2.

MILOACE
MECANICE
AUXILIARE
PERIAJULUI
DENTAR
1
■ Altă dată, în relaţiile mele cu
oamenii, ascultam vorbele
lor şi aveam încredere în
acţiunile lor. s c u
ul e
❑
u
Astăzi, le maic ascult încă
vorbele,. Cdar le examinez
M
acţiunile.
❑ Confucius (551-479 î.ch)
2
PERIAJUL DENTAR
EFECTUAT
CORECT,
realizează ÎN
PRINCIPAL:
3
1. îndepărtarea
P.D. de cu pe
l es
suprafeţele
u cu
.
dentareC libere,
M
şi
4
2. PUŢIN la nivelul
suprafeţelor
dentare aproximale
s c u
sau ul e
uc
.
3. CHIARC MAI PUŢIN
M
la nivelul şanţurilor şi
fosetelor coronare. 5
■ Aceste ultime două
suprafeţe dentare apar
mai vulnerabile u la
producerea les c
u cu
❑ cariei dentare,
. C
❑ iar M
din punct de vedere
parodontal este
cunoscut faptul că, 6
 Ştiind că,
■ INFLAMAŢIA
GINGIVALĂ les c u
u
debutează,cude regulă,
. C
la Mnivelul papilei
interdentare.
7
■ DE ACEEA,
❑ există pacienţi şi

❑ anumite s c u
situaţii
u l e
c
clinice, care
u
■ . C
necesită o CURĂŢIRE
M
SUPLIMENTARĂ a dinţilor,
ca în cazul acelora cu:
8
■ construcţii protetice
complexe,
■ aparate ortodontice,
s c u
■ implanturi, cu
l e
Cu
■ furcaţii .expuse,
M
■ proteze mobilizabile etc.

9
■ Estemotivul pentru care
anumitor pacienţi li se
recomandă, u
es c
❑ AUXILIAR
cul
Cu
PERIAJULUI DENTAR,
.
■caM mijloc principal
de control al plăcii,
10
■ MIJLOACELE
MECANICE
c
SUPLIMENTARE
s u
ul e
❑ de c
curăţire
u a
. C
suprafeţelor
M
dentare aproximale,
11
■ iarîn cazul dinţilor
cu şanţuri şi foseteu
coronare adâncies c se
cul
recomandă
Cu
M .
SIGILAREA.
12
■ MIJLOACELE
MECANICE
AUXILIARE
s c u
ul e
periajului dentar
cu
❑ pot C
.fi recomandate
M
inclusiv persoanelor
13
❑ CARE PREZINTĂ
ŢESUTURI
DENTO-PARODONTALE
SĂNĂTOASE,
s c u
l e
■ ele putând fiu folosite
u c în
scop . C
❑
M
PREVENTIV cât şi
❑ TERAPEUTIC.
14
■ În funcţie de
problemele prezentate
de pacient sc u
şi în
ul e
conformitate
u c cu
.
studiile C efectuate în
M
acest sens,
15
■ curăţirea
suprafeţelor
u
aproximale sescpoate
ul e
u c
face la distanţă de
. C
M 12 ore şi
❑ minim

❑ maxim 48.
16
■ Prin folosirea
mijloacelor auxiliare,
pe lângă
s c u
1. ul e
CURĂŢIREA
u c
MECANICĂ
. C
M
EFECTUATĂ, se mai
obţine şi:
17
2. modificarea favorabilă
a compoziţiei florei
microbiene locale,cu
l es
3. stimularea
u cu circulaţiei
sanguine . C şi a troficităţii
M
ţesuturilor moi, sau
18
■ 4.se pot aplica o
serie de substanţe
s c u
chimic active,
ul e cu
u c
rol preventiv sau/şi
. C
M
terapeutic.
19
 ALEGEREA
mijlocului mecanic
auxiliar

20
■ de curăţare a spaţiilor
interdentare se face
INDIVIDUALIZAT, în u funcţie
es c
de
cu l
C u
❑ indicaţiile acestora, şi de
.
M clinică prezentată
❑ situaţia

de pacientul tratat.
21
 MIJLOACELE
AUXILIARE s c u
MANUALE ul e
u c
. C
de curăţire mecanică a
M
plăcii dentare sunt:
22
1. Aţa dentară – dental floss,
2. Stimulatoarele gingivale
interdentare,
s c u
3. Scobitorile, ule
u c
. C
4. Periuţele interdentare şi
M
unitufă,
5. Răzuşa de limbă.
23
REŢINEMscă: c u
ul e
u c
. C
M
24
A. utilizarea dental
floss-ului poate fi
❑ superioară s c u
utilizării
ul e
celorlalteuc dispozitive
. C
auxiliare destinate
M
curăţirii mecanice
interdentare. 25
B. de asemenea, se arată că
folosirea mijlocului
auxiliar cel mai upuţin
es c
eficient, dar regulat, este
de preferat,ucu l
❑ .
comparativ C cu situaţia
M
utilizării celui mai eficient
dispozitiv dar intermitent.
26
■ Deoarece
IGIENIZAREA
INTERDENTARĂ,
s c u
indiferent deul e mijlocul
mecanic, u c
este
. C
M
❑ DIFICIL DE REALIZAT,

27
❑ ea este efectuată de
numai cca 10% s c u
dintre
ul e
u c
indivizi (Kalsbeek et al.
2000, . C Ronis et al.
M
1993).
28
 Legat de
ANATOMIA s c u
u l e
c
PAPILEI
u
. C
INTERDENTARE,
M
este de reţinut că:
29
 la nivelul frontalilor,
■ există o singură papilă
interdentară
s c u
ul e
■ care în dreptul punctului de
contact u c
realizează o
. C
concavitate/depresiune,
❑
M
zona fiind numită colul papilei;
în timp ce
30
 la nivelul dinţilor laterali,
■ papila interdentară poate
s
fi împărţită în două,c u
❑ una vestibularăcu
el
şi una orală,
❑ C u
unite în. dreptul punctului de
M printr-o zonă
contact
concavă, numită de
asemenea col.
31
31
■ Epiteliul
acoperitor al
papilei din dreptul
colului este subţireu şi
s c
NEKERATINIZAT,le u
❑ el fiind uc mai puţin
. C
rezistent la infecţii,
M
■ comparativ cu epiteliile
keratinizate.
32
■ În plus, zona colului
este inaccesibilă
periajului obişnuit,u
e s c
❑
cul
motiv pentru care
nivel se dezvoltă
la acest
o floră
C u
M .
microbiană specifică,
❑ incidenţa inflamaţiilor
(gingivitelor) fiind mai mare.
33
 Inflamaţia gingivală este
favorizată şi de:
■ retracţiile gingivales c u
produse,
u l e
■ morfologia
u c radiculară
specifică,
. Cca şi de
■ M
suprafeţele neregulate
prezente.
34
 În funcţie de
starea de sănătates c u a
u l e
papilei interdentare
u c
. C
întâlnim trei situaţii
M
clinice:
35
■ ambrazură tip I
❑ papila interdentară umple

în întregime
s c u
spaţiul
interdentar
u l e
■ ambrazurău
c
tip II
C .
❑ M
papila interdentară este
retrasă parţial, generând un
spaţiu redus de retenţie;
36
■ ambrazură tip III
❑ papila interdentară şi
lizereul gingival sunt
s c u mult
retrase,
u l e
u c
. C
❑ observându-se coletul
M şi suprafeţe
dentar
radiculare dezgolite.
37
1. AŢA DENTARĂ
SAU
DENTAL FLOSS

38
■ Încazul unei dentiţii
sănătoase,
❑ MIJLOCELE
s c u
STANDARD ul e DE
u c
. C
ÎNDEPĂRTARE A
M
PLĂCII sunt
reprezentate de:
39
1. PERIEREA c u
l es
DENTARĂ u cu şi
. C
2. “FLOSSING”
M
40
 Folosirea eficientă a aţei
dentare contribuie:
la c u
menţinerea ssănătăţii
■
ţesuturilor ul e
gingivale prin
u c
. C
îndepărtarea P.D.,
■ la M
reducerea sângerărilor
interdentare,
■ și a halenei fetide.
41
 Cu privire la folosirea dental
floss-ului, studiile arată că,
■ pacientul
s c u
dovedeşte o

ul e
RECEPTIVITATE REDUSĂ,
c
deoarece folosirea lui cere:
u
❑ timp, . C
M
❑ manualite, şi

❑ motivare.
42
■ În ciuda faptului că,
❑ prin periere, 30% din
suprafeţele
s u
dentare
c
cu le
rămân necurăţate,
❑ numai
C u
2-32% dintre
M .
pacienţi folosesc
regulat şi AŢA
DENTARĂ.
43
 Într-un studiu realizat în
SUEDIA (Axelsson 1994)
■ se constată că sc
u
ul e
❑ SCOBITOAREA
u c este de
C mai mult folosită
cca 6 .ori
M
comparativ cu utilizarea
aţei dentar.
44
 PARMLY,
■ este primul care a
recomandat în scu1819
curăţirea ul e
suprafeţelor
u c
C cu ajutorul
interdentare
.
❑
M
firului de mătase
cerat.
45
■ Pe durata celui de-al
doilea război mondial,
❑ lipsa mătăsii
s c u a
u l e
determinatcînlocuirea ei
cu . C u
M
❑ materiale sintetice.

46
 Astfel, în 1948, BASS
propune
■
c u
folosirea unui dental floss realizat
❑ prin împletirea leas 35 de
filamente
u cdeu NAILON
. C
(multifilament), mult mai
M
rezistente
necerate),
la uzură (cerate şi

■ comparativ cu firul de mătase.

47
 Ultimele apărute sunt
fabricate din
s c u
■
l e
POLITETRAFLUOROETILEN
u
(teflon) C u c
(monofilament),
mult M .
mai rezistente la
rupere şi la
scămoşare (cerate), 48
■ Floss-ul monofilament
s cu
❑ pătrunde ușor
ul e
între dinți
și u c
. C
M
❑ nu scămoșează

❑ dar sunt scumpe.

49
 RUPEREA
■ dental floss-ului
reprezintă o eCAUZĂs c u
cu l
FRECVENTĂ u DE
ABANDON. C al folosirii
M
lui.
50
 O ALTĂ LIMITĂ
■a utilizării dental
floss-ului este s c u
că, el
u l e
nu u c curăţă
. C
SUPRAFEŢELE
M
DENTARE
CONCAVE, precum: 51
■ feţele radiculare
meziale ale
❑ primilor c u
premolari
s
u
maxilari saul e
a
u c
. C
❑ molarilor
M
mandibulari.
52
 s c u
ul e
u c
. C
M
53
■ În funcţie de multitudinea
❑ situaţiilor clinice
prezentate, de punctele
u
de contact şi les c
cu
u indicaţii,
❑ de multiplele
.
au fost
C create MULTE
■
M
TIPURI DE DENTAL
FLOSS,
54
■ având grosimi şi lăţimi
diferite,
■ cu formă rotundă sau de
panglică, s c u
u l e
u c
■ cerate sau necerate,
. C
M colorate,
■ albe sau

■ impregnate sau nu cu
diverse substanţe active 55
 s c u
ul e
u c
. C
M
56
 Cercetările arată că,
PACIENTUL PREFERĂ
■
s c u
folosirea dental floss-urilor
u l e
❑ cerate,
u c
.
❑ colorateCşi
M
❑ impregnate, cu gust de
mentă.
57
■ LAMBERTS – 1982 sau
BEAUMONT – 1990, arată

s c u
că din punct de vedere al
eficienţei, le u
❑ curăţirea uc efectuată cu
C
dental .floss-urile cerate sau
M
cu cele necerate nu arată
diferenţe esenţiale.
58
 Totuşi, pot exista
argumente în e s c u
favoarea
cu l
celor CERATE,
u
. C
M şi anume:
59
1. trecea mai facilă a
punctului de contact,
2. apoi suprafaţa s c u lui
ul e
netedă uc previne
. C
M
traumatizarea ţesutului
moale,
60
3. a faptului că se rup şi se
scămoşează mai greu la
trecerea peste u
es c
cu l
❑ suprafeţe dentare,

C u
❑ restaurări stomatologice şi
M .
❑ depozitele de tartru –
nefinisate/neregulate.
61
Dental floss-ul este
INDICAT,
în principal,

62
■ curăţăriimecanice a
spaţiilor interdentare
care prezintă cu
l es
u cu
❑ PAPILE INTEGRE şi
❑ fără .
C expunerea
M
cementului radicular.
63
 de regulă:
adolescenţilor (obişnuit
■
după 10-12 ani) şisc
u
ul e
■ adulţilor
u c
❑ careM C
.prezintă o bună
coordonare
neuro-musculară a
64
Când s-a produs
s c u
RETRACŢIA
ul e
u c
GINGIVALĂ,
.C
M
65
■ dental floss-ul se poate
indica, dar trebuie să ştim
că este necesar: u
❑ mai mult efort, les
c
❑ mai mult u c u
timp destinat
. C
M şi
curăţirii,
❑ o dexteritate superioară.

