Actiunea toxicilor asupra ficatului

1. Ficatul
Este un organ ce face parte din aparatul digestiv. Acesta are numeroase functii in organismul uman, in special in metabolism. Ficatul omului este un organ de culoarea roie-inchisa, ce cantareste 2 - 2,5 kg, fiind cel mai greu organ al corpului uman. Acesta este situat in partea superioara a abdomenului, sub diafragma. Ficatul, spre deosebire de alte organe, este capabil sa se regenereze. Este alcatuit din 3 lobi mai importanti, doi lobi n fata, unul mai mare si unul mai mic de circa 5 ori (care prezinta 2 noduli mai mici atasati, unii ii considera tot lobi) si inca un lob in spatele celor 2 (in cavitatea abdominala) care prezinta niste vene ce face sa para ca acest lob se imparte in 4 lobi mai mici.

Functiile ficatului
Functie metabolic

Sinteza colesterolului, fosfolipidelor, lipoproteinelor si a lipidelor; Participa in metabolismul glucidelor si proteinelor;

Sinteza unor elemente ale sangelui, precum albuminele, globulinele, si antitrombina;

Functie secretorie

Producerea bilei;

Functie imunizanta

Neutralizarea corpurilor externi din organism, in special a toxinelor, jucand astfel un rol important in imunitatea corpului;

Functie excretorie

Descompune hemoglobina;

Alte functii

Depoziteaza numeroase vitamine, precum vitamina A si vitamina B12, precum si o serie de microelemente esentiale.

2.

Medicamentele care iti ameninta ficatul

Ficatul metabolizeaza aproape toate medicamentele care ajung in circulatia

sangvina. El le transforma in substante chimice pe care organismul le poate folosi si indeparteaza chimicalele toxice pentru tesuturi si organe. Asadar, de acest organ depinde actiunea tratamentelor pe care le luam. Insa in tot acest proces, substantele toxice din medicamente pot ataca celulele hepatice si le pot vatama.

Ce substante din medicamente sunt toxice?

Chiar substantele active din medicamente, cele care exercita o actiune pozitiva asupra organului sau tesutului bolnav din organism, au uneori efect toxic asupra celulelor hepatice. Alteori, vinovate de hepatotoxicitate sunt substantele auxiliare care intra in compozitia medicamentului pe care-l luam. In procesul de metabolizare ce are loc in ficat, medicamentul este descompus pentru a fi absorbit, iar metabolitii (substantele ce rezulta din acest proces) se pot dovedi toxici pentru celulele hepatice. Daca mai adaugam si nocivitatea E-urilor care se regasesc in compozitia medicamentelor, intelegem de ce ficatul are atat de mult de suferit de pe urma pastilelor pe care le luam. Pentru ca, trebuie sa stiti, aditivii (E-urile) pe care ne straduim atat de mult sa-i excludem din alimentatie exista chiar in tratamentele menite sa ne insanatoseasca. E-urile sunt folosite pentru a extinde termenul de valabilitate al pastilelor si pentru a le oferi o anume consistenta (capsule, gel etc.), culoare si gust (in cazul siropurilor si vitaminelor efervescente indeosebi).

Medicamente periculoase pentru ficat

Paracetamolul ataca ficatul
Paracetamolul (acetaminofen) este unul din cele mai utilizate antipiretice (substante care combat febra) si antialgice (care scad durerea) la nivel mondial. Putini stiu insa ca efectul pe care il are acest medicament asupra ficatului este extrem de toxic daca se administreaza in doze mari. Nociv pentru ficat poate fi si in doze mici daca se administreaza in paralel cu alcool.

