Guta Introducere Guta este o tulburare frecventa a metabolismului acidului uric care conduce la depozitarea de cristale de urat monosodic

in tesuturile moi, episoade repetate debilitante de inflamatie articulara si netratata conduce la distrugerea articulatiilor si afectari renale. Guta este diagnosticata definitiv prin demonstrarea cristalelor de urat in aspiratul de fluid sinovial. Guta este un proces patologic care rezulta printro tulburare metabolica centrala-hiperuricemia. In stadiile timpurii ale bolii, atacurile acute ale artritei gutoase sunt frecvente. Pe masura ce guta progreseaza se dezvolta artrita cronica si tofi in articulatiile afectate. Guta primara se datoreaza unei erori innascute ale metabolismului si numara peste 90% dintre cazurile de guta, iar 10% se datoreaza gutei secundare. In guta primara defectul enzimatic care conduce la hiperuricemie este necunoscut. Cauzele de guta secundara cuprind boala renala, conditiile cu turnover crescut al acizilor nucleici si erorile innascute ale metabolismului. Factorii de risc pentru dezvoltarea gutei sunt considerati a fi alcoolul, virsta, predispozitia genetica, obezitatea, durata hiperuricemiei si medicamentele consumate. Desi prezenta cristalelor de urat in tesuturile moi si sinoviale este necesara pentru un atac de guta, faptul ca uratii pot fi descrisi si in lichidul sinovial in absenta inflamatiei articulatiei sugereaza ca doar prezenta cristalelor de urati in lichidul sinovial nu este suficienta pentru a determina episoade de artrita gutoasa. Guta este asociata cu morbiditate apreciabila. Episoadele acute de guta conduc frecvent la incapacitare motorie. Guta tofacee cronica netratata conduce la distrugerea severa a articulatiei. Depozitarea de urat in rinichi determina inflamatie si fibroza conducind la reducerea functiei renale sau nefropatie renala cronica. Hiperuricemia si guta sunt asociate prin cresterea mortalitatii generale. Daca acest fapt este direct atribuit hiperuricemiei sau gutei sau afectiunilor asociate cu guta: rezistenta la insulina, diabetul zaharat de tip 2, obezitatea abdominala, hipercolesterolemia, hipertensiunea este un caz inca dezbatut. Desi nu exista date care sa arate ca guta sau hiperuricemia determina o astfel de afectiune, nivelul ridicat de urati se coreleaza cu hipertensiunea la adolescenti si barbatii de virsta mijlocie. Hiperuricemia si guta reprezinta un factor de risc independent pentru decesul prin evenimente cardiovasculare. Guta este controlata prin tratarea atacurilor acute, profilaxia pentru a preveni episoadele de artrita gutoasa si prevenirea depozitarii tisulare de urati. Hiperuricemia asimptomatica nu trebuie tratata in general. Optiunile pentru tratarea gutei acute includ antiinflamatoriile nesteroidiene, corticosteroizii si colchicina-un tratament clasic care astazi este rar indicat. Alegerea regimurilor terapeutice depinde de problemele de sanatate concomitente: insuficienta renala, ulcerul peptic. Se vor evita AINS la pacientii cu istoric de ulcer peptic sau singerari digestive, pacientii cu insuficienta renala, cei cu functie hepatica anormala, pacientii care i-au warfarina si cei care sunt predispusi la gastrite. La pacientii cu diabet AINS se vor folosi cu precautie. Colchicina reprezenta cindva tratamentul de prima linie pentru guta, astafi fiind un regim de a doua linie datorita riscului de toxicitate. Allopurinolul reduce generarea de acid uric. Alte optiuni terapeutice cuprind administrarea de uricaze, pentru cei care sunt hipersensibili la allopurinol se indica oxipurinol, benzbromaron este un agent uricozuric eficient, febuxostat este o potentiala alternativa pentru allopurinol, losartan si fenofibratul au efecte uricozurice moderate, vitamina C are efect

uricozuric.
Perfectionarea diagnosticului timpuriu si disponibilitatea tratamentului definitiv au ameliorat semnificativ prognosticul gutei, cu scaderea evidentei gutei tofacee. Totusi guta tofacee se mai dezvolta inca in lipsa

diagnosticului corect, controlul inadecvat al bolii, intoleranta la medicamente si lipsa compliantei pacientului. Semne si simptome in guta Nivelul de acid uric este ridicat pentru 20 de ani inainte de a apare guta. La barbati acidul uric creste la pubertate iar virful este atins intre decadele 4 si 6 de viata. La femei acidul uric creste la menopauza iar virful este atins intre decadele 6 si 8 de viata. Guta este neobisnuita la femeile premenopauzale sau la barbatii sub 30 de ani fara insuficienta renala sau boala genetica. Prevalenta ridicata a gutei la batrini afecteaza prevalenta ridicata a sindromului metabolic, hipertensiunii si insuficientei cardiace congestive. Tofii sunt detectabili clinic la 10 ani de la primul atac de guta. Artrita acuta monoarticulara Este prezentarea initiala la 90% dintre pacienti. In stadiile initiale ale bolii sunt afectate 1 sau 2 articulatii. Tipic acestea sunt mici, ale extremitatii inferioare. Podagra (inflamatia primei articulatii metatarsofalangiene) este manifestarea articulara initiala in 50% dintre cazuri. Podagra poate fi observata si la pacientii cu pseudoguta, sarcoidoza, artrita gonococica, artrita psoriazica si artrita reactiva. Atacurile debuteaza brusc si ating intensitatea maxima in 8-12 ore. Articulatia este rosie, calda si sensibila. Netratat primul atac se rezolva spontan in 2 saptamini. Este caracteristic istoricul de artrita inflamatorie intermitenta in care articulatiile revin la normal intre atacuri. Guta se prezinta ca artrita poliarticulara la 10% dintre pacienti. Femeile in virsta, mai ales cele cu insuficienta renala sau diuretic thiazidic pot dezvolta artrita poliarticulara ca prima manifestare a gutei. Progresia gutei netratate: -atacurile devin mai poliarticulare -desi sunt afectate mai multe articulatii inflamatia unei articulatii poate deveni mai putin intensa -articulatiile proximale si ale membrului superior devin afectate -atacurile sunt mai frecvente si dureaza mai mult -pacientii dezvolta artrita poliarticulara cronica. Tofii gutosi Tofii sunt colectii de cristale de urati in tesuturile moi. Se dezvolta la peste jumatate dintre pacientii cu guta netratata si pot fi raportati ca noduli. Localizarea clasica a tofilor este dea lungul helixului urechii, dar pot fi descrisi la degete, olecran. Tofii nu sunt descoperiti la primul episod de guta. Acestia tind sa se dezvolte dupa 10 ani de boala netratata la pacientii cu artrita cronica gutoasa. Se dezvolta mai timpuriu la femei. Episoadele acute de guta Pot fi determinate de evenimente care conduc la cresterea acidului uric seric cum este consumul de bere sau lichior, consumul de alimente cu continut purinic, trauma, hemoragia, deshidratarea sau consumul de medicamente care cresc acidul uric. Episoadele acute de guta pot si declansate si de scaderea acidului uric prin folosirea de substanta de contrast sau allopurinol, uricozurice. Afectarea renala in guta Pacientii cu guta sunt predispusi la dezvoltarea de calculi renali. Litiaza renala poate precede dezvoltarea gutei la 40% dintre pacienti. 80% dintre acestia au calculi formati in intregime din acid uric, iar 20% dezvolta oxalat de calciu sau fosfat de calciu cu miex de acid uric. Desi pacientii cu guta au si alti factori de risc pentru boala renala: hipertensiunea si diabetul, nefropatia cronica prin urati contribuie la insuficienta renala. Nefropatia cronica rezulta prin depunerea de cristale de urat in medulara si piramidele renale cu reactie inflamatorie si modificari fibrotice. Afectarea oculara in guta Nodulii conjunctivali continind cristale sunt descrisi in zona interpalpebrala asociati cu jeratita marginala usoara. Keratopatia in banda cu cristale refractare, galbene in celulele epiteliale corneene sunt frecvente. Simptomele de incetosare a vederii sau senzatie de corp strain pot fi tratate prin inlaturarea cristalelor de sub epiteliu. Cristalele de urati au fost descoperite in cornee, iris, camera anterioara, lentila si sclera. Pseudo-guta Pseudo-guta reprezinta inflamatia cauzata de cristalele de pirofosfat de calciu. Este clinic nediferentiabila de guta. Tratamentul acesteia este identic cu cel al gutei. Articulatiile frecvent afectate sunt genunchiul, incheietura miinii si umarul. Atacurile acute se rezolva in 10 zile. Prognosticul pentru rezolutia atacurilor acute este bun. Unii pacienti prezinta distructie progresiva a articulatiei si limitare functionala. Evolutia bolii Guta este asociata cu morbiditate apreciabila. Episoadele acute de guta conduc frecvent la