66
 c u
Obiective de atins:
s
ul e
u c
. C
M
67
1. să îndepărteze
placa şi resturile
alimentare sc din u
u l e
spaţiile uinterdentare
c
. C
curăţate, atât de la
M
nivelul:
68
❑ dinţilor naturali cât şi
❑ celor acoperiţi protetic sau
de sub intermediarii
punţilor, s c u
u l e
❑ de la nivelul
u c implanturilor
dentare.sauC
❑ din
Mjurul componentelor
aparatelor ortodontice fixe
etc.; 69
 Când este corect folosit
■ dental floss-ul
îndepărtează s c u
u l e
❑ cca 80%
u c din placa
. C
interdentară şi
❑
M
poate curăţa şi subgingival
cca 2 la 3,5 mm.
70
2. prin urmărirea, de
către pacient,u a
SCĂMOŞĂRII es c
cul
produse, Cu
M.
❑se evidenţiază prezenţa:

71
■ cariilor dentare incipiente,
■ a depozitelor de tartru sau a
concreţiunilor restante
s c u după
detartraj, ori
u l e
u c
. C
■ a restaurărilor stomatologice
M
supraextinse (a
iatrogeniilor);
72
3. pe durata curăţării
suprafeţelor amintite, se
obţine şi lustruirea
s c u
lor,
❑ ele u
devenindl e astfel
u c
improprii
. C depunerilor
M
ulterioare;

73
4. se poate realiza şi
un masaj blând al
papilei interdentare,
s c u
❑ fapt
l e
ce cuduce la
C
stimularea
u circulaţiei
M .
locale;
74
5. se poate reduce
sângerarea şi
inflamaţia gingivală
s c u
❑ prin limitarea u l e
acumulării
u c
plăcii şi. C
a tartrului dentar,
M
6. reduce halitoza, şi
75
7. permite aplicarea unor
agenţi
chimico-terapeutici
s c u la
nivelul u l e
suprafeţelor
u c
dentare. Ccurăţate sau al
M subgingivale.
acelora

76
■ fluoruri sau agenţi
s c u
de albire; ule
u c
C
-eficienţă
.
M
neconfirmată.
77
■ Pentru cei mai mulţi dintre
pacienţi, curăţarea cu
dental floss-ul u este
recomandată les c
u cu
■ ÎNAINTEA
. C
M
PERIAJULUI
DENTAR.
78
ARGUMENTE: s c u
ul e
u c
. C
M
79
1. prin curăţarea P.D. se
uşurează pătrunderea
şi acţiunea fluorurilor
u
es
conţinute de pastele
c de
u l
dinţi şi ucindicate în
. C
prevenirea cariei
M
dentare;
80
2. odată ce a realizat
periajul, pacientul
■ îşi simte gura curată
c u şi nu
va mai avealesmotivaţia
folosirii aţei u cu
dentare şi
. C
❑
timp
M
în plus, nici nu mai
suficient
rămâne
pentru
folosirea ei.
81
 s c
Mod de utilizare:u
ul e
u c
. C
M
82
■ la o curăţare (a pacientului cu
arcade integre) se indică
folosirea unui segment, de
dental floss, lung de cca 45 s c u
cm (12-15 inch), u l e
u c
❑
. C
această lungime fiind necesară
M
pentru ca fiecare spaţiu
interdentar să fie curăţat cu o altă
porţiune.
83
 s c u
ul e
u c
. C
M
84
 s c u
ul e
u c
. C
M
85
 Mişcările de introducere
■a dental floss-ului sub
punctul de contact s c u sunt
u l e
de u c frecare
. C
vestibulo-orală, fără
M
forţă şi controlat,
86
❑ pentru ca atunci când
aţa scapă sub punctul
u
c
de contact,lessă nu
cu
producăCutraumatizarea
M .
ţesuturilor moi
subiacente.
87
■ Atunci când dental floss-ul se
introduce
❑ la MAXILAR, acesta este

s c u
susţinut de policele ambelor

ul e
mâini sau de un arătător şi un
police,
u c
C
❑ în timp ce la MANDIBULĂ
.
M
segmentul de aţă este susţinut
de vârful ambelor degete
arătătoare.
88
■ Odată trecut punctul de
contact,
❑ dental floss-uls c u este
uşor încurbatu l e către
u c
. C
suprafaţa aproximală
M
de curăţat, şi se
efectuează
89
❑ 5–6 MIŞCĂRI
VERTICALE les c u de
u
ştergere,uc în sens
. C
ocluzo-gingival şi
M
invers.
90
 s c u
ul e
u c
. C
M
91
■ La fel se
procedează şi pe
cealaltă s c u
suprafaţă
u l e
aproximalău c a
. C
M
spaţiului interdentar
curăţat.
92
■ Apoi, pacientul
scoate floss-ul u şi
es c
este EDUCAT
cu l să
Cu
îl M. examineze,
constatând:
93
■ cantitatea de placă
curăţată,
■ sângerarea, es c u
cul
C u
■ cum miroase sau
M .
■ dacă s-a scămoşat.

94
■ Prin obiectivarea plăcii
existente, a sângerării
sau a mirosurilor posibile,
s c u
❑ pacientul
ul e se
u
MOTIVEAZĂc pentru
. C
M
continuarea operaţiei.

95
Specialistul este
s c u
chemat
ul e
u c
C
să .controleze:
M
96
1. corectitudinea
curăţării realizate,
2. eventualele cleziuni
s u
produse cla u l e nivelul
papilelorC u interdentare
M .
sau a marginii gingivale,
precum şi
97
■ apariţia şanţurilor
cervicale aproximale
situate radicular, u
■ care
c
indică leos tehnică
u
incorectă,ucce obligă la
.
corecţii
C imediate.
M
❑ Indicaţiile se vor modifica

atunci când este cazul.

98
 s c u
ul e
u c
. C
M
99
■ Când dorim să CURĂŢĂM
SUPRAFEŢELE DENTARE
APROXIMALE ÎMPREUNĂ u
CU PASTE lDE es c DINŢI
reţinem că ucu
❑ .
operaţia Ceste mai eficientă
M
când folosim banda dentară
(dental tape).
100
 SITUAŢII
CLINICE s c u
ul e
u c
SPECIALE:
. C
M
101
 A. Pacientul
prezintă puncte
de contact

s c u
interdentare

ul e ferme,
u c■ care nu pot fi
. C trecute de
M dental floss,
recomandăm
102
■ folosirea dispozitivelor
special fabricate,
asemănătoare acului u de
cusut es c
(FLOSS
THREADER), cu l
u C
❑ cu care. introducem firul în
M
spaţiile de curăţat, direct sub
punctul de contact etc.
103
 s c u
ul e
u c
. C
M
104
■ Astfel se poate utiliza dental
floss-ul şi atunci când avem de
curăţat:
u
faţa mucozală asc punţilor
❑

u l e
dentare,
u c
❑
. C
coletul implantelor dentare,
sau M
❑ componentele aparatelor
ortodontice fixe.
105
 B. În cazul pacientului
■ neîndemânatic,

■ a celor cu
c u
incapacităţi fizice,
s
l e
■ cu mâini şi degete
u
u cgroase,
. C ■ cu deschidere
M redusă a gurii sau
■ cu reflex de vomă
etc.,
106
■ se indică utilizarea
dispozitivelor
s c u
speciale delefixare a
cu
dental Cufloss-ului –
M .
FLOSS HOLDER.
107
■ Acestedispozitive sunt
asemănătoare unei
furci, c u
s
❑ cu un mânerle din care
cu
pornescCu două braţe,
.
careMcuprind între ele
❑ un spaţiu de cca 2,5
cm. 108
 s c u
ul e
u c
. C
M
109
 s c u
ul e
u c
. C
M
110
 Verifloss

s c u
ul e
u c
. C
M
111
 Pe lîngă dental floss-ul
tradiţional, rotund,
cu diametre variate, au mai
u fost
e s c
propuse, la aceastălcategorie, şi
u cu
ALTE PRODUSE
C
. destinaţie, precum:
cu aceeaşi
M
112
a. Superfloss-ul - (TUFTED
DENTAL FLOSS)
b. Panglica dentară – knitting
yarn s c u
ul e
c
c. Benzile de tifon – gauze
u
strip. C
d. M
Floss-ul automat –
automated flosser
113
a. SUPERFLOSS-ul
(TUFTED DENTAL
s c u
l
FLOSS)
u e
u c
. C
M
114
■ Prezintă
❑ un capăt rigid
❑

s c u
urmat de o zonă mai groasă

ul e
realizată dintr-o reţea de
c
filamente de nailon cu care
u
C
curăţăm şi
.
❑ M
un al doilea capăt, mai lung
decât primul şi cu diametrul
primului.
115
 s c u
ul e
u c
. C
M
116
 s c u
ul e
u c
. C
M
117
 s c u
ul e
u c
. C
M
118
 Este indicat
s c u
ul e
c
pentruucurăţarea:
. C
M
119
1. spaţiilor
interdentare cu
s c u
papilă uşor retrasă,
l e
u cu
2. sub. C intermediarii
M
punţilor dentare,
120
3. a componentelor
aparatelor ortodontice
fixe, s c u
u l e
u c
4. a implanturilor, sau
. C
M
5. a furcaţiilor expuse.
121
 b. PANGLICA
DENTARĂ s c u
ul e
u
– KNITTINGc YARN
. C
M
122
 ■reprezintă o
suprafaţă
textilă, lată
şi scu plată,
u l e
care se
u c utilizează
. C
M ❑ împreună cu
pasta de
dinţi.
123
Ea este INDICATĂ
s c u
ul e
c
pentru ucurăţarea:
. C
M
124
1. spaţiilor interdentare largi
sau a acelora fără punct de
contact ferm,
s c u
l e
2. la nivelul elementelor
u de
agregare Cu sauc sub
M .
intermediarii punţilor
dentare,
125
3. a suprafeţelor
aproximale a dinţilor care
mărginesc diasteme u şi
treme, es c
cu l
Cu
4. a suprafeţelor distale
M .
a ultimului dinte de pe
arcadă.
126
 s c u
ul e
u c
. C
M
127
■ Este recomandabil ca şi
banda dentară să fie
colorată, u
es c
❑ ca pe măsura
u l folosirii,
pacientul uc să poată
.
constata
C prezenţa
M
depozitelor moi curăţate
şi să se motiveze.
128
 Ele pot fi
IMPREGNATE
s c u
ul e
cu variate
substanţeu c active,
. C
M exemplu cu:
spre

129
■ FLUORURI, cu ajutorul
cărora
❑
s c u
se realizează şi o fluorizare a

u l e
suprafeţelor dentare curăţate,
■ sau u c
curăţarea se poate
efectua . Cşi cu ajutorul
M
PASTELOR DE DINŢI.

130
130
c. BENZILE DE
TIFON s c u
ul e
u
– GAUZE c STRIP
. C
M
131
 Sunt RECOMANDATE
pentru curăţarea:
1. suprafeţelor c
s u
dentare
aproximale ule care
u c
mărginesc
. C breşele
M neprotezate,
edentate
2. spaţiilor interdentare largi,
132
 s c u
ul e
u c
. C
M
133
3. suprafeţele distale ale
ultimilor molari de pe
arcadă, dar şi a scu
ul e
u c
4. construcţiilor protetice
C
fixe . sprijinite pe
M
implanturi.
134
 De regulă, se folosesc benzi
de tifon, împăturite,
■ la lăţimi de cca 1,5s c
cm.u
u l e
❑
u c
mişcarea imprimată este
una .de C ştergere a
M
suprafeţelor, în sens
vestibulo-oral.
135
■ Trebuie să avem grijă ca
MARGINEA benzii de
u
tifon, să nu vină în contact
c
cu gingia liberă, les
❑ deoarece u
c u
se pot produce
. C
M
leziuni la nivelul
respectivelor ţesuturi moi.
136
 s c u
ul e
u c
. C
M Folosirea benzii de tifon

137
 d. FLOSS-UL
AUTOMAT s c u
ul e
c
u Flosser
– Automated
. C
M
138
■ Este recomandat
pacienţilor care
s c u
❑ NU sunt capabili
l e sau
u cu
❑ NU
. C vor să
M
folosească aţa
dentară clasică.
139
■ Acest dispozitiv se poate
utiliza cu o singură
mână şi nu cerecmultă
s u
manualitate. u l e
uc
.
■ În plus,Cnu generează
M
efecte secundare.
140
■ Acestea realizează o
curăţare în siguranţă a
structurilor interproximale,
u
es
supra- şi subgingivale,c
ul
c controlează
❑ prin care use
.
gingivita
C şi sângerarea
M
gingivală.
141
2. STIMULATOARELE
GINGIVALE
INTERDENTARE
- CONURILE
INTERDENTARE
- rubber tip stimulators
142
 Stimulatoarele gingivale
sunt recomandate:
■ ÎN PRIMUL RÂND s c u
pentru
l e
MASAJUL ucuŢESUTULUI
GINGIVAL,. C
❑
M
prin care se îmbunătăţeşte şi
keratinizarea mucoasei, şi
143
■ în al DOILEA RÂND, la
❑ îndepărtarea P.D. şi a
resturilor alimentare
acumulate: s c u
u l e
în spaţiile cinterdentare cu
■
C u
papilă. decapitată,
■ M furcaţiilor expuse, şi
la nivelul
■ a marginilor gingiei libere.
144
 Sunt practicieni care recomandă
stimulatoarele de cauciuc

■ şi după c u
CHIRURGIE
s
PARODONTALĂ, u l e
u c
. C
❑ prin care se urmăreşte o
M
RECONTURARE
TISULARĂ
145
■dar şi atunci când,
❑ pentru câteva zile,
pacientului NU s c u
i se
ul e
permite uc să-şi
. C
realizeze periajul
M
zonei operate.
146
Studiile aratăs c
că:u
ul e
u c
. C
M
147
■ NU EXISTĂ DIFERENŢE
între scorul indicilor de
placă şi cei gingivali
u
c
efectuaţi dupălescurăţarea
c
interdentarăucuu
❑ . C
dental floss-ul,
M
❑ periuţele interdentare, sau
❑ stimulatoarele gingivale.
148
Stimulatoarele gingivale sunt
dispozitive
■

s
conică c u
de formă
sau
u l
❑
e
piramidală
❑ (mai
u c rar),
. C fabricate din
■
M ❑ cauciuc,
❑ plastic sau din
❑ lemn moale.
149
 Cele din CAUCIUC
conice pot fi fixate la:
■ mânerul periuţelor s c u de
ul
dinţi, la capătul e
opus celui
u c
activ,
. C
M
■ sau sunt ataşate la mânere
speciale, fabricate din
plastic. 150
 s c u
ul e
u c
. C
M
151
 CELE MAI
RECOMANDATE
sunt cele

152
■ dinCAUCIUC, care sunt:
❑ moi, flexibile, uşor de

adaptat s c u
spaţiilor
interdentare u l
de e curăţat,
u c
. C
❑ mai puţin traumatizante
şi
M
❑ mai uşor de întreţinut.
153
■ Conurile se introduc în
spaţiile interdentare
libere, u
es c
cu l
❑ dinspre vestibular şi
u
dinspre oral,
C
M .
❑ perpendicular pe axul
lung al dinţilor.
154
■ Mişcările
recomandate sunt
❑ circulare,
s c u
ul e
❑ cu uşoară presiune,
u c
▪ prin . Ccare curăţăm
M
suprafeţele dentare şi
gingivale.
155
■ La nivelul fiecărui
spaţiu gingival, se fac
cca 10 asemenea s c u
u l e
mişcări uc
. C
❑ de M
curăţare şi
❑ de masaj gingival.
156
■ Masajul efectuat cu
stimulatoarele
interdentare sau cu alte
s
asemenea dispozitivec u pot
produce ul e
c u
❑
. C
stimularea circulației,
❑ M
favorizează keratinizarea și
îngroșarea epiteliului.
157
 Se recomandă
folosirea lor
s c u
■ o dată sau ul e
u c
. C
■ excepţional, de
M
două ori pe zi.
158
■ După fiecare utilizare,
stimulatoarele,
c u
indiferent de materialul
s
din u
care l e sunt
u c
. C
confecţionate,
M
❑ se spală şi se curăţă.
159
 s c u
Gum
ul e
Massager
u c
. C
M
160
 Stimulatoarele confecţionate
din PLASTIC,
■ sunt comercializate sub formă
s c u
de piramidă triunghiulară .
ul e
u c
❑ fiind rigide, ele sunt mai

. C
puţin recomandate.
M
❑ prezintă însă avantajul unei
rezistenţe îndelungate.
161
■ cu stimulatoarele
fabricate din plastic se
c
fac mişcări de curăţare
s u
ul e
u c
❑ de dute-vino, dinspre
. C
vestibular spre oral.
M
162
3. SCOBITORILE
– Toothpick

163
164
■ Pentru că se
manipulează mai uşor
decât dental floss-ul,
u
es c
cul
❑ scobitorile sunt folosite
C u
cel mai mult comparativ
M .
cu celelalte mijloace
auxiliare periajului
dentar.
165
Folosite însă intempestiv
şi agresiv,
■ pot c u
produce smultiple
ul e
u c
EFECTE NEGATIVE, în
. C
principal,
M
❑retracţii şi
❑sângerări gingivale. 166
 Scobitorile pot fi:
A. rotunde, fabricate din
❑ lemn moale de balsa
s c u sau
u l e
de mesteacăn,
u c
. C
B. triunghiulare, fabricate din
❑ lemn
M de tei negru,
mesteacăn,
167
■ Scobitorile din lemn
oferă o duritate
convenabilă s c u
ul e
❑ după C u c
înmuierea lor
M .
în salivă.
168
 AVEM:
a. TOOTHPICK IN
HOLDER s c u
ul e
b. u c WOODEN
. C
M
INTERDENTAL
CLEANER
169
a. TOOTHPICK s c u
IN
ul e
c
HOLDER
u
. C
M
170
 Sunt scobitorile montate
■ ROTUNDE, conice,
care s c u
ul e
■ sunt u c
inserate la
.
capătul
C
M unui mâner de
plastic, special
fabricat, 171
■ mânerul poate să fie
încurbat în unghiuri variate,
pentru a se adapta u
es c
c u l
❑ la suprafeţele dentare şi
C u
❑ la marginile gingivale de
M .
curăţat
■ (numite şi Perio-Aid).