Acest medicament este metabolizat in totalitate la nivelul ficatului, iar produsii rezultati din metabolism ataca celula hepatica daca sunt in exces, iar aceasta devine nefunctionala si moare. Procentul celulelor afectate depinde de doza de paracetamol si de perioada de timp pentru care se administreaza. Se considera toxica pentru ficat o doza mai mare de 7,5 g in 24 de ore (in cazul adultilor). Principalul metabolit toxic al paracetamolului este o substanta numita Nacetyl-p-benzoquinona imina (NAPQI). S-au inregistrat cazuri de toxicitate hepatica atat de grava dupa administrarea de paracetamol in doze mari, incat a fost necesar transplantul hepatic pentru a salva viata.

Ficatul se inflameaza de la anticonvulsive

Anticonvulsivele care au in compozitie fentoina si acidul valporic au, de asemenea, actiune toxica asupra ficatului. Ele nu sunt indicate celor care sufera de afectiuni hepatice, din motiv ca le poate agrava, si nici copiilor mai mici de 2 ani, pentru ca ficatul lor este foarte sensibil la efectele toxice ale acestor medicamente. Riscul de afectare hepatica al acidului valporic este, in cazul lor, de 20 de ori mai mare decat la adulti. Aceste substante active au fost asociate cu un risc crescut de inflamatie hepatica (steatohepatita), hepatita toxica si chiar cu insuficienta hepatica atunci cand au fost administrate pe o perioada indelungata sau in doze mari. De aceea, este foarte important sa apelati la un medic pentru a va indica o doza optima si sa respectati intocmai aceasta doza. Daca luati tratamentul pe o perioada indelungata, verificati functia hepatica periodic.

Diclofenacul provoaca insuficienta hepatica

Diclofenacul, un alt medicament aparent inofensiv, a starnit multe controverse in lumea medicala dupa ce s-a descoperit ca poate provoca insuficienta hepatica. De altfel, Food an Drug Administration, autoritatea americana de reglementare a medicamentului a lansat, la sfarsitul anului 2009, un avertisment cu privire la toxicitatea acestui antiinflamator nesteroidian utilizat de foarte multe persoane in caz de dureri si de inflamatii. Daca este utilizat pe o perioada scurta, diclofenacul nu afecteaza ficatul, dau asigurari specialistii.

Ficat gras de la antibiotice

Antibioticele sunt o alta categorie de medicamente care ne ameninta ficatul. Metabolitii ce rezulta din descompunerea antibioticului in ficat pot afecta celulele hepatice daca se acumuleaza in doze mari in tesutul hepatic. In cazul persoanelor care sufera deja de boli hepatice cronice, functia de detoxifiere este deja alterata, iar substantele care la o persoana sanatoasa ar putea fi eliminate din organism se pot acumula in ficat. Cele mai periculoase pentru ficat sunt antibioticele din clasa tetraciclinelor, care, in doze mari, pot provoca icter, febra si ficat gras. Persoanele care sufera de hepatita trebuie sa fie atente la aceasta clasa de antibiotice. Efectele toxice apar in 5-10% din cazuri si devin vizibile dupa 10-14 zile de tratament. Durerile de burta, greata, voma si icterul sunt simptomele care anunta toxicitatea crescuta a acestor medicamente. Clasa cloramfenicolului este si ea nociva pentru ficat, dar in special pentru cei care au deja o suferinta hepatica de tipul hepatitei. Penicilinele sunt cele mai prietenoase cu ficatul, chiar si daca acesta este deja lezat.

Metrotrexatul cauzeaza leziuni ale ficatului

Metrotrexatul, un medicament anticanceros, dar administrat si in psoriazis si in artrita reumatoida, poate cauza leziuni ale ficatului. El este contraindicat persoanelor care sufera de boli hepatice severe si celor care consuma alcool. Metrotrexatul este toxic si pentru rinichi, plamani si madova osoasa (sistem imunitar). Antipsihoticele de tipul clorpromazinei, utilizate in tratamentul schizofreniei, axietatii si starilor de agitatie, pot produce hepatita toxica in tratamente indelungate. Antituberculoasele izoniazida si rifampicina sunt metabolizate in ficat, iar metabolitii rezultati pot avea efect hepatotoxic. Daca se constata acest efect, medicii recomanda intreruperea tratamentului. Daca sunt asociate, cele doua sunt cu atat mai nocive, pentru ca rifampicina creste toxicitatea izoniazidei.