incapacitare motorie. Guta tofacee cronica netratata conduce la distrugerea severa a articulatiei. Depozitarea de urat in rinichi determina inflamatie si fibroza conducind la reducerea functiei renale sau nefropatie renala cronica. Hiperuricemia si guta sunt asociate prin cresterea mortalitatii generale. Daca acest fapt este direct atribuit hiperuricemiei sau gutei sau afectiunilor asociate cu guta: rezistenta la insulina, diabetul zaharat de tip 2, obezitatea abdominala, hipercolesterolemia, hipertensiunea este un caz inca dezbatut. Desi nu exista date care sa arate ca guta sau hiperuricemia determina o astfel de afectiune, nivelul ridicat de urati se coreleaza cu hipertensiunea la adolescenti si barbatii de virsta mijlocie. Hiperuricemia si guta reprezinta un factor de risc independent pentru decesul prin evenimente cardiovasculare. Patogenie si cauze Guta este un proces patologic care rezulta printro tulburare metabolica centrala-hiperuricemia. In stadiile timpurii ale bolii, atacurile acute ale artritei gutoase sunt frecvente. Pe masura ce guta progreseaza se dezvolta artrita cronica si tofi in articulatiile afectate. Guta primara se datoreaza unei erori innascute ale metabolismului si numara peste 90% dintre cazurile de guta, iar 10% se datoreaza gutei secundare. In guta primara defectul enzimatic care conduce la hiperuricemie este necunoscut. Cauzele de guta secundara cuprind boala renalam conditiile cu turnover crescut al acizilor nucleici si erorile innascute ale metabolismului. Factorii de risc pentru dezvoltarea gutei sunt considerati a fi alcoolul, virsta, predispozitia genetica, obezitatea, durata hiperuricemiei si medicamentele consumate. Desi prezenta cristalelor de urat in tesuturile moi si sinoviale este necesara pentru un atac de guta, faptul ca uratii pot fi descrisi si in lichidul sinovial in absenta inflamatiei articulatiei sugereaza ca doar prezenta cristalelor de urati in lichidul sinovial nu este suficienta pentru a determina episoade de artrita gutoasa. Cauze si factori de risc. Guta se dezvolta in cadrul unor depozitari excesive de acid uric sub forma de urat monosodic. Acidul uric este metabolitul final al purinelor. In lipsa uricazei, organismul uman inlatura acidul uric mai ales prin rinichi. Cind excretia este insuficienta pentru a mentine nivelul de urat seric sub nivelul de saturatie de 6. 8 mg/dL se dezvolta hiperuricemia, iar uratii cristalizeaza si se depoziteaza in tesuturile moi. In cazuri rare supraproductia de acid uric este primara printro afectiune genetica. Aceste afectiuni genetice includ: -sindromul Lesch-Nyhan, deficitul de glucoza-6-fosfataza (boala von Gierke) -deficienta de fructoza-1-fosfat aldolaza. Supra productia de acid uric poate apare in afectiunile care determina turnover crescut celular si eliberare de purine. Aceste afectiuni includ: -bolile mieloproliferative si limfoproliferative -psoriazisul, chimioterapia, anemia hemolitica -anemia pernicioasa, eritropoieza ineficienta -exercitii fizice excesive si obezitatea. Cauzele frecvente ale gutei secundare prin lipsa secretiei de acid uric includ: -insuficienta renala, nefropatia saturninica -infometarea si deshidratarea -hipotiroidismului, hiperparatiroidismul -diureticele, ciclosporina A, alcoolismul cronic. Diagnostic Studii de laborator: Se practica aspiratia lichidului sinovial din articulatia afectata pentru a identifica cristalele de urat prin

