Plante toxice din fora spontană a României

Plantele toxice care prin conținutul lor în diverse substanțe active produc oamenilor
și animalelor consumate în stare verde sau uscate îmbolnăviri trecătoare sau
mortale sunt denumite plante toxice sau otrăvitoare. Potrivit dicționarului limbii
române prin otravă sau toxic se înțelege o substanță chimică toxică, care introdusă
sau ormată în organism produce tulburări sau moarte.

 ipuri de otrăvuri vegetale clasi!cate din punct de vedere chimic"

# $lcaloi%i
# &lico%i%i
# aninuri
# 'leiuri eterice și săruri
# (itotoxine sau toxine vegetale
# $cidul oxalic și oxalații
# )ubstanțe antivitaminice
# )ubstanțe otosensibili%ante
# *trăvuri anorganice

+. $lcaloi%ii sunt caracteristici pentru o specie sau mai multe specii înrudite din
aceeași amilie. Rolul alcaloi%ilor în viața plantelor este încă discutat. 'nii autori
consideră alcaloi%ii !ind deșeuri din metabolismul protidelor . $lții ținând cont de
acțiunea toxică pe care o au asupra organismelor animale îi consideră substanțe de
protecție împotriva unui dăunător. n general ma-oritatea alcaloi%ilor acționea%ă
asupra sistemului nervos central cu eecte stimulative" atropina, eedrina, lobelina,
sau depresive  scopolamina/ asupra sistemului neurovegetativ atropina#
hioscinamina/ asupra mușchilor/ asupra inimii veratrina, aconitina.

++. &lico%i%ii o grupă numeroasă si oarte variată de substanțe speci!ce plantelor

 glico%i%i cianogeni s#au identi!cat aproape 01.111 care conțin plante cu glico%i%i
cianogeni.
0. +mprimă plantelor un miros iritant, înțepător

0
 

2. &lico%i%i steroidici. &lico%i%i cardiotonici acționea%ă asupra mușchilor inimii

 în cantități mici au acțiune cardiotonică, în cantități mari, toxice,
producând moartea, prin oprirea inimii în sistole.
a. )e cunosc peste 31 de glico%i%i cardiotonici aparținând
plantelor din amiliile )cophulariaceae, Ranunculaceae și
4iliaceae. 5ei mai importanți glio%i%i cardiotonici întâlniți la
plantele din fora României sunt adonitoxina, lanato%id $.5.6.7,
digoxina, gitorina, 6igitalis lanata, 6igitalis purpurea.
b. )aponinele sunt glico%i%i care au proprietatea de a orma
o spumă abundentă și persistentă și de a emulsiona grăsimile,
toxicitatea se maniestă oarte variat" provoacă hemoli%a
globulelor roșii, irită mucoasa tubului digestiv, iar unele inhibă
en%imele secretate de tubul digestiv"
# )aponine steroidice" digalonina, digitonină, trigonină,
6giditalis purpurea, 6igitalis lanata.
# )aponine titerpenice" escină # $esculus hippocastaneum
# (itola ca toxină
# &ratiolina
# 8ederina
9. &licoalcaloi%i sunt glico%i%i ai unor alcaloi%i steroidici, au ost i%olați din
unele specii ale genului )olanum" )olanum nigrum, ). 6ulcamara, ).
 uberosum, și din speciile de :eratrum.
;. &lico%i%i antracenici s#au i%olat din plante aparținând amililor
Rhamnaceae, Pol<gonaceae, Rubiaceae, 4iliaceae în do%e mari produc
purgații violente.
3. &lico%i%i lactonici, specii din amilia Ranunculaceae au proprietăți
ve%icante  β – gluco%id lactonic nesaturat, numit ranunculină. 6in
ranunculină sub acțiunea en%imelor eliberate, %drobirea țesuturilor în
timpului consumării plantelor se ormea%ă o substanță cu acțiune
ve%icantă  protoanemonina. n timpul uscării plantelor, protoanemonina
se transormă în anemonină care nu mai pre%intă însuțiri ve%icante.

+++. aninuri sunt substanțe vegetale cu caracter enolic, care au gust astringent,
precipită proteinele din soluțiile lor apoase, dau o colorație intensă cu clorura erică.

Răspândirea taninurilor în regnul vegetal este aproape universală. aninurile își

exerictă acțiunea lor toxică !e direct, !e prin intermediul prodișilor de hidroli%ă.
$stel, taninul însuși prin eectul său astringent, la începutul intoxicației provoacă

2
 

oprirea secrețiilor digestive, și o constipație persistentă, în timp ce substanțele ce

re%ultă din degradarea taninurilor hidroli%abile, acidul galic, pirogalolul, provoacă
hemoli%ă, urmată de hemoglobinurie și le%iuni renale. Plantele bogate în taninuri
sunt toxice se pot olosi ca și antidot, în intoxicațiile provocate de plantele cu
alcaloi%i.

+:. 'leiuri eterice și rășini sunt produși vegetali și secundari, ele pre%intă
amestecuri de diverse substanțe organice, peste 31 printre care terpenii și derivații
lor oxigenați se afă pe primul loc, în corpul plantelor, rășinile se găsesc totdeauna
 în amestec cu uleiuri eterice și unele au propietăți toxice.

6e exemplu în compo%iția uleiurilor eterice și a rășinilor de la =uniperus )abina,

 hu-a occidentalis și unele specii de &imnosperme se afă monoterpene biciclice"
ala#pinenul, ala#tu-enul, sabinenul și monoterpene oxigenate biciclice ca" alcoolul
tu-ilic, tuiona >cetona? și sabinolul.

n componența uleiurilor eterice din unele specii din amilia 'mbellierae se găsesc
alcooli acetilenici nesaturați de tipul" cicutoxinei, oenantatoxinei  aceși alcaloi%i
sunt substanțe toxice pentru sistemul nervos cu proprietăți convulsivante.

:. (itotoxine sau toxine vegetale sunt substanțe otrăvitoare, de natură protidică,

sunt denumite și toxalbumine, care depășesc prin toxicitatea lor și cei mai puternici
alcaloi%i.

(itotoxinele au proprietăți antigenice introduse în organism determină ormarea de

anticorpi speci!ci. oxalbuminele au însușirea de a aglutina globulele roșii din
sângele animalelor.

Principalele !totoxine sunt" ricina din semințele de la Ricinus 5ommunis, robian de

la Robinia Pseudocacia.

$lături de !totoxine există și unele otrăvuri puternice de natură polipetidică,

viscotoxina i%olată cu :iscum album.

:+. $cidul oxalic și oxalații. $cidul oxalic se afă în stare liberă și sub ormă de
săruri în corpul plantelor. )ub ormă de oxalați aci%i sau neutru de @, 5a, Ag, acidul
oxalic este oarte răspândit în regnul vegetal printre plantele bogate în oxalați se
numără *xalis acetosella, *. )tricta, Rumex acetosa, R. $cetosella, Rheum
oBcinalis, Ceta vulgaris.

$cidul oxalic și oxalații sunt otrăvuri puternice.

:++. )ubstanțe antivitaminice. 'nele plante spontane conțin diverși actori

antivitaminici capabili să genere%e intoxicații grave, sau tulburări de nutriție. 'nele
plante din amilia 4eguminoase  Aelilotus oBcinalis, A. $lbus  conțin cumarină
care în anumite condiții se transormă în dicumarol comportându#se ca o substanță
antivitamină @ având ca eect prelungirea timpului de coagulare. 'nele specii de la
7Duisetum și unele erigi  Pteridium aDuilinum conțin  tiamina%ă  se maniestă o

9
 

puternică activitate antivitaminică C0.

:+++. )ubstanțe otosensibili%ante. Aai multe plante conțin substanțe care
provoacă la animale și om o hipersensibilitate la radiațiile solare, așa sunt"
8upericum peroratum și (agop<rum sagittatum care conțin hipericină și agopirină
substanțe fuorescente capabile să provoace otosensibili%area animalelor și a
omului care au consumat aceste plante.

+E. *trăvuri anorganice. Printre substanțe anorganice care se pot acumula în

corpul plantelor pânî la limitele toxice, nitrații și nitriții ocupă un loc important. )e
cunosc numeroase specii de plante care acumulea%ă aceste săruri" Ceta vulgaris, și
câteva specii din amilia Pol<gonaceae.
# Fitrații produc iritații, congestii si hemoragii la nivelul muscoaselor
gastrointestinale și aparatului urinar.
# Fitriții transormă hemoglobina în methemoglobină, care nu mai asigură
transportul oxigenului și în elul acesta pot provoca moartea rapidă prin
as!xie. 6e asemenea acționea%ă asupra sistemului circulator, parali%ând
centrii vasomotori și vasele producând vasodilatare, urmată de scăderea
tensiunii și colaps.

Descrierea plantelor toxice și a principiilor

toxice a acestora

Ferigi
Încrengătura Pteriodophyta
I. Familia Equisetaceae
Equisetum Arvense . ! "oada calului# $ar%a ursului.

;
 

Plantă erbacee, perenă printr#un ri%om subteran pe care

se de%voltă două eluri de tulpini aeriene.

4a începutul primăverii apar tulpinile ertile, brune,

nerami!cate, alcătuite din noduri și internoduri în vârul
lor se afă un aspic ormat din sporo!le purtătoare de
sporangi și spori. 6upă răspândirea sporilor tulpinile
ertile se usucă și apar alte tulpini sterile ver%i ca și cele
ertile.

$cestea poartă la noduri verticile de ramuri ver%i

asimilatoare. 4a nodurile tulpinilor și ramurilor se găsesc
run%e reduse, unite sub ormă de manșon.

)pecia me%o!lă, recventă în toată țara în %onă de câmpie și munte. Preeră soluri
nisipoase, se de%voltă adesea in masă.

Equisetum Palustre ! &elmate'a Ehrh (Equisetum )aximum am*  >Părul

porcului, 5oada calului?.

 Plantă erbacee perenă, înălțime 0.21 m, tulpini

sterile viguroase cu diametrul de 0#0.3 cm culoare
albă#gălbuie cu dungi puțin proeminente, oarte
rami!cată, rami!cațiile cu G muchii și lacuna goală.

Equisetum +ilvaticum . ! ,ușinea ursului

3
 

$re rami!cații oarte subțiri plecate în -os, terminate în mici spini.

Equisetum Palustre . ! $ar%a -rsului de $ahne 

Plantă în general cu un singur el de tulpini, terminate

cu un spic sporier, rami!cațiile in secțiune cu 3
muchii și lacuna goală, vagine cu margine
membranoasă albă.

Principii toxice

 oate speciile de 7Duisetum sunt toxice atât in stare verde cât și în stare uscată.

H
 

5ele mai importante substanțe identi!cate sunt"

# *tiami%ina cu activitate antivitaminică beta0

# $lcaloi%i eDuisetina >palustrina?  5 0I890*2F9 și nicotina 
50180;F2/ acidul nicotinic, acidul aconitic
# *saponina eDuisetonină 52I8;G*G  hemoli%antă
# 6iverse hetero%ide, galuteolina 520821*00, eDuisetrina sau
@amperolul 52I891*0H
# Cioxid de siliciu în cantitate mare dând tulburări digestive

6atorită toxicității acestor plante, animalele o evită, dar cu toate acestea se produc
intoxicații. )imptomele otrăvirii apar după mai multe %ile, sau saptămâni. n ca%ul
unui consum mare de coada calului, de la ingerare intoxicația se declanșea%ă în
câteva ore.

)imptomele intoxicației la cabaline, apar prin tulburări ale sistemului nervos,

re%ultând de%echilibru sen%orial, aectat !ind aparatul locomotor. $par tulburări ale
tubului digestiv, !cat, rinichi. 4a vaci intoxicația se maniestă prin scăderea secreției
de lapte și hemonogliburie. 4a ovine si bovine produce avort și hematurie.

II. Familia Aspidiaceae (Fam. Polypodiaceae rdinul Filicales*

+pecii de /erigi din clasa Filicatae

phioglossum vulgatum . (im%a șarpelui*

Asplenium tricomanes . (+trașnic*

I
 

"eterach o0cinarum . (-nghia ciutei*

)pecie puțin răspândită pe stâncăriile din )udul

 Jării, se găsește în special în munții Canatului.

Phyllitis +colopendrium . ! 1ăvalnic

G
 

)pecie de erigă singura cu run%ă întreagă.

Polypodium 2ulgare . ! Ferigu3ă dulce

)pecie cu ri%om mic, ori%ontal, puțin cărnos, cu

run%e simplu penat compuse 01#91 cm lungime
persistente și iarna. 5rește în special pe stânci
umbroase acoperite de mușchi, în păduri și pe
râpe argiloase din regiunea sub#montană și
montană.

Athyrium Filix . ! Femina ! Ferigă

/emeiască

K
 

)pecie comună în tot lanțul carpatin și în munții $puseni.

4oadsia Ilvensis . ! Ferigea

)pecie care vegetea%ă pe stâncării pe versantul

transilvănean al 5arpaților.

Pteridium Aquilinum . ! Ferigă de c5mp# &olul upului

01
 

Plantă erbacee, perenă, printr#un ri%om de%voltat,

de pe care se ormea%ă rădăcini adventive și run%e
mari până la 2 m înălțime cu limbul 9#; ori sectat.
)porangii sunt grupați în sori liniari, care ormea%ă
o linie brună continuă pe ața inerioară și la
marginea ultimilor divi%iuni ale limbului. )orii sunt
acoperiți de o inclu%ie !nă, și de marginea lobilor
ce se răsrânge peste ei.