Substante toxice organice

Alcoolul etilic : ficatul este proiectat sa metabolizeze cel mult 10 ml de alcool pur pe zi, adica o sticla de bere (de 500 ml, cu o concentratie de 3-4%) sau 150 ml de vin pe zi sau 25 ml de tarie (40% concentratie). Restul devine toxic si cu cat bem mai mult, cu atat ne punem mai mult in pericol ficatul. Sigur ca aceasta cantitate difera in functie de greutate, de sex sau de predispozitia fiecaruia la boli hepatice. Femeile, de exemplu, sunt mai sensibile la efectele nocive ale alcoolului, in comparatie cu barbatii, motiv pentru care cantitatea de alcool permisa in cazul lor este mai mica. In ceea ce priveste greutatea, un studiu publicat in luna martie a acestui an de cercetatorii de la Universitatea din Glasgow, Marea Britanie, a aratat ca un consumator impatimit de alcool supraponderal are un risc de sapte ori mai mare de a se imbolnavi de ficat, iar in cazul unui obez, riscul este de nu mai putin de 19 ori mai mare. Aceasta in vreme ce o persoana cu o greutate in limitele normale are un risc de trei ori mai mare. Specialistii britanici au explicat ca obezitatea favorizeaza inflamarea si acumularea de grasimi la nivelul ficatului. Acelasi efect il are si consumul de alcool, iar corelate, cele doua devin mult mai nocive. Cum numarul persoanelor supraponderale si obeze a crescut foarte mult in ultimii ani, aceasta ar putea explica de ce si bolile hepatice au devenit mai frecvente. 13% dintre romani consuma zilnic bauturi alcoolice, dupa cum arata Eurobarometrul dat publicitatii in luna martie a acestui an de Comisia Europeana si bazat pe o cercetare efectuata in octombrie 2009, pe un esantion de 27.000 de europeni. In ceea ce priveste consumul de alcool, ne situam pe la jumatatea clasamentului european.

Alimente care nu sunt pe plac ficatului

Oricat de sanatos ar fi un aliment, daca il prajim, il vom transforma in otrava pentru ficat. In timpul procesului de prajire, se degaja niste substante numite acrilamide, care provoaca o inflamatie a tesutului hepatic si care pot duce, in cele din urma, la aparitia cancerului hepatic (si a altor forme de cancer). Ramanand la capitolul alimentatie, si grasimile, mai ales cele de origine animala, obosesc ficatul. Ele se acumuleaza in celulele hepatice si provoaca boala cunoscuta popular sub numele de ficat gras. Cu aceeasi problema riscam sa ne confruntam si daca mancam dulciuri preparate cu zahar rafinat. Ficatul poate

stoca zahar, insa in cantitati limitate. Cand se acumuleaza in exces in ficat, zaharul mareste ficatul, iar acesta reactioneaza prin transformarea lui in grasimi. Aceste grasimi se depun pe zonele mai putin solicitate ale corpului (solduri, abdomen si coapse), dar si pe organele interne: inima, rinichi si inclusiv ficat. Nici indulcitorii artificiali de tipul aspartamului si sucralozei nu sunt pe placul ficatului, mai ales la persoanele care sufera deja de o boala hepatica, indulcitorii pot crea reactii toxice. In lista alimentelor nesanatoase pentru ficat trebuie sa le adaugam si pe cele cu Euri.

2. Tigara si poluarea intoxica ficatul

Poate parea greu de crezut, dar chiar si substantele pe care le inhalam pot face rau ficatului. De exemplu, aceleasi acrilamide degajate in timpul prajirii se regasesc si in fumul de tigara si au acelasi efect inflamator. Persoanele care locuiesc in zone cu trafic rutier intens sunt, de asemenea, in pericol, pentru ca in gazele de esapament exista cateva substante foarte toxice pentru acest organ: mercur, dioxid de sulf, cadmiu si acetaldehide.

