Materia si antimateria

DE JGHEBAN MATEI-CRISTIAN
Ce este materia?

Materia este un termen general pentru toate

elementele care ne înconjoară și din care suntem
alcătuiți și noi. Din punctul de vedere al fizicii,
materia este sub formă de substanță sau camp iar din
punct de vedere filozofic materia este realitatea
obiectivă înconjurătoare pe care o percepem cu
ajutorul organelor de simț.
 Materia poate exista in mai multe stari, numite si faze.
Cele trei stari intalnite cel mai frecvent sunt: solida, lichida si gazoasa.
Un singur element sau compus de materie poate exista in mai mult de
una din cele trei stari, in functie de temperatura si presiune. 
Starile mai putin familiare ale materiei includ plasma, spuma si
condensarea Bose-Einstein. Aceste stari apar in conditii speciale. Diferite
tipuri de materie se pot combina pentru a forma substante care s-ar putea
sa nu semene cu niciunul din ingredientele originale.
De exemplu, hidrogenul si oxigenul se combina pentru a forma apa.
Procesul unei asemenea combinatii se numeste o reactie chimica. O
reactie chimica implica interactiuni intre electronii din atomi, insa nu
afecteaza nucleele atomilor.
Cand se mai poate trasnfroma materia?

 In unele situatii, materia este transformata in energie prin reactii atomice,

cunoscute si sub numele de reactii nucleare. Acest tip de reactie este diferit in mod
fundamental de reactia chimica deoarece implica schimbari in nucleele atomilor.
Cel mai comun exemplu al unei reactii atomice este fuziunea hidrogenului care
are loc in interiorul soarelui. Presiunea uriasa din interiorul soarelui (si din
interiorul stelelor) forteaza atomii de hidrogen sa se adune impreuna si sa formeze
atomi de heliu. In acest proces, o parte din masa este transformata in energie,
conform formulei E=mc2 (E este energia in jouli, m este masa in kilograme, iar c
este viteza luminii).
Ce este antimateria?
 Antimateria apare dintr-una dintre acele ecuații enorme care au un limbaj pe care doar
marii fizicieni și matematicieni sunt capabili să-l descifreze. Aceste ecuații par a fi
ceva greșit și că, în mod normal, după atâtea ecuații, este normal să existe o anumită
eroare. In orice caz, acest lucru este total adevărat și antimateria este reală.
Aceasta este o substanță formată din ceea ce este cunoscut sub numele de
antiparticule. Aceste particule sunt aceleași cu cele pe care le cunoaștem, dar cu
sarcina electrică total opusă. De exemplu, antiparticula unui electron a cărui sarcină
este negativă este un pozitron. Este un element egal cu aceeași compoziție, dar cu o
sarcină pozitivă. Acest lucru este atât de simplu și cine vrea să o facă mai complicată
greste
Antimateria
 Aceste substanțe sub formă de particule și antiparticule merg în perechi. Când cei
doi se ciocnesc, se anihilează reciproc și dispar complet. În urma acestei coliziuni,
se formează un fulger de lumină. Se consideră că particulele care nu au sarcini,
cum ar fi neutrinii, sunt propriile lor antiparticule.
Există unele teorii care se gândesc la aceste particule sub numele de Majorana și
rezultă că particulele de materie întunecată ar putea fi și particule de
Majorana, adică ei înșiși sunt antiparticulele și particulele sale în același timp.
Ecuația lui Dirac

 Ecuația lui Dirac descrie cantitativ proprietățile electronului , pe baza

principiilor mecanicii cuantice  și teoriei relativitatii. Formulată în 1928 de fizicianul
britanic Paul Adrien Maurice Dirac , ea este o ecuatie diferentiala  pentru o mărime cu
patru componente numită bispinor, care reprezintă functia de stare a electronului.
Pentru electronul liber ea prezice, pe lângă spectrul continuu de stări cu energie
superioară energiei de repaus, un spectru continuu de stări de energie negativă,
nemărginit inferior, inacceptabil fizic ca atare. De asemenea, ea admite soluții care
corespund unei particule cu aceeași masă ca electronul, dar de sarcină electrică opusă.
Pornind de la aceste caracteristici, Dirac a formulat în 1931 ipoteza că ecuația sa nu
descrie un singur electron, ci un sistem de particule, electroni dar și particule de sarcină
opusă pe care le-a numit “antielectroni”.
Unde se găsește antimateria?

 Primele particule de antimaterie care au fost detectate au fost cele din razele
cosmice care folosesc o cameră de nor. Aceste camere sunt folosite pentru a
detecta particulele și emit un gaz care se ionizează după trecerea particulelor,
astfel încât să puteți cunoaște calea pe care o au. Oamenii de știință Carl D.
Anderson au putut folosi un câmp magnetic astfel încât, când o particulă trece
prin cameră, calea se va îndoi pentru încărcarea electrică. În acest fel s-a realizat
ca particula să meargă pe o parte și antiparticula pe cealaltă.
 Ulterior, au fost descoperite antiprotoni și antineutroni și, de atunci, descoperirile
au fost din ce în ce mai mari. Antimateria devine din ce în ce mai cunoscută.
Planeta noastră este constant bombardată cu antiparticule care fac parte din razele
cosmice. Ceea ce ne este cel mai aproape este ceea ce ne afectează.
Putem spune că noi înșine emitem antimaterie datorită compoziției corpului. De
exemplu, dacă mâncăm o banană, din cauza degradării potasiului -40, va forma un
pozitron la fiecare 75 de minute. Aceasta înseamnă că, dacă găsim potasiu -40 în
corpul nostru, vom fi noi înșine o sursă de antiparticule.
La ce ne foloseste ?
 -Este utilizat pe scară largă în tomografia cu emisie de pozitroni. Aceste particule
sunt folosite pentru a putea produce unele imagini ale corpului uman la o rezoluție
înaltă. Aceste imagini sunt foarte utile în inspecții pentru a afla dacă avem o
tumoare care se extinde sau gradul său de evoluție. Se studiază și utilizarea
antiprotonilor pentru tratamentul cancerelor.
-În viitor, antimateria ar putea servi drept element promițător în producția de
energie. Când materia și antimateria anihilează, ele lasă o formă bună de energie
sub formă de lumină. Un singur gram de antimaterie ar elibera o energie
echivalentă cu o bombă nucleară. 
MULTUMESC PENTRU ATENTIA ACORDATA!