Principii toxice la speciile de /erigi

*rganele plantelor, atât în stare uscată cât și în stare verde sunt toxice, conținând
tiamina%ă care determină anemia aplastică.

 iamina%a provoacă la nerumegătoare scindarea vitaminei C0, în părțile sale

constitive" pirimidină și tia%ol, inactivarea tiaminei, determină apariția unui sindrom
oarte asemănător cu acela produs de avitamino%a C0. 4a bovine se maniestă
printr#un sindrom hemoragic.

)imptomele dieră de la cabaline la bovine. 4a cai se observă numai tulburări de

natură neuromusculară, repre%entată prin miscări necoordonate, pare%ă, slăbiciune,
contracția mușchilor eței și gâtului, spasme.

4a bovine intoxicația pre%intă 2 aspecte clinice"

# $spectul intestinal pre%ent la bovine adulte caracteri%at prin diaree

sanguinolentă însoțită de eliminarea unor cheaguri de sânge. )e constată
creșterea temperaturii și o anemie progresive care provoacă starea de
depresiune  aspectul laringian la bovinele tinere se maniestă prin
secreții na%ale si bucale, apariția edemelor perilaringiene, dismnee,
respirație di!cilă, creșterea temperaturii, modi!cări sanguine repre%entate
prin leucopenie și plachetopenie.

$ceste maniestări ale intoxicației la bovinele adulte și tinere, apare după un timp
mai îndelungat de la consumarea plantei.

00
 

 oxicitatea produselor pe ba%ă de erigă la om se maniestă prin simptome gastro#

enterice" colici abdominale, vomă, diaree/ tulburări nervoase, vi%uale și auditive și
asupra sistemului cardio#vascular, ceea ce ace ca în pre%ent la noi preparate din
această plantă să nu !e administrate la om. )e utili%ea%ă recvent în medicina
veterinară.

%erva3ii

'nele din speciile de erigă menționate, se utili%ea%ă în medicina populară în

reumatism și lumbago ără o -usti!care științi!că.

Încrengătura +permatophyta (Pinopita*

+u%6ncrengătura 7ymnospermnae.

Familia &axaceae

&axus $accata . ! &isa

7ste un arbust sau arbore de 01#03 m înălțime cu

run%e aciculare, persistente, pe ață ver%i#întunecate,
lucitoare, iar pe dos nelucitoare, palid#ver%iu, dispuse
pectinat. (lorile sunt unisexuate iar planta este dioică.
(lorile mascule sunt ormate din H#0; stamine peltate,
prote-ate de un periant alcătuit din bractee albe sau
roșii. (loarea emelă este ormată dintr#un ax scurt
acoperit de bractei iar în vârul axului se afă un ovul.
 oate organele plantei sunt lipsite de canale secretoare
de rășini. 6upă poleni%are și ecundare ovulul se
transormă în sămânță iar la ba%a lui se de%voltă o
ormațiune cărnoasă, numită aril, care acoperă
incomplet sămânța. isa crește oarte încet dar are o
viață lungă.

7ste o specie sporadică prin carpații noștrii. isa are un

lemn oarte tare și roșiatic și este olosit pentru
sculptură și tâmplărie !nă, planta devenind tot mai rară în țara noastră, este pusă
sub ocrotirea legii !ind declarată monument al naturii.

Principii toxice

 oxicitatea acestei plante este cunoscută din antichitate. heophrast spune că

run%ele sunt veninoase pentru animale. Poporul grec credea că această plantă este
așa de otrăvitoare încât era destul ca un om să treacă pe lângă ea !ind în pericol de
moarte.

+uliu 5e%ar, povestește că galii otrăveau săgețiile lor, în sucul extras din ructul de
 isa. :irgiliu sătuiește pe crescătorii de albine să se erească pentru a avea acest

02
 

arbore în prea-ma stupilor, forile !ind otrăvitoare pentru albine, iar Plinius și
6ioscorides acu%ă că și umbra arborelui este prime-dioasă pentru viața omului.

 oate părțile plantei în aară de aril conțin un alcaloid numit taxină și gluco%idul
taxicantina. )coarța, lemnul și semințele sunt mai putin toxice, în schimb run%ele
sunt părțile cele mai toxice ale plantei. 5onținutul principiilor toxice în run%e, este
mai crescut iarna decât vara.

 axina 59I800F*01 a ost i%olată din run%e în 0G9H de către 4ucas. $cest alcaloid are
o acțiune bulbară comparabilă cu a mor!nei. $dică analge%ică și narcotică.

 axicantina 59I822*I are gust amar și se di%olvă în apă, alcool și eter acetic. $cest
gluco%id care produce prin hidroli%ă glu%ocă și taxigenină are o acțiune cardiacă.

Familia "upressaceae

 8uniperus +a%ina . ! "etină de negi# $rădișor

$rbust oarte rami!cat, cu ramuri culcate, lungi până la 9#;

m. (run%ele au miros neplăcut, sunt sol%oase rombic, ovate,
obtu%e, așe%ate opus pe ; șiruri imbrioate, pe dos convexe
cu câte o glandă re%inieră. 4a arbuștii tineri sau pe unele
ramuri bătrâne run%ele sunt aciculare și patente. (lorile
sunt unisexuate, iar planta este monoică sau dioică. (lorile
emele sunt ver%ui, iar cele mascule galben#pal. 6upă
ecundare carpelele cresc devin cărnoase, se lipesc între
ele câte ; și închid 0#; semințe ca un ruct.

)pecia este puțin răspândită pe stânci și grohotișuri.

(ormea%a tuărișuri în 5arpații Aeridionali și în Aunții
$puseni.

Principii toxice

 oate părțile aeriene sunt toxice dar mai ales ramurile tinere. 7le conțin un ulei
eteric ormat din substanțe toxice volatile și nevolatile de tipul hidrocarburilor
terpenice ca" sabinol, sabinen. hu-ol și alți derivați terpenici.

+imptome

7xtern pe piele și mucoase, are acțiune oarte iritantă producând ulcerații grave.
+ntern produce puternice iritații gastro#intestinale, gastro#enterice, diaree, colici,
voma, congestii ale organelor digestive, genitale și ale peritoneului, poliuriei și
hepatone!te. 4a do%e mai ridicate pe lângă aceste eecte, excită centrii nervoși,
produce hipotermie, bradicardie, tulburări cardiace grave, comă și moarte.

09
 

6atorită acestor eecte toxice, în pre%ent se utili%ea%ă cu prudență în medicina

veterinară și în diluții oarte mici în homeopatie în hemoragii uterine.

+u%6ncrengătura Angiospermae

Familia Fagaceae

9uercus ,o%ur . ! +te'ar

$rbore de mare dimensiune, înalt până la 31m, cu

coroana largă neregulată. 4u-erii anuali sunt
bruni#ver%ui, labrii. Ritidionul brun, negricios,
adânc bră%dat, se de%voltă timpuriu.

(run%ele variabile sunt obovate, sesile sau scurt

pețiolate, cu ba%a auriculată și marginea
neregulat sinuat#lobată. (lorile sunt unisexuate,
iar planta este monoică.

(lorile mascule sunt grupate în amenți subțiri,

penduli, iar cele emele în spice paucifore lung
pedunculate. (iecare foare emelă este
 încon-urată la ba%ă de o cupă de origine
caulinară.

(ructul lung edunculat este o achenă numită

popular ghindă, și conține o singură sămânță ără albumen. 5rește în regiunea de
câmpie și de coline ale țării ormând păduri curate  ste-prișe sau amestecate cu
alte oiaose  păduri de șleau.

9uercus Petraea . ! 7orun

0;
 

7ste o specie asemănătoare cu ste-arul de care se deosebește prin run%ele mai

lung pețiolate și ructele sesile sau oarte scurt pețiolate.

5rește în regiuni deluroase și muntoase ale țării până la altitudinea de G11 m.

"ompo:i3ie chimică# principii toxice ale speciilor de 9uercus

$cid cvercitanic K#03L, catechine, acid elagic, acid galic, substanță de natură
triterpenoidică" ridelinol, acid nictanic, acid roburic, cvercitol/ aci%i cinamonici și
derivași favonoidici, substanțe pectice și re%inoase, %aharuri, o substanță amară
numita evarcina.

Plantele tinere, mugurii, ructele, run%ele conțin I#KL tanin de tip hidroli%abil
>pirogalic?. 8idroli%ându#se acestea ormea%ă acid galic, care prin decarboxilare
trece în pirogalol. $cidul galic și pirogalolul sunt de 0.3 și respectiv de 3 ori mai toxic
decât taninul hidroli%at.

$cțiunea toxică a taninurilor hidroli%ate se exercită !e direct prin blocarea secrețiilor

intestinale și modi!carea echilibrului !%ico#chimic al intestinului, !e indirect prin
produșii de hidroli%ă care provoacă hemoglobinurie. Clocarea secrețiilor intestinale
produce o constipație rebelă, iar modi!carea echilibrului !%ico#chimic determină o
schimbare neavorabilă a forei microbiene.

5onsumarea lăstarilor tineri, a mugurilor și a run%elor provoacă tulburări digestive

și renale cunoscute sub numele de Mboala lemnuluiN. $ceste accidente sunt rare. n
câteva %ile de la consumarea unor cantități de lăstari tineri animalul devine trist,
respirația și pulsul sunt accelerate, tran%itul intestinal redus, iar materiile ecale
sunt dure, acoperite cu mucus și sânge. 'rina devine colorată de la roșu deschis
până la negru închis. Aa-oritatea intoxicațiilor se produc cu ghindă. 5ele mai
sensibile sunt bovinele de la 0#9 ani și vacile de lapte. $poi păsările de curte și caii.
Porcul este deosebit de re%istent !ind insensibil la aceste substanțe toxice din
ghindă.

03
 

Familia oranthaceae

Discum Al%um . ! 25sc

7ste un arbust semi#para%it peren, ce

ormea%ă tue globuloase de 91#011 cm în
diametru. ulpina dicotomic sau
polidicotomic rami!cată este pronunțat
articulată, cilindrică, galben#ver%uie.
(run%ele sempervirescente, pieloase și
groase, ovate, invers ovata sau lanciolate
 întregi și de culoare galben#ver%ui sunt
așe%ate opus. (lorile sunt mici,
unisexuate, dispuse câte 9#3 dicha%ii, sau
capituliorme, la vârurile biurcate ale
rami!cațiilor. (lorile au periantul simplu.
5ele mascule pre%intă ; stamine lipsite de
!lamente, având anterele unite cu oile
perigonului, iar cele emele cu ovarul
inerior cu stil scurt sau lipsă și stigmat
gros. (ructul este o bacă alsă, albă sau
alb#galbuie cu o sămânță ovată sau
trimuchiată, închisă într#o materie
uleioasă. nforește din ebruarie până în
mai, iar ructele a-ung la maturitate abia
 în iarna următoare. :âscul  semipara%it
pe aproape toate speciile de oioase mai ales în pădurile de deal și munte, mai rar
pe coniere. Poate apărea și pe arbori ructieri, măr, prun, păr. )pecia pe care
crește infuențea%ă mult compo%iția chimică a vâscului. )e consideră cele mai bune
specii ga%dă" mesteacănul, bradul, rasinul, mărul, părul.

)e evită recoltarea de pe tei, salcie, plop considerat toxic. 7ste oarte răspândit
acolo unde sunt cuiburi de ciori sau alte păsări care le transportă la mari distanțe.
Răspândit în toată țara mai mult în ransilvania, toate -udețele, dar în special 5lu-,
)ăla-, Crașov, Cihor/ Aoldova" )uceava, Feamț, Cotoșani, :rancea. 5eva mai puțin
 în Auntenia" $rgeș, 6âmbovița, +lov/ *ltenia" :âlcea/ 6obrogea" ulcea.

5ompo%iția chimică a vâscului dieră în uncție de proveniență și în special ață de

planta ga%dă. 6in vâsc s#au i%olat sapono%ide triterpenice" beta#amirina și derivați
ai acidului oleanolic, ala și beta viscol#amine" colina și acetilcolina, beta#
enilatilamină, ino%itol, aminoaci%i liberi și substanțe grase ormate din acid oleic,
linoleic, palmitic, vitamina 5 si 7, mucilagii, substanțe glico%idice" cvercetină,
%aharuri" viscotoxina, acid viscic.

(run%ele, ructele și ramurile tinere de vâsc, conțin o substanță toxică parțial

poliptetidică, în constituția căreia intră acidul glucuronic și o hiroxidimetilnatalina 
care a ost numită vâscotoxina.

0H
 

7ectele vâscotoxinei asupra organismului uman se traduce prin modi!cărea

tensiunii arteriale, a ritmului cardiac și a temperaturii centrale, prin tulburări
nervoase, cu parali%ie și pierderea sensibilității.

Cacele sunt și ele toxice deși sunt lipsite de vâscotoxină, produc tulburări
neurologice și cardiovasculare. +ntoxicații accidentale cu bace s#au înregistrat la
copii. n uncție de numărul de bace, consumate, sub 3, maniestările constau în
vomismente, diaree, somn, agitație, colaps.

