UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI BACAU

FACULTATEA DE STIINTE

MASTER BIOLOGIE MEDICALA

TOXICOLOGIE MEDICALA

INTOXICATIILE CU PLANTE TOXICE

SAU POTENTIAL TOXICE

MASTERAND: HANGANU DENISIA IULIANA

ANUL II

Toxicologia
 Stiinta al carui obiect reprezinta cunoasterea toxicelor (otravurilor), modul de actiune
asupra organismului si mijloacele de prevenire si combatere a intoxicatiilor.

Toxickon = otrava; toxon = arc (sageti otravite).

Stiinta care se ocupa de substantele toxice: originea, proprietati fizice, chimice,
biologice; de modalitatile si mecanismul de actiune, de izolare, identificare, dozare; masurile
de combatere a actiunilor lor nocive.

Clasificarea subst toxice

a) dupa efectele produse in organism
1) toxice care produc moartea prin anoxie
- care cauzeaza anoxia prin combinare cu Hb sau prin transformarea ei intr-un
compus lipsit de capacitatea de transport a O2: CO, nitriti, clorati, anilina, sulfamidele, etc
- care blocheaza enzimele respiratiei celulare: cianuri
- care distrug organele hematoformatoare: substante radioactive
2) toxice corozive a caror actiune se exercita la nivelul suprafetei de contact sau/si
asupra organului de excretie: gazele iritante, substante alcaline caustice, acizii corozivi
organici sau anorganici, metalele grele
3) toxice protoplasmatice si parenchimatoase care actioneaza asupra celulelor si
capilarelor, producand degenerescenta grasa a unor organe precum si tendinta spre inducerea
hemoragiilor: fosforul, CCl4
4) toxice cu actiune selectiva asupra sistemului nervos: narcotice, hipnotice,
anestezice, unii alcaloizi si glicozizi

b) dupa natura fizica sau chimica a toxicului

1) toxice anorganice: metale, metaloizi, acizi minerali, alcali
2) toxice organice: hidrocarburi, alcooli, fenoli, acizi organici si esteri, pesticide
organice, micotoxine
3) alcaloizi
4) substante organice nealcaloidice: glicozizi, saponine, compusi cianogenetici,
fitotoxine

c) dupa originea subst toxice

- minerala
- vegetala
- animala
- sintetice

d) dupa provenienta si domeniul de utilizare a toxicului

- medicamente toxice
- aditivi furajeri
- pesticide
- fertilizanti
 - produsi ai fen de poluare
- micotoxine
- toxine de origine animala
- plante toxice.

Plante toxice
Plantele care prin continutul lor in diverse substante produc oamenilor si animalelor
imbolnaviri trecatoare sau mortale au fost denumite plante tocice sau otravitoare. Este
interesant ca unele dintre plantele toxice sunt plante alimentare sau furajere iar altele
medicinale.Unele plante toxice sunt decorative, cultivate in jurul caselor, in apartamente si in
sere.

Factorii ce favorizeaza toxicitatea plantelor

Conditiile climatice: temperatura mediului influienteaza intotdeauna nivelul glicozizilor

cianogenetici.
Unele manopere efectuate in agricultura (fertilizari, ierbicidari), pot conduce la
cresterea niveluli metabolitilor secundari din plante.
Deficientele nutritionale (lipsa NaCl) pot induce sindromul de pica si consumul
plantelor toxice.
Pasunatul execsiv pe anumite suprafete agricole poate conduce la cresterea cantitati de
radacini bogate in principii toxici.
Anim infometate sau insetate, supuse stresului de transport, pot ajunge in situatia de a
consuma plante toxice.
Consumarea plantelor toxice de catre animalele de companie tinute inchise in spatii cu
plante potential toxice din curiozitate sau plictiseala.

La copii frecvena intoxicaiilor cu plante se explic prin faptul c pn la 1 an el duce

la gur frunzele, florile, fructele plantelor de apartament, la fel cum face i cu obiectele din
mediul nconjurtor.

Apoi la toate vrstele, la fel ca i adultul poate fi victima efectelor alergizante,

fotosensibilizante ale diverselor plante sau victima unor otrviri colective, legate de
contaminarea sau confundarea plantelor utilizate n alimentaie sau terapie.

La adult in contact cu pielea, plantele pot provoca reacii precum: urticarie, iritaie
primar de origine mecanic prin spinii Rosaeceaelor, Cactaceaelor sau prin substane
minerale etc. reaciile cutanate provocate de plante din natur pot fi consecutive ntreinute
de plante de apartament.

Ingestia de plante toxice poate fi concomintenta cu:

1) utilizarea plantelor alimentare

2) utilizarea plantelor pentru virtutile sale terapeutice

 Tratamentele tradiionale sunt extrem de utile, nu ntotdeauna tot ce e natural este bun
i sigur. i plantele de leac pot fi duntoare, dac se administreaz n doza greit, la fel ca
medicamentele.

