PROIECT DIFUZIA

Difuzia

Procesul fundamental de
transport ce consta in patrunderea
moleculelor intr-un corp printre moleculele altuia
fara a exista curgere se numeste difuzie.
Difuzia difera de advectie prin faptul ca este
intamplatoare in natura (nu inseamna neaparat o
particula fluida). Un exemplu binecunoscut este
reprezentat de utilizarea parfumului într-o încăpere
goală. Dacă o sticlă de parfum este deschisă și este
lăsată să se evapore în aer, curând toată camera va fi
parfumată. Ș tim, de asemenea, din experiență că
mirosul va fi mai puternic în apropierea sursei și mai
slab în timp ce ne îndepărtăm, dar moleculele de
parfum se vor împrastia în întreaga cameră din cauza
mișcărilor aleatorii moleculare și turbulente.
Difuzia cernelii
Acest experiment are ca scop ilustrarea
fenomenului fizic numit “difuzie” ce consta in
patrunderea moleculelor unui corp printre cele ale
altuia, fara a avea loc reactii chimice.
Obs: Se observa cum, in paharul cu apa rece , aceeasi cantitate de cerneala patrunde mai lent, iar
in cel cu apa calda, mai rapid.

Obs: In timp ce, in paharul cu apa calda, datorita agitatiei termice mai ridicate, amestecul este
aproape omogen, in cel cu apa rece, procesul este incetinit.
Concluzie: Agitatia termica este mai intensa atunci cand temperatura corpurilor este mai ridicata,
iar atunci cand agitatia termica este mai intensa si fenomenul de difuzie este mai rapid.

Legea I a lui
Fick
Cantitatea de substanta care traverseaza unitatea de suprafata in unitate
de timp este proportionala cu gradientul de concentratie.

∆c
J= −D ∆ x

Coeficientul de difuzie(D) este numeric egal cu cantitatea de substanta

difuzata in unitatea de timp printr-o suprafata unitara sub actiunea unui
gradient de concentratie egal cu unitatea.

Coeficientul de difuzie depinde de:

 Natura substantei, a mediului
 Frecarea interna
 Temperatura

Desi legea lui Fick ne da o expresie

a fluxului de masa datorita
procesului de difuzie, mai avem
nevoie de o ecuatie care prezice
schimbarea de concentratie a
difuziei de masa in timp intr-un
punct. O astfel de acuatie poate fi
derivate folosind legea conservarii masei.

∂M
= m −¿ m ¿
∂ t ∑ ¿ ∑ out

Ecuatia difuziei in medii anizotropice are forma:

∂C ∂C ∂C
(
J x =− D 11
∂x
+ D 12
∂y
+ D 13
∂z)
∂C ∂C ∂C
J y =−( D 21 + D 22 + D 23 )
∂x ∂y ∂z
J z=−¿ )
 Ecuatia unidimensionala a difuziei
In cazul unidimensional, gradientele de concentratie in directia y si z
sunt zero si avem ecuatia unidimensionala:

∂C ∂2 C
=D 2
∂t ∂x

Schita pentru o difuzie unidimensionala pura intr-o conducta infinita.

Pentru a rezolva solutia constanta, invarianta a ecuatiei unidimensionale,

trebuie sa setam ∂ C /∂t=0 si nu mai avem nevoie de o conditie initiala;
forma constanta a ecuatiei unidimensionale este binecunoscuta ecuatie
Laplace. Astfel, putem impune doua conditii limita, iar solutia va varia
in spatiu, In al treilea rand, forma ec. Unidimensionale este exact aceeasi
ca si ecuatia de caldura, unde D este inlocuit cu coeficientul de transfer
termic k.
Conducerea de caldura difuzeaza departe de sursele fierbinti catre
zonele reci (la fel cum concentratia difuzeaza de la o concentratie
ridicata spre o concentratie scazuta). Aceasta observatie este de
asemenea utila deoarece multe solitii ale ecuatiei de caldura sunt deja
cunoscute.
Aplicatie a difuziei in medicina
DTI(diffusion tensor imaging)-
tractografia medulara
 DTI (diffusion tensor imaging) este o tehnică bazată pe difuzie, care permite determinarea
direcției și magnitudinii difuziei apei, prin scanarea a minim 6 seturi de imagini de difuzie cu
sensibilitate la direcție. Prin postprocesare computerizată se pot trasa pachetele de fibre și pot fi
vizualizate 2D/3D, cu codaj color. DTI poate estima gradul de lezare al fibrelor nervoase
(împinse, întrerupte, infiltrate) și poate „cartografia” modificările subtile din substanța albă (ex.
scleroza multiplă). DTI este utilă în evaluarea integrității și orientării tracturilor de substanță
albă – aprofundează prezența și extensia modificărilor mielopatice, ce pot fi prea subtile pentru
tehnicile IRM convenționale. DTI pot fi
utile în localizarea leziunilor –
intrinseci/extrinseci măduvei, limitând asfel
paleta de diagnostice diferențiale.
Aplicaţiile clinice :
          • Evaluarea maturizării și
schimbărilor de vîrstă la nivelul creierului.
          • Cartografierea conexiunilor
funcționale.
          • Evaluarea anomaliilor
congenitale,leucodistrofiile.
          • Leziunile demielinizante și
neurodegenerative.
          • Tumorile și malformațiile vasculare,planificarea preoperatorie.
          • Epilepsia (evaluarea structurilor hipocampale).
          • Ischemia și infarctele.
          • Encephalopatiile – toxice, metabolice, infecțioase.
          • Traumatismele cerebrale, spinale.