172
■ Ele pot fi folosite u
es c
cu l
❑ dinspre vestibular și
❑ dinspreC
u
oral.
M .

173
 ■Scobitorile
rotunde sunt
fabricateu din
lemn es c
moale
cu l
u ❑ de balsa şi
C ❑ de
M .
mesteacăn.
174
 Sunt
INDICATE s c u
u l e
pentru curăţarea
u c
C
.mecanică:
M
175
1. a spaţiilor interdentare
cu papilă parţial retrasă,
2. c u
a marginilor gingivale
s
libere, ul e
u c
3. în M . C
şanţul şi pungile
parodontale prezente,
176
4. a suprafeţelor
radiculare aproximale
s c u
concave, cum întâlnim
la nivelul cul e
C u
❑
M .
premolarului unu maxilar şi
❑ mezial la nivelul molarilor
mandibulari,
177
5. a furcaţiilor expuse,
6. la nivelul
componentelor sc u
l e
aparatelor cuortodontice
C u
fixe sau
M . la cei cu lucrări
protetice complexe etc.
178
 Pe lângă acţiunea de
curăţare,
u
c şi
■ scobitorile mai folosesc
s
u
❑ la aplicarea de
l e
substanţe
u c
chimice. Cactive,
M
■ ca în cazul zonelor cu
hipersensibilitate dentinară
etc. 179
 b. WOODEN s c u
ul e
c
INTERDENTAL
u
. C
CLEANER
M
180
Curăţătorul interdentar
■ la o formă, pe
secţiune,
s c u
triunghiulară este
ul e
fabricat din lemn
u c ❑ lemn de tei negru

. C sau de
M mesteacăn,
❑ la o lungime de
cca 5 cm (2 inch)
181
■ Au avantajul de a putea
fi folosite cu o singură
mână, c u
s
❑ manevrarea u l e este
u c
. C
confortabilă iar
M
❑ riscul de rănire a țesutului
moale este redus.
182
 Sunt
INDICATE s c u
ul
pentru e
c
u
. C
M
183
■ pentru îndepărtarea
plăcii interdentare de la
nivelul ambrazurilor de
c u
tip II și III (spaţiilor
s
l e
interdentarecu cu papilă
retrasă).Cu
M .
❑ urmare a evoluţiei
bolii parodontale.
184
 Mişcarea de curăţare
■ este una cu de
dute-vino,cul es
C u
M .
■ vestibulo-oral şi invers,
■ folosite NUMAI dinspre
vestibular.
185
■ Elepot fi utilizate
s c u
până în momentul
l e
u cu
în care
. C vârful se
M
scămoşează.
186
 Folosirea îndelungată poate
avea consecinţe negative
■
s c
prin retracţia permanentău a
u l
papilei interdentaree ca şi
u c
■
. C
prin deschiderea ambrazurii,
❑ M generează probleme
ambele
estetice când apar în zona
frontală.
187
 Studiile arată
superioritatea folosirii
■ scobitorilor u
de sc formă
u
triunghiulară, chiar l e comparativ
u c
cu
. C
utilizarea, regulată, a
M
clorhexidinei, a floss-ului
periuțelor interdentare
și a

❑ constatându-se reduceri a
sângerării gingivale. 188
■Acest aspect este legat
de
❑ masajul efectuat scu
u l e
u c
❑ sau de curăţirea superioară
realizată
. C prin depresia
M interdentare cu cca
papilei
2-3 mm.
189
 4. PERIUŢELE
INTERDENTARE
au fost introduse în 1960 ca
alternativă la curăţarea
spaţiilor interdentare
efectuate cu ajutorul
scobitorilor.
190
 ■ sunt

s c u
asemănătoare,
ul e ca aspect, cu
u c cele de spălat
. C sticle.
M
191
 Există:
A. PERIUŢE MONTATE la
mânere speciale
s c u din
plastic, ul e
❑ care auCu
c
lungimea părţii
.
M de 12-15 mm şi
active
❑ lungimea filamentelor de 3-5
mm. 192
B. PERIUŢE CU MÂNER
PROPRIU - care se folosesc
prin prindere directă de mâner,
■
c u
dimensiunile fiind de 35–45 mm
s
lungime,
ul e
u c
unde partea activă este de
■
30-35 mm. C
■
M
iar lungimea filamentelor este de
5–8 mm.
193
 s c u
ul e
u c
. C
M
194
 Forma lor este
- cilindrică, şi

s c u
ul e
- tronconică.

u c
. C
M
195
■ Cele mai folosite sunt
❑ cele de formă conică și

❑ proiectate a fi inserate la
un mâner de s c u
plastic
reutilizabil șicu
l e
C u
■ care
M . poate
unghiuri cei
fi îndoit în
facilitează
adaptarea interproximală.
196
 FILAMENTELE sunt din
plastic
s c u
■ au capătul activ rotunjit,
sunt moi (la cunu l e
diametru al
■
C u
.
filamentelor de 0,075 mm) şi
M la mijlocul lor într-un
■ sunt prinse
mâner din sârmă împletită.
197
 s c u
ul e
u c
. C
M
198
■ Sârma de prindere a
filamentelor poate fi
❑ simplă sau
s c u
❑ cel mai e
recomandabil,
ul
c
acoperită cu material plastic,
u
■
. C
modalitate prin care evităm
M dentare nedorite sau
abrazările
zgârierea implanturilor din titan
(moale)
199
Periuţele interdentare se
INDICĂscu
ul e
c
pentruucurăţarea:
. C
M
200
1. spaţiilor interdentare
libere (la pacienții cu
ambrazură de tip IIuși III)
dar şi es c
2. în
ul
zonauc imobilizărilor
dentare. Cşi intermaxilare,
M
efectuate în parodontologie
sau chirurgie BMF.
201
3. furcaţiilor expuse,

s c u
ul e
u c
. C
M
202
 4. pacienţilor
❑cu aparate ortodontice
fixe sau s c u
❑cu
l e
lucrăricu protetice
Cu
complexe,
M . sprijinite pe
implanturi dentare,
203
 Cu ajutorul lor se pot aplica
■ variate substanţe active
precum: c u s
❑
u l
fluoruri, sub formăe de geluri
fluorurate, u c
. C
❑ M antimicrobiene, de
substanţe
regulă, clorhexidină, sau
❑ agenţi desensibilizanţi.
204
■ Pentru a reduce
abraziunile posibile la
u
nivelul cemetului cexpus
s
ele se folosesc
u l e
u c
❑
. C
FĂRĂ pastă de dinţi,
❑ M putând fi
aceasta totuşi
recomandată în anumite
situaţii.
205
 Firma GUM
■ propune periuţe cu filamente
acoperite cu un strat de
s c u
l e
clorhexidină prin care,
u
u c
după 2 săptămâni de utilizare,
❑

❑
. C
se Mreduce contaminarea
microbiană a suprafeţelor
dento-parodontale periate.
206
206
 s c u
ul e
u c
. C
M
PERIUŢE INTERDENTARE HENDY

207
Periuţele interdentare sunt
PREFERATE dental
floss-ului cu
l es
■ pentru curăţarea
u c u spaţiilor

. C
interdentare larg deschise
M de tip II și III),
(ambrazură
■ sau în zona furcațiilor expuse.
208
■ REŢINÂND
recomandarea ca,
s c u
■ înainte de utilizare,
ul e
să u c UMEZIM
. C
M
respectivul
dispozitiv.
209
Periuţa interdentară aleasă
va avea un
■ diametru, puţin mai
s c umare
comparativ cuulespaţiul de
curăţat, u c
. C
■ iar M
mişcările de curăţare
vor fi unele de dute-vino,
vestibulo-oral şi invers.210
 s c u
ul e
u c
. C
M
PERIUNŢE INTERDENTARE FLEXI

211
■ Pentru o alegere
corectă, firma TANDEX
pune la u
dispoziţia
s c
practicienilor unledispozitiv
conic variat u cu
colorat ( la fel
. C
M Swiss Premium Oral
şi firma
Care) care,
212
❑ în funcţie de culoarea
înregistrată la nivelul
spaţiului u
interdentar
s c
l e
măsurat, cuindică o
anumită C u mărime a
M .
diametrului periuţei.

213
■ După utilizare
periuţele sunt
s c u
l e
❑ spălate minuţios
u şi
u c
❑ uscate
. C într-o
M
atmosferă deschisă.
214
■ Folosite incorectu pot
es c
genera cul
Cu
hipersensibilitate.
M.

215
■ În comerț sunt
disponibile variate
produse ce espot c u fi
ul
folosite uc
. C
M
❑ în călători sau
❑ oricând la domiciliu.
216
 PERIUŢELE
UNITUFĂ s c u
u l e
c
u brush
single-tuft
. C
M
217
 s c u
ul e
u c
. C
M
218
 ■ sunt periuţe
care prezintă o
parte activă
s c u
formată
u l e
u c dintr-o singură
❑

. C tufă sau
M ❑ dintr-un număr
redus de tufe.

219
■ Filamentele sunt dispuse
circular, la un diametru de
3–6 mm, iar SUPRAFAŢA
ACTIVĂ de curăţat s c u
este:
ul e
❑ plată, sau uc
. C
M
❑ conică

■ şi sunt ataşate la un mâner

drept sau curbat.
220
 Sunt INDICATE
pentru curăţarea, în
principal, :
- a ambrazurilor de tip II și III,
- în zone greu accesibile, sau
- în jurul aplicațiilor dentare
fixe.
221
1. spaţiilor
interdentare cu
s c u
papilă decapitată
l e
u cu
(ambrazură C de tip II
M .
și III),
222
2. feţelor aproximale,
meziale sau distale ale
dinţilor care mărginesc
s c u
spaţiile u l eedentate
u c
C
neprotezate,
.
M
3. furcaţiilor expuse,
223
4. implanturilor,
5. sub intermediarii
punţilor dentare s c u
u l e
6. u c feţelor
. C
disto-vestibulare ale
M
ultimilor molari.
224
■ la nivelul cărora
mişcarea folosită
este u
❑ una combinată, e s c
circulară şi
cu o presiune cu l uşoară,
u
intermitentă,
C
❑
M .
aplicată în cazul mişcării
sulculare de periere
manuală.
225
■ Cu ajutorul u lor
putem es
aplica c şi
cul
substanţe
Cu chimice
M .
active.
226
 MÂNERUL de plastic
■ poate fi
s c u
MODIFICAT u l e după
u c
C
necesităţi,
.M
❑ prin introducerea
lui în apă fierbinte.
227
 5. CURĂŢĂTOARE
INTERDENTARE
s c u
u
AUTOMATEl e
u c
C
(Automated
.
M
Interproximal Cleaners)

228
 ■ Un astfel de
dispozitiv,
asemănător ca

s c u
formă periuţelor
interdentare, se
ul e
u c compune din

. C filamente de
M nailon şi
mişcă cu 10.000
se

de mişcări
lineare pe min.
229
 Studiile arată că
■ dispozitivul este capabil să
reducă nivelul de placă
s c u şi
sângerare, dar şi
u l e parametri
gingivali, uc
❑ . C
în aceeaşi măsură ca şi prin
M
folosirea manuală a dental
floss-ului.
230
 ■ Un alt
dispozitiv este
cel reprezentat
de o periuţă

s c u
unitufă care se

ul e ataşează la

u c periuţa de

. C dinţi electrică
M şi cu care se
curăţă spaţiile
interdentare.

231
■ Periuţa este construită
din filamente le c u
s 0,006
de
u
mm şi uc efectuează
mişcări. C oscilante de
M
curăţare.
232
 s c u
ul e
u c
. C
M
233
B. MIJLOACE
CHIMICE
ANTIPLACĂ
234
 Conceptul de CONTROL
AL PLĂCII dentare
urmăreşte s c u
u l e
u c
■ limitarea dezvoltării şi
. C
M
■ a proliferării acesteia
prin orice mijloace.
235
■ Conceptul de control
chimic al plăcilor
supragingivale u
es c
❑ porneşte de la constatatea
că c ul
gingivitele sunt
C u
M .
cauzate de prezenţa
plăcilor
supra/subgingivale.
236
■ Controlul plăcii
supragingivale
c u
devine fundamental
s
ul e
❑ în c
prevenirea
u şi
. C
managerierea
M
afecţiunilor
parodontale. 237
■ Indicareadispozitivilor ca
şi educarea profesională
sunt importante, dar u ele
sunt dependente,es c în
primul rând,cul
Cu
❑ de
M.
RESPONSABILIZAREA
INDIVIDULUI.
238
■ Este demonstrat că,
îmbunătăţind igiena
orală c
se sreduceu
u l e
prevalenţau c afecţiunilor
. C
parodontale (Hugoson
M
et al. 1998).
239
■ Pentru a preveni
boala parodontală
❑ este necesars c u să
controlăm cu l e
Cu
.
GINGIVITELE
M
■ şi pentru aceasta,
240
❑ pe lângă controlul
mecanic al plăcii
c u
❑ este necesară folosirea
s
şi a unor ul e agenţi
u c
.
chimici,C eficienţi şi
M
siguri.
241
■ Pe de altă parte există
dovezi (dar nu
suficiente), c us
❑ că în ule producerea
u c
. C
parodontopatilor marginale
pot M fi incriminate şi
acțiunea virusurilor.
242
■ Deoarece îndepărtarea în
totalitate a plăcii dentare
prin CURĂŢIRE MECANICĂ
c u
NU este posibilă, de-a lungul
s
timpului ul e
cercetătorii şi-au
u c
propus şi
. C
❑ M
folosirea/descoperirea unor
substanţe chimice antiplacă
care:
243
■ să prevină colonizarea
microorganismelor la nivelul
suprafeţelor dentare,
■
s c
nivelul cavităţii orale,
u
să reducă numărul lor de la

ul e
■
u c
să producă degradarea matricei
C
organice a plăcii,
.
■ să M influenţeze
metabolismul plăcii,
favorabil

■ să-i reducă patogenitatea etc.

