CANAL ATRIOVENTRICULAR

COMUN

Autor
Lă tescu Tatiana , gr M 1819
DEFINIŢ IE
Defectul septal
atrioventricular este un
grup de anomalii, generat
de o tulburare a bureţilor
endocardici, care includ
atâ t defectul septului
atrioventricular, câ t și
anomalii ale valvelor
atrioventricular
2
 INCIDENŢA
• DSAV este o maladie relativ rară , 2% din
totalul MCC, iar incidenţa estimată este de
0,19 la 1000 nou-nă scuţi vii. Dintre pacienţii
cu CAV complet, aproximativ 70% sunt copii
cu sindrom Down. Dintre copiii cu sindrom
Down, aproximativ 40% au MCC, iar 50%
din defecte sunt diferite variante de CAV

3
 MORFOPATOLOGIE
Se descriu două forme ale DSAV:
• DSAV complet este caracterizat prin prezenţa unui orificiu unic
între atrii și ventricule, care are 4 valvule (2 ale valvei mitrale și 2
ale valvei tricuspide), situat în centrul inimii, deasupra septului
interventricular.
• DSAV parţial se caracterizează prin inelele mitral și tricuspid
separate. Cea mai frecventă formă a CAVC parţial constă dintr-un
DSA larg antero-inferior tip ostium primum și un defect al cuspei
mitrale anterioare. Anomalii asociate cu CAVC parţial sunt DSA tip
ostium secundum și persistenţa venei cave superioare stâ ngi care
se conectează la sinusul coronar. Mai rar CAVC poate fi asociat cu
stenoza arterei pulmonare, stenoza sau atrezia tricuspidei, cord
triatriatum, coarctaţia de aortă

4
• Diagrama valvei atrioventriculare (AV) și septum cardiac în defect parţial
endocardic parţial și complet.
A. Anatomie normală a valvei AV fă ră defect septal.
B. CAV parţial cu fisuri în valvele mitrale și tricuspide și un defect septal atrial al OS
(DSA).
C. CAV complet.

5
 MORFOPATOLOGIE
Defectele structurale în DSAV complet sunt urmă toarele:
• Dehiscenţa septului interatrial pe o zonă întinsă sau restul
septului interatrial poate fi intact, pot fi prezente alte defecte
(foramen ovale, ostium secundum). În unele cazuri septul
interatrial poate lipsi.
• Dehiscenţa septului interventricular în porţiunea musculară
superioară , uneori și în cea inferioară și partea membranoasă .
• Afectarea valvelor mitrală și tricuspidă .
• Uneori poate fi prezent doar un singur orificiu atrioventricular
care conţine atâ t inelul mitral, câ t și tricuspidian.

6
 FIZIOPATOLOGIE
Modifică rile hemodinamice caracteristice pentru DSAV se
prezintă în funcţie de forma anatomică a defectului complet:
• șunt stâ nga-dreapta la nivel atrial;
• șunt stâ nga-dreapta la nivel ventricular;
• șunt stâ nga-dreapta între ventriculul stâ ng și atriul drept
cu creșterea accentuată a circulaţiei pulmonare, cu
dilatarea AP, supraîncă rcarea de volum biventriculară , VD
avâ nd sarcina cea mai mare; insuficienţa valvelor
atrioventriculare (mitrală sau tricuspidă ) cu regurgitarea
sâ ngelui din ventricule în atrii.

7
 MANIFESTĂ RILE CLINICE
Manifestă rile clinice sunt în raport cu minimum 4 factori:
mă rimea DSA, DSV, rezistenţa pulmonară , gradul
insuficienţei valvulare.
În defecte largi cu șunt stânga-dreapta important
• Primele luni de viaţă: infecţii bronhopulmonare
frecvente, tahipnee, dispnee, transpiraţii.
• La copiii sugari are loc staţionarea sau ascendenţa lentă
a curbei ponderale, fatigabilitatea, intoleranţa la efort
fizic, dispneea pronunţată . Odată cu creșterea
hipertensiunii pulmonare apare cianoza, policitemia,
hipocratismul digital.
8
 MANIFESTĂ RILE CLINICE
Inspectia copilul este tahipneic și are deficit staturo-ponderal ,
tegumentele sunt palide cu o ușoară cianoză la efort fizic moderat,
cutia toracică este deformată , bombată . Ș ocul apexian este extins
Palparea Este prezent freamă tul sistolic pe marginea stâ ngă a
sternului. Pulsul periferic este normal sau diminuat,
hepatomegalie.
Auscultaţia Suflul are caracteristici tipice pentru unul sistolic de
ejecţie și cel mai bine este perceput deasupra marginii superioare
stâ ngi a sternului, cu iradiere spre ariile pulmonare.
În cazul HTP zgomotul II este dedublat și accentuat de-a lungul
actului respirator. În insuficienţa cardiacă se percepe zgomotul III.
Poate fi auscultat un suflu holosistolic datorat regurgită rii mitrale
prin defect, cel mai bine auscultat la apex.
9
 EXPLORĂ RI PARACLINICE
Electrocardiografia –la majoritatea pacientilor cu DSAV este prezent ritmul
sinusal . Se atesta deviatia axei electrice catre stinga cuprinsa intre 40-150
grade, tulburari de conducere (bloc AV, bloc de ramura dreapta a fascicului
His), disritmii atriale, supraincarcarea biatreala sau HAD, HVD (cu
predominarea DSA) Prelungirea intervalului P-R (la 18-70%) , unda P
modificata .