microscopie in lumina polarizata -cristalele de urat la microscopie au forma de ace fine sau de scobitori -cristalele de urat sunt birefringente, adica sunt galbene cind sunt aliniate paralel cu raza scurta a compensatorului si albastre cind sunt perpendiculare -cristalele de pseudoguta-pirofosfat de calciu sunt sub forma de bete cu capetele boante -cristalele trebuie diferentiate de cartilajul birefringent si alte detritusuri, acestea au margini scamoase si pot fi curbe -corticosteroizii injectati in articulatie au o structura cristalina care mimeaza uratii -in atacul acut fluidul sinovial este inflamator cu leucocite peste 2. 000/microL cu deviere la dreapta -glucoza sinoviala este normala, iar in artritele septice si reumatoide este scazuta -hiperuricemia serica fara simptome nu este diagnostica -evaluarea acidului uric in urina pe 24 de ore, daca excreta peste 800 mg de acid uric pe zi necesita allopurinol, cei care excreta peste 1100 mg pe zi sunt la risc de litiaza renala -pacientii cu guta sunt la risc de a dezvolta diabet se va evalua glicemia -hipertrigliceridemia si lipoproteinele de densitate joasa sunt asociate cu guta. Studii imagistice. Radiografia simpla arata elemente caracteristice pentru guta dar nu diagnostice. In boala timpurie se observa tumefierea tesuturilor moi. Neclaritatea sugerind tofi poate fi descrisa in guta tardiva, iar tofii se pot calcifica. Eroziunile pot sugera guta: cu mentinerea spatiului articular, fara osteopenie articulara, in afara capsulei articulare. Eroziunile pot avea margini sclerotice ca de fursec. Sunt distribuite asimetric de-a lungul articulatiilor cu predilectie pentru articulatiile distale ale extremitatilor inferioare. Examen histologic. Tofii pot descoperiti oriunde in afara de creier. Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni: pseudo-guta, celulita, artrita gonococica, nefrolitiaza, nefropatia urica, artrita psoriazica, artrita reactiva, artrita reumatoida, sarcoidoza, artrita septica. Tratament Guta este controlata prin tratarea atacurilor acute, profilaxia pentru a preveni episoadele de artrita gutoasa si prevenirea depozitarii tisulare de urati. Hiperuricemia asimptomatica nu trebuie tratata in general. Optiunile pentru tratarea gutei acute includ antiinflamatoriile nesteroidiene, corticosteroizii si colchicina-un tratament clasic care astazi este rar indicat. Alegerea regimurilor terapeutice depinde de problemele de sanatate concomitente: insuficienta renala, ulcerul peptic. Terapia gutei acute. Regimurile cu antiinflamatorii nesteroidiene. AINS sunt medicamentele de prima linie pentru majoritatea pacientilor cu guta care nu au si alte probleme de sanatate. Indometacinul este traditional pentru guta acuta. Se incepe cu doza cea mai mare pentru 2-3 zile si apoi se scade doza timp de 2 saptamini. Simptomele de guta trebuie sa lipseasca cel putin doua zile inainte de intreruperea tratamentului. Se vor evita AINS la pacientii cu istoric de ulcer peptic sau singerari digestive, pacientii cu insuficienta renala, cei cu functie hepatica anormala, pacientii care i-au warfarina si cei care sunt predispusi la gastrite. La pacientii cu diabet AINS se vor folosi cu precautie. Regimurile cu corticosteroizi. Acestia sunt administrati pacientilor care nu pot consuma AINS. Pot fi administrati oral, intravenos, intramuscular, intraarticular sau indirect prin hormonul ACTH. Prednisonul este cel mai folosit. Corticosteroizii intraarticulari sunt folositi la pacientii cu artrita monoarticulara. Regimul cu colchicina. Colchicina reprezenta cindva tratamentul de orima linie pentru guta, astafi fiind un regim de a doua linie

datorita riscului de toxicitate. Terapia gutei cronice. Regimul cu probenecid. Este un agent uricozuric care scade acidul uric prin cresterea excretiei renale. Este mai bine tolerat decit allopurinolul dar mai putin eficient. Acesta este folosit deoarece are mai putine efecte adevrse decit allopurinolul. Pacientii necesita 2 L de fluid consumat pe zi pentru a reduce concentratia urinara si riscul de litiaza renala. Regimul cu allopurinol. Allopurinolul reduce generarea de acid uric. Este un inhibitor al xantin oxidazei care previne generarea de acid uric si scade depozitele de acid uric in tesuturi. Este mai eficient decit uricozuricele dar determina risc crescut de efecte adverse. 10% dintre pacientii tratati dezvolta dispepsie, cefalee, diaree, eruptie pruritica maculopapulara. Hipersensibilitatea la allopurinol conduce la mortalitate in 30% din cazuri. Se folosesc corticosteroizi pentru a trata hipersensibilitatea la allopurinol. Alte optiuni terapeutice. Cuprind administrarea de uricaze, pentru cei care sunt hipersensibili la allopurinol se indica oxipurinol, benzbromaron este un agent uricozuric eficient, febuxostat este o potentiala alternativa pentru allopurinol, losartan si fenofibratul au efecte uricozurice moderate, vitamina C are efect uricozuric. Terapia chirurgicala. Interventia chirurgicala este indicata pentru complicatiile tofacee incluzind infectiile, deformarea articulara, compresia maduvei spinarii, durerea severa din ulcerele asociate eroziunilor tofacee.

Dieta. Modificarile dietei amelioreaza nivelul de acid uric seric. Pacientii cu guta trebuie sa evite berea si lichiorurile tari deoarece precipita atacurile de guta. Scaderea in greutate la pacientii obezi amelioreaza hiperuricemia. Se vor evita alimentele bogate in purine: ficatul, creierul, carnea rosie, scoicile. Consumul de alcool trebuie redus. Ingestia de bauturi bogate in fructuza trebuie evitata, iar consumul de lapte si calciu trebuie crescut.
Prognostic. Cu tratament precoce guta este controlabila. Daca atacurile reapar terapia uricozurica sau cu allopurinol rezolva activitatea patogena. In primele 6-24 de luni de terapie uricozurica sau cu allopurinol mai poate apare guta acuta. Perfectionarea diagnosticului timpuriu si disponibilitatea tratamentului definitiv au ameliorat semnificativ prognosticul gutei, cu scaderea evidentei gutei tofacee. Totusi guta tofacee se mai dezvolta inca in lipsa diagnosticului corect, controlul inadecvat al bolii, intoleranta la medicamente si lipsa compliantei pacientului. Regimul alimentar urmareste excluderea alimentelor uricogene( in primul rand al proteinelor animale) si alcalinizare urinii. ALIMENTE INTERZISE : cacao, ciocolata, creierul, sardelele in ulei, viscerele( maruntaie: ficat, rinichi, inima, pipote, limba, splina, burta de vita), carnea(mai ales cea bogata in tendoane), branzeturile grase si fermentate(burduf), fructe oleaginoase(nuci , alune, migdale, seminte de floarea soarelui), grasimi animale, supele de carne, tobe, racituri, aspicuri, conservele de orice fel, crustaceele, ouale(nu mai mult de 1-2 pe saptamana), alcoolul, sarea. Cantitatea de proteine nu trebuie sa depaseasca 0,80 g/kilocorp pe zi.