244
 Asemenea agenţi sunt
■ de folosit cu de
timpuriu, cu l es
C u
■ de oM .largă proporţie
a populaţiei,
245
■ chiar dacă mulţi
dintre indivizi sunt
c
■ la risc scăzutssau
u
ul e
■ ne u c
susceptibili la
. C
M
afectare
parodontală.
246
Utilizarea agenţilor chimici
apare ca obligatorie și
s c u
■ în contextulul eîn care
u c
. C
majoritatea oamenilor
M
reşesc, în mod
obişnuit,
247
❑ o îndepărtare
mecanică a plăcii de
maxim 50% les c u
u
❑ în cele ccacu 2 min de
. C
M care reprezintă
periere,
practica cotidiană.
248
 Asemenea
SUBSTANŢE
s c u
u
CHIMICEl e
u c
. C
ANTIPLACĂ se pot
M folosi:
249
A. în paralel c u cu
l es
controlulu cu
.
mecanic C efectuat
M
zilnic, sau
250
B. pentru
perioade limitateu
s c
de timp,culese pot
Cu
recomanda
M .
SINGURE,
251
■ atunci
când pacientului i
se interzice periajul
u
anumitor zone cpentru
s
câteva zile, ule
u c
❑
. C
în special, după efectuarea
unorM INTERVENŢII
CHIRURGICALE asupra
parodonţiului marginal. 252
 În decembrie 1985, Council on
Dental Therapeutics of A.D.A.
stabileşte CRITERIILE pe care
s c
trebuie să le îndeplinească
u un
u l
produs antiplacăcpentru
e a putea fi
C u
.
comercializat şi administrat
M oamenilor.
253
1. specificitate –
adică să prezinte
s c u
efectul l scontat
e
cu
doar Cula nivelul
M .
cavităţii orale;
254
2. eficacitate – defineşte
capacitatea agentului
chimic antiplacă de a
acţiona numai s c u
asupra
ul e
c
microorganismelor
u
. C
responsabile, în principal,
M
de producere a cariei sau a
parodontopatiilor;
255
3. substantivitate –
defineşte calitatea
substanţei de cua fi
adsorbită de l esţesuturi,
u c u
. C
într-o zonă ţintă, şi de a
M
rămâne activă o
perioadă de timp;
256
4. siguranţă în
utilizare – se vor
utiliza numaiscu acele
produse uc l e
u şi-au
care
primit . C
avizele pentru
M
aplicarea lor clinică;
257
 REGULA este
■ ca fiecare produs, propus spre
c u
comercializare, să treacă testul
s
l e
a cel puţin 2 cercetări clinice
u
u c
efectuate pe parcursul a
. C
minimum 6 luni,
❑ în
M
urma cărora se obţin
aceleaşi concluzii, favorabile
utilizării lor. 258
5. să necesite
aplicări la o
s c u
frecvenţă redusă,
l e
u cu
6. să . C
acţioneze şi
M
asupra halenei
fetide. 259
■ S-a stabilit ca
produsele
stomatologice s c u să
u l e
u
fie testate c înainte de
. C
M
a fi comercializate
prin:
260
■ STUDII DUBLU ORB,
care în final să
demonstreze sc u
ul e
siguranţăucşi eficienţă
pe M . C
termen lung, a
produsului respectiv,
261
Studiile TREBUIE să dureze
■ 3-6 luni pentru placă
şi gingivită, saus c u
ul e
c
■ 2-3 ani upentru cele
. C
careMcercetează caria
dentară.
262
■ De-a lungul timpului
s-au propus spre
utilizare mai mult s c u de
ul e
100 agenţi u c chimici
.
antiplacă, C care au fost
M
clasificaţi variat,
263
 CLASIFICAREA s c u
ul e
c
Addy & uMoran 1997
. C
M
264
 După Addy & Moran 1997
■ Agenţii care pot inhiba
c u
dezvoltarea şi maturizarea
s
u l e
plăcilor supragingivale
u c
❑ au fostCclasificaţi după
M .
următoarele posibile
mecanisme de acţiune în:
265
■ anti-adezivi,

■ antimicrobieni,
s c u
■ de l e
îndepărtare
u a
u c
plăcii,. C
M
■ antipatogeni.
266
1. Agenţii antiadezivi

267
■ Agenţii antiadezivi
acţionează asupra
s c u
peliculei dobândite
le
u cu
❑ prevenind
C ataşarea
M .
ei.
268
■ Pentru un efect
maxim este
s c u
recomandabil
le
u cu
❑ să acţioneze
C pe
M .
suprafeţe dentare
cât mai curate.
269
HIDROCLORURA de
DELMOPINOL 0,2%u
es c
ul
(DH)
c
Cu
M .
este un alcool
aminat.
270
■ El este singurul
reprezentant,
u
❑ care pe lângă cefectul
s
antiadeziv cu l e
C u
❑ are
M .şi unul redus,
asupra bacteriilor orale.
271
■ Este un agent
tensioactiv care
interferă cu formarea
s c u
l e
matricei intermicrobiene,
uu c
❑ prevenind
. C sinteza
M
polizaharidelor extracelulare,
■ în principal, a glucanilor.
272
■ Datorită acestui fapt
c u
placa poatelessă fie
îndepărtată,
u cu cu
. C
uşurinţă, de către
M
pacient.
273
 Ca efecte secundare
reţinem:
s c u
1. uşoara colorarele
produsă,
❑ mai redusău cu
comparativ cu
cea M
C
. de clorhexidină
produsă
şi
❑ care se îndepărtează rapid.
274
2. produce, de
asemenea, o senzaţie
c u
de amorţire tranzitorie
s
ul e
a limbii şiuc
. C
M
3. senzaţie de arsură.

275
 Se administrează
■ pe termen
u
es c
îndelungatcul
u
❑ fără . C a genera
M
infecţii oportuniste.
276
Una dintre clasificările, de
reţinut, este cea a lui
MANDEL, elaborată în
1988, care împarte
substanţele antiplacă în:
277
A. antiseptice
■ biguanide – clorhexidina
■ compuşii fenolici – triclosanul şi listerina
■ alcaloizii vegetali – sanguinarina

c u
■ compuşii cuaternari de amoniu - clorhidratul de
s
l e
cetilpiridinium,
u
hexitidina
u c
săruri ale metalelor – citratul de zinc,
■

. C
clorura de sodiu, fluoruri
■
M
agenţii de oxidare
B. antibiotice
C. enzime
D. agenţi non-enzimatici
278
 Cele mai importante rămân
■ ANTISEPTICELE,
❑ sunt substanțe care prezintă
s c u
■
u l e
activitate bacteriocidă, adică distrug
u c
direct microorganismele sau
■
.
activitate Cbacteriostatică, ceace
M
înseamnă că metabolismul sau
reproducerea microbiană este
afectată.
279
❑ CEL MAI VALOROS
s c u
REPREZENTANT
le este
u cu
❑ DIGLUCONATUL
C de
M .
CLORHEXIDINĂ.
280
 Studiile arată că,
■ uleiurile esenţiale şi
■ digluconatul
s c u de
clorhexidina, șiule
u c
■ clorura de
. Ccetilpiridinium
M
❑ prezintă efectele
antimicrobiene cele mai
benefice, 281
■ apele de gură cu
❑ clorhexidină şi

❑ listerina s c u
(uleiuri
esenţiale) cu l e
C u
■ sunt .singurele care au
M
primit certificare ADA.
282
A. ANTISEPTICELE

a. BIGUANIDELE
283
■ Sunt polimeri
cationici
s
❑ SOLUBILI ÎN APĂ. c u
ul e
■ Prezintă u c spectru
. C
M
bactericid larg şi
sunt bacteriostatice.
284
 Reprezentantul de bază
este
■ DIGLUCONATUL cu de
CLORHEXIDINĂ, l es
sintetizat u
de
u
c DAVIES în
1950.M. C
❑ Alexidina,

❑ Octenidina.
285
 DIGLUCONATUL de
CLORHEXIDINĂ
■ Se utilizează cu ca
dezinfectant ule s
❑ medicalC şi
u c chirurgical
din M
.
1950
❑ şi oral din 1970.
286
 Clorhexidina
■ este utilizabilă sub
s c u
formă de le
u cu
❑ digluconat,
C
M .
❑ acetat şi

❑ săruri clorhidrice.
287
 CLORHEXIDINA
■ spre deosebire de
digluconatul es c u de
c
clorhexidinăul
u C
❑
M .
NU este solubilă în apă,
❑ este activă la un pH
cuprins între 5,5 – 7,0 şi
288
 Este indicată
■ ca spălături, în cadrul
tratamentului mecanic
s c u al
l e
canalelor radiculare
u
u c
❑o C
alternativă,
. mai
M
favorabilă, utilizării
hipocloritului de
sodiu. 289
 s c u
DIGLUCONATUL
ul e de
u c
CLORHEXIDINĂ
. C
M
290
■ DIGLUCONATUL de
CLORHEXIDINĂcueste
l es
❑ sarea
u cuacidului
. C
gluconic cu
M
clorhexidina.
291
■ DIGLUCONATUL de
CLORHEXIDINA
reprezintă, până
s c u la
această dată,ul ecel mai
eficient Cu c
agent
M .
❑ antimicrobian şi
❑ antigingivită .
292
 s c u
ul e
u c
. C
M
293
 Efectele antiplacă ale
digluconatului de
clorhexidină se realizează
prin 2 mecanisme:

294
1. fiind un compus cationic el
se leagă
❑ la cristalele de hidroxiapatită,

s c
❑ la pelicula dobândită,
u
ul e
❑ la P.D.,
u c
. C
❑ la polizaharidele extracelulare
şi M
❑ mai ales la mucoasele orale.

295
 La nivelul dintelui
■ se ADSOARBE la nivelul
s c u
cristalelor de hidroxiapatită
producând cu
l e
C u
M .
❑ inhibarea colonizării
microorganismelor la acest
nivel.
296
2. dependent de
concentraţia folosită,
gluconatul de clorhexidină
u
es c
❑ poate l
pătrunde
u în
citoplasmauc microbiană
. C
unde Mproduce precipitarea
proteinelor,
297
❑ cu efect BACTERICID la o
concentraţie de 100 μg/ml
(provoacă liza celulei) sau
s c
BACTERIOSTATIC, la o
u
❑
ul e
c
concentraţie de 0,1 μg/ml
u
. C
(interferă cu sistemele de
M
transport de la nivelul
membranei microbiene).
298
 Digluconatul de
clorhexidinas c u
u l e
c spectru
prezintăuun
. C
M larg :
299
■ antibactericid,
■ antifungic,

■ antiplacă
s c u
(reduce
adeziunea), ule
u c
■ antiviral C (inclusiv HIV,
HBV)M
.
❑ şi deci antiinflamator,
300
Acţionează, în special, asupra
germenilor
■ gram-pozitivi, sc u
ul e
u c
■ dar şi asupra celor
. C
M
❑ gram-negativi sau
❑ asupra fungilor.
301
■ Gluconatul de clorhexidină
este deosebit de activ şi
împotriva
s c u
u l e
❑ microorganismelor
u c
.
PATOGENEC
M
PARODONTALE
302
■ dar
penetrează puţin
în u
adâncimea
s c
pungilor cul e
■ când . C
u
NU efectuăm
M
irigări subgingivale.
303
 Important s c u
ul e
c
DE REŢINUT:
u
. C
M
304
1.aduce rapid pH-ul
oral în zone neutre
c u
şi prezintă les
u cu
2.efect. Cremanent de
M
8-12 ore (RĂMÂNE
ACTIV) 305
■ Iar prin modificările
produse în componenţa
microbiană a plăcii
s c u
3.NU l e
conduc
u la
u c
dezvoltarea
. C
M
INFECŢIILOR
OPORTUNISTE.
306
În 1976 COULTER şi RUSSEL,
pe model artificial arată că,
■ este suficientă
s c u o
cantitate de ul e 0,002%
c
u clorhexidină
gluconatCde
Ma
pentru
.
❑ inhiba formarea plăcii.
307
 DAR
■ Folositea ei în ucazul
pacienţilor ules c
u c
PARODONTOPAŢI,
. C
M
ne trataţi în prealabil
convenţional,
308
■ crează probleme datorită
vindecări ţesuturilor
s c u
superficiale, mecanism
l e
prin care generăm
uu c
❑
. C
complicaţii, de genul
M
ABCESELOR
PARODONTALE.
309
DE REȚINUT:

310
 1. Având un puternic efect
cationic,
■ digluconatul
s c u de
u l e
clorhexidină poate:
❑
c
interfera Cu cu absorbţia
M .
fluorului (au apărut
produse complexe cu fluor
şi clorhexidină) la nivelul
stucturilor dure dentare 311
■ motiv pentru care
utilizarea lui se face
după un anumit
u
interval de timp, es c
cul
Cu
❑ obişnuit digluconatul de
.
clorhexidină
M
utilizându-se la 30 – 60
min după periaj etc.
312
2. în plus, este
INACTIVATĂ de o serie
ingrediente u din
compoziţia pastelor es c de
cu l
dinţi u
❑ lauril . C
sulfatul de sodiu,
M
❑ fluorurile anionice,

313
 Actualmente
■ s-aulansat pe upiaţă
es c
produse care
cul conţin
Cu
clorhexidină şi
M .
fluorură de sodiu,
314
❑ reţinând că, cel care
produce inhibarea
efectelor antiplacă
s c u a
u l e
u c
clorhexidinei este
. C
monofluorofosfatul
■ M
de sodiu NU și
fluorura de sodiu. 315
3. INHIBĂ formarea
chiagului sanguin motiv
pentru care folosirea
u
e s c
produselor cu lclorhexidină
sunt, de
u cu regulă,
. C
contraindicate cca 3 zile după
M
realizarea, spre exemplu, a
extracțiilor dentare.
316
■ Pentru a contracara această
acțiune s-au fabricat
produse ce uconțin
es c
digluconat de lclorhexidină
cu
dar la concentrații
u de
0,10% . C care nu
M
dezorganizează formarea
cheagului.
317
 ■ Gluconatul de
clorhexidină se
ABSOARBE s c u
u l e
la nivelul
u c tubului
. C
digestiv, însă SE
M
ELIMINĂ INTEGRAL.
318
 DE REŢINUT:
■ Produce totuşi
s cu
surditate ul e
uc
❑ când. C
este introdusă
M
la nivelul urechii
medii. 319
INDICAŢIILE
gluconatului de
clorhexidină
sunt multiple:

320
1. ca soluţie dezinfectantă la
decontaminarea
■
suprafeţelor, s c u
l e
■ dezinfecţia cu
C u
M .
instrumentarului sau
■a mucoaselor înaintea
puncţiei anestezice;
321
 2. ca ape de gură sau gel, la
tratamentul:
s c u
■ gingivitelor ulcero-necrotice,
u l e
■ a aftelor,
u c
. C
■ a candidozelor,
M
■ amigdalitelor,

■ faringitelor etc.
322
 3. Ca soluţii antiseptice la

a. clătirea gurii; c u
l es
■ este
u cu
parte a
. C
protocoalelor pre- şi
M
postchirurgicale.
323
 Se recomandă şi post
detartraj,
■ modalitate prinscu care
e
suplinim un ulcontrol al
plăcii, mai u c eficiente,
puţin
. C
ca urmare a sensibilităţilor
❑
M
dureroase, posibile, apărute
post detartraj.
324
b. în irigări
subgingivale
efectuate împreună
s c u
cu ul e
planarea
u c
C
radiculară.
.
c. M
la cei cu implanturi
dentare;
325
d.înaintea procedurilor
stomatologice care
produc cantităţi mariu de
aerosoli şi s c
lec u
■
C u
se reduce riscul de infectare,
M .
dar şi efectele bacteriemiilor;
(şlefuiri, detartraje ultrasonice
etc.)
326
e. pentru a reduce
halitoza,
■când se mais c u pot
ul e
recomandacproduse cu
Cu
.
❑ triclosan,
M
❑ CPC şi

❑ bicarbonat de sodiu;
327
f. la pacientul care a
suportat iradieri în zona
capului sau al gâtului
s c u şi
■implicit la c u l
toţi
e pacienţii
C u
care .prezintă variate
M
grade de xerostomie;
328
g. pentru dezinfecţia
protezelor mobile;
■ mai ales când s c u
avem
u l e
de tratat u c
CANDIDOZE
. C
la pacienţi cu proteze
M
mobile.
329
■În aceste situaţii
recomandarea este de a
trata candidoza cu cu
❑ l es
medicamenteuantifungice
u c
❑ urmând
. C să folosim
M
clorhexidina pentru a
prevenii recidivele.
330
■ Se recomandă chiar
❑ menţinerea
respectivelor proteze
s c u
într-o l e
soluţie
u de
u
clorhexidină,c
. C
M
■procedeu prin care o
„sterilizăm”;
331
h. clătiri antiseptice înaintea
procedurilor stomatologice la
pacienţii cu BOLI
u
SISTEMICE es c
GRAVE
precum: cu l
C u
■ discrazii. sanguine,
M
■ diabet necontrolat,

■ endocardite, 332
■ cancere (tratament prin
chimioterapie),
■ SIDA sau în cazul purtătorilor

c u
cronici de virusuri ai hepatitei B
s
sau C etc.,
ul e
u c
■ transplant de măduvă osoasă,
. C
M
❑ modalitate prin
minimalizăm riscul producerii
care

şi a transmiterii infecţiilor;
333
i. la tratarea:
■ parodontopatiilor şi a
complicaţiilor acestora, sau
la pacienţii s c u
■

u l e
❑
mobile, Cu
c
cu aparate ortodontice fixe sau

❑ M .
cu imobilizări intermaxilare sau
❑ cu variate incapacităţi fizice şi
psihice;
334
■ la cei cu variate
dizabilităţi se
recomandă produsele
s c u
ul
cu clorhexidină e
c tip
u
❑ spray .şiC
M
❑ varnish.
335
j.la pacientul cuprins în
grupa celor cu risc
crescut la carie; cu
■ Produsele sub u l es
formă de apă
c
de gurăCuşi gel reduc
M
numărul
. Streptococilor
Mutans
336
■ şi care, în
combinaţie cu cu
l es
fluorură cude sodiu
Cu
M .
produc un efect
sinergic.
337
k. se mai poate
recomanda pentru câteva
zile şi la igienizarea
s c u
zonelor u l e operate
u
parodontal, catunci când
. C
M
periajul dentar, în
zonele respective, este
contraindicat. 338
L. Hunter & Addy
1987 arată că, în caz
de ulceraţiis c u de
ul e
c
AFTE Cu MINORE
M .
RECIDIVANTE
utilizarea
339
■apelor de gură sau a
gelurilor cu clorhexidină
(de trei ori pe ziu 2-3
săptămâni) reducles
c
❑incidenţa, u
c u
. C
Mşi
❑durata

❑severitatea lor.

340
■ Dar în cazul leziunilor
ulcerate întinse (afte
majore, gingivo-stomatite
ulcero-necrotice) scu
u
clorhexidina pare l e a fi mai
u c
puţin eficientă
C .
❑ M proteinelor prezente la
datorită
nivelul ulceraţiilor care o
neutralizează;
341
 EXPERIMENTAL
■ s-a constatat efect
BACTERICID s c u
produs
asupra u l e
u c
C
❑ STREPTOCOCILOR
.
M şi a
MUTANS
❑ ACTINOMICETELOR.
342
 S-a stabilit că,
■ după administrarea
c u
gluconatului les de
u cu
clorhexidină
C timp de
.
M zile, se produce
21 de

343
■o scădere a numărului
de streptococi S.
mutans cu 26–68%
s c u din
numărul iniţial,
u l e
❑
c
u la valorile de
număr ceCrevine
.
M după o perioadă de 2–6
plecare
luni de la încetarea
administrării.
344
 LÖE şi SCHIOTT au
demonstrat experimental că,
c u
■ printr-o clătire szilnică
ul e
cu c
digluconat
u de
. C
clorhexidină 0,2%,
M
timp de 21 zile,
345
■ se inhibă total formarea
plăcii, iar
❑ semnele de c u
gingivită
s
dispar u l e
u c
■ chiar C în absenţa
M .
practicării altor măsuri
de igienă orală.
346
■ Gluconatul de
clorhexidina pentru
că realizeazăcu un
control l es
eficient al
u cu
depunerilor
. C de PLACĂ
M
SUPRAGINGIVALĂ ,

347
■ motivpentru cucare
l es
a mai fost
cu numită
C u
şi M. „periuţă
chimică”.
348
 În mod obişnuit este
indicată ca:
■ terapie c u
delesscurtă
c
durată pentruu
u a controla
. C
❑ M acute sau
puseele
❑ severe ale bolii
parodontale. 349
 Dar
■ PENTRU A EVITA
APARIŢIA s c u
EFECTELOR ul e
u c
C
SECUNDARE,
.
M
GLUCONATUL DE
CLORHEXIDINĂ
350
❑ se administrează
pentru u
perioade
s c
l e
scurte dectimp,
u
Cu
M .
❑ DE MAXIM 21 DE
ZILE.
351
 EFECTELE
SECUNDARE
sunt:

352
1. COLORAREA
BRUNĂ
(precipită coloranţii
alimentari)

353
■a suprafeţelor dentare
incorect curăţate,
■ a obturaţiilor (în special a
s c u
celor incorect finisate),
l e
■ a mucoasei u c uorale, - în
special . C
a feţei dorsale a
M
limbii,
■ a dinţilor artificiali;
354
 Colorare la un pacient care a clătit 3
săptămâni, de 2 ori pe zi cu apăde gură cu
clorhexidină 0,2%

s c u
ul e
u c
. C
M
355
 Colorarea feţei dorsale a limbii la un
pacient care a clătit cu apă de gură cu
clorhexidină 0,2%, de 2 ori/zi timp de 2
săptămâni.
s c u
ul e
u c
. C
M
356
De regulă, în asemenea cazuri
se indică
■ întreruperea
s c u
administrării

ul e
produsului pentru o perioadă
de timp,
u c
. C
■ iar în cazul colorărilor vom
M
recomanda un periaj mai
atent sau chiar periaj
profesional.
357
 2. perceperea unui
GUST AMAR
❑este
c u
motivulles pentru
c u
u introduse
care auCfost
.
M arome;
diferite

358
 3. PIERDEREA
TEMPORARĂ A
SENZAŢIEI s c u
GUSTATIVE u l e
u c
❑impune. Cutilizarea ei
M
după masă;
359
4. SENZAŢIA de
ARSURĂ şi de
uscăciune a guriicu
l es
❑ în asemenea
u cu situaţii se
.
stopeazăC administrarea
ei;
M
360
5. eroziuni ale
mucoasei orale la
concentraţii 0,2%,
s c u
ul e
❑ dar sunt u c văzute la
rar
. C
M
concentrații de
0,12%;
361
361
Eroziuni ale mucoasei orale

s c u
ul e
u c
. C
M
362
5. CREŞTE RITMUL
DEPUNERILOR DE
TARTRU DENTAR, u -
datorită es c
u l
■ accelerării ucdescuamărilor
.
epiteliale
C
M
■ şi a plusului de bacterii
moarte produse;
363
6. HIPERSENSIBILITATE
DENTINARĂ;
7. TUMEFACŢII
s c u
PAROTIDIENE, ul e
u c
C
❑la un .număr redus de
M
persoane, după o folosire
îndelungată.
364
Tumefierea bilaterală a glandelor parotide
la un pacient care a clătit câteva zile cu apă
de gură cu clorhexidină 0,2%, de 2 ori/zi.

s c u
ul e
u c
. C
M
365
8. este de REŢINUT şi faptul
că, clorhexidina inhibă
formarea cheagului
u
sanguin, es c
c u l
❑ motiv pentru
Cu care în cazul
plăgilor
M . osoase vom
contraindica utilizarea ei
timp de 2–3 zile.
366
 DAR cele cu
clorhexidină 0,10%
s c u
■ NU afectează
l e
u cu
formareaC chiagului şi
M .
■ sinteza
colagenului. 367
 Forme de
prezentare:

368
1. APE DE GURĂ

369
■ 0,12% (în S.U.A. -
Peridex),
■ 0,2% (în Europa
s c u şi
Canada), u l e
u c
C
■ ultimile .apărute cu 0,10%
M
(cu efecte secundare mai
rar întâlnite).
370
■ Formulele de apă u de
es c
gură cu sau
cu l fără
alcool. Cu
sau dovedit
M
❑ la fel de eficiente.
371
 Se recomandă clătirea gurii
de
■2 ori/zi,
s c u
■ timp de 30 su l e
u c
Csoluţie sau
■ cu 10 .ml
M
❑ după indicaţiile
fabricantului.
372
■ Folosită ca apă de
gură reduce
❑ depunerile de s c u
placă
u l e
cu 16 la u c
45% şi
. C
M
❑ gingivita cu 27 la
80%.
373
■ Atunci când soluţia de
gluconat de clorhexidină
se foloseşte la IRIGĂRI
u
ORALE, es c
cul
u
❑ concentraţia
C
M .
recomandată este de
0,06%.
374
 Denumiri comerciale:
■ CORSODYL
s
(Glaxo-Smith-Klein), c u
u l e
u c
■ PLAK-OUT (Santa Balanos),
. C
■ HIBIDENT,
M
■ CLORHEXIMED,
■ PERIDEX etc.
375
 LACALUT (firmei
D-66424 Hamburg,
Germania)scu
■ AKTIV cu
le u
c clorhexidină,
❑ digluconatude
. C
❑ Mde aluminiu şi
lactat
❑ fluorură de sodiu, şi
376
■ LACALUT SENSITIV
❑ fără alcool,
❑ cu digluconat de clorhexidină

❑ şi aminofluoruri,s c u
ul e
destinată
u c
. C
■ tratarii hipersensibilităţii
M
dentinare şi
■ prevenirii cariei radiculare,

377
 Produsele tip CURAPROX

■ aduc, în APELEu DE
es c
GURĂ, alături
cul de
Cu
clorhexidină 0,2% şi
M .
alte ingrediente active,
precum:
378
■ ACID HIALURONIC
0,2% care prezintă o
serie de efecte
u
es
benefice, şi anume: c
cul
Cu
❑ film protector pentru
plaga
M . chirurgicală,
asigurînd
379
■ o regenerare mai
rapidă a ţesutului
u
es c
c ul
implicat chirurgical,
■ prin careu se reduce şi
. C
M de complicaţii
riscul
post-operatorii;
380
■ CLORBUTANOL
0,5% care are ca efect
s c
❑ reducerea durerilor
u
ul e
u c
de la nivelul plăgilor
. C
M
chirurgicale şi nu
numai.
381
■ FirmaCuraprox propune
adăugarea, în apele de
gură cu clorhexidinău,
es c
❑ a complexului ADS
cu l
C u
(anti discoloration system)
■ care .are capacitatea de a
M
reduce colorările posibile
cu 80%.
382
Ultimile propuneri sunt
apele de gură cu gluconat
cu clorhexidină 0,10%.
Astfel, pe piaţă
există produsele:
383
 ONDROHEXIDIN
■afirmei One Drop
Only D-13627s c u
Berlin
e u l
❑ este fără
u c
alcool
. C
❑ darM cu fluorură de
potasiu 250 ppm F,
şi 384
 ELUDRIL
■ a firmei Pierre Fabre Oral
Care (cu gluconat
s
de
c u
clorhexidină
u l e
0,10%,
u
clorbutanol 0,50%) c
. C
cu proprietăţi analgezice şi
❑

❑
M
în plus, nu afectează sinteza
colagenului de către fibroblaşti.
385
 2. GELURI cu
gluconat de
clorhexidină 1%

386
■ sunt eficiente în
tratamentul
❑ stomatitelor,

❑ parodontopatiilor

❑ candidozelor,

❑ aftelor.

387
 Se pot aplica
a. direct în pungile
u
parodontale, les c
u c u
b. prin periere
C sau
M .
c. aplicate şi în
conformatoare
388
 c. Gelurile cu clorhexidină
■ aplicate în
conformatoare s c usunt
u l e
de folosit
u c în cazul
. C
personelor cu variate
M
incapacități.
389
■ Mairecent au apărut
geluri cu un conţinut
s c u
de clorhexidină
l e de
u cu
■ 0,20%, C
M .
■ 0,12%.