'tili%ări de extracte de vâsc timp îndelungat sau K1 mgOdo%a mai multe săptămâni a
condus la instalarea unei hepatite.

n timpul sărbătorilor de iarnă ramurile ver%i de vârsc, cu ructe se aduc în

apartament ca decorative, simbol al biruinței vieții. oată lumea ar trebui inormată
să cunoască toxicitatea vâscului pentru preîntâmpinarea unor accidente.

Familia Plygonaceae

,umex Acetosella . ! )ăcriș mărunt

Planta erbacee perenă, cu tulpina simplă sau rami!cată

glabră de 0G#0H >;1 cm? înălțime. (run%ele oarte
variate ca ormă de regulă sunt alungit lanciolate sau
liniare. 4a ba%a run%elor se afă câte un manșon
membranos desăcut în !bre, numite ochree. (lorile
sunt unisexuate, așe%ate în verticile laxe, pe indivi%i
dieriți. Pedunculii forali nu sunt articulați, ructele sunt
achene.

Aăcrișul mărunt este comun în toata țara prin pășuni și

ânețe, locuri nisipoase, turboase.

,umex Acetosa . ! )ăcriș

Plantă erbacee perenă, cu tulpina erectă, striată,

glabră sau uneori scabrupubescentă. (run%ele
lanciolate sau alungit lanciolate cu marginile mai
mult sau mai puțin încrețite la ba%a sagitală, cele
inerioare sunt lung pețiolate, iar cele superioare
sesile. *chreele au marginea lanciolat dințată,
forile unisexuate, planta este dioică. (lorile sunt
dispuse în verticile pendule. Pedunculii forali sunt
articulați. (ructele sunt achene aproape negre,
este răspândită în întreaga țară prin ânețe, poieni
preerând locurile umede.

0I
 

Principii toxice ale speciei ,umex

$ceste specii conțin cantități mari de acid oxalic și oxalați. (run%ele proaspete la
măcrișul mărunt conțin 1.9#0.23L bioxalat de potasiu. 4a măcriș run%ele proaspete
 în cantitate de 011g conțin 2g oxalat. 4a om intoxicațiile cu acid oxalic și sărurile
acestuia sunt cunoscute din otrăvirile voluntare sau accidentale.

$cidul oxalic și oxalații au proprietăți caustice locale, producând o iritare intensă a

țesutului. 6upă absorbție, acidul oxalic se combină cu calciul ionic din sânge,
ormând oxalatul de calciu insolubil. Reducerea calciului ionic din sânge determină o
micșorare a capacității de coagulare a sângelui și o hiperexcitabilitate
neuromusculară exteriori%ată prin crampe și enomene de tetanie.

*xalatul de calciu se elimină prin intestin și rinichi. 5u această oca%ie cristalele de

oxalat de calciu produc răniri ale vaselor și tulburări urinare.

6upă ingestia bogate in acid oxalic și oxalați apar tulburări nervoase" convulsii
urmate de parali%ii/ și tulburări renale" oligurie, anurie, albuminurie, hematurie,
uremie.

Polygonum Persicaria  . ! Iar%a ,oșie# Iar%a Puricelui

Plantă erbacee, anuală cu tulpina erectă, rami!cată, înaltă până

la 0m. (run%ele alungit lanciolate, scurt pețiolate, cu peri alipiți
pe partea inerioară în lungul nervurilor, și cu pete brune pe ața
superioară. 4a ba%a run%elor se afă ochrea tubuloasă, hirsută și
cu cili de 0#2m lungime. (lorile sunt albe sau roșietice,
neglanduloase, sunt grupate în spice axilare și terminale, erecte
sau ușor nutante. (ructul este o achenă turtită sau trimuchiată
de aceeași lungime cu perigonul.

0G
 

Planta este recventă în toată țara, prin locuri umede. Pe marginea lacurilor, prin
șanțuri și prundișuri și caburiană în culturi.

Polygonum ;ydropiper . ! Piper de %alta# &roscot de %altă

Plantă anuală cu tulpina labră, roșiatică, erectă sau

ascendentă 23#H1 sau 011cm lungime. (run%ele sunt
lanciolate sau ascuțite la ambele capete cu
marginea întreagă și scurt păroasă, în rest glabre pe
ața superioară cu o pată neagră în ormă de :. 4a
ba%a run%elor se afă câte o ochree tubuloasă,
glabră pe margine scurt ciliată.

(lorile ver%i sau roșietice glanduloase sunt grupate

 în spice subțiri mai mult sau mai puțin nutante.

(ructul este o achenă trimuchiată sau turtită închisă

 în perigonul persistent. oate părțile plantei au gust
iute piperat care dispare după uscare. Planta este
recventă în toată țara prin locuri inundabile, umede,
mlăștinoase, prin șanțuri și la marginea drumurilor.

Polygonum "onvolvulus . ! ;rișcă urcătoare

0K
 

Plantă anuală cu rădăcina principală usiormă, iar rădăcinile secundare lungi,

pătrun%ând în sol până la G1cm. ulpina subțire și volubilă poate a-unge până la 0m
lungime. (run%ele pețiolate au limbul alungit#ovat, cu ba%a cordat#sagitală, și cu
vârul acuminat. *chrea este scurtă. (lorile câte 9#H grupate la un loc, în cime
distanțate au pedunculii scurți#articulați. (ructul este o achenă trimuchiată, învelită
complet în perigonul persistent.

Principiile toxice ale speciilor de polygonum

21
 

Părțiile aeriene ale plantelor conțin între 9.GL tanin, 9.3L derivați favonici dintre
care" ruto%idul, hipero%ida, cvercitro%ida, ramno%ina, emerolul/ aci%ii" ormic,
malic, valerianic/ vitamina @ și 5 și săruri minerale. )#au găsit și compuși
asemănători agopirinei.

Rădăcinile conțin derivați antracenici, tanin, glico%i%i și substanțe amare.

)tudiile eectuate au arătat că intoxicația cu plantă provoacă tulburări hepatice.

6acă animalele ingeră cantități apreciabile din aceste plante se observă infamații
ale tubului digestiv și ale căilor urinare.

Familia "aryophyllaceae

Agrostemma 7ithago . ! 1eghina

)pecie anuală, cu rădăcina pivotantă, cu tulpina

erectă, simplă sau dicotomic rami!cată în partea
superioară, înaltă până la 0m. (run%ele sunt opuse,
liniar lanciolate, sesile, vaginate spre ba%ă, întreaga
plantă este alipit#păroasă. (lorile sunt hermarodite,
mari grupate în cime dica%iale. 5aliciul persistent
este alcătuit din 3 sepale, unite, ormând un tub
terminat cu 3 lacinii oliacee. 5orola se compune din
3 petale lung unguiculate, roșcate. $ndroceul este
ormat din 01 stamine, așe%ate pe 2 verticile, iar
gineceul din 3 carpele unite. (ructul este o capsula
dentriculată.

)e găsește în toată țara prin semănăturile de cereale

și oioase.

Principii toxice

 oate părțile plantei dar mai ales semințiile conțin o sapono%idă numită
gitaginsaponină >agrostemina sau sapotoxina?, care prin hidroli%ă dă o sapogenină
de natura triterpenică numită githagenol >agrostemasapogenină, gipsogenină? și ;
molecule de gluco%ă. 5onținutul în gitaginsaponină varia%ă de la 3L#IL.

20
 

n privința cantității de semințe capabile să producă intoxicații mortale cirele

varia%ă mult după diverși autori. )e știe că la porci și viței sunt necesare 3#IgOg
greutate vie, pentru a provoca moartea acestora. oxicitatea gitaginsaponinei este
determinată de proprietatea sa hemoli%antă și de acțiunea exercitată asupra
sistemului nervos central prin apatie și parali%ie.

Familia Euphor%iaceae

(amilia 7uphorbiaceae este bine repre%entată în fora României de peste ;1 de

specii 7uphorbia care sunt toate otrăvitoare. 5ele mai recvente specii sunt"
7uphorbia 5<parissias 4.  $lior, 4aptele 5âinelui/ 7. $graria A.C.  4aptele cucului/
7. 8elioscopia 4.  4aptele 5ucului, $lior/ 7. $m<gdaloides 4., 7. )alciolia. 8ost.
 oate aceste specii pre%intă latex cu euphorbonă toxic.

Euphor%ia "yparissias . ! Alior# aptele c5inelui

 7ste o plantă perenă, comună cu ri%omo rami!cat, cu

tulpină înaltă până la 31cm, rami!cată cu run%e îngust
liniare, alterne. (lorile sunt unisexuate, grupate în ciații
reunite umbeliorm. 5upa ciațiului pre%intă 3 glande
bicornute gălbui sau brune în interiorul cupei se afă fori
mascule repre%entate prin câte o stamină și o singură
foare emelă lung pediculată. (ructul este o capsulă
glabră. 7ste comună în toată țara, prin pășuni, locuri
cultivate și ruderale.

Euphor%ia Agraria ).$. ! aptele "ucului

7ste o plantă perenă, cu tulpină erectă ;1#H1cm, simplă, dens oliată. (run%ele sunt
alterne, sesile, ovate sau triunghiulare, cu ba%a cordată. (lorile unisexuate sunt
grupate în ciații dispuse în umbele. 5iațiul are ormă de cupă cu ;#3 glande
nectariere dispuse pe margine. (rcutul este o capsula ovată, granulat scabră.

7ste pre%entă în sudul și estul țării, ca buruiană prin culturi, vii și prin tuărișuri,
ânețe.

22
 

Euphor%ia ;elioscopia .

7ste o plantă anuală, cu rădăcină pivotantă,

tulpina erectă sau ascendentă, simplă sau
rami!cată. (run%ele sunt obovate. (lorile sunt
unisexuate, grupate în ciații reunite în umbele.
&alndele ciaților sunt gălbui ca de ceară. (ructul
este o capsulă punctată, este o specie comună în
 întreaga țară, prin culturi agricole și locuri
ruderale.

n ca%ul acetor specii de 7uphorbia toxicitatea

este întâlnită atât în stare verde cât și în stare
uscată.

)ubstanța activă numită euphorbon  este

pre%entă în latex  alături de cauciuc, gumă,
amidon, ulei volatil, ulei gras tanin.

4atexul datorită substanțelor active, are

proprietăți revulsive oarte pronunțate. $plicat pe
piele provoacă înroșiri și apariția unor bășici,
ve%icule fictene. $-uns în ochi provoacă orbirea.

4a om intoxicații accidentale s#au produs din

ingerarea de semințe în scop purgativ, la copii s#
au înregistrat intoxicații cu latex. 6upă ingestie aceștia au pre%entat arsuri ale gurii,
esoagului, vomismente, sialoree, convulsii, edem pulmonar urmat chiar de moarte.

n general animalele evită această plantă datorată gustului oarte acru al latexului
dar uneori pot ! consumate cu alte specii ura-ere.

5a%uri de otrăvire se cunosc la cabaline, rumegătoare și porcine. )emnele

intoxicației apar la 0#2 ore de la ingestia plantei și constă în vomismente, salivație
abundentă, diaree deseori hemoragică, cu scăderea temperaturii tremurături,
amețeli dismene.

n ca%uri mortale semnul cilnic dominant este diarea sanguinolentă datorită

enteritei hemoragice. 4aptele animalelor care au consumat această plantă este
toxic .

29
 

)ercurialis Perennis . ! $rei

Plantă perenă printr#un ri%om târîtor, rami!cat, cu tulpină erectă, prevă%ută cu 2

muchii pronunțate. (run%ele lanciolate sau ovate, crenat#serate, opuse cu pețioluri
de 1.3#2cm lungime dispuse spre vârul tulpinii. (lorile unisexuate, iar planta este
dioică. (lorile mascule sunt așe%ate în inforescențe spiciorme întrerupte, iar cele
emele solitare, ori câte 2 la axila run%elor.

)pecia este recventă în toată țara prin păduri și tuprișuri.

2;
 

)ercurialis Annua . ! &repădătoare

Plantă anuală, cu rădăcină pivotantă, rădăcina

 înaltă de 01#31cm, glabră, având noduri
 îngroșate. (run%ele sunt lung pețiolate, ovat#
lanciolate, cu marginile crenat#dințate, opuse.

(lorile sunt unisexuate, iar planta este dioică.

(lorile mascule ormea%ă glomerule apropiate
sau distanțate pe pendunculii !liormi, iar cele
emele sunt solitare câte 2#9 la axila run%elor.
(ructele sunt capsule alb#păroase.

)pecia este sporadică în toată țara.

Principiile toxice ale speciei )ercurialis

Plantele conțin mercurialină  o ba%ă aminată, volatilă, care ar ! un i%omer al

metilaminei F82589/ monometilamină/ trimetilamina/ osaponină și o substanță
cromogenă numită hermidina. 8ermidina produce prin oxidare cianohermidina și
crisohermidina care colorea%ă urina în roșu.

Plantele sunt toxice, atât în stare verde cât și în stare uscată.

 oxicitatea maximă se maniestă în perioada înforirii și maturi%ării semințelor. 6upă

răspândirea semințelor, toxicitatea se micșorea%ă și aparent planta nu este
otrăvitoare.

6o%ele necesare pentru a produce o intoxicație mortală sunt cunoscute doar cu

aproximație.

23
 

 6upă unii autori ar ! necesare 03#21g de plantă proaspătă pentru a omorî o

bovină adultă. n timp ce unii autori susțin că K#01g ar ! su!ciente pentru aceasta.