10
 EXPLORĂ RI PARACLINICE
• Rx- cardiomegalie și desen pulmonar accentuat, se atestă o
dilatare a atriului drept, mult mai frecvent decâ t cea a
atriului stâ ng.
• Eco Doppler depistează : defectul porţiunii superioare a
septului interventricular; amplasarea joasă a valvelor
atrioventriculare; atașarea unei porţiuni a valvei mitrale de
sept și deplasarea valvelor atrioventriculare înaintea
ventriculelor.
Ecografia cu Doppler color prezintă imaginea tuturor
componentelor CAV complet. Pot fi obţinute urmă toarele
informaţii importante din punct de vedere chirurgical:
dimensiunea DSA și DSV, dimensiunea inelului valvei
atrioventriculare comune, anatomia pliantelor, atașarea
cordală , dimensiunea relativă și absolută a VS și AS (echilibrul
canalului) și arhitectura mușchiului papilar în VS.
11
 SUPRAVIEȚ UIEREA
• Pacienţii cu CAV complet dezvoltă ICC de la
1 pâ nă la 2 luni de la naștere, iar pneumonia
recurentă se asociază foarte frecvent.
• Fă ră intervenţie chirurgicală , majoritatea
pacienţilor mor pâ nă la vâ rsta de 2-3 ani. În
a doua jumă tate a primului an de viaţă ,
supravieţuitorii încep să dezvolte o boală
obstructivă vasculară pulmonară .

12
 TRATAMENTUL
1. Tratamentul medicamentos este indicat copiilor mici cu ICC.
Se administrează diuretice, IECA, digoxina în dozele
corespunză toare vâ rstei. La fel, se efectuează profilaxia
endocarditei infecţioase și optimizarea alimentației
2. Tratamentul chirurgical al DSAV parţial. Obiectivele
tratamentului chirurgical includ:
• închiderea comunică rii interatriale;
• restaurarea și conservarea competenţei valvei
atrioventriculare stâ ngi.
Complicaţii postoperatorii: bradiaritmia cu disfuncţie severă a
nodului sinusal, blocul cardiac complet și flutterul atrial se
instalează rar. Acești pacienţi necesită pacemaker permanent.
13
 TRATAMENTUL
• Tratamentul chirurgical al DSAV complet
1. Paliative - Bandingul AP este recomandat doar dacă
sunt asociate anomalii cu risc înalt pentru corecția
radicală , de exemplu – canal AV „dezechilibrat” .
2. Radicale - Avâ nd în vedere două ventricule de
dimensiuni adecvate și fă ră defecte suplimentare,
închiderea primară a DSA, DSV și construcția a două
valve AV separate și competente sunt efectuate sub
bypass cardiopulmonar, hipotermie profundă sau
ambele.

14
 TEHNICI CHIRURGICALE
• By-pass cardiopulmonar
• Procedee paliative prin banding pe AP
• Corectie radicala prin tehnica Rastelle
• Separarea foitilor cu spidei anterioare si posterioare
• Obturarea comunicarii anormale interatreale, interventriculare prin
sutura, petic sau cu diverse dispozitive
• Recontructia valvei atreoventriculare. Momentul operator primul an
de viata pina la 1-2-5-6 ani
• Interventie pentru reinterventii chirurgicale.
• Semne de disfunctie a valvei mitrale.
• sunturi reziduale.
• Stenoze strinse ale aortei.
• Progresarea semnelor blocului AV.
15
 Complicaţii postoperatorii
1. defecte reziduale mici
2. regurgitare mitrală (stenoză )
3. stenoza subaortică
4. afecţiuni vasculare pulmonare (sindromul
Eisenmenger).

Reoperaţia se efectuează în caz de:

• semne de disfuncţie a valvei mitrale;
• șunturi reziduale;
• stenoze strâ nse ale aortei;
• progresarea semnelor blocului A-V. 16
În medicină , ca și în dragoste, nu spune
“întotdeauna” și nu spune “niciodată” – totul e
posibil…

VĂ MULȚTUMESC
PENTRU ATENȚIE !

17