Universitatea de Științe Agricole și Medicină

Veterinară a Banatului din Timișoara

Reacții cutanate de origine medicamentoasă

Dermatita necrolitica supurativă superficială

Timișoara
2019
Cuprins
Curprins ......................................................................................................................................................... 1
1. Reacții cutanate de origine medicamentoasă .......................................................................................... 2
1.1. Eritemul multiform ........................................................................................................... 2
1.2. Necroliza epidermică toxică .............................................................................................. 2
1.3. Necroliza epidermică toxică indusă de sulfalazină ...............................................................3
1.4. Pemfigus indus de medicamente .................................................................................................. 4
1.5. Reacții la vaccin ............................................................................................................... 4
1.6. Vasculita cutanată ............................................................................................................. 5
1.7. Dinotefuran / piriproxifen / permethrin, reacție medicamentoasă asemănătoare
pemfigului la trei câini ................................................................................................................... 5

2. Dermatita necrolitica supurativă superficială .............................................................................. 6

2.1. Constatări cutanate clinice .................................................................................................... 6
2.2. Constatari hematologice clinice ................................................................................... 6
2.3. Constatări clinice terapeutice ....................................................................................... 7
2.4. Constatări hepatice ....................................................................................................... 7
2.5.Constatări pancreatice ................................................................................................... 7
3. Concluzii ..................................................................................................................................... 7
Bibliografie .................................................................................................................................................... 9

1
 1. Reacții cutanate de origine medicamentoasă

Reacția la medicamente reprezintă o moștenire a progreselor rapide înregistrate în

dezvoltarea produselor farmaceutice la nivel mondial. Prin urmare, este imperativ să înțelegem
aceste reacții pentru a preveni astfel de episoade și recurența ulterioară și, de asemenea, pentru a
crea conștientizarea în rândul pacienților a unei astfel de eventualități. Patogenia reacțiilor adverse
cutanate la medicamente este variată și multifactorială. Factorii imunologici, non-imunologici,
toxici și genetici reprezintă unele dintre mecanismele implicate în explicarea reacțiilor la
medicament.[1]
Mulți factori interacționează pentru a determina capacitatea unui medicament de a
provoca o reacție adversă.
Immunologic:
 Reacțiile de hipersensibilitate de tip I, II, III, IV
Neimunologică:
 Legată de farmacologia medicamentului
 Predictabile, dependente de doză
Calea de administrare:
 Orală
 Injectabilă
 Inhalare
Prezentări clinice:
 Eritemul multiform,
 Necroliza epidermică toxică
 Pemphigus foliaceus
 Reacție vaccine
 Vasculită cutanată [2][3]
Reacțiile adverse medicamentoase (cutanate) pot să apară ca urmare a factorilor
farmacologici, precum și a răspunsurilor imune individuale ale pacienților. Simptomele pot
include eriteme hepatice și / sau eritem perioculare severe, buloase și / sau pustulare, precum și
leziuni mai generalizate. Mecanismele ADR includ reacții imediate, întârziate și cu anticorpi
antigeni, precum și activarea complementului și degranularea celulelor mastocite. Diagnosticul
ADR este susținut de istoricul medical, interpretarea histopatologică a biopsiei dermice incizionale
și răspunsul la retragerea medicamentului. Diferențele includ eritemul multiform, necroliza
epidermică toxică și vasculita cutanată, precum și boala autoimună. [5][3]

1.1. Eritemul multiform

Apoptoza indusă de medicamente - Moartea celulară programată.