+ntoxicația apare după mai multe %ile de la consumarea plantei, datorită

substanțelor toxice care se acumulea%ă în organism. n aceste condiții sunt
necesare 2#9g de plantă pentru a declanșa o intoxicație gravă. oate animalele
domestice sunt sensibile la intoxicația cu mercurialis.

)imptomele sunt de ordin general si uncțional, animalele sunt triste, anemice, ără
apetit, pre%intă tremurături musculare, generale, greutate în deplasare, respirație
dispneică.

)imptome digestive, maniestate prin colici, diaree sanguinolentă, iar în ormele

grave sunt însoțite de maniestări renale" poliurie, albuminurie, hematurie, urin are
o culoare roșu intens datorită hermidinei din plantă. 4a om sunt semnalate
intoxicații determinate de utili%area inu%iilor acestor plante în scopuri diuretice sau
laxative.

Familia ,anunculaceae

Anemone ,anunculoides . ! Floarea paștelor

2H
 

 Plantă perenă erbacee, cu un ri%om ori%ontal de culoare brună. ulpină erectă, ără
run%e ba%ale sau cu o singură run%ă lung pețiolată și trisectată. Pe tulpina înaltă
de 01#21cm, la ba%a penducului se afă fori cu un verticil de 9 run%e trisectate,
alcătuind un involucru. (lorile sunt solitare sau câte două, cu un periant simplu
alcătuit din 3 tepale galbene, un androceu din numeroase stamine și un gineceu
poricarpelar apocarpic. (ructul este o poliachenă.

)pecia este comună din regiunea de câmpie până la cea montană, crescând în
păduri, poieni.

Anemone 1emorosa . ! Floarea paștelor

 Plantă erbacee perenă, cu un ri%om ori%ontal.

 ulpină aeriană de H#91cm. (run%ele radicale,
solitare, lung#pețiolate, trisectate se de%voltă
după înforire. (lorile sunt solitare. Periantul
forii este simplu din 3#G tepale simple, libere de
culoare albă. $ndroceul pre%intă numeroase
stamine scurte iar gineceul este pluricarpelar.
(ructul este o poliachenă.

7ste o specie comună în toată țara, din

regiunea de câmpie până la cea montană prin
păduri, stuărișuri, locuri umbroase.

Anemone +ilvestris . ! i3ă

7ste o plantă erbacee, perenă, cu ri%om

de%voltat, oblic sau vertical de culoare brună.
5u tulpina erectă de ;3 cm înaltă, patent
argintiu#păroasa, are câteva run%e radiale 9#
3 sectate păroase. (lorile sunt solitare cu
periantul de 3 tepale albe sau roșcate.
(ructul este multiplu din numeroase achene
turtite și alb#lânoase.

2I
 

)pecia este recventă în toată țara prin ânațuri de stepă, live%i, la margini de
păduri.

Principii toxice ale celor < specii de Anemone

7ste identică protoanemonina >2 metilen  3 ceto  9,; dihidrouran? substanță cu

acțiune ve%icantă.

 oate părțile plantelor sunt otrăvitoare numai în stare verde. Prin uscare planta
devine inoensivă și prin !erbere protoanemonina se distruge complet. 5ând
animalele consumă plante aparținând speciei $nemone se observă" tremurături
musculare, colici puternice însoțite de diaree, tulburări respiratorii și cardiace,
hematurie.

Pulsatilla )ontana (;oppe* ,ch% ! Dedi3ei

 
Plantă perenă, tulpina erectă de 3#9Icm înălțime. (run%ele ba%ale lipsesc la
 începutul înforirii, apar mai târ%iu. (lorile sunt solitare de culoare violet închis.

2G
 

(ructul este o achenă multiplă, prevă%ută cu prelungiri setiorme, alb sericeu#

păroase.

5rește pe colinele uscate din stepe și silvostepe, înforește primăvara din martie
până în aprilie.

Pulsatilla Patens (.* )ill

Plantă perenă, tulpina înaltă de 3#91 cm. (run%ele

ba%ale apar după înforire sunt lung#pețiolate. Pe
tulpină sub foare se afă un, involucru, ormat din
run%e unite la ba%ă cu limbul pround divi%at
ormând lacinii liniare, alb#mătăsos#păroase.
(lorile sunt mari, solitare de culoare violetă sau
liliachie. (ructul ormat din achene numeroase cu
prelungiri setiorme alb#mătăsos#păroase.

)e găsește prin ânețe, coaste ierboase și însorite,

 în -udețul 5lu-, Aureș și )uceava.

5ele 2 specii ale genului Pulsatilla pre%intă același

interes toxicologic. Plantele sunt toxice doar în
stare verde. Principiul activ care determină
toxicitatea plantelor se crede că este identic cu
protoanemonina. )peciile de Pulsatilla sunt
considerate mai toxice decât $nemone.

"eratocephalus rthoceras D" ! Ploșnicar

 Plantă erbacee, anuală de 9#01cm înălțime,

albicios#păroasă, cu run%e de 2#9 ori sectate
și fori mici de culoare galbenă, ce apar la
 începutul primăverii.

7ste receventă în țarî în %ona de stepă pe

coaste uscate, pa-iști însorite, marginea
drumurilor.

Planta este toxică în special pentru oi.

)ubstanța toxică estelactona
protoanemoninei care are o acțiune iritantă
asupra mucoasei tubului digestiv și asupra
epitelului renal. Planta este toxică în stare
verde, în special în perioada înforirii. Prin
uscare toxicitatea dispare complet.

2K
 

,anunculus +celeratus . ! eușteanul $roaștei# $oglari# $uruiană de

/riguri

 Plantă anuală sau bienală, cu tulipna erectă,

!stuloasă, rami!cată. (run%ele ba%ale sunt llung#
pețiolate, palmat#!date, cele tulpinale descrescente
9#3 sectate, iar cele superioare sesile, tri!cate, rar
 întregi. (lorile sunt mici, numeroase, cu receptacul
lungit și petalele galben deschis.

)pecia este comună prin locuri mocirloase, în locuri

umede la marginea râurilor și lacurilor.

,anunculus Flammula .

Plantă erbacee, perenă, cu ri%om scurt, vertical pe care se de%voltă

rădăcini !broase. ulpina erectă de 21#31cm înălțime, galbră.
(run%ele ba%ale sunt lung#pețiolate, cordat#ovate, cele tulpinale
sesile, lancedate, liniare, întregi sau divi%ate. (lorile sunt mici, de
culoare galben#pal, ormate din 3 sepale patente, 3 petale scurt
unguiculate și prevă%ute cu câte o gropiță nectarieră, numeroase
stamine și un gineceu policarpelar apocarpic.

(ructul este ormat din numeroase achene galbre,

muchiate, scurt#rostrate, libere între ele.

)pecia se afă în toată țara, prin pa-iști umede, pe

malurile râurilor și ia%urilor.

,anunculus ,epens . ! Piciorul cocoșului

t5r5tor# Floare de leac# 7ăl%enele

 Plantă erbacee, perenă, cu tulpina erectă sau

târâtoare, rami!cată de la ba%ă cu stoloni lungi,
 înrădăcinați din loc în loc. (run%ele ba%ale sunt lung#
pețiolate trisectate, la el și cele tulpinale iar cele
superioare tri!date sau întregi. (lorile sunt

91
 

numeroase de culoare galben#auriu, lung#penduculate, hermarodite cu tendință de

pentamerie. (ructul este o poliachenă.

)pecia este comună în toată țara în regiunea de câmpie și montană, prin locuri
umede sau mlăștinoase, ânețe, păduri, terenuri agricole.

,anunculus Acer . ! Floare $roștească

 Plantă erbacee, perenă cu ri%om scurt, tulpina erectă,

 înaltă până la 0m, rami!cată și păroasă. (run%ele ba%ale
sunt lung#pețiolate, pal mat#sectate, tri!date. (run%ele
tulpinale sunt scurt pețiolate și seamănă cu cele ba%ale, iar
cele superioare sunt sesile și descrescente. (lorile sunt
mici galben#aurii cu receptaculul galbru. (ructul este o
poliachenă.

)pecia este comună în toată țara atât în %ona de câmpie

cât și de munte prin pa-iști și locuri umede.

,anunculus Polyanthemos . ! 7ăl%enele

 Plantă erbacee,perenă, cu un ri%om scurt.

 ulpina erectă, rami!cată, înaltă până la
I3cm. (run%ele ba%ale lung#pețiolate,
pamat#sectate cu segmente tripartite, iar
laciniile dințate. (run%ele tulpinale sesile,
mai puțin sectate asemănătoare cu run%ele
ba%ale. (lorile galbe#auriu, cu pendunculul
bră%dat, adpres păros. Receptaculul cilindric
păros.

)pecia este comună în toată țaraprin pa-iști,

stuărișuri, la marginea pădurilor.

90
 

,anunculus Arvensis . ! "ornicei# pincă# +căișor

 Plantă anuală, cu tulpina erectă, rami!cată

până la 91 cm. (run%ele ba%ale sunt lung#
pețiolate, ovate și dințate la vâr, cele tulpinale
inerioare, trisectate sau palmat#sectate.
(run%ele superioare trisectate cu lacini întregi.
(lorile sunt galbene. $ceastă specie se
caracteri%ea%ă prin achenele bilateral turtite,
acoperite cu spinișori conici și deși.

)pecia este recventă în toată țara, prin

semănături, pârloage.

,anunculus $ul%osus .

 Plantă erbacee, perenă bulbiormă îngroșată

la ba%ă, cu tulpina erectă, rami!cată înaltă
de 21#;1cm. (run%ele ba%ale sunt lung#
pețiolate cu 9 segmente adânci tri!date.
(run%ele tulpinale inerioare asemănătoare
celor ba%ale, iar cele mi-locii și superioare
sesile, sectate cu lacinii liniare. oate
run%ele sunt păroase sau plane. (lorile sunt
galben#aurii, cu receptaculul păros.

Planta este comună în toată țara prin live%i,

coaste ierboase și pietroase.

7enul ,anunculus cuprinde un număr

mare de specii, în fora României se cunosc
peste 93 de specii. oate speciile de
Ranunculus sunt toxice, dar se consideră că
Ranunculus )celeratus este cea mai toxică.
 oxicitatea acesteia și a celorlalte specii este

92
 

pre%ența în toate organele plantei a proto#anemoninei. Plantele sunt toxice numai în

stare verde. Procentul cel mai mare de protoanemonină a ost găsit în perioada de
 înforire  2,3L din substanța uscată. Prin uscare protoanemonina se volati%ea%ă și
planta devine inoensivă.

Protoanemonina este un principiu iritant, care provoacă eritem, infamația pielii și a

mucoaselor. +ntoxicația se maniestă prin infamația mucoasei bucale, salivație
abundentă, colici cu constipație, urmată de diaree abundentă, neagră și etidă.
6acă animalele au ingerat o cantitate mare de plantă, se observă convulsii,
tremurături musculare, dilatarea pupilei, slăbirea ori pierderea vederii, și moartea
poate surveni la circa 02 ore.

Adonis 2ernalis . ! ,uscu3ă primăvăratică

 Plantă perenă cu ri%om gros, lemnos din care pleacă

tulpini foriere și sterile, drepte și înalte până la ;3cm.
(run%ele tulpinale sunt de 2#;ori penat#sectate,în
segmente oarte !ne !liorme. n luna aprilie, în -urul
tulpinilor apare o foare mare cu diametrul de 3#G cm,
având caliciul alcătuit din 3 sepale, corola cu
numeroase petale 01#21, de culoare galben#aurie,
strălucitoare în interiorul cpreia se găsesc numeroase
stamine. nforește în aprilie și mai. (ructul multiplu
este o poliachenă.

7ste o specie recventă care apare din luma martie în regiunea de șes și de dealuri,
sub ormă de tue mici mai multe la un loc.

Adonis Aestivalis . ! "ocoșei de c5mp

Plantă anuală, cu tulpina simplă sau

rami!cată, înaltă până la 31cm. (run%ele
ba%ale sunt pețiolate, cele mi-locii și
superioare sesile de 9#; ori penat#sectate.
(lorile sunt solitare, cu 3 sepale galbene
și H#G petale roșii#cărămi%ii, prevă%ute la
ba%ă cu pată neagră, numeroase stamine.
(ructul este o poliachenă.

)pecia este comună în toată țara, ca

buruiană prin culturi.

Adonis 2olgensis +tev. ! $uruiana &alanului

99
 

Plantă erbacee, perenă cu ri%om de%voltat, cu tulpină rami!cată până la ;3 cm

 înalțime. (run%ele tulpinale, sesile de 2#9 ori penat#sectate. (lorile palid#galbene,
solitare, au sepale lungi până la Q din lungimea petalelor.

Planta crește prin locuri uscate din stepe, mai rar prin poieni, !ind cunoscută în
puține locuri din țară.

Principii toxice

 oate speciile de $donis sunt toxice. Plantele au un gust amar, ar%ător, apt pentru
care animalele o ocolesc. ntreaga plantă este toxică, în special pe durata înforirii.

 oxicitatea speciilor de $donis, este datorată glico%i%ilor" adonitoxina, adonito%idului,

care conține cumarine, precum și a unui derivat cumarinic numit vernadina. Prin
uscare toxicitatea nu dispare, înspre prin !erbere se distrug glico%i%ii iar planta
devine inoensivă.

 oate speciile de animale sunt sensibile la intoxicațiile cu speciile de $donalis.

