Mecanismul fotosintezei

Noțiuni de bază

 Plantele preiau energia luminii solare pentru a

transforma două molecule anorganice, dioxidul de
carbon și apa în molecule organice
 Cele mai multe din moleculele organice formate sunt
glucide, pe care plantele le polimerizează mai apoi
pentru a obține polizaharide, precum amidonul sau
celuloza
 Ca substanță organică tipică produsă în fotosinteză
poate fi luată molecula de glucoză
Ecuația procesului de fotosinteză
Energia

 Energia luminii intervine în fotosinteză sub formă de

fotoni
 Cantitatea de energie a acestor fotoni depinde de
frecvența sau lungimea de undă a luminii
 De aceea, plantele posedă un mecanism extrem de
complicat pentru captarea, transformarea și
conservarea optimă a energiei solare
Mecanismul

 Încă din 1905, fiziologul englez Blackman a lansat ideea

că procesul fotosintezei se desfășoară în două faze:

 Faza de lumină ( fotochimică)

Faza de întuneric (enzimatică)

 Această ipoteză a fost confirmată mai apoi și de alte

observații, mai ales ale lui Emerson (1932)
Faza de lumină

 Faza fotochimică reprezintă faza înmagazinării energiei,

care cuprinde procesele fotosintetice primare
 Randamentul procesului este aproape proporțional cu
intensitatea luminii
 Energia luminii este folosită pentru sinteza unor molecule
bogate în energie
Faza de lumină

 Energia luminii este captată la nivelul moleculelor de

clorofilă de tip a și b
 De aici, este transferată spre centrii enzimatici de
reacție care conțin clorofilă
 Reacțiile fotochimice au loc în membrana tilacoizilor din
grane, comparabile cu două baterii conecctate în serie
și aprovizionate de energia luminii
Faza de întuneric

 În faza enzimatică, moleculele intermediare instabile

sunt transformate în produși finali stabili – hidrați de
carbon și oxigen
 Aceste reacții, numite „de intuneric” includ reducerea
dioxidului de carbon cu hidrogenul provenit din apa la
molecula hidraților de carbon
 Se formează molecule organice reduse destinate
sintezei glucidelor, proteinelor și lipidelor
 Încorporarea dioxidului de carbon, cu formare de acid
fosfogliceric (APG) ca prim produs al fotosintezei este
independența de lumină
Faza de întuneric

 Reacțiile ( Cicluri Calvin) sunt catalizate de enzime

 Reacțiile nu sunt în esență foarte diferite de reacțiile
enzimatice care se petrec în metabolism
 Intensitatea acestei faze este determinată de
intensitatea cu care enzimele pot prelucra moleculele
 Are loc în stroma organismelor fotsintetice
Factori care ifluențează intensitatea
procesului de fotosinteză
 Lumina
 Temperatura
 Umiditate
 Oxigenul
 Concentratia de saruri minerale
 Concentratia de dioxid de carbon
Lumina

 Energia luminoasa e transformata in energie biochimica

 Influenteaza prin intensitate
 Influenteaza prin lungimea de unda (compiziția
spectrala)
Pigmenții asimilatori

 Absorb energia luminoasa

 Difera din punct de vedere chimic
 In plantele verzi – clorofila ( a si b)
 In algele rosii – ficoeritrina
 In algele albastre – ficocianina
Lungimile de unda

Lumina alba e alcatuita din radiatii:

 Violet – 400-450 nm
 Albastru – 450-500 nm
 Verde – 500-570 nm
 Galben 570-590 nm
 Portocaliu- 590-610 nm
 Rosu – 610-700 nm
Influenta lungimii de unda

 Absorbtia radiatiilor din spectrul vizivil se realizeaza cu

viteze mari
 Radiatiile albastre au cea mai mare cantite de energie
 Radiatiile rosii sunt absorbite mai bine de cele mai multe
plante
 Cercetariile arata ca cultivarea plantelor poate fi
intensificata cu lumina artificiala
 Etapele proiectului
I. Constructia cutiilor :
Cutiile au fost construite din 4 placi de polistiren si acoperite pentru a
nu lasa lumina sa treaca.De asemenea au fost adaugate becuri si filtre
pentru a avea in fiecare cutie un tip de lumina(rosie,albastra,verde).
 Etapele proiectului

II. Pregatirea ghivecelor

Ghivecele au fost gaurite penru a permite apei sa se scurge si a nu l
lasa plantele sa se innece.
Etapele proiectului

III. Pregatirea solului si ingrasamantului

In experiment am avut 2 tiprui de ghivece (cele doar cu sol si cele cu
sol si ingrasamant). Raportul de sol : ingrasamant folosit este 2:1
Etapele proiectului

IV. Ingrijirea si masurarea plantelor

Plantele au fost udate si masurate in mod regulat ,iar datele au fost
adaugate in tabele pentru a fi interpretate.
Interpretarea datelor
Porumb în ghivece cu sol
Legenda:
 MPS- martor porumb sol
 PSV-porumb sol- lumină verde
 PSA-porumb sol- lumină albastră
 PSR- porumb sol- lumină roșie
 MGS- martor grâu sol
 GSV-grâu sol- lumină verde
 GSA-grâu sol- lumină albastră
 GSR- grâu sol- lumină roșie
Grau în ghivece cu sol
Porumb în ghivece cu sol și îngrășământ
Legenda:
 MPI- martor porumb sol și îngrășământ organic
 PSI-porumb sol+ îngrășământ - lumină verde
 PIA-porumb sol+ îngrășământ - lumină albastră
 PIR- porumb sol+îngrășământ - lumină roșie
 MGI- martor grâu sol+ îngrășământ
 GIV-grâu sol+ îngrășământ - lumină verde
 GIA-grâu sol+îngrășământ - lumină albastră
 GIR- grâu sol+îngrășământ - lumină roșie
Grâu în ghivece cu sol și îngrășământ
Comparație îngrășământ / sol
Comparație îngrășământ / sol
Comparație îngrășământ / sol
Comparație îngrășământ / sol
Comparație îngrășământ / sol
Comparație îngrășământ / sol
Concluzii

 lungimea de undă inflențează intensitatea procesului de fotosinteză

 lungimea de undă albastră și roșie asigură obținerea celor mai bune rezultate
 solul cu îngrășământ organic realizează un spor de creștere semnificativ
 lungimea de undă albastră și roșie determină o creștere semnificativă a intensității
procesului superioară față de plantele martor și în cazul utilizării solului de grădină
fără îngrășământ
 utilizarea luminii artificiale, albastră și roșie permite obținerea unui spor de
producție, atât cantitativ cât și calitativ