasma d substante toxice (ex. oxalatii) Pentru terapeutica si industria farmaceutica Prin substantele rezultate in urma functionarii metabolismului secundar si care au actiune farmacodnamica proprie, fiind folosite ca medicamente sau substante utile in industrie
Uleiuri grase Apar sub forma de picaturi in interiorul celulei, rezultand din
activitatea unor leucoplaste speciale oleoplaste (elaioplaste) Se intalnesc in special in semintele plantelor oleaginoase De regula, lipidele vegetale sunt lichide, dar se pot solidifica prin schimbarea temperaturii ambiante (de exemplu, untul de cacao Butyrum Cacao, este lichid in conditiile tropicale ale tarilor din care se recolteaza, dar in climatul temperat devine solid) Proprietati fizice - sunt insolubile in apa si alcool la rece (exceptie: uleiul de ricin) - sunt solubile in alcool cald, benzen, eter etilic, cloroform etc. - lasa o pata grasa, translucida pe hartie, pata care nu dispare la incalzire Proprietati chimice - sunt esteri ai glicerinei cu acizi grasi (oleic, lauric, palmitic, stearic, linoleic, linolenic) - la contactul cu aerul se oxideaza si rezulta: - uleiuri sicative = intinse in strat subtire formeaza o pelicula insolubila elastica si transparenta utilizare in vopsitorie - uleiuri nesicative
Uleiuri grase
Unele au actiune farmacodinamica proprie:
- uleiul de ricin este purgativ - uleiul de croton e un purgativ drastic - uleiul de masline e colagog, cicatrizant (antiulceros) - uleiul de catina e vitaminizant, reepitelizant (tratarea arsurilor), antiulceros - uleiul de in e folosit si el pentru tratarea arsurilor - uleiul de soia,uleiul din germeni de porumb si cel din seminte de luminita (Oenothera biennis) sunt hipolipemiante, antiaterosclerotice, previn accidentele vasculare, diminueaza riscul de aparitie al infarctului miocardic MAXEPA, EICOSAPEN, EFAMOL Uleiurile vegetale sunt solventi pentru prepararea formelor farmaceutice sau excipienti (de ex. untul de cacao) Se folosesc in industria farmaceutica la prepararea esterilor etilici ai acizilor grasi nesaturati (oleic, linoleic) => vitamina F asigura regenerarea si intretinerea epiteliilor si mucoaselor Sunt folositi de asemenea pentru obtinerea lecitinei vegetale farmaceutice (intretine memoria)
Uleiurile volatile
Pot apare ca picaturi sau sunt dispuse in formatiuni speciale
secretorii (canale, buzunare, celule, peri glandulari) Proprietati fizice: - sunt lichide volatile; lasa pata pe hartie, dar aceasta dispare la incalzire - insolubile in apa sau partial solubile - miscibile cu alcool, lipide, eter etilic, bisulfura de carbon, cloroform etc. Proprietati chimice: - sunt amestecuri de terpene (izopentenil (izopentenil-P-P [C5]) - la aer sufera oxidari => rasini (intermediar => oleorezine) Actiune si intrebuintari - actiune antimicrobiana, antiseptica, dezinfectanta, deodoranta (uleiul de brad, pin, cuisoare, eucalipt eucaliptol, menta - mentol, gomenolul, camfora) - actiune carminativa, stimulenta a digestiei (uleiul Apiaceaelor) Apiaceaelor ) - actiune antispastica, calmand colicile (uleiul de menta, anason, melisa, chimion) Sunt utilizate la prepararea medicamentelor si cosmeticelor
Fitosterolii si fitosteridele
Sunt, de obicei, substante lipofile, care se dizolva in uleiurile
vegetale, astfel ca le gasim in compozitia acestora Se extrag (impreuna cu lipidele vegetale, cum sunt uleiurile) cu solventi organici (eter de petrol, benzen, cloroform, benzina de extractie etc.) Ex: stigmasterol, campesterol, sitosterol din uleiul de soia, porumb - se pot utiliza pentru obtinerea prin semisinteza a hormonilor steroizi (hormoni sexuali masculini si feminini si corticosteroizi) - folositi la prepararea de medicamente hipolipemiante (scad colesterolul prin competitie) - folositi in tratamentul adenomului de prostata Ergosterolul se gaseste in ciuperci: cornul secarei (Claviceps purpurea), drojdia de bere (Saccharomyces cerevisiae) Ergosterolul = provitamina D2; din acesta prin iradiere UV se obtine ergocalciferolul (vitamina D2), factor antirahitic (favorizeaza fixarea Ca in oase) Si ergosterolul poate fi folosit pentru sinteza de hormoni steroizi