+ngerarea acestora de către animale, produce o gastro#enterită maniestată prin
diaree de lungă durată și rebelă la tratament. )imultan se constată poliurie i
tulburări cardio#vasculare, maniestată prin puls încetinit, apoi accelerat,
insu!ciență cardiacă, pronunțată și progresivă, paliditatea mucoaselor, colaps,
convulsii.

 oate acestea trec într#o stare de depresiune generală, care se încheie cu moartea.

"altha aeta +.1. et =y ! "alcea calului

 Plantă erbacee perenă, având rădăcini mai mult sau mai

puțin îngroșate. ulpini !stuloase, run%e simple circulare
sau reniorme, cele inerioare și mi-locii pețiolate, iar cele
superioare sesile. (lorile sunt mari, hermarodite,
actinomore, înforișul foral de culoare galbenă. (ructul
este o polioliculă.

5rește prin locuri mlăștinoase, umede, bălți, recventă

!ind de la câmpie până la munte.

9;
 

Principii toxice

)e consideră că principalul toxic activ al acestei plante este protoanemonina.

Planta mai conține alcaloi%ii" -ervina, glico%idul helebarina și o cantitate mică de

berberină.

 oate organele plante în toate a%ele de vegetație sunt toxice.

 oxicitatea nu dispare prin uscare.

)imptomele intoxicației sunt asemănătoare intoxicației produse de plantele ce

conțin protoanemonina, genul Ranunculus, dar sunt mai evidente orme de
maniestare ale gastroenteritei și netitei acute.

Aconitum &auricum 4ul/. ! mag# Iar%ă rea# Iar%a %u%ii

 Plantă erbaceee, perenă, cu rădăcini napiorm îngroșate, tulpină

erectă, groasă, de 01#H1cm înălțime și run%ele plamat#partite. 5u
divi%iuni romboidale. (lorile albastru violet sunt dispuse în racem
dens. (iecare foare pre%intă tepala posterioară a perigonului în
ormă de coi hemiseric. 5oiul adăpostește 2 nectarii în ormă de
pinteni capitați sau obtu%i. (ructele sunt olicule ce conțin semințe
cu muchii aripate.

7ste o specie polimoră, repre%entată în fora României prin I subspecii și ; orme.

5rește în locuri ierboase, stâncoase, din eta-ul alpin și subalpin al 5arpaților.

Principii toxice

+ntoxicațiile cu $conitum auricum, ca de altel cu toate speciile de $conitum

Fappelus se datorea%ă alcaloi%ilor terpenoidici pre%enți în toate organele plantei
atât în stare verde cât și în stare uscată.

Rădăcinile îngroșate și semințele conțin mari cantitîți de substanțe toxice. n

organele plantei, cantitatea de principii active este maximă în timpul înforirii. 5ei
mai răspândiți sunt alcaloi%ii diterpenoidici, de tipul" napelinei, aconitinei și anume"
napelină >522899*9F?, napelonina sau %angorina >5 2082K*9F?, aconina >5 2G8;0*KF?,
neolina >52;89K*HF?, aconitina >5 9;8;I*00F? care este un ester al aconinei cu acidul
acetic și acid ben%oic având ormula moleculară 5 928;3*01F, neopelina 5998;3*GF 
este ester al neolinei cu acidul acetic.

93
 

$conitina este cel mai toxic dintre toți alcaloi%ii cunoscuți până în pre%ent, !ind cea
mai puternică otravă a sistemului nervos central. $stel, după :ler, calul moare în
urma ingerării a 911#;11g rădăcină proaspătă iar pentru un câine sunt su!ciente 3g
de rădăcină uscată.

6o%a letală parenterală de aconitină este de 01#02mg pentru cal, 2#9mg pentru un
câine, si 0mg pentru om.

$conitina se absoarbe ușor la nivelul tubului digestiv. și se elimină oarte încet pe

cale renală, acționea%a ca un iritant gastrointestinal, produce parali%ia respirației și
are o acțiune directă asupra inimii determinând în !nal !brilație ventriculară.
Produce pareste%ie și aneste%ie de tip descendent >invers ca la coniină?.

)emnele intoxicației sunt vomitări, colici, încetinirea bătăilor inimii  hipotensiune,

di!cultăți de respirație, vedere încețoșată, dilatarea pupilei, moarte prin as!xie.
 ulburările de grid cardiac sunt severe" tahiaritmii ventriculare, extrasistole,
tahicardie, !brilație ventriculară.

n tratament se urmărește în prima a%ă îndepărtarea toxicului >lava- gastric,

administrarea de cărbune activ?. ratamentul simptomatic se reeră la administrarea
de antiaritmice. n lipsa unui antidot speci!c se poate administra atropina, pentru
 îndepărtarea eectelor parasimpatomimetice ale aconitinei >vomismente,
bradicardie?.

4a animale intoxicația cu *mag, sunt destul de recvente" bovine, cai, oi.

)impatologia intoxicației la animale este asemănătoare cu cea de la om, descrisă
mai sus. (oarte sensibile sunt animalele mici care dacă gustă o run%ă de la această
plantă mor.

Familia Artistolochiaceae

Aristolochia "lematitis . ! "ucur%etită#

)ărul lupului

Plantă perenă, cu ri%om galben#brun de pe

care se de%voltă tulpina aeriană, erectă, de
2#011cm înălțime, cu run%e alterne, llung#
pețiolate, ovalt#triunghiulare, cu ba%a
pround cordată. (lorile sunt hermarodite,

9H
 

%igomore, câte 9#3 în axila run%elor , lungi de câte 9cm cu periant tubulos terminal
prelungit ca o scaă, iar la ba%ă umfat, galben#pal, pe peretele intern îndreptate în
 -os. (ructul este o pseudocapsulă piriormă, multispermă. Planta este întâlnită în
păduri, crânguri, dar și în semănături, margini de căi erate și mai ales ca buruiană
 în vii. Aai recventă întâlnită este în ransilvania >-udețul $rad, Cihor, Cistrița
Făsăud, 5araș#)everin, 5lu-, Aureș, Crașov, )ibiu, $lba, imiș?, *ltenia >-udețul 6ol-,
&or-, :âlcea, dar mai ales în Aehedinți?, Auntenia >-udețele +alomița, +lov, Prahova?,
Aoldova >-udețul, Cacău, &alați, +ași, Feamț, :aslui, )uceava?.

Principii toxice

 oate părțile plantei dar mai ales rădăcinile, ri%omii și semințele conțin 2 derivați,
nitrași cu nucleu enantrenic. $cidul aristolochic + >5 0I800*IF? și ++ >50I800*HF?. Planta
mai conține ulei volatil, magnoforină, aristolochină, colină, sistorestorine, alantoină,
acid citric.

$cidul aristolochic este o substanță iritantă cu acțiune toxină asupra capilarelor care
stimulea%ă alocito%a.

)emințele de Aărul lupului sunt toxice, se pot întrebuința în scop abortiv.

Asarum Europaeum . ! Pochivnic# Piperul

lupului

 Plantă perenă, ierboasă, întinsă pe pământ cu

ri%om subțire 9#3mm grosime, lung de H#01cm,
albicios, rami!cat, din care pornesc numeroase
rpdpcini adventive !rioase, tulpina pre%intă la
ba%ă 9#3 cata!le brune, iar partea superioară 2#
; run%e lung#pețiolate, circular reniorme și de
obicei hibernante.

9I
 

(lorile solitare cu miros de piper la axila run%elor, cu periantul în ormă de ulcior,

brun#ver%ui și păros, cu 9#; lobi. (ructul este o pseudo#capsulă.

7ste răspândită în locuri umbroase și umede, se găsește în păduri de oioase, de

câmpie, de deal și de munte, în vetre de câțiva metri pătrați. 7ste răspândită
aproape în întreaga țară.

Principii toxice

 oate părțile plantei, dar mai ales ri%omii conțin uleiuri eterice, în componența
cărora intră" asarona #9,;,H  trimetoxi #0#propenil#ben%en, asarit, asarumcamor, cu
ormula moleculară 5 0280H*9/ aronaldehidă >asarilică 2,;,3#trimetoxiben%oică,
ga%arină? cu ormula chimică metileugenol >5 0080;*2?/ hidrocarburi ciclice capinen,
borneol.

Pochivnicul este o plantă toxică datorită conținutului în ulei esențial care pre%intă o
acțiune iritantă locală.

'tili%area empirică a plantei ca emagog este oarte riscantă, ducând la parali%ii.

Familia Papaveraceae

"helidonium )a'us . !
,ostopască# 1egelari3ă

7ste o plantă erbacee, perenă,

rectă, oarte răspândită pe lângă
case, ruini și păduri umbroase, și
care conține un latex galben#
portocaliu. ulpina înaltă până la
0m, rami!cată poartă run%e mari,

9G
 

alterne imparipenate, ver%i pe partea superioară cu nuanțe albăstrui pe partea

inerioară, run%ele ba%ale sunt pețiolate, iar cele din partea superioară a tulpinii
sunt sesile. (lorile sunt galbene, regulate si reunite în umbele terminale, la
extremitatea ramurilor, !ecare foare are 2 sepale si ; petale si numeroase stamine.
(ructul este o capsulă silicviormă care se deschide de la ba%ă spre vâr.

Principii toxice

n componența latexului au ost identi!cați mai mulți alcaloi%i, chelidonina

52180KF*3, homochelidonina 520829F*3, protopina, sanDuinorina 5 2180;F*;,
cheleritrina 52080GF*;, berberina, sparteilina și chelidomina.

5helidonina și homochelidonina au o acțiune analeptică și spasmolitică, cheleritrina

are o acțiune iritantă locală, sanDuinorina mărește secreșia tubului digestiv și
stimulea%ă peristaltismul intestinal, berberina parali%ea%ă centrul respirator și scade
tensiunea arterială. +ar protopina acționea%ă asupra centrului vasomotor.

n ansamblu acest complex de alcaloi%i pre%intă o acțiune narcotică și spamolitică.

*trăvirile cu rostopască se maniestă prin vomă, purgații violente, însoțite de colici

și scaune sanguinolente.

Papaver ,hoeas . ! )acul roșu# )ac roșu de c5mp

 7ste o plantă erbacee, anuală,

acoperită cu peri asprii, crește prin
semănpturile de cereale și pe marginea
drumurilor. ulpina este înaltă până la
I1#G1cm, uneori rami!cată, cu run%e
alungite, adânc penat#divi%ate, se
termină cu o foare cu caliciu ormat din
2 sepale mari, ver%i, care cad când
bobocul se deschide, corola este din ;
petale de culoare roșu aprins, în
general pătate în negru la ba%ă și
androceul din numeroase stamine.

9K
 

(ructul este o capsulă terminată cu un disc sterat, conține numeroase semințe

reniorme, brun#închise.

Principii toxice

 oate organele plantei, cu excepția semințelor conțin vase laticiere pline cu latex în
componența căreia intră alcaloi%ii, readina și reagina, mai conține mucilagii și
antociano%ide.

4atexul bogat în alcaloi%i se extrage din capsulele nemature prin inci%ii, acesta în
contact cu aerul ormea%ă o masă de culoare închisă cu gust amar și miros
caracteristic care este opiul brut.

Principalii alcaloi%i care au ost identi!cați sunt" reagina și readina.

4a om intoxicația cu opiu în do%e mici determină la început o surescitare, apoi un

somn pround cu vise, scăderea sereșiei salivare și constipație.

n do%e mai mari de 1.9g opiul provoacă moartea.

Familia ;ypericaceae

;ypericum Per/oratum . ! Po'arni3ă# sunătoare

 7ste o specie erbacee, perenă, cu tulpina dreaptă,

rami!cată în partea superioară, ușor lemnoasă în
partea de -os, prevă%ută în tot lungul ei cu 2 muchii,
este glabră și înaltă până la 0m. (run%ele sunt dispuse
opus, sunt sesile, ovar#eliptice, glabre și conțin multe
pungi secretoare, din care cau%ă dau impresia ca
pre%intă puncte translucide care sunt examinate prin
transparență, de unde și denumirea de  perforatum ce
se dă acestei specii. (lorile sunt grupate în vârul
tulpinii și ramurilor, sunt hermarodite, neregulate,
periantul este ormat din 3 sepale și 3 petale de
culoare galben#auriu, prevă%ute !ecare pe margini cu
mici glande negre, iar androceul din stamine
numeroase, grupate în 9 ascicule. (ructul este o
capsulă ovală.

7ste recventă în toată țara prin ânețe, tuărișuri, în lungul apelor și pe colinele
aride.

Principii toxice

 oate organele plantei, aară de rădăcini, conțin un pigment speci!c roșu#violet,

aproape negru, numit hipericină sau hexa#ox<#2#2S#dimetilnatodiantronă, ulei
volatil, favonoide, având ca aglicon hiperina, aci%ii caeic și clorogenic, tanin.

;1
 

8ipericina este o substanță fuorescentă care absroarbe radiațiile cuprinse între 31#
H01nm, și produce otosensibilitate la animale cu părul alb sau deschis. 8ipericina
nu se distruge prin uscarea plantei.