2
Debutul acut de leziuni:
 Maculele eritematoase, "Leziunile țintă",
 Plachetele urticariene,
 Vezicule.
Clinic:
 Febră
 Depresie
 Anorexie
Eritemul multiform major sau sindrom Stevens-Johnson - poate pune viața în pericol.
Medicamente implicate:
Aurotioglucoză, cefalexină, cloramfenicol, gentamicină, trimetoprim sulfas, sulfat de metoprim,
tetraciclină, dietilcarbamazină, levamisol, L-tiroxină, fenobarbitol. [2][5]

1.2. Necroliza epidermică toxică

Efectul de eritem multiform,apoptoza masivă și bruscă,erupții cutanate eritematoase,

vezicule și bulgăre, depolarizare cutanată și ulcere.
Poate afecta picioarele și membranele mucosae.
Tablou clinic;
 Leziuni de obicei dureroase
 Febră
 Anorexie
 Letargie
 Depresie
Medicamente implicate:
Penicilinele, cefalosporinele, sulfatul de trimetoprim, Griseofulvin, Levamisolul, 5-fluorocitozina.
[2][5]

1.3. Necroliza epidermică toxică indusă de sulfalazină

Necroliza epidermicã toxicã (NET) este o afecțiune rarã, dar gravã și cu potenþial letal,
fiind caracterizatã clinic printr-o erupție eritematoasã extensivã, ulterior veziculo-buloasã ce
conduce la decolãri epidermice ale tegumentului și mucoaselor, afectând mai mult de 30% din
suprafața cutanatã. [7]
Medicamentele frecvent implicate în apariția NET sunt: allopurinol, sulfamethoxazol,
sulfadiazina, sulfasalazina, sulfapiridina, carbamazepina, lamotrigina, fenobarbitalul, fenitoina,
fenilbutazona. Un risc scãzut au și antiinflamatoarele non-steroidiene, cefalosporinele,
chinolonele, ciclinele, macrolidele. [7]

3
 Sulfasalazina este un compus azo de sulfapiridinã și acid 5-aminosalicilic (mesazalina)
utilizat în bolile inflamatorii intestinale și poliartrita reumatoidã. Dupã administrarea de
Sulfasalazinã, la nivel cutanat au fost raportate reacții adverse frecvente: prurit, purpurã; reacții
mai puțin frecvente: alopecie, urticarie; reacții cu frecvențã necunoscutã: reacții de
hipersensibilitate cu potențial letal (sindromul DRESS), sindromul Stevens –Jonhson și NET,
exantem, dermatitã exfoliativã, angioedem, dermatitã pustuloasã toxicã, lichen plan,
fotosensibilitate, eritem. [7]
Durata între prima administrare a medicamentelor și apariția simptomelor este de 8
sãptãmâni (4–30 zile), sau 5–8 zile la a 2-a administrare. Leziunile cutanate sunt precedate de un
sindrom prodromal: febrã, stare generalã alteratã, artralgii, rinitã, care apare cu 1-3 zile înaintea
erupției. Durerile și arsurile oculare, lãcrimarea preced și anunțã afectarea mucoaselor. [7]
Leziunile cutanate și mucoase din NET sunt dureroase, fiind similare cu cele din arsurile
de gradul doi. Sunt însoșite de pierderi masive de apã și electroliți, complicându-se cu hipotermie
și infecții. [7]
Apar frecvent complicații: pulmonare (infecții cu Mycoplasme), afectare renalã
(hematurie, insuficiențã renalã), digestive, miocardice, neurologice. Vindecarea se obține în 3-6
sãptãmâni și poate fi însoțitã de sechele: cicatrici, hipo și hiperpigmentãri, alopecie, distrofii
unghiale, sinechii, opacitãți corneene, cecitate, fimoze, cicatrici vaginale. [7]
Evitarea suprainfecþiilor cutanate, tratarea promptã a altor infecþii, reechilibrarea
hidroelectroliticã ºi metabolicã sunt esenþiale în recuperarea pacientului. [7]

1.4. Pemfigus indus de medicamente

Imită pemfigus foliaceus
Tablou clinic:
 Erupții pustulare tranzitorii, cruste ulterioare
 Scale
 Eroziuni
 Colareturi epidermale
 Modele de distribuție variabile
Medicamente implicate:
Ampicilină, cefalosporine, sulfonamide, dietilcarbamazină, tiabendazol, cimetidină,
procainamide. [2]