Ficatul, sensibil la stres

Ficatul este sensibil si la efectele stresului. Cortizolul pe care organismul nostru il secreta in situatii tensionate favorizeaza instalarea ficatului gras (steatoza hepatica). Acest fenomen a fost observat la bolnavii cu sindrom Cushing, care au in permanenta un nivel ridicat al cortizolului. Acesta creste nivelul glicemiei din sange si bolnavii dezvolta frecvent steatoza hepatica.

3. Cele mai intalnite hepatopatii medicamentoase

Varietatea hepatopatiilor medicamentoase ocupa un spectru foarte larg, severitatea lor variind de la forme asimptomatice si fara tulburari, pana la insuficienta hepatica in stadiu avansat.

necroza hepatica: este leziunea principala indusa de medicament,

caracterizata prin moartea celulelor hepatice;

colestaza: afecteaza caile de eliminare a bilei, fiind provocata de cele mai

multe ori de catre steroizi si anticonceptionale orale;

hepatosteatoza:

apare in urma administrarii medicamentelor care

favorizeaza depunerea excesiva de lipide in ficat;

leziuni vasculare; tumori hepatice: apar in special dupa tratamentele prelungite, dar sunt
foarte rare. Se intalnesc in special la femei, in urma administrarii prelungite a anticonceptionalelor orale, dar tumorile sunt benigne si regreseaza la intreruperea tratamentului;

hepatita cronica: apare in cazul in care tratamentul medicamentos nu este

intrerupt imediat dupa primele semne de imbolnavire a ficatului, putand duce chiar la ciroza. Se aseamana foarte mult cu hepatitele aparute din alte cauze. Tratamentul acestor boli consta in principal in oprirea administrarii medicamentului in cauza, starea de sanatate a pacientului imbunatatindu-se dupa 1-2 saptamani.

Stiati ca?
La virusurile A, B, C, D si E, cunoscute de mai mai multe decenii, se adauga alte doua, identificate de cercetatori in urma cu aproximativ trei ani: F si G. Cazurile de hepatite F si G sunt insa izolate. In plus, ele nu au fost recunoscute unanim ca boli hepatice de sine statatoare si nu au fost emise recomandari in ceea ce priveste preventia. Romania ocupa unul dintre primele locuri in Europa la numarul de bolnavi cu afectiuni hepatice severe. In Romania, se estimeaza ca pana la 2 milioane de oameni sunt infectati cu virusurile B si C, dar numai 10% sunt diagnosticati si tratati. Aceasta se intampla deoarece ambele hepatite evolueaza, de multe ori, fara simptome sau cu simptome nespecifice si subtile, cum ar fi oboseala sau rezistenta scazuta la efort.

Desi mai rar, dupa tratamente indelungate, medicamentele pot duce la o afectare cronica a ficatului si la ciroza.

Pastile aparent inofensive, precum paracetamolul, pot imbolnavi ficatul. Acesta, precum si alte medicamente care contin substanta sa activa, acetaminofenul, provoaca boli hepatice ireversibile daca este luat in doze mai mari de 15 grame pe zi. O doza de 25-30 de grame poate fi fatala. Chiar si in cantitate mica, paracetamolul este toxic pentru persoanele care consuma alcool in paralel sau pentru cele care sufera de o forma de hepatita virala.

Potrivit statisticilor, jumatate dintre bautorii inraiti fac hepatita alcoolica sau ciroza dupa 15-20 de ani de consum zilnic de alcool. Problema este ca simptomele care anunta o afectare hepatica apar abia in stadii avansate, cand prea putine se mai pot face pentru a salva ficatul si, implicit, viata bolnavului.

Bibliografie

www.liverhelp.ro www.wikipedia.org www.google.com

www.sfatulmedicului.ro www.topsanatate.ro