390
■ Denumiri comerciale:
❑ CORSODYL,
❑ PLAK-OUT,
s c u
❑ ELUGEL l e
(analgezic local,
u
u c
după intervenții chirurgicale,
. C
cu clorhexidină 0,2%)
M
❑ Chlorhexamed cu
clorhexidină 1%
391
 3. SPRAY-uri cu
gluconat de clorhexidină
0,1 şi 0,2 %;

392
■ se pot folosi ca
antiseptic
c u
cutanat lesdupă
u cu
efectuarea
. C
M
intervenţiilor
chirurgicale;
393
■ există şi spray-uri cu
clorhexidină
recomandate
s c u
pentru
l e
controlul cuplăcii la
personeleC u
cu
M .
❑ dizabilităţi fizice şi
psihice.
394
4. CONURI

395
 PERIOCOL-GC
și PERIOCHIP (clorhexidin chip)

■ cu eliberare lentă
s c u de
e
digluconat de lclorhexidină
u
(2,5 mg), u c
. C
❑ suntM indicate pentru
introducerea periodică (la 3
luni) în punga parodontală;
396
■ Conurile
biodegradabil
s c u
❑ mențin o concentrație,
ul e
la o medie
u c
de 125µg/mL
. C
clorhexidină în fluidul
M
gingival crevicular
❑ pentru 7 – 10 zile
397
❑ Depășește
c
concentrațialesminimă
u
necesarăuc u inhibării
.
aproape
C a tuturor
M
bacteriilor subgingivale.
398
■ Este autoretantiv u
es c
în contact culcu
Cu
M .
umezeala pungii.

399
■ Se introduc, ca
adjuvant, după
detartrare şi planare
s c u
radiculară ule
u c
❑ Se
. C
obține reducerea
M
adâncimii pungilor
parodontale.
400
■ Conurile sunt
CONTRAINDICATE
c u
pacienţilor les care
prezintă uc u
. C
M
❑ sensibilitate la
clorhexidină.
401
 s c u
ul e
u c
. C
M
Aplicarea conurilor cu gluconat de clorhexidină
După Wilkins E. – Clinical Practice of the Dental Hygienist, Eighth Edition,
1999.
402
 s c u
ul e
u c
. C
M
403
5. PASTE DE DINŢI
cu cca 0,12 la 0,004%
gluconat de clorhexidină

404
■ par a avea o eficienţă
superioară celor cu
fluor (CLAYDON –
1995).
405
■ Produse comercializate
ca PASTĂ DE DINŢI
sunt
s c u
l e
❑ LACALUT cuAKTIV şi
Cu
.
SENSITIVE,
M
❑ ELGYDIUM, a lui Pierre

Fabre Médicament
406
■ sau pasta de
dinţi-gel CURASEPT
ADS
s c u
l e
(Anti-Discoloration
u
System) u
cu
c
. C
❑ M
clorhexidină 0,12% şi
❑ sistemul ADS care
previne colorarea dinţilor.
407
407
6. GUME DE
MESTECAT
cu gluconat de
clorhexidină

408
■ cu 20 mg clorhexidină
la o lamă- utilizate de 2
ori/zi; csu
ul e
❑ poate avea acelaşi efect
u c
. C
ca şi clătirea cu apele de
gurăM cu clorhexidină
0,2%, SMITH – 1995.
409
 7. LACURI cu
gluconat de
clorhexidină 40%

410
■ pentru aplicaţii pe dinţi
pentru 15 min.
❑ Sunt recomandate
s c u la
pacienţii
ul e cu
u c
cario-activitate intensă,
. C
M o dată pe lună.
❑ în aplicaţii

(produs EC 40)
411
 8. Lacuri cu
gluconat de
clorhexidină 1%
şi timol;

412
■ se recomandă
❑ o aplicaţie pe
săptămână,
s u
pentru
c
perioade
ul e
u c
❑ de la 8 săptămâni la 3
. C
luniM (produsul
CERVITEC).
413
 În Statele Unite
■ LACURILE sunt indicate
❑ la copii şi s c u
l e
❑ la pacienţii cuuxerostomie,
u c
■ în
. C
scopul reducerii
M
prevalenței cariei
dentare.
414
 9. Fibre cu
clorhexidină
care eliberează treptat
substanța activă

415
■ sunt introduse în
pungile parodontale
după detartrajcu și
l es
planare radiculară,
u u
c
❑ unde . C
sunt menținute
prin
M unui adeziv cu
utilizarea
cianoacrilat,
416
■Fibrele folosite sunt
❑ din bumbac și conțin
s
0,8 mM clorhexidină c u sau
u l e
❑ din u c
vâscoză care
.
conține
C 0,3 mM
M
clorhexidină.
417
■ contribuiela reducerea
adâncimii pungiloru și a
sângerări, în es c cazul
c ul
adultuluiCu cu boală
M .
parodontală.

418
■ În contrast cu administrarea
sistemică, administrarea
controlată u de
s c
le
medicamente asigură
c u
❑
Cu
o concentrare de 1.000 de ori
mai mare. a medicamentului la
M fluidului crevicular a
nivelul
zonei afectate.
419
 A. ANTISEPTICE

b. Compuşii fenolici
și uleiurile esențiale

420
■ Compușiifenolici sunt
o clasă de compuși
s c u
chimici cu proprietăți
unice; ul e
u c
❑ reținem Ccă, unii fenoli
.
suntM germicizi și sunt
utilizați ca dezinfectanți.
421
■ Uleiurile esenţiale
(sau uleiurile aromatice sau
uleiuri u
volatile, ctermeni
s
sinonimi) l e
u sunt
u c
. C
componente chimice
M
extrase din plante care
conţin compuşi fenolici.
422
 COMPUŞII FENOLICI
acţionează prin
s c u
■ distrugerea
ul e
membranei
celulare şiu c
. C
M
■ inhibarea activităţii
enzimelor microbiene.
423
■ În plus, compuşii fenolici
❑ previn agregarea
microbiană,
s c u
l e
❑ le încetinesc multiplicarea
u
şi u c
. C
M endotoxinele (prin
❑ extrag

care teoretic, se reduce

patogenitatea plăcii). 424
■ Ceimai importanţi
reprezentanţi sunt: u
es c
❑ LISTERINA
cul
Cu
.
❑ TRICLOSANUL
M
425
 - LISTERINA
Ea este utilizată:
-la combaterea plăcii, DIN 1915,

-a gingivitelor sau

-la tratarea candidozelor.

426
 s c u
ul e
u c
. C
M
427
■ este o apă de gură
hidro-alcoolică care
conţine uleiuri esențiale
extrase din plante, s c u și
u l e
anume:
u c
. C
❑ timol (0,064%),
M
❑ mentol (0,042%) ,

❑ eucaliptol (0,092%), şi
428
 Recomandările sunt
■ ca pacientul să-şi efectueze
normal igiena zilnică
s c u şi să
l e cu 20
clătească de 2uori/zi,
c
u de 30 s.
ml soluţie,Ctimp
❑ M .
Listerina acţionează
bactericid prin alterarea
membranei microbiene.
429
 Studiile efectuate in vitro
■ arată că sunt distruse după 30
secunde de contact:
s c u
❑
ul e
Actinobacillus actinomycetemcomitans,
❑
u c
Actinomyces viscosus,
❑
. C
Streptococcus S. mutans şi S. sanguis,
❑ MBacteroides, sau
speciile
❑ Candida albicans.

430
■ Însă, EFECTUL
ANTIPLACĂ al
LISTERINEI este evaluat
u
însă la 35%les c
din cel
realizat uc u
. C
❑ prinMfolosirea corectă a
celor cu clorhexidină.
431
■ Este motivul pentru
care administrarea ei
se face s c u
u l e
❑ c
perioade uîndelungate de
C ordinul lunilor,
timp, . de
M
pentru un efect
antiplacă vizibil.
432
■ Este eficientăcuși în
l es
reducerea cu
C u
.
halitozei.
M
433
EFECTE SECUNDARE
■ produse prin folosirea
Listerinei sunt: s c u
ul e
c
❑ senzaţii de arsură,
u
. C
❑ gust amar şi posibil, chiar,
M
❑ colorarea dinţilor (mult mai
redus comparativ cu CHG).
434
 MARELE DEFECT al
Listerinei este
■ conţinutul s c u
alcoolic
u l e
mare, uc
. C
❑ M
între 21,6–26,9%
(formula originală
conţinea 21,6% alcool),435
2. la un pH de 4,3, care o
fac,
■ca u
şi în cazul celorlalte ape de gură
s c
l e
cu conţinut mare de alcool,
u
❑ mai u c puţin
. C
M
recomandabilă, datorită
efectului cancerigen.
436
■ Legatde pH-ul 4,3 prin
care se generează
eroziuni în dentină
s c u şi
smalţ ul e
u c
❑
. C
dar la un nivel mult mai
M comparativ
redus cu
consumul de suc de
portocale.
437
 Este
RECOMANDATĂ:

438
■ pacientului care NU este
capabil să-şi efectueze
s c u
un periaj şi un flossing
dentar adecvat;
u l e
u c
■ periodic
. C pentru a-şi
M
îmbunătăţi igiena orală;

439
■ înaintea
proceduriloresc u
cul
stomatologice
u care
. C
M cantităţi mari
produc
de aerosoli.
440
■ Fine şi colab. - recomandă
clătirea gurii cu Listerină
înaintea şedinţeloru de
c
lucru şi constatăleosreducere
a încărcăturii
u cumicrobiene a
. C
aerosolilor produşi cu
93,6%.
M
441
Conţinutul mare de
ALCOOL

442
■ O problemă generată de
folosirea apelor de gură şi
ridicată de National Poison
Center s
Network, c u din
ul e
c
S.U.A., esteureprezentată de
. C
❑ conţinutul mare de
M
ALCOOL (între 0 şi 27%).
443
1. National Cancer Institute
■ a atras atenţia asupra

s c u
❑ legăturii certe existente între

ul e
utilizarea regulată a acestor ape
c
de gură (cu conţinut mare de
u
C
alcool – 25% sau mai mult) şi
.
M
❑ incidenţa crescută a
CANCERULUI din zona
buco-faringiană.
444
■ Nu s-a putut stabili dacă
alcoolul singur este vinovat,
dar s-a stabilit că prezenţa
u
lui favorizează les c
❑
u
dizolvarea uc şi dispersia
.
anumitor C substanţe
M
incriminate în apariţia
cancerului.
445
 De aceea,
Council on Dental
s c u
u l e
u c
Therapeutics al ADA,
. C cere
M
446
1. ca pe lângă
CONŢINUTULscu
ul e
MAXIM DE u c ALCOOL
. C
ETILIC,
M de până la
5%,
447
2. realizarea de sticle
prevăzute
❑ cu dopuri speciale,
s c u greu
de deşurubat ul e
de copilul
mic şi . Cu c
M
❑ cu AVERTISMENTE, pe
eticheta produsului
448
■ ATENŢIE:
❑ a fi ţinut la distanţă de
copilul mic.
s c u
❑ Nu se înghite.u l e
u c
❑ Conţine Calcool.
M .
❑ De folosit la indicaţia
medicului.
449
2. Conţinutul mare de alcool
este PERICULOS
■ în special, pentru s c u
copiii de
2-3 ani, u l e
c u
❑
. C
rapoartele perioadei
M
1987-1991 arătând că în
America s-au înregistrat
450
■ peste 10.000 de
INTOXICAŢII
ALCOOLICE ACUTE
s c u cu
asemenea c u
apel e de gură,
la copiii C u
sub 6 ani,
M .
❑ dintre care 3 mortale.

451
Apele de gură cu
s c u
ALCOOL,
u l e
NUu c SE
. C
M
RECOMANDĂ:

452
■ alcoolicilor, sau
■ acelora cărora li se
administrează anumite
medicamente s c u ce
l e
reacţioneazăcuadvers cu
alcoolul, Cu
M
❑ precum
.
METRONIDAZOLUL.
453
 - TRICLOSANUL
(2, 4, 4 triclor–2 hidroxildifenileter)

Agent antimicrobian
sintetic
454
 Triclosanul
■ este un solid incolor solubil
în solvenți organici dar
s c u greu
l e
solubil în apă (este
u aproape
c
u apă, motiv
insolubil Cîn
pentru .
Mcare se asociază cu
o bază, un alcool sau un
glicol).
455
■ este un agent- antimicrobian
cu spectru larg, ce
acţionează:
❑ bactericid împotrivasc u
bacteriilor
l e
gram-negative şiugram-pozitive,
u c
❑
. C
dar cu acţiune bacteriostatică
■ maiMredusă comparativ cu cea
a clorhexidinei (JENKINS –
1991).
456
■ Triclosanul
determină distrucţii
s c u
la nivelul membranei
l e
u cu
celulareC şi
M .
bacterioliză.
457
 DAR
■ Produsele cu triclosan au
fost indicate c u s
❑ pentru a reduceu l eacumulările
şi u
de placă C c
a gingivitei ca şi
❑ pentru .
M a reduce cantitatea de
tartru formată.
458
458
■ Efectul antiplacă al
s c u
triclosanuluiuleeste de
doar 65%, u ccomparativ
. C
M al clorhexidinei.
cu cel
459
 CEL MAI RENUMIT PRODUS A
FOST COLGATE TOTAL
pasta de dinţi Colgate Total
■
conţine pe lângă triclosans c u
u l e
❑
u c
0,3% triclosan/2% copolimer,
❑ fluorură. deC sodiu 0,32%, 1450
ppm M F, şi
❑ pirofosfat de sodiu 5%
460
 The American Cleaning
Institute
■
s c
constată că Triclosanul u a
fost unul dintre
u l e
cei mai
u c
❑
. C
folosiţi şi
❑ M
investigaţi agenţi sintetici
antimicrobieni.
461
■ Eleste prezent în casele
oamenilor într-o serie de
produse c u s
■ l e
de la paste de dinţi,
u
u c
■
. C
ape de gură,
■ M
pespirant,
■ săpunuri antiseptice sau
■ soluții de spălat vase. 462
 Legat de toxicitatea lui
s c u
apar o serie de informaţii
u l e
u c
care dovedesc că:
. C
M
463
1. în soluţie,
triclosanul creşte
u
rezistenţa ule s c
u c
individului
. C la
M
acţiunea
antibioticelor, 464
2. că pot afecta activitatea
endocrină
❑ influienţează
s c u
secreţia
endocrină,
u l e
■
u c
a nivelului extrogenilor şi a
. C
testosteronului,
■
M
generând de asemenea şi
probleme în funcţionarea
tiroidei,
465
3. Se constată apoi, că în
contact cu apa care
s c u
conţine clor triclosanul
eliberează uun l e nivel
u c
periculos
. Cde cloroform,
❑ M
substanţă despre care se
crede că este
cancerigenă. 466
4. Pentru MEDIU s c u
ul e
este considerat
u c
. C
M
PESTICID.
467
5. S-a demonstrat
prezenţa triclosanului în
urină şi în sânge. u
❑ e
Asta înseamnă lcă s c
pot exista
efecte u cu
negative la
. C
mamă/gravidă şi la cei care
M
au predispoziţie genetică
spre anumite boli.
468
■ Deci, DATORITĂ
EFECTELOR
SECUNDARE u S-A
RENUNȚAT les c LA
UTILIZAREAu cu LUI ÎN
PRODUSE. C
M
STOMATOLOGICE
(firma Colgate).
469
■ Din 2018, firma COLGATE
a renunțat la folosirea lui la
fabricarea u
es c
❑
cul
pastelor de dinți (principala
pastă
indicată. C
u
comercializată
în Statele Unite a
și
M
fost Colgate Total)
❑ dar și a apelor de gură
(Plax). 470
■ Din 2018, vechea pasta
de dinți Colgate Total
apare sub aceași
u
denumire dar le
cu c
s un alt
conținut ucu
Pasta. Cactuală numită
❑
M
Colgate® Total cu Zinc
Dual și arginiă conține:
471
■ oxid de zinc și citrat de
zinc 0,96%,
s c u
■ 1,5% L-argininăeși
cu l
■ 1450 ppm
Cu fluorură de
sodiuM .
■ într-o bază de silice
472
■ Ea prezintă o serie de
efecte benefice
c
comparativ cu spastele u
ul e
de dinți u c
obișnuite care
C
conține. numai 1450 ppm
M
fluoruri.
473
 c u
Pasta Colgate®sTotal
ul e
Dual
u cZinc
. C
efecte benefice:
M
474
■ reduce semnificativ
hipersensibilitatea dentinară
după 4 la săptămâni de
utilizare, s c u
ul e
■ reduce
u c semnificativ
formarea. C tartrului
M
supragingival constatându-se
inhibarea formării lui pentru o
perioadă de 12 săptămâni, 475
■ reduce semnificativ colorările
dentare extrinseci,
■ reduce pentru cca 12 ore
numărul
s c u
u l e
microorganismelor orale
aflate u c
C .
❑ M
pe suprafața dinților, a limbii,
mucoasei gingivale și jugale,
salivă,
476
■ eficiență în reducerea
halitozei prin reducerea
producţiei de CSV,
s c u
■ eficientă în reducerea plăcii
ul e
dentare
u c
și implicit a
C
gingivitei după o perioadă de
.
M
utilizare a pastei de 2 ori pe zi
pentru 3 – 6 luni.
477
■ Folosirea ei oferă o
protecţie dentară u şi
es c
l
a tuturor cstructurilor
u
C u
orale . pentru 12 ore
M
(substantivitate).
478
Acțiunea substanțelor
active:

479
 FLUORUL
■ întăreşte specific structura
dentară
s c u
❑ limitând formarea
u l e cariilor în
smalţ sauuc in structurile
.
radiculareC şi
❑
M
previne producerea eroziunilor
dentare cauzate prin aciditate
produsă prin metabolism microbian;
480
 ZINCUL este un nutrient esenţial
şi este și antioxidant
■

s c u
a fost ales datorită rolurilor sale într-o serie
de procese metabolice şi fiziologice,
❑
ul e
în apărarea împotriva stresului oxidativ,
❑
u c
de protecţie împotriva îmbătrânirii,
❑
. C
în accelerarea proceselor de vindecare a

❑
M
rănilor,
inclusiv în sinteza ADN-ului şi a proteinelor,
❑ în menţinerea imunităţii şi a proprietăţilor
antibacteriene.
481
 ZINC DUAL
■ activat cu arginină
îmbunătăţeşte s c u
u l e
❑ folosirea,
u c retenţia şi
. C
bioactivitatea zincului la
M ţesuturilor moi şi
nivelul în
profunzimea plăcii dentare
482
 L-ARGININA
■ este un aminoacid care
intervine în
s c u
u l e
❑ modularea metabolismului
u c
microbian
. C şi creşte pH-ul
M prin producerea de
plăcii
amoniac,
483
❑ iar în combinaţie cu un
compus insolubil de calciu
ameliorează simptomele de
s
hipersensibilitate c udentinară
ul e
c
formând cristale de fosfat
u
de
. C
calciu la nivelul
M
canaliculilor dentinari expuşi
care sunt astfel obstruaţi.
484
 PARTICULELE DE
SILICE (dioxid de siliciu)
■ utilizate, care s c u
❑ pe u
de-o cparte
l e curăţă,
C u
.
menţinând albul dinţilor
M altă parte, mărimea
şi
❑ pe de
particulelor previn producerea
hipersensibilităţii dentinare.
485
■ Legat de SĂPUNURILE
ANTIMICROBIENE FDA
permite s c u
utilizarea
u l e
triclosanului
u c în cele cu
conţinut. Cde peste 60%
M
alcool
486
■ Se constată însă, că din
punct de s c
vedere u al
u l e
transmiterii cinfecţiilor şi
spălarea. C
u
mâinilor cu săpun
M
obişnuit este la fel de
eficientă.
487
■ De asemenea se
recomandă ca asemenea
săpunuri cu triclosan usă fie
folosite numaileîn c
s unităţi
medicale uc u
. C
❑ şi M
nu şi cotidian, la
domiciliu.
488
A. ANTISEPTICELE

3. Alcaloizii vegetali
sau produsele naturale

489
A. SANGUINARIA

este principalul
reprezentant al grupei.

490
■ EXTRACTUL DE
SANGUINARIA este un
alcool extras din
❑ rădăcina s c u
plantei
l e
Sanguinariacu Candensis,
Cu
care creşte în America de
Mşi
Nord,
.
■ conţine
benzofenantidină. 491
 SANGUINARIA este
■ unagent cationic
s c u
de suprafaţă,
ul e
u c
. C
❑ SOLUBIL ÎN
M
APĂ,
492
■ care prezintă
capacitate de legare la
❑ lipoproteinele sc u
l e
membraneicu microbiene
C u
M .
(endotoxine microbiene),
❑ generând EFECT
BACTERICID.
493
 În plus, SANGUINARIA
1. inhibă METABOLISMUL
GLUCIDIC, mecanism
s c u prin
care le cu
■
Cu
pH-ul bucal se menţine în
limite . fiziologice
M
(BOULWARE –1983 şi
JONES – 1986), sau
494
2. reduce
■ aderenţa microbiană şi

s
■ depunerile de placă c u şi
ul e
■ implicit u c inflamaţia
.
gingivală
C
M
(QUIRYNEN – 1990).
495
a. Prezintă o ACŢIUNE
ANTIPLACĂ specială,
acţionând MAI ALES asupra
s
celei SUBGINGIVALE, c u
ul e
u c
■ ce poate fi comparabilă ca
efect, . Ccu cel al
M
clorhexidinei asupra celei
SUPRAGINGIVALE.
496
■ Reduce depunerile de
placă cu 20–60% la
scurt timp deu la
aplicarea ei. les c
❑
u
Acţiunea ucantiplacă şi
. C
antimicrobiană se produce la
M
o concentraţie a substanţei
active de 16 μg/ml
(SOCRANSKY).
497
3. Este activă şi în
reducerea HALENEI
s c u
FETIDE, prin l e
u cu
. C
■ anihilarea formării
M
sulfurilor volatile.
498
 Se
COMERCIALIZEAZĂ
sub formă de:

499
 APE DE GURĂ,
■ la o concentraţie de
0,03%, s c u
produsul
ul e
u c
comercializat fiind
.
VIADENT,C
M
❑ recomandabilă în irigări
subgingivale, sau
500
 PASTA DE DINŢI
■ în aceaşi concentraţie în
(produsul c u
comercializat
s
VEADENT) uunde l e se
găseşte Cu
c
.
❑ în M combinaţie cu
monofluorofosfatul de
sodiu. 501
 Studii recente constată
■ PROBABILITATEA
producerii c u
leziunilor
s
u
precanceroase l e
u c
❑
. C
prin folosirea apelor de gură
M
cu sanguinaria chiar şi după
10 ani de la stoparea
folosirii ei.
502
❑ Este motivul pentru
care producătorii
u
înlocuiesc les c
u c
sanguinariau din aceste
. C
apeMde gură cu alte
substanţe active.
503
 B. lemnul dulce
–SEWAK/MESWAK
– dinarborele
Salvadora Persica.

504
■ Ramurile arborelui
sunt folosite încă din
ANTICHITATE,sc de u
u l e
populaţiileuc care
.
locuiescC în jurul
M
Golfului Persic.
505
■ Ramurile respectivului
arbore se transformăs c u în
u l e
u c
adevărate PERIUŢE DE
.
DINŢI prinCmestecarea lor la
M
unul din capete.

506
■ Şi astăzi, asemenea
ramuri sunt
u
comercializate în ctuburi
s
l e
de sticlă vidate,
u
u c
. C
M
507
■ Pe lângă efectul
❑ mecanic de periere,
❑ el acţionează şi chimic prin
intermediul:
s c u
acizilor graşi, le
■
compuşilor u c u
fenolici,
■
. C
■
■
M
fitosterolilor, şi
flavonelor conţinute.

508
■ în timp ce
EXTRACTELE CHIMICE
obţinute pot cu fi
componente ule
s
ale unor
u c
paste de
. Cdinţi şi ape de
gurăM
■ (ENOXOLONA – Pierre
Fabre). 509
 C. Alte
EXTRACTE
NATURALE
din plante

510
■ prinproprietăţile lor
❑ antiseptice,

s c u
❑ antiinflamatorii,
l e
u cu
❑ analgezice,
C calmante
M .
şi
❑ regeneratorii,
511
■ ele sunt încorporate în
variatele reţete ale:
❑ apelor de gură, c
s u
ul e
❑ gumelor de
u c mestecat,
sauM. C
❑ pastelor de dinţi.

512
 MUŞEŢELUL sau romaniţa
■ CHAMOMILLAE FLOSS –
prezintă
s c u
proprietăţi
ul e
antiinflamatorii, analgetice,
u c
antiseptice şi cicatrizante.
. C
■ M
Apă de gură comercializată,
Romazulan-Biofarm.
513
CIMBRU DE GRĂDINĂ

■ THYMI VULGARIS
s u
c
HERBA
u e
l
❑ u c
prezintă efecte antiseptice
. C
şi Mcalmante (datorită
prezenţei timolului)
514
 ANASONUL
■ ANISI FRUCTUS
❑ cu s c u
proprietăţi
ul e
u c
antiinflamatorii şi
. C
antiseptice
M
■ datorate prezenţei
mentolului. 515
 MENTA
■ MENTHA CRISTPAE
FOLIUM s c u
ul e
u c
❑ prin prezenţa mentolului
❑ oferă .
C
M proprietăţi
antiinflamatorii şi
antiseptice.
516
 ULEIUL DE CUIŞOARE

■ AETHEROLEUM u
CARYOPHYLLYles c
u c
❑ conţine 70–90%
u eugenol
C
. efect bactericid
liberMcu
■ datorat fenolului conţinut.
517
 EUCALIPTOLUL
■ EUCALYPTI FOLIUM
s c u
❑ conţine
ul euleiuri
volatile u ccu efecte
. C
M
astringente şi
antiseptice.
518
 RUBARBA
■ RHEUM u
es c
PALMATUM cul
Cu
❑ efect. calmant şi
M
decongestionant.
519
Un exemplu de utilizare a
extractelor vegetale este
pasta de dinţi
PRODONTAX classic,
care conţine:

520
■ alături de bicarbonatul de
sodiu fin granulat, 6
extracte naturale: u
es c
❑ echinacea
cu l
u
(imunostimulator),
C
.
M (astringent),
❑ rathania

❑ muşeţelul (antiinflamator,

antibacterian), 521
❑ salvia (antibacterian,
antiinflamator, analgezic),
❑ smirna u
(antihemoragic,
s c
tonifiant),
ul e
u c
. C
❑ menta (antibacterian, oferă
M
prospeţime respiraţiei).

522
■ Pasta este folosită
de peste 60 de ani
în s c
tratamentul
u
ul e
gingiviteiu c şi a
. C
M
bolilor parodontale
datorită:
523
❑ efectului ei
antibacterian,
c u
❑ dar şi pentru s pH-ul
u l e
c
alcalin deu8,4
. C
■ ce M oferă o bună
capacitate tampon.
524
A. ANTISEPTICELE

4. Compuşii
cuaternari de amoniu

525
■ Suntagenţi cationici de
suprafaţă
❑ puternic atraşi u
■ e s c
de suprafeţele ldentare şi
■
u cu
de componentele chimice
. C
ale plăcii.
❑
M
în plus, produc reducerea
tensiunii superficiale a
coroanei dentare. 526
■ Compuşii cuaternari de
amoniu acţionează
antimicrobian prin
c us
❑ distrugerea ule membranei
celulareCşiu
c
M .
❑ alterări la nivelul
citoplasmei.
527
■ Deşi prezintă o atracţie
puternică, iniţială, la ţesuturile
orale,
❑ ei s c u
nu prezintă aceeaşi
ul e
c
eficienţă antiplacă ca şi
u
C
clorhexidina,
.
M
❑ efectul antiplacă
menţinându-se timp redus,
substantivitate redusă 528
Din această grupă fac
parte:

529
■ CLORURA de
CETYLPIRIDINIUM (cel mai
important – produs comercializat
c
- Cepacol cu 0,05% CPC)
s u
CLORURA u l e de
■
u c
. C
BENZALKONIUM (produsul
M100 cu 0,05% clorură de
Colgate
benzalconiu)
■ și HEXETIDINA.
530
■ Eleintră în compoziţia
unor APE DE GURĂ
la concentraţii
s c u de
ul e
0,05%, uc
❑ cu M
C
. care pacientul
clăteşte de 2–4 ori/zi.
531
 CLORURA DE
CETYLPIRIDINIUM
- la pH-ul cavităţii orale

532
■ este un antiseptic
monocationic ce c u se
l
adsoarbe urapid es la
u c
nivelul. C structurilor
M
dentare,
533
■ prezintă
s c u
❑ o substantivitate de 3-5 ore

ul e
c
❑ reduce cantitatea de acid
u
. C
produs microbian
M
❑ este detoxifiant
(neutralizează toxinele).
534
■ CPC – agent de
neutralizare ale s c u
toxinelor,
u cu
la concentraţii de 0,05 –
0,07%. . C
M
535
 Obişnuit, se foloseşte
ca antiseptic în ape de
■
gură (PLAX cuesCPC șic u
fluorură de u cul
sodiu)
C
❑ iar în. ultimul timp este
M
folosită împreună cu
clorhexidina.
536
■ Și CPC poate cauza
colorări dentare (nu la
nivelul clorhexidinei)
s c u
ul e
■ iar lauril sulfatul de
u c
C componența
sodiu . din
M
pastelor de dinți îl
inactivează.
537
 c
Hexetidinae0,1%
s u
cul
Cu
M .