1.5. Reacții la vaccin

Cele mai frecvent observate la locul unei vaccinări SC sau IM - Rabia, DHLP-Parvo.
Poate să apară de la săptămâni la luni după vaccinare.
Zona focală a alopeciei și hiperpigmentării

4
Predispoziția de rasă:Pudel, Bichon Frize, Shih Tzu, Lhasa Apso, Schnauzer miniatural, Yorkshire
Terrier, Bedlington Terrier, Silky Terrier.
Leziunea poate rămâne static.Zona de alopecie și hiperpigmentare poate să se mărească treptat de
la luni la ani.
Tratament
Tinctura de timp, excizie chirurgicală, pentoxifilină (Trental) - 15 mg / kg TID x 3 luni. [2][4]

1.6. Vasculita cutanată

Vasculita cutanata = entitate histopatologica, caracterizata prin inflamatie transmurala produsa

predominant de neutrofile, asociata cu necroza fibrinoida
Manifestari clinic
Vasculitele pe mici:
 Purpură palpabilă (cel mai frecvent)
 Urticarie
 Pustule
 Vezicule
 Peteșii
 Leziuni de tip eritem polimorf
Vasculitele pe vase medii:
 Ulcerații
 Noduli subcutanați
 Necroze digitale
Boala sistemică concomitentă - anorexie, depresie, febră.
Medicamente implicate:
Penicilinele, sulfonamidele, cefalosporinele, dexametazona, vaccinul DHLP-Parvo. [2][5]

1.7. Dinotefuran / piriproxifen / permethrin, reacție medicamentoasă asemănătoare

pemfigului la trei câini

Pemphigus foliaceus (PF) poate să apară în mod spontan sau ca un tip de reacție asociat
reacțiilor adverse cutanate la medicament. [6]

Câinii au prezentat apariția rapidă a papulelor, pustulelor și crustelor la locul de aplicare

al produsului controlat. La doi câini, leziunile au devenit generalizate, în timp ce al treilea a
prezentat un fenotip localizat. Ambii câini cu leziuni generalizate au necesitat tratament
imunosupresiv; o remisiune obținută după un an de tratament și una a fost eutanasiază datorită
efectelor adverse ale glucocorticoizilor. Câinele cu fenotip alocalizat a fost tratat exclusiv cu
glucocorticoizi topici și a obținut remisie după 10 luni. Histologia a evidențiat dermatită pustulară
subcorneală, cu acantoliză a keratinocitelor și necroză epidermică cu focalizare multifocală. IgG

5
legat la țesut a fost detectat la doi din trei câini, iar autoanticorpi care au vizat desmocollin-1 de
câine au fost identificați în serul câinelui unic de la care a fost disponibilă o mostră. [6]
Reacția adversă cutanată la medicament cauzată de un produs de control al puricilor care
conține dinotefuran, piriproxifen și permetrin seamănă foarte mult cu cele raportate pentru alte
reacții adverse cutanate asemănătoare cu cele ale PF. Deși pare să fie o entitate rară, clinicienii și
patologii ar trebui să fie conștienți de potențialul produselor de control și control al căpușelor
pentru a declanșa reacții asemănătoare PF. [6][3]