ALIMENTE ANTIGUTOASE(recomandate) -Anghinarea: foarte usor digerabila fiarta, apa de fierfere se consuma in guta, artroza, afectiuni urinare. -Coacaze rosii, negre, agrise: cura de dezintoxicare cu 500-1000 g /zi, 1-3 zile pe saptamana(nu se consuma nimic altceva in ziua respectiva). -Castravetele: suc de castravete+suc de ridiche neagra+miere, dizolva calculii urinari. -Cicoarea:salate -Ciupercile: inlocuiesc preparatele din carne. -Lamaia: cura incepe cu 1/2 lamaie(suc), se creste progresiv cu 1/2 lamaie /zi pana ajung la 2 lamai /zi, apoi ce scade pana ajung la 1/2 lamaie si se opreste. -Stevie: salata cruda. -Marul:crud in salate, deserturi -Ridichea neagra: sucuri. -Sfecla rosie:150 g sfecla rosie+250 g morcov+200 g castraveti(sucuri). -Sparanghel: salate sau suc. -Telina:salate mici inainte de masa. -Usturoi: crud in salate sau seara. -Urzica tocata: cruda sau uscata, adaugata ca verdeata la alimente gatite(ca patrunjelul verde) -Varza: suc de varza cruda+suc de morvov + putina lamaie. Regim alimentar naturist:60-80% . Vezi art. HRANA VIE, ERNST GUNTER. Autor dieta : DR. PAVEL CHIRILA si colaboratorii. Avizul medicului!
Guta (exces de uree n snge) Primvara se bea vreme de 30-40 de zile, 1 litru de ceai pe zi, fcut din mtase de porumb la care se mai adaug cozi de ciree amare i ghimpe. ntr-un vas mai mare se pun la fiert 7-8l de ap, n care se pune o mn bun de mtase de porumb, una de cozi de ciree amare i una de ghimpe (de la Plafar). Se fierbe pn cnd ceaiul dobndete o culoare nchis. Se pune n sticle de 1l i se pun la rece, consumndu-se o sticl pe zi (cte 2-3 pahare o dat). Foarte important n toat aceast perioad nu se consum alcool. Tratamentul se tine de dou ori pe an i se verific ca dup tratament ureea s scad la 4, dac nu a sczut se mai continu pn scade. Extract din muguri de frasin

Boala datorata tulburarii meolismului nucleoproteinelor, caracterizata prin cresterea acidului uric in sange si prin depunerea sarurilor sale (urati) in tesutul carti-laginos, in special la nivelul articulatiilor mainii si ale piciorului. Durerile apar in special noaptea la glezne, la genunchi sau la coloana cervicala. Plante medicinale ce pot fi utilizate: afinul, brusturele, bozul, catina alba, ciresul, coacazulnegru, coada calului, coada racului, fasolea, fragul, frasinul, ghintura, hameiul, hreanul, iarba mare, ienuparul, lasnieiorul, lentica, macesul, merisorul, mesteacanul, nucul, obiigeana, osul iepurelui, papadia, pelinul, pirul, porumbarul, porumbul, rozmarinul, salcia capreasca, socul, sunatoarea, teiul, troscotul, turica mare, urzica, ungurasul. Retete utilizate UZ INTERN: Arinul - infuzie dintr-o lingurita de frunze uscate maruntite sau pulbere de frunze, peste care se toarna o cana (200 ml) cu apa clocotita. Se lasa acoperita 20-30 de minute si apoi se strecoara. Se beau 2-3 cani pe zi. Brusturele - decoct din 15 g de radacina maruntita, la 1 litru apa, timp de 5 minute. Se bea o cana pe zi. Tinctura medicinala obtinuta din frunzele tei. Se iau cate 15 picaturi de 3 ori pe zi. Bozul - infuzie dintr-o lingurita de frunze uscate si maruntite, la o cana (200 ml) cu apa. Se bea o cana pe zi. Catina alba - infuzie din 2 linguri fructe zdrobite, peste care se toarna 500 ml apa clocotita. Se lasa acoperita 30 de minute si apoi se strecoara. Se bea fractionat, in cursul unei zile. Ciresul- decoct din 30 g cozi de cirese, la 1 litru de apa. Se fierb 15-20 de minute si apoi se strecoara. Se beau 2 cani pe zi. Coacazul negru - infuzie din 2 lingurite fructe uscate, maruntite, peste care se toama o cana cu apa clocotita (200 ml). Se lasa acoperita 15 minute si apoi se strecoara. Se beau 3 cani pe zi. Coada calului - decoct dintr-o lingurita de te, la o cana cu apa (200 ml). Se beau 3-4 cani pe zi. Coada racului - infuzie dintr-o lingura pulbere din ta, la o cana (250 ml) cu apa clocotita. Se lasa acoperita 15 minute si se strecoara. Se beau 2 cani pe zi, dupa mese. Fasolea - decoct dintr-o lingura teci uscate si maruntite, la o cana cu apa rece; se fierbe 20-25 de minute si apoi se strecoara. Se beau 2-3 cani pe zi, neindulcite. Extractie dubla din 4 linguri de teci uscate si maruntite, la 1 litru apa rece. Se lasa o noapte pentru macerare. Se fierbe pana ce volumul de lichid s-a redus la jumatate. Se bea intr-o zi. Fragul - infuzie din 2 lingurite de frunze maruntite, la 200 ml de apa clocotita. Se lasa acoperita 15 minute si apoi se strecoara. Se beau 2 ceaiuri pe zi, neindulcite. Frasinul- infuzie din 1-2 linguri de frunze, la o cana cu apa (250 ml). Se beau 2-3 cani pe zi, timp de 3 saptamani. Ghintura. - decoct dintr-o jumatate lingurita pulbere radacina, la o cana (250 ml) cu apa. Se fierbe 5-l0 minute la foc mic si apoi se strecoara. Se bea un sfert de cana, inaintea meselor. Hameiul - infuzie dintr-o lingura conuri uscate, maruntite, la o cana (250 ml) cu apa clocotita. Se lasa acoperita 10-l5 minute si apoi se strecoara. Se bea cate o cana, dupa mesele principale. Hreanul - infuzie din 15-30 g radacina taiata marunt, la 1 litru de apa fierbinte. Se lasa la macerat 12 ore. Se bea cate o cana, intre mese. Iarba mare - decoct din 3 linguri de radacini maruntite, la o cana (250 ml) cu apa. Se iau 3-4 linguri pe zi, timp de 2 saptamani. Ienuparul - infuzie din 3-4 linguri de fructe, la o cana cu apa (200 ml). Se iau 3-4 linguri pe zi. Lasniciorul - decoct din 1-2 lingurite rfuri de ta, bine maruntite, la o cana cu apa (200 ml). Se fierbe 1-2 minute si apoi se strecoara. Se bea cate o ceasca, dimineata si seara. Merisorul - macerat din 2 lingurite de frunze, la 100 ml de apa rece. Dupa 15 minute se strecoara. Peste frunzele ramase se toarna 100 ml apa clocotita, apoi se fierbe timp de 15 minute. Dupa 10 minute se amesteca ambele lichide si se bea fractionat, pe parcursul unei zile. Mesteacanul - infuzie din 2 linguri de frunze, la o cana cu apa (200 ml); dupa ce se ajunge la o temperatura de 40C, se adauga un rf de cutit de bicarbonat de sodiu si se lasa apoi in repaus 6 ore. Se bea in 2 reprize,