$cțiunea otosensibili%antă a hipericinei se exteriori%ea%ă și la om la nivelul pileii

depigmentate printr#un proces infamator, prurit oarte intens și uneori endeme.

Familia &hymelaeaceae

Daphne )e:ereum . ! &ulichină

Plantă lemnoasă sub ormă de arbust

cu ramurile erecte sau ascendente,
poartă numai spre vîr run%e ovate,
obovate până la lanceolate, scurt#
pețiolate, glabre sau păroase numai
pe margini. (run%ele apar după
 înforire și cad toamna. (lorile sunt
ro%e sau roșii, mai rar albe,
actinomore și plăcut mirositoare,
sesile sau grupate 0 până la ; în
lungul ramurilor. (ructul este o bacp
roșie.

)pecia este recventă prin pădurile de

oioase, coniere în regiunea
montană.

Daphne aureola . ! Iederă Al%ă

$rbust a cărui ramuri poartă spre vâr 

câte o ro%etă de run%e persistente,
 întregi, coriacee, lucitoare, oarte scurt#
pețiolate și cu limbul ascuțit ovat#
lanceolate. (lorile sunt galbene#ver%ui

;0
 

reunite câte 9#01 în raceme axilare, nutante. (ructul este o bacă la început verde și
mai apoi neagră.

$ceastă specie este cunoscută în România dintr#o singura stațiune" pădurea de ag
de la Aoldova Fouă lângă 6unăre.

Principii toxice

 oate părțile celor 2 plante" ulchina și +edera $lbă dar mai ales ructele și scoarța
conțin o re%ină nea%otată numită me%ereină >me%erină sau me%ercină?. Ae%ereina
nu se distruge prin uscarea plantelor. 7a are proprietăți ve%icante ducând la iritația
tegumentelor, le%iuni infamatorii sau ulcerative. Planta mai conține gluco%idul
danina.

Plantele sunt extrem de toxice, animalele le evită, datorită gustului iute,

proprietăților ve%icante, caustice, ale me%ereinei. 91mg de scoarță pot omorî un cal,
02mg pot ucide un câine, iar9mg pot omorî un porc.

Familia Fa%aceae sau eguminoase

)elilotus o0cinalis . ! +ul>nă sau )olotrul gal%en

 Plantă anuală sau bienală, cu rădăcina pivotantă, tulpina erectă, rami!cată și înaltă
de peste 0m. (run%ele trioliate pre%intă, oliole obovate și cu marginile serat#
dințate. (lorile sunt galbene, grupate în raceme axilare, laxe și alungite. (ructul este

;2
 

o păstaie obovată, întărită de caliciul persistent, specia este comună în toată țara
prin ânețe, semănături, pârloage și marginea drumurilor.

)elilotus Al%us . ! +ul>nă al%ă

Plantă anuală sau bienală, cu tulpină rami!cată, erectă, a-ungând până la 0,3m
 înălțime. (run%ele sunt trioliate, cu oliole obovate sau alungit#lanciolate, pe
margini dințate. (lorile sunt albe, dispuse în raceme axilare laxe. (ructele sunt

;9
 

păstăi ovate sau labre. )pecia este comună în toată țara, pe marginea drumurilor,
locuri nisipoase.

Principii toxice

n compo%iția plantelor au ost identi!cate următoarele substanțe" acidul

ortocumarinic >5K8G*9?, acidul melilotic >5 K801*9?, glico%ida acidului ortocumarinic
numită melito%idă, lactona acidului cumarinic numită cumarină >5 K8H*2?,
hidrocumarina >5K89*2?, cumarigen  glico%ida acidului melilotic cu cumarina/
alantoină și acid alantoic.

6intre aceștia interes toxicologic pre%intă cumarina, dacă ânul este cosit pe timp
ploios și conține sul!nă acesta se mucegăiește și cumarina se transormă în
dicumarol # care se comportă ca un puternic anticoagulant.

$cțiunea anticoagulantă a dicumarolului nu se exercită direct asupra sângelui, ci

indirect, prin împiedicarea ormării protombinei hepatice.

;;
 

Familia ,utaceae

Dictamnus Al%us . ! Frăsinel

7ste o plantă ierboasă, perenă, de obicei simplă, și erectă, înaltă de 31#031cm,

acoperită cu peri scurți, sau lungi dar uneori în partea inerioară aproape glabră.
 ulpinile pre%intă în partea superioară numeroase glande punctiorme, în rest glande
gălbui. (run%ele sunt coriacee, glandulos#punctate, alterne, iar cele inerioare
simple, alungit obovate, iar cele mi-locii și superioare imparipenat#compuse cu
oliole serate, ața glabră, pe dos păroase. Rahisul run%elor este aripat și păros.
(lorile mari, hermarodite,
%igomore, grupate în raceme cu
numeroase glande negre, și bractei
liniar#lanciolate, păroase, forile au
culoare ro%#liliachii, sau albe. (ructul
este o capsula scurtă, pedicultă, se
desace în 3 ructulețe cu câte 2#9
semințe !ecare.

Planta crește în regiuni de câmpie și

deal, prin pa-iști uscate, pe lângă
păduri și poieni.

Principii toxice

5onține alcaloi%ii" dictamina

>5028K*2F?, schimianina >5 0;809*;F?
și o mare cantitate de ulei esteric,
ce determină mirosul speci!c al
plantei. n %ilele !erbinți planta
produce o mare cantitate de ulei
eteric, încât prin aprindere arde cu o
facără albăstruie pe care o
 împrăștie.

Planta vie venind în contact cu

dierite părți ale corpului provoacă
arsuri care se transormă în bășici.
5oncomitent se observă schimbări
distro!ce ale !letelor nervoase și ale terminațiilor nervoase din straturile pileii.

$nimalele pot consuma această plantă întâmplător, dacă oile consumă planta, se
observă următorul tablou clinic" după o perioadă de excitație se observă o puternică
depresiune, stare de somnolență, ușoară umfare, anchilo%ă, ptialism, contractarea
spastică a esoagului, accelerarea respirației, și tulburarea activității cardiace.

Familia Aqui/oliaceae

Ilex Aqui/olium . ! aur

;3
 

Plantă lemnoasă sub ormă de arbust, ce poate

a-unge până la 2.3m înălțime, cu run%e
persistente, alterne, ovate, eliptice, rareori
alungit#lanciolate, pieloase, glabre, lucitoare și pe
margini ondulat, ghimpos, dințate. (lorile sunt de
culoare albă, mirositoare, unisexuate, iar planta
este dioică. (ructele sunt drupe baciorme, serice
sau ovoidale de culoare roșie.

n țara noastră, planta este rară, care crește

spontan pe valea 4uștilor, și în Pădurea 6osul
4aurului din comuna Timbru, -udețul $rad.

Principii toxice

n run%e și ructe se afă un glico%id cu proprietăți

saponinice, dieriți polienoli" lixanthin, rutin și
cantități mici de teobromină, care este un
alcaloid.

$ccidente se produc mai des la copii care sunt

atrași de ructele colorate. 6upă ce au consumat
ructele, pre%intă gastroenterită cu evoluție letală.

Familia ,hamnaceae

,hamnus Frangula . ! "rușin# Patachină

Plantă lemnoasă sub ormă de arbust sau arbore,

ce poate a-unge până la Hm înălțime, cu ramurile
nespinoase. (run%ele sunt eliptice, dispuse altern,
opuse, în tinerețe moi și subțiri, iar apoi mai
rigide, forile hermarodite, albe#ver%ui,
pentamere, sunt grupate în cime axilare. (ructele
sunt drupe mici, serice, roșii, iar la maturitate,
complet negre.

7ste o specie recventă de la câmpie până la

munte, prin locuri umede, tuărișuri.

;H
 

,hamnus "athartica . ! 2erigariu# +pinul "er%ului

7ste un arbust sau arbore, cu ramurile adesea terminate în spin. (run%ele sunt
opuse, ovate sau eliptice, în tinerețe subțiri, iar la maturitate tari, pieloase, pe
margini !ind dințate, prevă%ute, cu 9#; perechi de nervuri proeminente, și
convergente spre vâr. (lorile sunt mici, unisexuate, tetramere, de culoare albă sau
ver%uie. )unt grupate în cime axilare. (ructele sunt drupe negre, iar semințele
ovoidale pre%intă pe ata dorsală o crăpătură longitudinală îngustă.

7ste o specie comună în toată țara, de la câmpie până la munte, prin păduri și locuri
uscate.

Principii toxice

n cele 2 specii de Rhamnus se găsesc derivați ai antracenului și anume

antrachinone libere și în combinație cu glucidele. Principalele substanțe identi!cate
 în ructe, run%e, lăstari și scoarță sunt" rangula  emodina sau
trioximetilantrachinona >5 03801*3?/ acidul cri%oanic sau dioximetilantrachinona
>503801*;?/ rangulina >520821*K?/ glucorangulina >5 2I891*0;?.

;I
 

n scoarța proaspătă, vie, predomină derivați sub ormă redusă ai antracenului, de

tipul compușilor antranolici. $ceste principii active au acțiune !%iologică, laxativă și
purgativă.

4a om în special la copii s#au semnalat numeroase otrăviri, prin consumarea

ructelor.

)imptomele intoxicației se maniestă prin purgații oarte violente, uneori

sanguinolente, dureri abdominale, vomitări, crampe, apatie.

*trăvirile cu 5rușin la om se maniestă sub ormă de convulsii, amețeli, midria%ă,

urmată de o pierdere a cunoștinței. 6acă s#a consumat cantitate mai mare, individul
moare în câteva ore.

Familia -m%elli/erae

"onium )aculatum . ! "ucută# "ucută mare# "ucuta lui +ocrate

Plantă ierboasă bienală, cu rădăcină pivotantă, tulpina înaltă de 1.3#2.3m, puternic

rami!cată, cilindrică și !stuloasă, striată și cu pete roșietice mai ales spre ba%ă.
(run%ele sunt păroase și de 2#; ori penat#sectate. (lorile sunt albe, așe%ate în
umbele numeroase, de mărime mi-locie. +nvolucrul este ormat din numeroase
oliole refecte, iar involucelul este repre%entat prin 9#H oliole mai scurte, decât
pediceii forali. (ructele sunt ovate, glabre, costate și de culoare brun#ver%ui.
ntreaga plantă atât în stare verde cât și în stare uscată, are un miros speci!c urinii
de șoarece.

Planta este comună în întreaga țară de la șes până la regiunea montană prin locuri
necultivate, așe%ări omenești și locuri gunoite.

;G
 

Principii toxice

 oate organele plantei conțin alcaloi%i în procente variind între 1.13L în rădăcini și
tulpini și 9.3L în ructe. Principalii alcaloi%i identi!cați în organele acestei plante
sunt" coniina >50G8IF? lichid incolor cu miros particular și gust ar%ător, în contact cu
aerul și în pre%ența luminii se colorea%ă în caeniu datorită oxidării/ conhidrina
>5G80IF*? este derivatul hidroxilat dela catena laterală a coniinei/ gamaconiceină
>5G803F? este un lichid incolor ce se bruni!că în contact cu aerul/ pseudoconhidrina
>5G80I*F?/ F#metilconiina>5 K80KF?.

n ma-oritatea ca%urilor alcoloi%ii apar sub orma sărurilor cu acid malic și caeic.
Prin uscare planta pierde o parte din toxicitate dar nu devine inoensivă.

5oniina acționea%ă asupra sistemului nervos, cu eecte paralitice" parali%ea%ă

terminațiile nervoase#motorii, în mușchi iar în cantități mai mari produce parali%ia
centrilor nervoși, parali%ie de tip ascendent.

$lcaloi%ii care însoțesc, coniina, după caracterul acțiunii lor sunt oarte apropiați de
coniină.

"icuta 2irosa . ! "ucută de %altă# $uciniș

;K
 

Plantă perenă, ierboasă, pre%intă un ri%om gros, cărnos, compartimentat prin mulți
pereți transversali, cu rădăcini adventive, dispuse verticilat. ulpina aeriană, groasă,
erectă, înaltă până la 2m. (run%ele de 2#9 ori penat#sectate. (lorile sunt mici, albe,
grupate în umbele compuse. (ructele sunt lungi de circa 2mm, turtite lateral, la
ba%ă puțin cordate.

5ucuta de baltă crește la marginea râurilor, pâraielor și ia%urilor, prin șanțuri și

mlaștini.

Principii toxice

5ucuta de baltă este una dintre

cele mai toxice plante, atât
pentru animale cât și pentru
oameni. oate părțile plantei sunt
toxice. (lorile, ructele și ri%omii,
sunt mai toxici decât run%ele și
tulpinile.

Principiul toxic, cunoscut de

multă vreme, este cicutoxina,
!ind oarte stabilă, ca urmare
planta nu își modi!că toxicitatea
prin uscare, păstrare îndelungată
sau !erbere.

7ste un toxic medular,

convulsivant, cu acțiune
ulgerătoare asupra nucleului
motor al vagului, din care cau%ă
respirația încetea%ă înaintea
activității cardiace. $re o acțiune directă, iritantă asupra țesuturilor și mucoasei.

+ntoxicația cu 5icuta :irosa 4. se datorea%ă ingestiei ri%omilor ce sunt conundați cu

ri%omi ai unor plante alimentare" nap, păstârnac, angelică. )emne ale intoxicației
apar după ingerarea a 2#9 bucăți de ri%om >de 2.3cm lungime si 2.3cm in diametru?.