2. Dermatita necrolitica supurativă superficială

Dermatita necrolitică superficială este o afecțiune cutanată la câini care prezintă multe
trăsături clinice și histopatologice cu eritem necrolitic migrator al ființelor umane. Neoplazia
pancreatică secretoare a glucagonului este cel mai adesea asociată cu hiperglucagonemia
secundară neregulării eritrocitare eritrocitare. Au fost raportate mai multe cazuri în care nu s-au
găsit tumori endocrine pancreatice. [8]
Deși leziunile cutanate au fost bine descrise în cazurile de canină anterioare, boala
hepatică a fost complet caracterizată. Ciroza a fost adesea menționată ca principală caracteristică
histopatologică. [8]
2.1.Constatări cutanate clinice
Câinii prezintă leziuni și cruste ale pernitele, cruste și ulcerații ale joncțiunilor
mucocutanate orale, oculare, anale și / sau genitale.
Constatari histopatologice. [8]
Leziunile cutanate histopatologice au fost variabile.
Epidermia epidermică a avut, în mod caracteristic, o distribuție laminară marcată de parakeratoză
superficială, paloare epidermică laminară subiacentă și vacuolizare a oticului de keratină
("necroliză") și hiperplazie bazilară a celulelor epidermice. Această condiție a produs adesea
astrigat stratificat "rosu, alb, si albastru" aspect; acumularea de cheratină superficială colorată în
roșu (eozinofilă), stratul palid de culoare închisă de culoare albă și stratul hiperplastic profund
albastru (bazofil). [8]
Au fost observate uneori despicături mari prin stratul necrolitic și edemat; au fost
observate frecvent necroze epidermice superficiale, eroziuni și ulcere. [8]
În stratul superficial al dermei, edemul cu ectazia vasculară și congestia a fost însoțită de
un infiltrat inflamator mixt de limfocite, macrofage, neutrofile și celule plasmatice. [8]

2.2. Constatari hematologice clinice

Concentrațiile au fost de multe ori de 30-50% din valoarea normală; concentrațiile de

hidroxiprolină,threonină, glutamină, prolină, alanină, citrulină și arginina au fost deseori chiar
mai severe. Şase din cei opt câini testați au prezentat ocazional, izolat creșterea numărului a
câțiva dintre aminoacizii care au fost, în general, reduse în concentrații la ceilalți câini testați. [8]

De asemenea, depresia nu a fost observată în concentrații de acid glutamic, acid alfa-

amino-n-butiric, cistathionină, fenilalanină, ornitină și 3-metilhistidină; deși câțiva câini au
prezentat o reducere a concentrațiilor acestor aminoacizi, mulți au arătat o creștere. [8]
6
 2.3. Constatări clinice terapeutice

Administrarea gălbenușurilor de ou ca supliment la dieta la câini a provocat o inversare

rapidă parțială până la completă a leziunilor cutanate; retestarea nivelurilor de aminoacizi la doi
câini a prezentat creșteri ușoare până la moderate la acei aminoacizi care anterior au fost reduse.
[8]

2.4. Constatări hepatice

Ficatul a avut margini rotunde, a fost ușor mărit și a avut un aspect rectal nodular. Noduli
moi roșii, maronii sau galbeni, cu diametrul de 4-12 mm, au fost intercalate între zonele deprimate
și mai ferme ale parenchimului. [8]
Din punct de vedere microscopic, a existat o vacuolizare moderată până la severă a
hepatocitelor, însoțită de prăbușirea parenchimică. Nodulii hiperplastici mari au fost adesea
intercalate și corespund nodulilor observați. Vacuitele hepatocite au fost adesea grav balonate, iar
citoplasma a fost spumoasă sau conținea vacuole clare, cu margini discrete. [8]
Parenchimul colapsat sa extins sub formă de ramuri subțiri care traversează parenchimul
vacuolizat și conține adesea conducte biliari proeminente. Inflamația era insuficientă; necroza
hepatocelulară nu a fost evidentă. [8]

2.5.Constatări pancreatice

Țesutul pancreatic a fost extrem de normal în cele mai multe cazuri examinate; s-au
observat focare mici cu fermitate crescută sau focare nodulare palide. Tumorile endocrine
pancreatice nu au fost găsite. [8]
Leziunile microscopice au fost variabile, existând dovezi de pancreatită acută și / sau
cronică ușoară până la focală. Fibroza interstițială a fost ușoară până la moderată și a fost însoțită
de atrofie și infiltrații ușoare de limfocite și macrofage. [8]
Țesutul adipos peripancreatic are focare mici și discrete de inflamație acută, caracterizate
prin numere moderate de neutrofile în grăsimea necrotizată saponificată. Hiperplazia exocrină
nodulară a fost, de asemenea, observată în mod aleatoriu. [8]