la 4 ore interl. Se face o cura de o luna si se poate relua dupa o luna de pauza. Nucul - infuzie din frunze de nuc, 100 g la o cana cu apa (200 ml). Se beau 2-3 cani pe zi. Obligeana - infuzie din 15 g de rizom uscat, maruntii, sau pulbere de rizom, peste care se toarna o cana (200 ml) cu apa clocotita. Se lasa acoperita 15 minute si apoi se strecoara. Se iau 3-4 linguri pe zi. Osul iepurelui - decoct dintr-o lingura de radacina, la o cana cu apa (250 ml). Se beau 3 cani pe zi, timp de 2 saptamani. Papadia - infuzie din 1-2 lingurite de ta intreaga (rizom, radacina, frunze), uscata si maruntita, peste care se toarna o cana cu apa clocotita (200 ml). Se lasa acoperita 20 de minute si apoi se strecoara. Se beau 2-3 cani pe zi. Pelinul - infuzie dintr-o lingurita ta uscata maruntita, ia 1/2 litru de apa clocotita. Se lasa acoperita 15-20 de minute si apoi se strecoara. Se bea cate o jumatate de ceasca, dupa mese. Pirul - infuzie sau decoct dintr-o lingurita de ta, la o cana cu apa (250 ml). Se beau 3-4 cani pe zi, timp de 2 saptamani. Porumbarul - decoct dintr-o lingurita de fructe, la o cana (250 ml) cu apa. Se fierbe 20 de minute si apoi se strecoara. Se beau 2-3 cani pe zi. Porumbul - infuzie dintr-o lingurita de matase, la o cana (250 ml) cu apa clocotita. Se lasa acoperita 15-20 de minute si apoi se strecoara. Se beau 2-3 cani pe zi. Rozmarinul - infuzie dintr-o lingurita de frunze maruntite, la o ceasca cu apa. Se fierbe in clocot 1-2 minute si se lasa acoperit 10 minute. Se beau 1-2 cesti pe zi. Salcia capreasca - decoct din 2 linguri de scoarta maruntita, la o cana cu apa (250 ml). Se iau 3 linguri pe zi. Troscotul - infuzie din 1-2 lingurite de ta, la o cana cu apa (250 ml). Se beau 2-3 cani pe zi. Turita mare - infuzie dintr-o lingura cu pulbere de ta, la o cana (200 ml) cu apa clocotita. Se lasa acoperita 15 minute si apoi se strecoara. Se beau 2-3 cani pe zi, inainte de mese. Ungurasul - infuzie dintr-o lingurita de ta maruntita, la o cana (250 ml) cu apa clocotita. Se lasa acoperita 15 minute si apoi se strecoara. Se beau 2-3 cani pe zi. Ceaiuri complexe 1. Soc - flori (20 g), Tei - flori (20 g), Mesteacan - frunze (30 g). Urzica - frunze (30 g). Infuzie din 2 lingurite de amestec, la o cana (250 ml) cu apa. Se beau 2-3 cani pe zi. Se face o cura de o luna. 2. Mesteacan - frunze (30 g). Osul iepurelui - radacina (30 g). Maces - fructe (30 g), Ienupar- fructe (10 g). Decoct dintr-o lingurita de amestec, la o cana (250 ml) cu apa. Se beau, la pranz, 1-2 cani, timp de 2 saptamani. 3. Lentica - flori (15 g), Soc - fiori (25 g). Sunatoare - ta (15 g), Brusture radacina (15 g). Pir- rizom (20 g), Ienupar - fructe (10 g). Infuzie dintr-o lingura de amestec, la o cana (250 ml) cu apa. Se beau, la pranz, 1-2 cani de infuzie calda, timp de 2 saptamani. 4. Maces - fructe (20 g), Mesteacan - frunze (20 g), Nuc - fructe (20 g). Infuzie dintr-o lingura de amestec, la o cana cu apa (250 ml). Se beau 1-2 cani de infuzie calduta. 5. Unguras - ta {30 g), Mesteacan - frunze (30 g), Cires - frunze (30 g). Pelin -frunze (30 g). Decoct dintr-o lingura de amestec, la o cana cu apa (250 ml). Se beau 1-2 cani pe zi. 6. Mesteacan - frunze (30 g), Urzica - frunze (30 g), Rozmarin - fructe {30 g), Drobita - frunze (20 g). Decoct dintr-o lingura de amestec, la o cana cu apa (250 ml). Se beau 1-2 cani pe zi.
.. si cel homeopat Streptococcinum - se recomanda in cazul unei amigdalite pultacee (cu depozite albe) in care etiologia este posibil streptococica. Mercurius Solubilis - se poate asocia cu Streptococcinum daca halena este fetida, iar durerile de gat intense impiedica inghititul si apar hipersalivatia si transpiratia abundenta. Natrium Sulphuricum - indicat persoanelor obeze cu meteosensibilitate si dureri agravate in special de vremea umeda. Colchicum folosit in artrita din guta (afecteaza frecvent degetul mare de la picior), la persoane cu dureri violente, migratoare. Actea Racemosa (Cimicifuga) - reumatism muscular cu dureri mari ale regiunii cervicale (ceafa), spasme, crampe si agravarea tuturor simptomelor in timpul menstruatiei (migrene). Scoarta de salcie alba numita si aspirina naturala deoarece este bogata in salicilati si are efect calmant asupra durerilor. Se consuma 2-3 cani/zi, ca decoct, preparat din 20-30 g scoarta la 1 litru de apa. In farmacii poate fi gasit sub forma de tinctura.

Controlul greutatii printr-o dieta adecvata (fructe, legume si fibre) este esential in boala artrozica. Evitati stresul emotional intens si indelungat, expunerile repetate la frig si traumatismele (sporturi extreme) Sfaturi utile Un panaceu care dateaza din strabuni este sa beti dimineata pe stomacul gol 500-600 ml de apa plata bine incalzita (aproape fierbinte). Are rolul de a elimina reziduurile nocive care blocheaza capilarele din organism si amelioreaza multe boli. Se va astepta 45 de minute pana la masa. Apa nu se bea in timpul mesei si 2 ore dupa. Se poate repeta pe parcursl zilei. Reduceti pe cat posibil solicitarile intense asupra articulatiei afectate. Daca este vorba de artroza, miscarea este esentiala pentru mentinerea fortei si mobilitatii, astfel: evitati sariturile, alergarea, caratul de greutati; mergeti pe jos, dar folositi incaltaminte care absoarbe socurile; sunt indicate, de asemenea, inotul, ciclismul, exercitiile de flexibilitate; repartizati greutatea obiectelor pe mai multe articulatii. Dr. Adrian Dumitrescu, Medic - lector homeopatie

