DEFECTUL SEPTAL VENTRICULAR

Crasevici Irina 1819

Defectul septal ventricular
- se caracterizează  printr-o comunicare anormală între
cele două ventricule, situată în orice porţiune a septului
interventricular și se realizează printr-un șunt între
circulaţia sistemică și cea pulmonară.
Incidenta:
DSV-urile sunt cele
mai frecvente anomalii
cardiace congenitale.
Acestea se găsesc în
30-60% din toti nou-
născuții cu un defect
cardiac congenital sau
de aproximativ 2-6
cazuri la 1000 de
nașteri.
 Cauza
Cauza exacta DSV nu este încă cunoscută. Riscul de aparitie la urmasi (in afara
Acest defect apare adesea împreună cu alte sindroamelor genetice) este de 3%
defecte cardiace congenitale. daca tatal are DSV si de 6% daca
mama are acest tip de defect
În timpul dezvoltării fetale, un defect
septal ventricular apare atunci cand
peretele muscular sau membranar care
separă inima în părțile stângă și dreaptă nu
reușește să se formeze pe deplin.

DSV este mai frecvent asociat cu

următoarele sindroame genetice: Holt-
Oram, Rubinshtein-Taybi, Goldenhar,
Apert, Cornelia de Lange, Kabuki,
Williams, Carpenter, Costello, trisomia
13, 18, 21 și în alte sindroame mai rare.
 Clasificare
Dupa localizare, DSV se clasifica in 4 tipuri:
Tip 1:
5% până la 7% din DSV-urile izolate
Sinonime: defect conal, hipoplazie septală conală,
defect sub-pulmonar, defect infundibular, defect
superficial, defect juxta-arterial dublu comis
Adesea asociată cu regurgitare aortică produsă de
prolapsul cuspei anterioarale a valvei aortice.
Tip 2:
70% din DSV-uri
Sinonime: defect peri-membranos, defect para-
membranos, defect conoventricular
Locul de amplasare: se confundă cu septul
membranos, marginit de o supapă atrioventriculară
(AV).
Tip 3
Aproximativ 5% din VSD-uri
Sinonime: defect peri-inlet, tip canal AV defect, AV septal defect, pernă defectă
endocardică.
Locație: implică intrarea septului ventricular imediat sub valva AV
De obicei apar la pacienții cu sindrom Down.
Tipul 4
20% din VSD-uri
Sinonime: defecțiune musculară
Locație: complet înconjurat de mușchi; pot apărea defecte multiple, producând
aspectul "brânzei elvețiene" a septului.
•DSV perimembranos trabecular (constituie circa
70% din totalitatea DSV).

• DSV perimembranos, tip canal atrioventricular

(5%) lo-calizat în locul de contact al valvelor
tricuspidale și bicuspidale.

• DSV perimembranos infundibular înalt este situat

în apropierea valvelor sigmoidale aortale (5%).

• DSV muscular: apical, în calea de admisie,

cenral, margi-nal și în mușchii papilari (20%)
Fiziopatologie
-Mărimea defectului şi rezistenţa vasculară pulmonară determină
hemodinamica afecţiunii; cu cât defectul este mai mare şi rezistenţele vasculare
pulmonare mai scăzute, cu atât şuntul stâng-drept este mai mare şi diminuă
proporţional cu creşterea rezistenţelor vasculare pulmonare.

-Imediat după naştere şuntul este mic chiar în prezenţa unui defect moderat sau
larg, iar cu scăderea rezistenţelor vasculare pulmonare şuntul creşte.

-Volumul şuntului este determinat de mărimea defectului şi de diferenţa de

presiune sistolică între cei doi ventriculi. În cazul defectelor largi se dezvoltă în
timp boala vasculară  pulmonară obstructivă, cu ameliorarea pasageră a
simptomatologiei prin reducerea supraîncărcării de volum.

-Leziunile vasculare pulmonare ireversibile devin factorul determinant al

evoluţiei bolii, închiderea defectului în această etapă evolutivă este
contraindicată, fiind fatală.
Simptomatologie

Majoritatea cazurilor de defect septal

interventricular sunt descoperite in primele
saptamani de la nastere datorita suflului intens
produs de curgerea turbulenta a sangelui prin
defect si detectat de catre medic la auscultatia
copilului.
!Aparitia simptomelor este determinata de
dimensiunea si localizarea defectului.
1. Un defect septal ventricular mic ( sub 1 cm2):
- este asimptomatic de cele mai multe ori;
- cresterea ponderala a copilului este normala.

2. Un defect septal ventricular mare (peste 1 cm2):

- dezvoltarea staturo-ponderala a copilului este
deficitara;
- frecvent, copilul transpira si este palid;
- toracele este deformat, bombat in partea superioara.
- deseori face infectii respratorii;
- respiratia este dificila.
- La inspectie, se remarca bombarea
toracelui in partea superioara;

- La palparea ariei precordiale, se

constata un freamat intens;

- La ascultatie, acesta prezinta un suflu

sistolic in spatial III-IV intercostal
stang;
Investigatii paraclinice:
Electrocardiografie
În defectele septale ventriculare mici (restrictive): electrocardiograma este normală;
în defectul septal ventricular mediu: hipertrofie ventriculară stângă, cu semne de
supraîncărcare de volum şi dilatarea atriului stâng; în defectul septal ventricular larg:
hipertrofie biventriculară şi atrială dreaptă. În sindromul Eisenmenger predomină
hipertrofia ventriculară dreaptă

 Radiografie toracică
Supraîncărcarea de volum secundară şuntului stâng-drept produce dilatarea
compartimentelor cardiace. În evaluarea şuntului este importantă atât evaluarea
cardiomegaliei -prin calcularea indicelui cardiotoracic, cât şi a vascularizaţiei
pulmonare.
Ecocardiografia bidimensională completată cu examinarea Doppler are
rol diagnostic în toate cazurile, identificând detaliile morfologice şi
leziunile asociate, fiind utilă în evaluarea şuntului, oferind informaţii
despre presiunea pulmonară şi cea din ventriculul drept, precum şi
diferenţa presională între cei doi ventriculi. Dimensiunile atriului stâng şi
ale ventriculului stâng sunt date importante în evaluarea magnitudinii
şuntului. În cazurile necomplicate decizia terapiei chirurgicale se poate
baza exclusiv pe această metodă de diagnostic.
Tratament:

1. Defectul septal ventricular mic:

- nu se recomanda sa fie tratat chirurgical pentru ca sansele ca
el sa se inchida spontan si total sunt mari;
- el se tine sub supraveghere medicala;
- daca persista si dupa varsta de 10 ani, se va interveni
chirurgical;
2. Defectul septal ventricular mare:
- este o indicatie pentru tratamentul chirurgical;
- beneficiaza de un regim alimentar special care sa ia in
considerare dezvoltarea deficitara a acestor copii si care cuprinde
un numar crescut de pranzuri si o cantitate redusa de sare;
- tratamentul medicamentos se adreseaza insuficientei cardiace
(digitalice, diuretice) si infectiilor respiratorii (antibiotice);
Tratamentul chirurgical, este de 2 tipuri:

- paleativ reprezentat de “bandingul pulmonar” care

are ca scop protejarea plamanilor prin realizarea unei
stenoze pe artera pulmonara care va reduce presiunea si
cantitatea de sange care ajunge la acestia;
- curativ care presupune inchiderea defectului septal
ventricular prin sutura daca acesta este mic sau prin
patch. Varsta recomandata pentru aceasta interventie
este intre 4 si 6 ani.