3. Concluzii

Din punct de vedere clinic, câinii cu dermatită necrolitică superficială au avut leziuni ale
tampoanelor pentru labe. La ființele umane, leziunile sunt, de asemenea, cele mai frecvente în
zonele supuse la frecare și presiune. [5][7] [8]
Leziunile histopatologice ale dermatitei necrolitice superficiale canine au fost identice cu
cele ale eritemului migrator necrolitic uman și au inclus parakeratoza superficială și vacuolizarea

7
confluentă mijlocie-epidermică a keratinocitelor, creând o apariție a dizolvării sau "necrolizei".[5]
[8]
Variația aspectului microscopic al pielii include parakeratoza severă fără paloare
epidermică, clefting epidermic sever, necroză epidermică superficială și pustulare superficială și
cruste. [8]
Diagnosticul diferențial la ființele umane și câini, pe baza biopsiei cutanate, include
acrodermatita enteropatică, pellagra (deficit de niacin), dermatoza zinc-responsivă (pentru
leziunile caracterizate în principal de parakeratoză), boala generică a alimentelor pentru câini și
infecțiile superficiale bacteriene sau fungice (leziuni cu pustulati superficiali și crusting). [7] [8]
Concentrațiile clinice, crescute ale enzimelor pulmonare, în special fosfatazei alcaline
serice, au reflectat boala hepatică vacuolară și degenerată severă observată la necropsie. Cu toate
că unii câini au primit anterior steroizi, majoritatea nu au avut la momentul admiterii. Ficatul a
fost semnificativ nodular datorită hiperplaziei regenerative. Leziunile hepatice leziunilor
microscopice au constat din noduri hipoplazice interpuse la o vacuolizare severă și colaps
parenchimal fără inflamație. Aceste leziuni hepatice sugerează o cauză severă metabolică,
hormonală sau toxică a bolii hepatice. [7] [8]
Cea mai frecventă descoperire asociată în eritemul migrator necrolitic la ființe umane este
prezența unei tumori de celule de insulină pancreatică secretoare de glucagon care conduc la
hiperglucagonemie. Deși au fost raportate la câine două cazuri de dermatită necrolitică superficială
datorată tumorii pancreatice producătoare de glucagon, toate celelalte au raportat anterior cazuri
în care sa efectuat necropsia, precum și câinii de acest raport, nu au prezentat neoplasm pancreatic
vizibil. [7] [8]
În mod alternativ, acțiunea crescută a glucagonului la câinii cu dermatită necrolitică
superficială nu poate fi atribuită glucagonului de origine pancreatică, dar poate rezulta din secreția
crescută a unei forme nonimunoreactive de glucagon de origine enterică. [7] [8]

8
Bibliografie
1. Journal of the European Academy of Dermatology & Venereology, 2 V i r e n d r a N . S e h g a l , Sanjiv J a i n
a n d Sambit N . B h a t t a c h a r y a

2. Diagnosis and management of cutaneous drug reactions in dogs by Edmund J. Rosser, Jr., DVM, DACVD, Oct

01, 2011

3. Cutaneous drug reactions in small animals by Gene H.NesbittDVM

4. Immunological Method by Ivan Lefkovits and Benvenuto Pernis

5. Adverse Drug Reactions, DOUGLAS W. ESSON BVSC, MRCVS, DVM, DACVO

6. Dinotefuran/pyriproxyfen/permethrin pemphigus‐like drug reaction in three dogs Karen A. Moriello Keith E.

Linder Leslie Sauber

7. TOXIC EPIDERMAL NECROLYSIS INDUCED BY SULFASALAZINE, ALINA MARIA VÎLCEA*, LIVIA-

ANDREEA POPA** V. PÃTRAȘCU *

8. Superficial Necrolytic Dermatitis (Necrolytic Migratory Erythema) in Dogs, T. L. GROSS, M. D. SONG, P. J. H

AVEL, AND P. J. IHRKE