Laboratorul 2

1. Folosind tabelul de la pag 4. să se găsească modelul fizic echivalent schemei

electrice asociată mecanismului respiraţiei.

2. Să se găsească, folosind acelaşi tabel (pag.4), schema electrică asociată

mecanismului contracţiei musculare:

3. Folosind tot schema electrică echivalentă mecanismului respiraţiei (punctul1), să se

deducă relaţiile prin care se pot determina următoarele mărimi: P aCT, QA, QS=Q-QA, PA. Se
presupun cunoscute mărimile Pa0 și Q precum și toate elementele de circuit.

4. Să se determine funcţia de transfer asociată modelul electric al respiraţiei (schema

de la pctul 1) cunoscând următoarele valori pentru parametrii schemei:

Rezistenţa la curgere în zona centrală Rc 1 [cmH2O/L/s]

Rezistenţa la curgere în zona periferică Rp 0.5 [cmH2O/L/s]
Complianţa plămânului CPl 0.2 [L/cm H2O]

1/4
 Complianţa cutiei toracice CCT 0.2 [L/cm H2O]
Complianţa căii de scurtcircuit Cs 0.005 [L/cm H2O]

Ecuaţia diferenţială prin care se poate stabili valoarea presiunii P a0 în funcţie de debitul de
aer Q și cu ajutorul căreia se poate stabili funcția de transfer, este:

Presupunând că mecanismul de ventilaţie impune presiunii P a0 o variaţie sinusoidală, cu

amplitudinea de 2,5cmH2O şi frecvenţa de 15 respiraţii pe minut să se vizualizeze
simultan, cu ajutorul unei modelări în Simulink, formele de undă pentru presiunea P a0,
debitul de aer Q şi volumul asociat lui.

5. Să se implementeze în Simulink schema necesară simulării mecanismului

respiraţiei (vezi ultima figura) astfel încât să poată fi vizualizate în Matlab toate mărimile
menţionate la punctul 3.

a. In condiţiile în care parametrii schemei şi presiunea au aceleaşi valori ca şi la punctul 3,

să se noteze amplitudinile formelor de undă şi defazajele debitului de aer şi al volumului
faţă de presiune (exprimate in radiani).
Alegeţi un timp de integrare astfel încât să puteţi vizualiza 2-3 perioade complete. Este
preferabil ca determinarile sa nu le faceţi folosind prima perioadă.

b. Să se reia simularea pentru o frecvenţă de 60 respiraţii/minut şi apoi pentru 5

respiraţii/minut. Să se noteze aceleaşi mărimi ca şi la punctul a. şi să se compare rezultate
pentru cele trei frecvenţe.
Observaţie: La circuitele electrice clasice, elementele rezistive nu introduc defazaje între
mărimile electrice tensiune-curent, pe când cele capacitive defazează curentul faţă de
tensiune cu unghi electric π/2.
Deduceţi comportarea plămânului la diferite frecvenţe (normală sau hiperventilaţie,
hipoventilaţie) deducând astfel modul în care proprietăţile lui (rezistenţă la curgere şi
complianţă) il influenţază în mod diferit, în funcţie de frecvenţa respiraţiei.

2/4
3/4
4/4