Modificari necesare ale stilului de viata in guta 1. Definitii: Guta este o afectiune artritica la care se asociaza intotdeauna prezenta de cristale de urat monosodic in lichidul sau in tesuturile sinoviale. Afectiunea are doua forme, primara si secundara, in ambele existand hiperuricemia. Daca aceasta hiperuricemie se datoreaza unei erori innascute de metabolism sau unei excretii renale scazute de acid uric (fara alta tulburare renala), atunci vorbim despre guta primara, iar daca se asociaza cu o alta afectiune dobandita sau cu administrarea unui medicament, vorbim despre guta secundara. In ambele situatii, hiperuricemia cronica poate fi datorata superproductiei de acid uric cauzata de cresterea aportului, sintezei sau catabolizarii purinelor sau poate fi consecinta unei excretii renale diminuate de urat. Urmarile morbide ale gutei sunt binecunoscute din zorii medicinei, iar episoadele acute de guta pot duce la invaliditate. Consecinta gutei cronice tofacee netratate poate fi distrugerea articulatiilor. Depozitele de urati din rinichi duc, in timp, la inflamatie si fibroza, incapacitand functional rinichiul si determinand o nefropatie cronica. Hiperuricemia si guta sunt asociate cu o crestere a ratei mortalitatii de diferite cauze (1). Intr-un studiu recent, Kuo si colab. (2) au aratat ca guta se asociaza cu cresterea riscului de moarte de toate cauzele si a celui de boala cardiovasculara. 2. Prevalenta Prevalenta gutei variaza dupa sex, femeile fiind mai rar afectate decat barbatii, pentru ca estrogenii au un usor efect uricozuric. Varsta este un alt factor de diferentiere. Ca o regula, nivelul acidului uric incepe sa creasca cu aproximativ 20 de ani inainte de debutul clinic al gutei. La barbati, uricemia creste la pubertate, iar debutul bolii este localizat intre decadele 4 si 6. La femei, uricemia creste dupa menopauza, deci boala debuteaza intre decadele 6 si 8. Prevalenta mai mare a gutei la batran este si rezultatul prevalentei ridicate a sindromului metabolic, a tratamentului diuretic pentru hipertensiune si insuficienta cardiaca, ca si al utilizarii de acid acetilsalicilic in doze mici, pe termen lung. Tofii gutosi incep sa fie detectabili la aproximativ 10 ani de la primul atac. 3. Cauze Este util de stiut ca acidul uric este produsul final al metabolismului purinelor. Deoarece nu detin uricaza, oamenii elimina acidul, mai ales prin excretie renala. Cand aceasta devine insuficienta pentru a tine uratul seric sub limitele de saturatie (6,8 mg/dL), apare hiperuricemia, iar uratii cristalizeaza si se depun in tesuturile moi. Majoritatea absoluta a pacientilor cu guta au depozite de urati din cauza excretiei insuficiente renale a acidului uric produs pe cai normale si numai un procent redus fie consuma purine in mod exagerat, fie produc endogen prea mult acid uric. In cazuri rare, supraproductia de acid uric poate avea drept cauza o alterare enzimatica genetica (deficienta de fosforiboziltransferaza, deficienta de glucozo-6fosfataza, deficienta de fructozo-1-fosfat aldolaza etc). Supraproductia de acid uric este o regula in bolile cu

turn-over celular ridicat: afectiuni mielo- si limfoproliferative, psoriasis, anemii hemolitice, anemie perniciousa, eritropoeza ineficienta (ex: deficienta de vitamina B12), ca si in chimioterapie, obezitate sau suprasolicitare fizica. Cauzele cele mai frecvente de guta secundara cauzata de excretia insuficienta de acid uric includ: insuficientele renale, nefropatia saturnina, infometarea sau deshidratarea, hiperparatiroidismul, hipotiroidismul, administrarea de medicamente (ciclosporina A si diuretice) si alcoolismul cronic (mai ales prin consum de bere si bauturi distilate). Atacurile de guta pot fi cauzate de cresterea sau descresterea acuta a nivelului de urati care conduc la productia sau expunerea de cristale neprotejate de apoB sau apoE. La origine poate sta ingestia acuta de alcool, consumul exagerat de alimente cu continut purinic mare, pierderea rapida in greutate, infometarea, traumatismele, hemoragiile. Medicatia este si ea o cauza posibila, prin actiunea pe transportul renal tubular (acidul acetilsalicilic, diureticele). Atacurile de guta pot rezulta si de pe urma actiunii agentilor care scad nivelurile de acid uric, cum sunt allopurinolul sau uricozuricele. 4. Guta, o boala actuala Numeroase studii epidemiologice desfasurate in diferite tari arata ca prevalenta si incidenta gutei au crescut mult in ultimele decenii. Explicatia ar fi data de anumite elemente de stil de viata, asociate cu riscul de guta (3). Studii recente si de mari proportii(HPFS, NHANES III) au clarificat unele relatii dintre stilul de viata, hiperuricemie si guta (4-6). Au fost astfel confirmati ca factori de risc: consumul de carne, fructe de mare, bere, spirtoase, excesul ponderal, adipozitatea, hipertensiunea si folosirea diureticelor. Au fost scoase de pe lista de risc proteinele si alimentele vegetale bogate in purine. Produsele lactate au dovedit efecte protectoare (6), la fel cafeaua (7) si suplimentele de vitamina C (8). Este important insa ca pe lista acuzatilor au aparut elemente noi si anume bauturile racoritoare indulcite cu zahar dar, mai ales, cele indulcite cu fructoza (9). Pentru a putea aplica aceste date in practica medicala, este necesar sa luam in considerare si impactul lor pe unele afectiuni care apar de multe ori concomitent cu hiperuricemia si guta. Numerosi gutosi prezinta comorbiditati cardiovasculare si metabolice. (1) Guta e caracterizata, asa cum am subliniat anterior, de un nivel crescut de acid uric in organism. Dar in numeroase studii epidemiologice guta s-a asociat si cu: cresterea tesutului adipos, hipertensiunea, dislipidemia, rezistenta la insulina, hiperglicemia, diferite afectiuni renale si ateroscleroza si complicatiile ei. Asocierile au fost si cuantificate si s-a observat ca prevalenta sindromului metabolic este extrem de mare la cei cu hiperuricemie si guta. Astfel, o uricemie de 10mg/dL a corespuns unei prevalente de 71% a sindromului metabolic ( 10). Peste 50% din gutosi au hipertensiune. In studiul Framingham, guta s-a asociat cu o crestere de 60% a riscului de boala cardiovasculara la barbat, risc inexplicabil prin factori clinici masurabili. In studiul MRFIT, pacientii cu guta in antecedente au avut o crestere cu 26% a riscului independent de infarct de miocard (11) si cu 35% a riscului de moarte prin afectiuni coronariene. i exemplele ar putea continua. 5. Stilul de viata in guta In acest sens, modificarile stilului de viata in guta au drept tinte atat prevenirea atacurilor si complicatiilor gutei, cat si a comorbiditatilor acesteia, inclusiv a sechelelor cardiovasculare si a mortii premature. Astfel, sunt de preferat masurile care previn si atacul de guta, cat si comorbiditatile. Din contra, daca unele actiuni reduc recurentele gutei, dar cresc riscul de boli cardiovasculare, diabet sau cancer, ele trebuie evitate, mai ales pe termen lung (12). Din fericire, cele mai multe masuri sunt utile atat pentru guta, cat si pentru comorbiditatile cele mai frecvente.