Primele semne ale intoxicației apar la 91#;3 minute de la ingerare și sunt

repre%entate de o salivație abundentă, grețuri, tremurături, verti-. 4a acestea se
adaugă crampele abdominale, vomismentele, ce permit eliberarea spontană a unei
cantități de plantă ingerată. n uncție de cantitatea consumată pot să apară
convulsii >episoade tonico#clonice, epiliptiorme periodice?. 7pisoadele convulsive
sunt urmate de apnee, respirația îngreunată de secrețiile bronșice excesive,
cau%ea%ă ciano%a. +ndividul pre%intă hipertermie, și transpiră excesiv. (ibrilațiile
ventriculare pot să apară la 9 ore după ingerare. 4a do%e mari evoluția este atală și
constă în oprirea respirației după un episod convulsiv.

Familia Primulaceae

31
 

Anagallis Arvensis . ! +c5nteu3ă

 Plantă anuală cu tulpina

rami!cată, târâtoare sau
ascendentă, lungă de 3#91 cm.
(run%ele sunt ovate, punctate pe
ața inerioară, dispuse opus,
rareori verticilat. (lorile sunt roșii
sau albastre și sunt dispuse axilar.
(ructele sunt pixide serice. Planta
este comună în toată țara ca
buruiană prin culturi pe lângă
garduri.

Principii toxice

Planta conține glico%i%i  smilacina

și saponine. 5a%uri de intoxicații
cu )cânteuță sunt la oi și la
rumegătoare. )imptomele
cele mai evidente sunt
depresiune progresivă, lipsa
rumegării, diaree puternică.
Planta ace ravagii printre
păsări si animale mici, tinere.

4a om intoxicația se
maniestă prin dureri de cap,
o sen%ație vie de uscaciune a
gurii, dureri articulare și
termurături.

Familia "onvolvulaceae

"alystegia +epium (.* ,.

$r ! "upa vacii

 7ste o plantă perenă, cu

tulpină volubilă, de 2#9m
lungime. (run%ele sunt
cordat#sagitate, aleterne, iar

30
 

forile albe, roșii, actinomore, hermarodite, pentamere, solitare și axilare cu corola

 în ormă de pâlnie. 4a exteriorul forii se găsesc bractei mari ovate, ce acoperă
caliciul, ructul este o capsulă serică, cu 0#2 semințe negre. 7ste răspândită în toată
țara de#alungul apelor, prin lunci, la marginea lacurilor.

Principii toxice

(run%ele și rădăcinile conțin dieriți glico%i%i și alcaloi%i. &lico%i%ii provoacă tulburări

gastrointestinale, iar alcaloi%ii au acțiune halucinogenă.

Familia +olanaceae

;yoscyamus 1iger . ! )ăsălari3ă#

1e%unari3ă

7ste o specie bienală mai rar anuală, cu

peri glandulari siloși, cu o tulpină de 1.3#
0m. (run%ele sunt alterne, cu marginea
simplă, penat#!dată, mai păroase și
lipicioase. (lorile sunt sesile, dispuse la
axila run%elor, au un caliciu tubulos ce
crește până la ructi!care, și devine
persistent. 5orola este galbenă, cu
nervuri violacee. (ructul este o pixidă cu
numeroase semințe brun#cenușii. Planta

32
 

dega-ă un miros neplăcut care dispare la uscare. 5rește prin locuri ruderale, pe
margini de drumuri pătrunde ca buruiană prin culturi. 7ste comună în toată țara de
la câmpie până la munte.

;yoscyamus Al%us . ! )ăsălari3ă al%ă

 Plantă anuală sau bienală, asemănătoare cu 8. Figer 4. dar

 înaltă de 01#31cm, simplă sau rami!cată și glandulos păroasă.
(run%ele glandulos păroase, toate pețiolate, rotund obovate, cu
marginea sinuat#lobată sau dur dințată. (lorile sunt așe%ate într#
un racem unilateral, cu corola palid#galbenă ără vinișoare
violacee, iar anterele staminelor sunt galbene.

$ceastă specie crește prin locuri aride, la marginea drumurilor, semănături. 7ste
cunoscută mai mult din partea )ud#:estică a țării, din $rad și 6eltă.

Principii toxice

5ele 2 specii de 8<osc<amus sunt otrăvitoare atât in stare verde cât și sub ormă de
ân sau însilo%ate.

 oxicitatea este condiționată de pre%ența următorilor alcaloi%i" hiosciamina

>50I829*9F?/ scopolamina >hioscina este un derivat oxigenat al hiosciaminei
50I820*;F?/ atropina >5 0I829*9F? și apoatropina >5 0I820*2F?.

 oxicitatea cea mai puternică o pre%intă scopolamina.

Aăsălarița este un parasimpatolitic, ceea ce în plus ea are proprietăți sedative

pentru sistemul nervos central, datorită proporției ridicate de scopolamină.

4a animale semnele intoxicației cu speciile de 8<osc<amus dieră de la o specie la

alta, în uncție de cantitatea ingerată.

4a cal se observă midria%ă, deglutiție grea, risoane, slăbiciune, accese convulsive

violente, parali%ie generală, respirație cu raluri.

4a rumegătoare se observă balonarea rumenului, respirație convulsivă cu raluri,

sialoree spumoasă, diaree, parali%ie generală.

Atropa $elladonna . ! )ătrăguna# "ireașa lupului# Împărăteasă

39
 

Plantă perenă, ierboasă, printr#un ri%om

gro%, cilindric și rami!cat în partea
superioară. ulpina înaltă de 1.3#2m,
erectă, acoperită cu peri glandulari.
(run%ele de la ba%ă sunt alterne iar cele
de la partea superioară sunt grupate
câte 2 laun nod. (lorile sunt solitare,
situate la axila run%elor, sunt aplecate
>nutante?, de culoare violetă la exterior și
gălbui#murdar pe partea internă. (ructul
este o bacă serică de mărimea unei
cireșe la început verde, apoi neagră
strălucitoare cu caliciu persistent și
numeroase stamine.

Planta crește în soluri bogate în humus,

păduri umbroase, poieni. 7ste comună în
toate regiunile păduroase ale 5arpaților,
!ind recventă în eta-ul pădurilor de ag.

Principii toxice

 oate părțile plantei sunt otrăvitoare

datorită alcaloi%ilor pe care ii conține.
$lcaloidul principal este hiasciamina  care în timpul uscării plantei se transormă în
atropină. *rganele plantei mai conțin scopolamină, apoatropină, beladonină și
nicotină.

+ntoxicațiile cu mătrăgună se datorea%ă asemănării ei cu alte specii de bace,

rădăcini și run%e, sau prin consumarea de păsări și melci otrăviți cu mătrăgună.

4a om sunt semnalate numeroase intoxicații individuale și colective. 5ea mai

cunoscută intoxicație colectivă este aceea din 0 septembrie 0G32 care a aectat 0H1
de soldați din regimentul 02 de inanterie a armatie rance%e care au conundat
ructele de mătrăgună cu cireșele. )e consideră că 2#9 ructe de mătrăgună sunt
su!ciente pentru a provoca moartea unui copil.

Familia "apri/oliaceae

+am%ucus 1igra . ! +oc

3;
 

 $rbust sau arbore ce poate

a-unge până la 01m înălțime.
(run%ele imparipenat
compuse sunt ormate din 3#
I oliole eliptice sau ovat#
eliptice, serate și cu peri rari,
 în lungul nervurilor de pe
dos. (lorile actinomore sunt
mici, albe, sau albe#gălbui,
puternic și plăcut mirositoare
sunt grupate în cime mari,
umbeliorme sau
corimbiorme. (ructele sunt
drupe baciorme de culoare
neagră.

)pecia este comună în toată

țara, de la câmpie până la
munte prin păduri și
tuărișuri.

+am%ucus El%us . ! $o:

33
 

Plantă perenă printr#un ri%om gros, rami!cat. ulpinile aeriene sunt erbacee și înalte
de peste 0m. (run%ele sunt imparipenat#compuse din I#00 oliole lanciolate și
serate. (lorile actinomore, hermarodite de culoare albă sunt grupate în cime
corimbiorme. )taminele au anterele purpurii. (ructele sunt drupe baciorme, negre
și lucioase. ntreaga plantă are un miros neplăcut. 7ste recventă în întreaga țară, ca
buruiană în culturi, locuri necultivate, margini de drumuri sau în -urul stânelor.

Principii toxice

$nali%ele cantitative și calitative ale celor 2 specii de )ambucus, au dovedit

existența în run%e a glico%idului cianogenetic sambunigrina circa 1.0L. (ructele
proaspete contin acid cianhidric. Plantele mai conțin, ulei volatil, ruto%ida, tanin,
mucilagii.

(ructele dela ). 7lbus sunt otrăvitoare.

$cidul cianhidric produce o inactivare a ermentilor celulari, a proceselor de oxidare

intra#celulară și parali%ia centrului respirator. )imptomatologia intoxicației cu
speciile )ambucus varia%ă în uncție de cantitatea ingerată. 5antitățile mari
provoacă o intoxicație supraacuta cu moarte ulgerătoare prin inhibiția centrilor
bulbari.

n intoxicațiile acute mai lente, se disting 9 a%e"

0. n prima a%ă se obser vă, dismnee, amețeală, tremurături, vomismente,

accelerarea respirației, mucoasele se colorea%ă în roșu deschis.
2. (a%a a 2#a este marcată de convulsii orthothonus, opistothonos, convulsii cu
emisie de scaun și urină și o încetinire a respirației.
9. n a%a a 9#a respirația și activitatea cardiacă încetinesc iar moartea survine
curând.

2i%urnum pulus . ! "ălin

Plantă lemnoasă de 2#;m înălțime, cu lu-eri

glabri, cenușii și nete%i. (run%ele sunt opuse,
lat#ovate, de 9#3 ori lobate, cu lobi ascuțiți și
marginea întreagă sau dințată. (lorile sunt
albe, alb#roșcate, pentamere, sunt dispuse în
cime umbeliorme. (lorile marginale sunt mai
mari și sterile. (ructele sunt drupe globuloase,
roșii, cu sâmburele comprimat. Planta este
recventă în toată țara prin păduri și tuărișuri
mai umede.

Principii toxice

3H
 

Planta conține dieriți glico%i%i, saponine, și compuși cardiotonici. n specia de

:iburnum s#a identi!cat un glico%id enolic  urcatina.

 (ructele conțin substanțe ve%icante care produc iritația mucoaselor și a pielii,

consumate pot provoca gastroenterită.

(ructele consumate de către copii provoacă infamații gastro#intestinale, dacă sunt

consumate în cantitate mare pot produce moarte.

Familia "ucur%itaceae

$ryonia Al%a . ! )utătoare# "ucur%e3eaua

5ucurbețeaua este o plantă agățătoare care crește

prin mărăcinișuri, tuărișuri, este întâlnită în toată
țara.

Planta areo rădăcină palid#galbenă, napiormă.

 ulpina este alungită, cățărătoare, aspră, scurt#
păroasă. (run%ele sunt scurt pețiolate, oval#cordate
cu lobi mari, inegali, dințați dintre care lobul
mi-lociu este mai lung decât cel lateral. (lorile
monoice sau dioice în uncție de specie sunt de
culoare alb#ver%ui, sau alb#gălbui, grupate în
raceme umbeliorme. (ructul este o bacă neagră.

$ryonia Dioica 8ach. ! )utătoarea cu poame roșii# $rei

Planta este oarte asemănătoare cu C. $lba de

care se deosebește că este dioică, și ructele
sunt de culoare roșie.

3I
 

Principii toxice

)peciile de Cr<onia au o compo%iție asemănătoare între ele. oate organele

plantelor dar mai ales ructele și rădăcinile conțin un hetero%id amar  briomarida/ o
re%ină briore%ina, hetero%ide %aharate  briomarida, briobio%ida/ amidon, guma,
taninul, %aharul, un acid monooxidrilic de tip triterpenic, aci%i grași/ substanțe
proteice, care prin hidroli%ă dau aminoaci%i" glicina, leucina, alanină, serină,
cisteină/ precum și alte substanțe organice și minerale.

$ceste substanțe au acțiune iritantă și purgativă. Rădăcinile dar și bacele de la

run%ele de Cr<onia sunt toxice. Rădăcinile la do%e mici sunt laxative, vomitive și
diuretice, iar la do%e mai mari au o acțiune parali%antă asupra sistemului nervos,
producând delir și moarte.

(ructele de la Cr<onia conțin cucurbitacina și o proteină toxică, briodio!na. 6atorită

aspectului atrăgător, intoxicația cu bace este mai recventă la copii. $ceasta
debutea%ă cu simptome digestive" grețuri, dureri abdominale, diaree care pot !
asociate cu tulburări de echilibru și agitație. n uncție de numărul de bace
consumate pot apărea și alte tulburări chiar și moartea.

5antitatea mortală pentru un adult este consumarea a ;1 de bace.