Practici, n aparent lipsite de pericol, pot deveni periculoase; o cpn de usturoi inut
timp de 6 ore n pumnul unui copila poate s-i produc acestuia o arsur de gradul II.

De asemenea, poate deveni periculoas folosirea altor pri ale plantei dect cele
cunoscute ca avnd efecte terapeutice. Plantele medicinale trebuie folosite cu prudena,
efectul lor terapeutic se poate transforma n otrava, dac nu tim doza optim. Iat ce trebuie
s tim despre modul de administrare a remediilor naturiste pe baz de plante medicinale:

1. Rostopasca( Chelidonium majus L.) cunoscuta ca iarba de negi sau negelarita se

recunoaste usor dupa latexul galben care apare la ruperea plantei si apoi in contact cu aerul se
brunifica.

Are actiune narcotic si sedative. Administrat n doze mari, produce vertij, vom,
senzaie de sete, convulsii.

2. Pelinul- este o plant aparent nepericuloas, sub form de infuzie are efecte benefice
n diverse afeciuni cum ar fi gastritele cronice, biliare i chiar n caz de grip. n doze mari,
pelinul este toxic, provocnd tremur i convulsii, apoi o stare de stupoare, apoi, com.

3. Vasc ( Viscum album) substantele toxice din ramurile tinere contin o substanta
toxica ce are ca efect modificarea tensiunii arteriale, a ritmului cardiac si temperaturii
centrale, tulburari nervoase cu paralizie si pierderea sensibilitatii.

4. Atropa belladona (matraguna, doamna codrului, iarba codrului, nadragula,

matraciune, cireasa lupului, imparateasa) -fam Solanaceae
Creste in reguri deluroase si montane, mai frecvent in etajul padurilor de fag, in locuri
umede si umbroase. Raspandeste un miros slab neplacut, fructele au un gust dulceag initial.
Principii toxici: hiosciamina care prin uscare se transforma in izomerul sau dextrogir
rezultand un racemic: atropina; scopolamina, beladonina, apoatropina, nicotina.
Principiile nu sunt distruse prin conservare si se gasesc in : radacini, flori, tulpini, fructe
(in ordine). Alcaloidul principal este hiosciamina (98%) , un ester al acidului tropic cu
atropina (amino-alcool).
Fructele se confunda usor cu afinele, ciresele si visinele. Doza toxica la cal 120-180 g
frunze uscate, 60-90g radacini, la rumeg mari 60g frunze uscate. Furajul sub forma de nutret
cosit sau insilozat care contine peste 1% aceasta planta este periculos.
Actioneaza asupra SNV ca parasimpaticolitic prin blocarea receptorilor colinergici,
asupra SNC initial ca excitant apoi deprimant.

Simptome

Se instaleaza midriaza la maxim(disparitia completa a irisului) cu lipsa acomodarii

ochiului.
 Se constata convulsii, colici, cresterea pulsului si respiratiei, absenta peristaltismului
intestinal, constipatiecu eliminarea de mici crotine uscate, exoftalmie si dureri intraglobulare
ale ochiului. Aceste semne clinice cutimpul pot disparea sau se instaleaza depresia generala
cu pareze, paralizii, sindrom de imobilitate din care cu greuanimalulisi mai poate reveni.
Moartea se instituie datorita paraliziei centrului bulbar respirator.

Tratamentul:

- spalaturi gastrice;

-purgative, clisma;

-tratamentul simptomatic al semnelor nervoase prin administrarea de antagonistiaiatropinei

(pilocarpina, arecolina, ezerina).

5.Conium maculatum (cucuta mare, dudae, bricinis) - Fam Umbeliferae

Creste in intreaga tara, pe langa drumuri, garduri, santuri, in locuri cultivate. Se
confunda foarte usor cu patrunjelul si anasonul.
Principii toxici: coniina, conhidrina, gama-coniceina, pseudoconhidrina, metilconiina,
repartizati in toate organele plantei, indeosebi in semintele necoapte.
Coniina (C8H19N) alcaloid uleios cu miros particular neplacut, se gaseste si in planta
uscata (0,05% in rad si tulpina, 0,2 in frunze, 0,3 in flori, 3,5 in seminte).
Toxin ape care o contine actioneaza asupra sistemului nervos avand efecte paralizante.

6. Cucuta de balta (Cicuta virosa)

Creste pe langa apele curgatoare sau in zonele mlastinoase. Determina intoxicatii
traduse prin hipersalivatie, slabiciune musculara, succesiuni de crize convulsive violente
(asemanatoare cu cele din intoxicatiile cu stricnina).
Principii toxici: cicutoxina (cicutina), cicutol. Cicutoxina este prezenta in principal in
radacina si la baza tulpinii. Paraclinic se observa cresterea creatinfosfokinazei si a LDH-ului.
Caracteristic: miros de urina de soarece emanat de toate secretiile si excretiile
animalelor intoxicate.
Alcaloizii din cucuta de balta se elimina prin lapte.