Elemente cu influenta asupra riscului de guta (Smith R, 2009)

Directia riscului Factori Risc de hiperuricemie Risc de guta IMC Raport talie/sold Crestere in greutate Carne Fructe de mare Vegetale bogate in purine/nuci Bauturi alcoolice Fructoza Bauturi racoritoare cu zahar Sucuri de fructe, fructe dulci Cafea/cafea decofeinizata Lactate Lactate ecremate Lactate grase Suplimente de vitamina C

Asadar, urmatoarele masuri sunt utile: Combaterea sedentarismului si reducerea greutatii. Mai mult tesut adipos e asociat cu mai mult acid uric si cu un risc ridicat de guta (si viceversa). Asa cum noile piramide alimentare indica, exercitiile fizice zilnice sunt obligatorii, ele fiind fundamentul unui trai sanatos. Multi pacienti cu guta sunt supraponderali sau obezi, iar restrictia calorica si viata activa scad riscul atacului gutos, ca si al afectiunilor cardiovasculare si metabolice asociate. Scaderea aportului de carne rosie. Se stie ca ea creste, pe mai multe cai, riscul de guta. Reprezinta o sursa de purine, dar si de grasimi saturate care sunt asociate pozitiv cu insulinorezistenta, raspunzatoare de reducerea excretiei renale de urati. Grasimile saturate produc si o crestere a LDL-colesterolului, cu efecte cunoscute coronariene. Consumul de fructe de mare sa fie individualizat, luandu-se in consideratie comorbiditatile cardiovasculare si suplimentele de acizi grasi omega 3. Fructele de mare au un nivel mare de purine. Un risc crescut de guta este legat si de aportul ridicat de peste gras si scoici. Nu putem insa interzice total aportul de peste, daca tinem seama de actiunea pozitiva asupra aparatului cardiovascular. Pot fi luate in considerare suplimentele de acizi grasi omega 3, EPA si DHA, ca inlocuitori de produse marine. Dietele imbogatite in acid linolenic si EPA au supresat considerabil inflamatia produsa de cristalele de urat, ceea ce arata potentialul protector al celor doi acizi, fata de atacurile de guta. Se indica consumul de produse lactate degresate, deoarece aceste produse au fost asociate cu scaderea nivelurilor serice de acid uric. Mai mult, lactatele au fost legate si de scaderea riscului de boli cardiovasculare, de cancer de colon, san si de diabet de tip 2. In fine, dietele DASH, bogate in lactate degresate, si-au dovedit eficienta in hipertensiunea arteriala. Se indica aportul de proteine vegetale, nuci, leguminoase si vegetale bogate in purine, ele necrescand riscul de guta, dar aducand alaturi de proteine, fibre, minerale si vitamine. Marii consumatori de astfel de produse au un risc cu 27% mai mic de a face guta in comparatie cu cei care le consuma rar. In

plus, nucile, alunele si produsele inrudite au numeroase avantaje pentru sanatate: scad incidenta bolilor cardiovasculare, al mortii subite, a litiazei biliare si a diabetului de tip 2. Leguminoasele au fost legate de o incidenta mica a bolilor de inima, a AVC-urilor, a diabetului de tip 2 si a unor cancere. Suplimentele de vitamina C pot fi utile. In teste clinice, au dovedit ca reduc uricemia si, mai mult, ca reduc riscul viitor de guta. Aceste studii arata un beneficiu potential pentru doze de cel putin 500 mg/zi. Daca se tine seama de faptul ca aceste suplimente au oarecare efecte pozitive si in bolile cardiovasculare, consideram ca ele pot fi utile in preventia gutei, in masura in care nu se depaseste limita superioara tolerabila (2000 mg/zi la adulti). Bauturile racoritoare indulcite trebuie, de asemenea, consumate la niveluri minime, deoarece fructoza creste nivelurile de acid uric. Mai mult, fructoza e legata de alte conditii patologice: cresterea insulino-rezistentei, a balantei energetice pozitive, cresterea in greutate, obezitatea, diabetul de tip 2, cresterea riscului pentru unele cancere. n consecinta, eliminarea bauturilor racoritoare va fi benefica atat pentru guta ca atare, cat si pentru organism in ansamblul sau. Unele fructe dulci (mere, portocale) au fost asociate cu hiperuricemia si guta. Totusi, datorita altor efecte pozitive pe care le au, este greu sa recomandam evitarea lor totala. Bauturile alcoolice trebuie reduse daca sunt consumate in exces. Se admite totusi un consum la nivel minim, cu evitarea berii si a distilatelor. Acest tip de consum a dovedit efecte pozitive asupra morbiditatii cardiovasculare, mai ales la adultii de sex masculin si varsta medie. Daca pacientul este dej consumator de cafea, acest lucru poate sa continue. Aportul regulat de cafea (cu sau fara cofeina) s-a asociat cu diminuarea riscului de guta si hiperuricemie. Mai mult, cafeaua a fost legata de un risc mai mic de diabet de tip 2, de litiaza renala, de litiaza biliara, de boala Parkinson. Cofeina, fiind o xantina, isi exercita probabil efectul antigutos ca si alopurinolul, prin inhibitia xantin-oxidazei. Asta inseamna ca utilizarea intermitenta sau acuta de cafea pot fi cauzele inducerii unui atac de guta, asa cum se intalneste si in momentul inceperii tratamentului cu alopurinol. Deci, daca un pacient doreste sa inceapa sa bea cafea pentru a-i testa efectele antigutoase, este indicat sa o faca exact ca si in cazul introducerii alopurinolului.