Familia iliaceae 

"olchicum Autumnale . !
$r5ndușa de toamnă

 7ste o plantă perenă, înaltă de

21#;3 cm, este lipsită de
tulpină aeriană, în pământ are
un bulb voluminos, adânc
 înrădăcinat, compact și învelit
cu membrane brune. (run%ele
 în număr de 9#; sunt liniare
lanceolate, cu vârul ascuțit și
cu nervațiunea paralelă, ele
apar primăvara și se vește-esc
la începutul lui septembrie.
 oamna din bulb ies 0#9 fori
de culoare ro%#violacee, cu
perigonul tubulos, oarte
alungit și desăcut în H lobi
ovali și puțin ascuțiți în
interiorul căruia se afă cele H
stamine. (ructul este o capsulă
lungă care a-unge la

3G
 

maturitate în primăvara următoare, de culoare brună, ce se deschide prin 9 valve și

conține semințe mici.

)pecia este recventă prin toată țara, prin ânețe și pășuni umede, poieni, și live%i
din %ona montană.

Principii toxice

 oxicitatea este determinată în toate organele plantei atât bulbul cât și semințele
sunt toxice, toxicitate cunoscută din antichitate.

 oxicitatea este determinată de un compus numit colchicina >5 22F833F*H?. $ceastă

substanță aparține grupei alcaloi%ilor dar spre deosebire de alcaloi%ii tipici,
colchicina nu pre%intă reacție alcalină și nu ormea%ă săruri cu aci%ii. Prin uscare
planta nu își pierde toxicitatea, deoarece iau naștere derivați ai colchicinei cum ar !"
demecolcina, la el de toxici.

5onținutul în colchicină varia%ă după organ și stadiul de vegetație. $stel, bulbo#

tuberculii conțin 1.0#0.9L colchicină, run%ele 1.10#1.19L, forile 1.G#0.GL, iar
semințele 1.2#1.HL.

 oate speciile de animale sunt sensibile la intoxicația cu colchicina.

6o%a mortală la bovine, pare a ! de G#01g, run%e proaspete, sau 2#9g run%e
uscate.

4aptele animalelor, capre, oi, vaci, care au consumat această plantă, este toxic și
pentru consumatori.

4a om do%a letală este de 1.113#1.11Hg

colchicina sau 3g seminte.

4a om intoxicația cu colchicină se maniestă

la 2#H ore după ingerare și constă într#o
sen%ație ar%ătoare în gură și aringe, sete
pronunțată, urmată de vomitări. Aai târ%iu
apare o diaree însoțită de colici, retenție
urinară și o deshidratare accentuată. 6acă
do%a ingerată este letală intoxicațiase
maniestă prin parali%ie ascendentă și
oprirea respirației.

2eratrum Al%um . ! +trigoaie

Plantă perenă printr#un ri%om scurt, vertical,

lung de cca Gcm, si gros de 9cm, terminat cu
o coroană de rădăcini galbene, lungi până la
91cm. ulpina aeriană înaltă de 31#0I3cm,
puternic rami!cată, prevă%ută cu run%e lat

3K
 

eliptice, amplexicaule, forile alb#ver%ui sunt grupate în raceme piramidale. (ructul

este o capsulă septicidă.

)pecia crește la noi prin pășuni, ânațuri, și poieni de munte mai ales la altitudine
mare.

2eratrum 1igrum . ! +teregoaie

Plantă perenă printr#un ri%om scurt, gros, cărnos, de pe care se de%voltă numeroase
rădăcini adventive. ulpinile aeriene erecte, arahnoide, păroase, înalte până la
091cm, acoperite cu tecile run%elor. (run%ele ba%ale, ovate sau eliptic#lanciolate,
cele superioare liniar#lanciolate, amplexicaule, glabre.

(lorile negru#purpurii, sunt grupate în raceme piramidale. (ructul este o capsulă

septicidă.

)pecia este pre%entă în aproape toată țara prin ânețuri, tuprișuri, și la margini de
păduri.

H1
 

Principii toxice

 oate organele plantelor, speciilor :eratrum, conțin mai mult alcaloi%i steroidici, care
se găsesc liberi sub ormă de glico%i%i sau esteri!cați cu aci%i organici. $cești
alcaloi%i pot ! împărțiți în 2 grupe"

0. $lcaloi%i de tip -erveratrum

&rupa -erveratrum cuprinde alcaloi%i liberi ca germina, protoverina, si

sub ormă de glico%i%i ca -ervina 5 2I89K*9F, rubi-ervina 52I8;9*2F,
i%orubi-ervina 5 2I8;9*2F, i%orubi-ervina, veratrobasina 5 2;89I*9F

H0
 

2. $lcaloi%i de tip cerveratrum

&rupa cerveratrum include alcaloi%i esteri. 6in această grupă sunt mentionați
câțiva alcaloi%i esteri ai germinei, protoverinei și veracevinei.

7steri ai germinei" germerina 5 9I83K*00F/ germidină 59;839*01F/ germitrina

59K8H0*02F/ i%ogermidina 5 9;839*01F/ neogermbudina 5 9I83K*02F/ protoveratridina
592830*KF.

7steri ai protoverinei" germbutrina 5 9K8H0*0;F, desacetilprotoveratrina

59K8H0*09F, protoveratrina $ # 5 ;08H9*0;F, protoveratrina C  5 ;089*03.

7steri ai veracevinei" veratridina 5 9H830*00F.

)peciile de veratrum conțin și alți alcaloi%i, sinaina 5 2;89K*F, verina și rubiverina.

5antitatea totală de alcaloi%i din :. $lbum este de 1.H#1.IL. Prin uscare plantele
nu iși pierd toxicitatea.

6o%a mortală pentru a provoca o intoxicație mortală la om, este de 1.12#1.19g.

)trigoaia acționea%ă, asupra organismului ca ve%icant violent, modi!cator al

tonusului muscular și toxic bulbar.

n literatură au ost semnalate intoxicații accidentale și la om prin conundarea

ri%omilor de la :. $lbum, cu cei de la &entiana 4utea, care se pot utili%a la
prepararea unor băuturi aperitive.

+ntoxicația cu :eratrum se maniestă prin" salivație, diaree, vomismente, puls

slab neregulat și încetinit, respirație lentă și
proundă, transpirație abundentă. )e observp
de asemenea lipsa de coordonare musculară,
ataxie locomotorie și convulsii. Aoartea
apare ca re%ultat a încetării activității,
centrilor nervoși bulbari, ce coordonea%ă
respirația și circulația.

)aianthemum $iolium (.* F.4.+chm !

ăcrămi3a

 7ste o plantă perenă printr#un ri%om,

ori%ontal, subțire. ulpina aeriană scundă de
3#23cm înălțime, cu 2, rar 9 run%e cordat#

H2
 

ovate sau cordat#lanciolate, dispuse altern. (lorile sunt albe, mici, obovate,
tretamere, dispuse în racem.

(ructul este o bacă roșie.

4ăcrămița este recventă în regiunea montană și de deal a țării prin păduri

umbroase, tuărișuri. Planta este toxică. 5. Tahariade >(lora R.).R E+ 0KHH? arată
că run%ele recoltate întâmplător cu a!nele și olosite pentru ceai au provocat
accidente mortale.

"onvallaria )a'alis . ! ăcrămioara# )ărgăritarul

 7ste o specie erbacee, perenă, care are în

pământ un ri%om lung, târâtor rami!cat, cu
numeroase rădăcini subțiri și din care iau
naștere din loc în loc tulpinile aeriene,
având 2 run%e ba%ilare lung#pețiolate,
eliptice, de culoare verde, cu nervațiuni
paralele. ulpina forieră nu are run%e și se
termină cu un racem, unilateral de fori
albe plăcut mirositoare, în ormă de
clopoțel, cu H dinți recurbați în aară și cu
androceul alcătuit din H stamine. nforește
 în uncție de altitudine, din aprilie până în
iunie. (ructele sunt bace de culoare roșie.

5rește prin păduri de oioase din regiunea

de câmpie și deal.

Principii toxice

 oate organele plantei conțin glico%i%i cu

acțiune cardiotonică, sapogenine, și
saponine glico%idice.

H9
 

5ele mai importante glico%ide cardiotonice sunt" glucoconvala%ida, convalo%ida,

convalatoxo%ida, cherotoxolul, laundio%ida, ce au la ba%ă 9 agliconi"
straantigenolul, stroantidolul, bipindogenolul. Planta mai conține o saponină
steroidică numită convalarina, cu acțiune iritantă și purgativă, precum și
sapogenina#convalamarogenina.

6intre substanțele menționate mai sus, convalatoxina este ceai mai activă și mai
toxică având și un puternic eect diuretic.

+ntoxicațiile pot ! cau%ate de ingestia bacelor în special de către copii a

ri%omilor, a run%elor sau a apei în care au stat ti-ele forilor.

)emnele de intoxicație s#au observat după ingestia a 03 bace la copii. Primele

semne care apar sunt de natură digestivă, grețuri, vomă, diaree/ apoi apar
tulburări cardiace" aritmie, bradicardie, ;2#;G cicluriOminut. $lte semne ce pot
apare sunt spasmele musculare, verti-ul.

Familia Amaryallidaceae

7alanthus 1ivalis . ! 7hiocel

 7ste o plantă perenă, având un

bulb oval și 2 run%e ba%ilare,
liniare, și obtu%e la vâr, tulpina
poarta o singură foare albă,
aplecată în -os, însoțită de 2
bractei sudate. (ructul este o
pseudocapsulă.

5rește prin păduri, poieni, pa-iști

de câmpie până la munte cu
excepția 6obrogei.

Principii toxice

Planta este toxică datorită

alcaloi%ilor pe care îi conține,
alcaloi%i cu nucleu indolic
hipeastrina, masonina, nivalina,
crivelina.

$lcaloi%i cu nucleu indoli%idinic"

licorina >galantidina? și
na%artina.

$lcaloi%i de tipul galantaminei"

narvelina.

euco'um Aestivum . ! 7hiocel de %altă

H;
 

  Plantă perenă cu un bulb ovoidal. ulpina

aeriană este lungă de până la H#91cm, cu 3#I
run%e ba%ilare, liniare. (lorile de culoare
albă, hermarodite, sunt grupate în 2 cime
unitare, așe%ate umbeliorm în vârul tulpinii,
prote-ate de un spat lanceolat. (ructul este o
capsulă loculicidă. 5rește prin păduri umede
din Aoldova, Auntenia, 6obrogea și *ltenia.

Principii toxice

n compo%iția plantei au ost indenti!cați mai

mulți alcaloi%i" homolicorina, licorenina,
i%ota%etina, ta%etina, hipeastrina,
hemantamina, galantamina.

)imptomele intoxicației cu &. Fivalis, 4.

$estivum se datorea%ă alcaloi%ilor pe care ii
conțin.

5onsumarea bulbilor de &hiocel, care se pot

conunda cu cei de arpagic, provoacă
vomitări, diaree moderată, ca urmare a stimulării mucoaselor digestive și a
excitării centrului vasomotor din creier.

Familia Dioscoreaceae

&amus "ommunis . ! Fluerătoare# -ntul păm5ntului# 2i3ă neagră

Plantă perenă ierboasă, cu ri%om gros, de 3#

01cm în diametru, cărnos, cilindric sau
tuberculos, de pe care se ormea%ă rădăcini
adventive și tulpini aeriene.

(run%ele sunt lung pețiolate, alterne, cordat#

ovate, întregi acuminate. (lorile sunt
unisexuate iar planta este dioică. (ructul este
o bacă roșie cu câteva semințe.

n România planta este răspândită mai ales în

)ud#:estul țării prin păduri umbroase, și
stuărișuri.

Principii toxice

Ri%omul și bacele conțin substanțe iritante și

laxative.

H3
 

Ri%omul conține saponine steroidice >dioscina?, amine biogene cu structură

amida%olil#alchilaminică" histamină și derivați F#metilați/ derivați enantrenici.

Ra!dele ascuțite de oxalat de calciu alături de derivați enantrenici provoacă

iritarea dermică puternică la contactul cu pielea.

+ntoxicații accidentale sau semnalat când ri%omii au ost conundați cu guliile,

provocând grave iritații ale mucoaselor digestive, o depresiune nervoasă de
scurtă durată, tulburări respiratorii și hipertermie.

4a copii au ost semnalate intoxicații cu bace, simptome maniestate prin colici,

vomitări și chiar moartea celor intoxicați.

HH
 

$i%liogra>e

?. Farmacogno:ie ! "laudia "rina &oma ! Editura )irton &imișoara @B

@. 7hid pentru recunoașterea și recoltarea plantelor medicinale vol I.
<. Flora spontană ! Editura Dacia# "lu' 1apoca @C ! ).&ămaș# Daniela
$enedec# Ilioara niga# +. Florian
. Plante medicinale utili:ate 6n terapeutică ! Editura )edicală#
$ucurești @ ! Pro/. Dr. Doc. D. 7r. "onstantinescu# Pro/. Dr. Farm.
Elena ;o3ieganu# Dr. Farm. Florica $ușuricu
C. Plante toxice din ,om5nia ! Editura "eres# $ucurești ?B? ! 2aleriu
anoschi# Eugen &urenschi# )ihai &oma
G. Flora medicinală a ,om5niei vol I. ! Editura "eres# $ucurești ?BB !
)ircea Alexandru# vidiu $o'or# Florentin "răciun
H. Plante endemice din ora ,om5niei ! Editura "eres# $ucurești ?BH !
Doc. Dr. 7heorghe Dihoru# Dr. "onstantin P5rvu
B. "urs# Intoxica3ii cu plante ! Farmacist Daniela aharia

HI