ergosterol
ergocalciferol
UV
SITOSTEROL
datoreaza unei alternari de zone hidratate cu zone nehidratate proba cu EtOH conc. datorita deshidratarii complete dispare stratificatia Originea stratificatiei: stratificatiei: precipitare ritmica, aflux inegal de amidon pe parcursul zilei si noptii HILUL punct central sau excentric in jurul caruia sunt dispuse striatiile = originea: rest al leucoplastului din care a luat nastere graunciorul de amidon - localizare si forma variabila (punct, linie dreapta, franta sau ramificata) D.p.d.v. chimic amidonul este un polizaharid ce rezulta prin condensarea a n molecule de glucoza cu formula generala (C6H10O5)n este constituit din 2 fractiuni diferite d.p.d.v. al solubilitatii, a altor proprietati fizice si a structurii chimice: AMILOZA SI AMILOPECTINA prezente in raport de 1:3 1.Amiloza - partea centrala a graunciorului de amidon - moleculele de monomer au o dispozitie liniara - solubila in apa
2. Amilopectina
partea externa a granulei de amidon moleculele monomerului dispozitie ramificata insolubila in apa rece, la cald gel = coca de amidon Amidonul de fapt nu este un polimer in adevaratul sens al
cuvantului, ci mai degraba un policondensat Coloratia cu iodul = caracteristica pt amidon; cele 2 fractiuni dau coloratii diferite - amiloza albastru intens - amilopectina coloratie slaba violaceu violaceu- purpurie De fapt este vorba de un compus de incluziune caruia prin incalzire ii dispare culoare albastra, iar la rece reapare - Structura liniara a amilozei se dispune dupa o spirala in centru un canal liber in care se dispun atomii de iod in siruri fata in fata cu atomii de hidrogen
Hidroliza amidonului - enzimatica sau acida Monomerul amidonului este de fapt maltoza
dizaharid format din 2 molecule de glucoza Cei 2 componenti (amiloza si amilopectina) pot fi separati intre ei prin diferite metode: adsorbtie selectiva, electrodializa sau precipitare selectiva; Ex: dizolvarea amidonului in apa fierbinte si apoi precipitarea fractionata cu ajutorul butanolului Unele plante se disting prin continutul mare in amidon: Orez: 7070-80% Grau: 6363-67% Porumb: 6060-66% Fasole: 4242-43% Cartofi: 1313-25%
Importanta amidonului
aliment de baza regnul animal sursa energetica plante valoare economica: industria hartiei, textila, fabricarea de clei fabricarea alcoolului = fermentatie industria fermentativa a amidonului conduce si la acetona si acid lactic (sursa principala: amidonul de cartofi, porumb, grau) Aplicatiile farmaceutice (glicerolat de amidon) - actiune proprie emolient (inmoaie) - utilizat ca topic (actiune locala) - in cosmetica: pudre - excipent in prepararea unor forme farmaceutice: comprimate, drajeuri, pilule, pulberi, pudre
II.ALEURONA
Rezerva proteica a plantelor In semintele plantelor (oleaginoase) Originea: se formeaza in plastidele cu continut bogat in
albumine In timpul germinarii semintelor aleurona se dizolva, trece in solutie D.p.d.v. structural graunciorul de aleurona prezinta o masa fundamentala proteica in care se includ 2 formatiuni: a) globoid (sferic) b) cristaloid (cu aspect cristalin) Se deosebesc 2 tipuri de aleurona: - granule simple, omogene (cu un singur component) - granule compuse, heterogene (cu globoid si cristaloid) D.p.d.v. chimic: globoidul = din fitol ester fosforic al inozitolului (saruri de calciu si magneziu) cristaloidul = natura proteica apare prin cristalizarea partiala a unei parti din proteine
Ricin - aleurona
INOZITOL
Raspandire: Aleurona heterogena: heterogena: Ricinus communis (ricin) Linum usitatissimum (in) Papaver somniferum (mac) Aleurona omogena: omogena: Theobroma cacao (cacao) (cacao) Triticum vulgare (grau) Vitis vinifera (struguri) seminte cotiledoanele embrionului unor leguminoase
RAFIDII
Rafidii
Druze