Condartroz - comprimate de 850 mg (care conin glucozamin sulfat, extract de ctin, condroitin sulfat), cu efect antiinflamator remarcabil; se pot administra 6 comprimate pe zi (2+2+2), dup mesele principale, zilnic, minimum trei luni Depurin - 3 comprimate pe zi (1+1+1) administrate dup mese, zilnic, minim trei luni

Produse relevante pentru guta

Gutostop Recomandat: Pentru sistemul osos - Guta Gutostop Actiune: Principiile active din Orthosiphon si gheara diavolului confera produsului proprietati antiinflamatoare, diuretice, de eliminare a acidului uric, fiind un foarte bun adjuvant in guta. [detalii/comanda produs]

Depurin - Hofigal Recomandat: Diverse - Detoxifiere Indicatii: Supliment alimentar bogat in substante bioactive indicat in: afectiuni hepatice, gastrite hipoacide, dispepsii, sindroame de malabsorbtie, [detalii/comanda produs]

Total Cleanse Uric Acid Recomandat: Pentru sistemul osos - Guta Total Cleanse Uric Acid Detoxifiant prin echilibrarea nivelului de acid uric sanguin. [detalii/comanda produs]

Bettarax Recomandat: Afectiuni digestive - Vezica biliara ACTIUNE: Datorita continutului de principii active si minerale contribuie la detoxifierea si desensibilizarea organismului prin actiune depurativa, diuretica, coleretica si colagoga, stimuleaza secretia glandelor exocrine digestive, adjuvant reconst [detalii/comanda produs]

Elixir din fructe de soc Recomandat: Produse pentru femei - Tulburari premenstruale si menopauza Elixir din fructe de soc Indicatii: Obezitate, ingrasare, acnee, psoriazis, sclerodermie, dermatoza alergica, insuficienta reno-urinara, tulburari hormonale, tulburari hormonale ce apar in urma tratamentului cu anticonceptionale, corticoizi, etc [detalii/comanda produs]

IARBA MARE Recomandat: Raceala & gripa - Tuse IARBA MARE RECOMANDARE Ca supliment fitoterapic in bronsite, astm bronsic, tuse, afectiuni cronice ale aparatului urinar, reumatism, guta, spondilita anchilozanta, dischinezie biliara hipotona si atona, anemie, leucoree; [detalii/comanda produs]

Tinctura de salvie Recomandat: Pentru sistemul osos - Articulatii Tinctura de salvie Indicatii: Reumatism cronic, reumatism degenerativ, guta, diaree, colita de putrefactie, colita de fermentatie, enterocolita, dizenterie (adjuvant), ciclu menstrual dureros, prelungit ori cu hemoragie intensa, nodul mamar, chi [detalii/comanda produs]

REUMAX Recomandat: Pentru sistemul osos - Articulatii REUMAX RECOMANDARE: Reumatism, artroza, guta, spondilita anchilozanta, obezitate, hiperuricemie, hipercolesterolemie, induficienta venoasa cronica, hipertensiune arteriala, dermatite, eczeme, furunculoza, constipatie, tulburari dispeptice hi [detalii/comanda produs]

RO-PHAS Recomandat: Imunostimulatoare - Capsule RO-PHAS RECOMANDARE: Supliment fitoterapic in infectii virale: gripa, herpes simplex I si II, herpes zoster, infectii recidivante ale cailor respiratorii superioare, rinite, rinosinuzite alergice, astm alergic, urticarii, migrene, dermatoze infe [detalii/comanda produs]

Salix Recomandat: Afectiuni cardiovasculare - Circulatia periferica Salix Indicatii: Ca supliment alimentar, in reumatism, guta, spondilita anchilozanta, nevralgii, gripa, rinite, insomnii, afectiuni ale circulatiei periferice, hemoroizi, hemoptizie, diaree sanguinolenta si preventia infarctului miocardic. [detalii/comanda produs]

SALIX Recomandat: Pentru sistemul osos - Guta Salix Indicatii: Ca supliment alimentar, in reumatism, guta, spondilita anchilozanta, nevralgii, gripa, rinite, insomnii, afectiuni ale circulatiei periferice, hemoroizi, hemoptizie, diaree sanguinolenta si preventia infarctului miocardic. [detalii/comanda produs]

Antitox Recomandat: Diverse - Detoxifiere Antitox Indicatii: Supliment nutritiv valoros cu rezultante excelente in dereglerari de metabolism ( reumatism , guta, artrita, obezitate ) in afectiuni cutanate, ale aparatului genito-urinar si digestiv,alergii. [detalii/comanda produs]

Harpagophytum Recomandat: Pentru sistemul osos - Articulatii Harpagophytum (Gheara diavolului) Indicatii: Artroze, spondiloze, artrite, entorse, contuzii, tendinite, bursite, fracturi, nevralgii, mialgii adjuvant in tratamentul poliartritei reumatoide guta favorizeaza eliminarea acidului uric. [detalii/comanda produs]

Slemol 100 Tablete Recomandat: Pentru slabit - Arderea grasimilor SLEMOL Indicatii: Ajuta in lupta cu afectiunile asociate cu obezitatea ca: disfunctiile vezicii biliare, diabet, boli cardiovasculare, hipertensiune, guta, artrite si probleme reumatice.[detalii/comanda produs]

Gheara diavolului Aboca Recomandat: Pentru sistemul osos - Articulatii Gheara diavolului Aboca Indicatii: Artroze, spondiloze, artrite, entorse, contuzii, tendinite, fracturi, nevralgii, mialgii, adjuvant in tratamentul poliartritei reumatoide, guta (favorizeaza eliminarea acidului uric). [detalii/comanda produs]

Harpagophytum Recomandat: Pentru sistemul osos - Poliartrita reumatoida-adjuvante Harpagophytum Indicatii: Artroze, spondiloze, artrite, entorse, contuzii, tendinite, bursite, fracturi, nevralgii, mialgii adjuvant in tratamentul poliartritei reumatoide, guta- favorizeaza eliminarea acidului uric. [detalii/comanda produs]

Orthosiphon Recomandat: Afectiuni genito-urinare - Colica renala Orthosiphon Indicatii: Calculi biliari si renali, prevenirea recidivelor colicilor nefrotice, guta, cure de sla

etalii/comanda produs]

Extract din muguri de frasin Recomandat: Pentru sistemul osos - Guta Extract din muguri de frasin Indicatii: Hiperuricemie si tulburari ale catabolismului nucleoproteinelor in artrita gutoasa, guta (acuta si cronica), rigiditate articulara; hipercolesterolemie; dischinezie biliara si colecistita; obezitate cu ret [detalii/comanda produs]

Tinctura de Aloe Recomandat: Afectiuni digestive - Constipatie Tinctura de Aloe Indicatii: Intern: constipatie, constipatie atona; atonie digestiva, indigestie; intoxicatii diverse, dermatoze rebele la alte forme de tratament, guta, reumatism; hepatita cronica si acuta, dischinezie biliara; colita de putref [detalii/comanda produs]

Tinctura de Coada Calului (Hofigal) Recomandat: Afectiuni genito-urinare - Infectii urinare Tinctura de Coada Calului (Hofigal) Indicatii: Dezinfectant urinar, afectiuni ale rinichilor si vezicii urinare, ulcer gastric, anemie secundara posthemoragica, tuberculoza pulmonara, hemoragii, epistaxis, guta, reumatism. Administrare: [detalii/comanda produs]