7. Nicotina.
Nicotiana silvestris, N. rustica (mahoarca), N. tabacum - fam Solanaceae popular: tutun,
tutun tiganesc, duhanita.
Principii toxici: nicotina (de 16 ori mai toxica decat coniina, egala in toxicitate cu acid
cianhidric), nicoteina, nicotellina, nicotinina, neoninicotina (anabazina), acid oxalic. Se
gasesc in toate partile plantei, mai ales frunze. Prin uscare creste concentratia procentual
datorita evaporarii apei.
Nicotina irita mucoasele (mai ales digestive), reduce cantitatea de oxihemoglobina,
inhiba sistemul neurovegetativ, la inceput excitant, apoi paralizant al SNC.
Simptome:
-semne nervoase, semne cardiace, semne digestive, semne renale, convulsii tetaniforme cu
pauze scurte;

-dispnee; puls accelerat si aritmii, edem pulmonar, colaps periferic, midriaza, poliurie,
tremuraturi musculare, ptialism, timpanism.

Tratamentul:

-indepartarea toxicului prin provocarea vomei, administrarea de purgative sau prinefectuarea

de spalaturi gastrice sau ale suprafetei corporale,

-tratarea convulsiilor prin administrarea de fenobarbital sodic, i.v.;

-antidoturi: tanin si cafeina.

8.Datura stramonium, fam Solanaceae (laur, ciumafaie, ciuma fetei, marul porcului,
bolandarita, turbare)
Creste in zona de campie, pe locuri virane, pe marginea drumurilor, pe langa garduri. In
general nu este consumata de animale datorita gustului si mirosului neplacut. Toate partile
sunt bogate in alcaloizi atat in stare verde cat si uscata sau insilozata. Cantitatea cea mai mare
se afla in seminte.
Plantele tinere sunt de 2 ori mai toxice decat cele mature.
Principii toxici: hiosciamina - in perioada de inflorire, atropina, apoatropina,
scopolamina, hioscina.
Intoxicatiile produc febra, pierderi de cunostinta, halucinatii.

1 9.Papaver somniferum, macul de cultura. Papaver rhoeas, macul rosu, macul de

camp
Macul rosu este o planta comuna care contine rhoeadina in petale, cu actiune
asemanatoare opiului.
Macul de cultura este cultivat ca planta oleifera, medicinala sau ornamentala si ca
specie spontana. Contine opiu in latexul uscat continut in toate partile plantei cu exceptia
semintelor. Continutul cel mai ridicat in capsulele verzi.
Principii toxici: grupa opioidelor: morfina, codeina, papaverina, laudanina, narceina,
codamina, pebaina, narcotolina, criptopina, heroina.
Intoxicatiile se produc datorita consumului de capsule rezultate in urma prelucrarii in
industria farmaceutica.
Actiune excitanta sau inhibitorie (analgezica si narcotica) asupra SNC.
Simptome:

-surescitare;-somn profund, cu vise;

- scaderea secretiilor salivare;

-constipatie.
 Leziuni: -leziuni necaracteristice;-congestii in sistemul nervos;-staza si hemoragii la
nivelul organelor;-gastroenterita catarala si hemoragica;-leziuni nefritice.

-rezervat;-mortalitate mica, dar cazurile de sacrificare de necesitate sunt numeroase

datoritastarii

-eliminarea continutului tubului digestiv;-administrarea de tanin, ce are rolul de a precipita

alcaloizii;-administrarea de substanteadsorbante (carbune medicinal);-stimulareaactivitatii
cardiace prin administrarea de cafeina si adrenalina;

-combaterea hipotermiei si gastroenteritei.

Si o parte din fructe si legume consumate in exces au actiune toxica asupra

organismului uman. De exemplu mararul folosit timp ndelungat i n cantitai mari duce la
slabirea vederii i a apetitului sexual la brbai.
Rodiile inrutesc vederea, strica smaltul dentar, irit membrana mucoasa a
stomacului, provoaca n unele cazuri vertij, crampe musculare i slabiciune.

Bibliografie
1. Cornelia Prisacaru, Anca-Irina Burlacu, Plante medicinale i toxice, Editura Ion Ionescu de la Brad,
Iai, 2005.
2.Daniela Hanganu, Honorius Popescu, Plante toxice, Editura Medical Universitar Iuliu Haieganu,
Cluj, 2002
3. Gabi Drochioiu, Elemente de toxicologie medico-legal, Iai, 2013.