538
■ Hexetidina este un
antiseptic cu spectru
larg, care distrugecu
l es
u cu
❑ 97,5% din bacterii și
❑ 99%
. C
din virusurile din
M
cavitatea bucală.
■ Produs - HEXORAL
539
■ prezintă
acţiune limitată
de inhibare a formării
plăcii, s c u
ul e
❑ însă c
acţiunea
u este
. C
potenţată în prezenţa
M
sărurilor de zinc.
540
 Efecte secundare Hexetidină

■ sunt colorările dentare

s c u
şi eroziunile mucozale,
ul e
❑ ultimile
u c
fiind mult mai
.
evidente C când
M
concentraaţia soluţiei
creşte peste 0,14%.
541
 Alte
EFECTE SECUNDARE
s c u
u
ale compușilorl e
cuaternari
u c
C
. amoniu:
de
M
542
1. coloraţii dentare
şi u
es c
2. creştereacul vitezei
C u
de M.depunere a
tartrului dentar,
543
3. prin folosire îndelungată şi
componenta alcoolică pot
provoca
s c
❑ leziuni descuamative,
u
ul e
c
❑ senzaţii de arsură la nivelul
u
.
limbii şiC
M
❑ chiar coloraţii minore şi
reversibile la nivelul dinţilor.
544
4. În plus, acţiunea lor este
anihilată de prezenţa
componentelor anionice
s c
din compoziţia pastelor
u de
ul e
dinţi, u c
❑ . C
motiv pentru care ele vor fi
M
folosite numai după
clătirea atentă a gurii.
545
 Denumiri comerciale:
■ CEPADONT,
■ CEPACOL, s c u
ul e
■ ALODONT, c
Cu
.
■ AQUAFRESH,
M
■ SCOPE.

546
A. ANTISEPTICELE

5. Agenţii de oxidare

547
■ Agenţii de oxidare elibereză
oxigen atomic, prin care
❑ ţesuturile necrozate sunt
curățate şi
s c u
❑ l e
alterează celula microbiană,
u
u c
prin creşterea permeabilităţii
. C
membranei.
M
■ Substantivitatea lor este
redusă.
548
■ Agenţii de oxidare cei mai
folosiți în apele de gură
comercializate sunt u
❑ peroxidul de le s c
carbamidă
10% (CH6N u cO
u ) şi
. C 2 3
M
❑ peroxidul de hidrogen
1,5%.
549
 APELE DE GURĂ
sunt recomandate
■ în administrări de s c u
scură
durată, în cazcul
de
e
C u
M .
❑ pericoronarită şi
❑ gingivostomatite
ulcero-necrotice. 550
A. PEROXIDUL DE
HIDROGEN 3%

H 2O 2

551
■ sub formă de APA
OXIGENATĂ – este
folosit ca u
dezinfectant în es c
aplicaţii
❑
topice uc ul
❑ darM C
şi. în clătiri orale, la
concentraţii de
0,3–0,5%.
552
 Apa oxigenată
■ esteun antiseptic eficient
s c u
care acţionează asupra
ul e
❑ spirochetelor,
u c
❑ . C
bacteriilor anaerobe, sau a
❑
M
Streptococului pyogenes.

553
 Folosită în IRIGĂRI
SUBGINGIVALE prezintă
■ c
un efect rapid dar sde u
scurtă
durată asupra ul e
germenilor
anaerobiC şiu c
M .
■ este inactivată de
substanţele organice
prezente. 554
■ Eaare şi acţiune
❑ hemostatică şi
s c u
l
❑ de îndepărtare
u e a
u c
C
detritusurilor
.
M
organice.
555
 Reţinem că,
■ într-o utilizare
îndelungată, sc apa u
l e
oxigenată cu poate
C u
M .
determina apariţia unor
EFECTE SECUNDARE
SEVERE:
556
■ de la hiperkeratoză la
ulceraţii orale,
■ de la hiperplazii şi
s c u
limbă
neagră păroasă,u l e
u c
■ până .
C la efecte
M
cancerigene.
557
B. Soluţia cu PEROXID
de hidrogen 30% -
Perhidrol

558
■ prezintă acţiune
antimicrobiană, în special
asupra germenilor anaerobi
s c u
şi este indicată, datorită
ul e
efectului CAUTERIZANT,
u c
❑ în C
tratamentul gingivitei
.
M
hiperplazice,
■ mai ales a celei gravidice.

559
Cloramina sBc u
ul e
u c
. C
M
560
■ eliberează clor activ, iar
în combinaţie cu apa, în
soluţie de 3%o, sc u
u l e
u c
❑ eliberează oxigen activ.
C
EsteM. indicată în
spălături locale.
561
 c
Oxigenul monobaric
s u
ul e
c
sau hiperbaric
u
. C
M
562
■ introdus subgingival,
produce acelaşi efect ca
şi apa oxigenată, cu
l es
❑ el fiind c
u u
indicat mai
ales . C
în tratamentul
M
osteomielitei.
563
Albastru de metil
s c u
2%
ul e
u c
. C
M
564
■ prezintă o acţiune antiseptică
redusă, el creând un mediu
incompatibil dezvoltării
microorganismelor s c u prin
creşterea ul e
potenţialului
u c
redox,
. C
❑ M mai ales la nivelul
obţinut
pungilor parodontale.
565
A. ANTISEPTICELE

6. Săruri ale unor

metale
566
 Soluţiile apoase
HIPERTONE cu:
s
■ CLORURĂ DE SODIU, c u
ul e
■ BICARBONAT
u c DE
C
SODIU,. sau
M
■ SULFATUL DE
MAGNEZIU,
567
 Acționează prin
a. DIFERENŢA de
PRESIUNE OSMOTICĂ s c u
u l e
c
creată, determină
u
.
■ atragerea
C apei din
M
interiorul celulelor,
mecanism 568
■ prin
care se REDUCE
EDEMUL s c u
lecu
❑inflamatorusau
. C
M
❑cel post-traumatic.

569
b. stimulează în plus,
circulaţia sanguină şi
s
secreţia salivară,c u
cu le
c. u
realizează
C de
M .
asemenea şi curăţirea
ţesuturilor.
570
Soluţiile izotone ca şi cele
hipertone cus c u
CLORURĂcDE l e
u SODIU
Cu
M .
EFECTE SECUNDARE
571
 Folosite timp îndelungat
■ asemenea soluţii pot provoca:
❑ ulceraţii sau s c u
ul e
❑ retracţii gingivale,
u c
. C
❑ candidoze,
M
❑ hipertrofia papilelor
linguale etc.
572
FLUORURILE – mai ales
cea de STANIU s c u
u
cacşi l e
C u
M .
AMINELE
FLUORURATE

573
■ reduc
❑ numărul spirochetelor de
s c u
la nivelul şanţului gingival
u l e
■ şi indicii de sângerare,
u c
❑ situaţiaC păstrându-se
M .
cca 6 săptămâni de la
utilizarea lor.
574
■ Însă, efectul antiplacă
şi antigingivită
❑ al apelor de gură u cu
amine fluoruratees csau cu
fluorură decu l
staniu
C u
❑ este . mai redusă
M
comparativ cu cel al
clorhexidinei.
575
 Soluţiile cu fluorură de
staniu 1,65%
■ se pot folosi es c u
c u l
C u
❑ în aplicaţii topice sau
M .
❑ în irigaţii
subgingivale.
576
 Dezavantajul
■ gustului sau
s c u
■ cel de coloraree a
cul
suprafeţelor
u dentare
. C
demineralizate,
M
contribuie la
recomandări limitate.
577
ALTE ANTISEPTICE
s c u
ul e
u c
. C
M
578
POVIDONE IODINE
s c u
l e
Folosit din 1955
u ca
u c
dezinfectant cutanat
.
înainte
C
şi după intervenţii
M chirurgicale
579
■ În
Anglia se
s c u
ul e
comercializează sub
numeleCde c
u BETADINE
M .
❑ soluție antiseptică

580
■ Se foloseşte pentru
dezinfecţia
tegumentuluiles c u
(săpunuriu cu
. C
M
chirurgicale) şi a
mucoaselor.
581
■ Preparatul conţine
u
es c
iod cul
activ ca
C
substanţău
M .
antimicrobiană
582
 Principale efecte benefice

■ NU produce infecţii
s c u
oportuniste le
u cu
■ Efectul C antiseptic este
.
M cu cel produs de
similar
clorhexidină
583
 În
Medicina Dentară
Povidone Iodine s c u
ul e
se indicăucîn tratarea
. C
M
gingivitelor acute
ulcerate
584
■ Concentrația
recomandată este
❑ în c u
irigări profesionale
s
(10%), ul e
u c
❑ în . C
irigări la domiciliu
M
(0,1%) sau
❑ ca ape de gură (1%).
585
■ Prezintă o
substantivitate de
numai 60 min sc u
u l e
❑ Este însău c eficienţă în
. C
M
inhibarea formării
plăcii.
586
 Chiar dacă efectele
secundare sunt reduse,
■ pentru apele de gură
s c u cu
povidone cu l e
iodine se
Cu
M .
menţionează că produc
❑ afectarea funcţionării
tiroidei (Wray et al. 1978).
587
2. ANTIBIOTICELE

588
 Antibioticele administrate
sistemic sau local,
■ dovedesc
s c u
❑
u
un înalt potenţial l ede inhibare
u c
al formării plăcii dentare,
. C
■
M
supra- şi subgingivale,
❑ dar folosirea lor îndelungată
este interzisă.
589
 Această atitudine se datorează
EFECTELOR SECUNDARE:
■
s c u
modificarea nişei ecologice,
produce :
ul e
u c
a. rezistenţă microbiană,
. C
b. infecţii oportuniste,
M
c. şi cel mai grav, alergii.

590
 A. De-a lungul timpului,
LOCAL, au fost testate
s c u o
l e
u precum:
serie de antibiotice
u c
. C
M
591
■ tetraciclina,
■ vancomycina,
■ eritromicina,
■ kanamicina,
s c u
■ spiramycina,
ul e
nidamicina, u c
■

. C
metronidazolul, etc.,
■
❑ care
M au demonstrat efecte
antimicrobiene certe asupra germenilor
specifici plăcii microbiene.
592
 Penicilina
■ a fost şi ea folosită în acest
scop, s c u
■ însă datorităcu l e
potenţialului
u
alergic Ccrescut (ŞOC
M .
ANAFILACTIC),
❑ utilizarea ei a fost drastic
limitată.
593
 Datorită efectelor
secundare generate
■ de reţinut:
s c u
infecţiile
l e
oportuniste şiualergiile
u c
❑ ANTIBIOTICELE NU mai
. C
Mutilizate LOCAL ca
sunt
substanţe antiplacă,
decât într-o mică măsură.
594
a. ADMINISTRARE
s c u
ul
LOCALĂ e
uc
. C
M
595
■ Antibioticele,
care au
demonstrat bune
EFECTE LOCALE,
s c u
ul e
❑ şi în uctratamentul
. C
parodontopatiei sunt
M
utilizate:
596
A. fibrele
impregnate u
es c
■ cu l
tetraciclină
cu
sau . Cu
M
■ cu clorhexidină și
597
2. pastele cu
tetraciclină-metronidazol
sau cu minocyclină care u sunt
introduse direct leîn c
s punga
parodontală (cu
u cuseringa cu ac
bont), . C
❑ au
M eficienţă asupra
Actinobacilului
actinomycetemcomitans. 598
3. De ultimă oră sunt
preparatele
■nano s c u
(nanotechnology
u l e
sau nano u c delivery
drug
.
systems) C
M
■cu triclosan, tetraciclină.
599
599
■ Metoda NANO este
c u
extrem de sigură datorită
s
❑ controlului u l e eliberării
substanțeiu c
active și
. C
❑a M
minimalizării efectelor
secundare.
600
 s c u
ul e
u c
. C
M
Aplicarea fibrelor impregnate cu tetraciclină
După Wilkins E. – Clinical Practice of the Dental Hygienist, Eighth Edition,
1999.
601
 Fibrele impregnate cu
tetraciclină
■
s c u
un monofilament de copolimer
l e
de etilen/acetat de vinil
u
u c
■ la un diametru de 0,5 mm
. C
■ și
Mcare conține 12,7 mg
tetraciclină hidroclorid egal
dispersată;
602
■ produsul oferău o
e
eliberare continuăs c a
cul
Cu
tetraciclinei pentru o
M .
perioadă de 10-14
zile.
603
■ Folosirea metodei este
în declin pentru că
❑
s c
firul nu este rezorbabil u și
ul e
u c
❑ au fost relatate dificultăți la
plasarea. C și la retenția
M
fibrelor.

604
 B. ADMINISTRAREA
SISTEMICĂ A
ANTIBIOTICELOR ÎN
s c u
STOMATOLOGIE
u l e
u c
. C
Acestea se indică corect
MNUMAI pe baza
antibiogramei efectuate în
prealabil.
605
■ În STOMATOLOGIE şi
pentru tratarea diferitelor
c
forme şi manifestări
s u ale
afecţiunilorcul e
Cu
parodonţului se indică
M .
specific:

606
■ combinaţia
tetraciclină-metronidazol
(tetraciclină 250 mg lau6 ore
es c
cu l
timp de 10-14 zile) sau
■ metronidazol
C u (250 mg 3
ori/zi)M .
- augmentin (250-500
mg/zi) timp de 7 zile.
607
■ Studii recente au
concluzionat că:
❑ AMOXICILINA
s
sau
c u o
combinație de le amoxicilină
u cu
și metronidazol, sau
. C
M
❑ metronidazol singur sau
❑ o doză sub antimicrobiană

de doxiciclină, 608
■ toate oferă benefici
s c u
împreună ule cu
u
detartrajul cși planarea
. C
M
radiculară.
609
 Studiile arată că
■ rezultatele obţinute prin
❑ asocierea c u
antibioterapiei
s
ul e
cu detartrajul şi planarea
u
radiculară c sunt mult
. C
superioare
M
❑ acelora obţinute NUMAI prin
DETARTRAJ
610
■ Însă,plecăm de la
constatarea că cca
c
85% dintre pacienţi
s u
ul e
răspund ufavorabil
c
.
❑ numai
Cla detartraj şi
M
planare radiculară.
611
Aceste combinaţii se indică,
de regulă, la TRATAREA
formelor de

612
1. parodontopatie
marginală generalizată
■
s u
ele acţionează ceficient
împotriva ule
u c
C
❑ Actinobacillus
.
M
actinomycetemcomitans
şi nu numai.
613
 În plus,
■ SISTEMIC,
s c u
l
antibioticele
u e se
u c
C
recomandă,
.
M
OBLIGATORIU, în
cazul tratării: 614
2. pericoronaritelor,
3. abceselor apicale,
4. a formei refractare
s c u a
parodontopatiei
u l e
marginale u
a c
adultului
. C
M pungi parodontale
(există
de peste 5 mm),
615
5. parodontopatiei juvenile
localizate,
6. când u
există
c
simptomatologielesgenerală
c u
u în cazul
(ex. febră), ca
. C
a.
M
abcesului parodontal sau
b. al gingivo-stomatitei
ulcero-necrotice (ANUG).
616
 Când indicăm
tratament antibioticu
es c
SISTEMIC,
cul
u cont însă
trebuie săCţinem
M .
de următoarele LIMITE:

617
1. efecte secundare
generate de anumite
antibiotice (alergii);cu
l es
2. posibilitatea
u c u inducerii
. C
rezistenţei faţă de
M
antibioticul în cauză;
618
3. medicamentul
acţionează şi în zone
care nu
s u
necesită
c
intervenţie, în
ul e timp ce
u c
. C
concentraţia lui ajunge
M la locul de
diluată
acţiune;
619
4. poate genera
suprainfectarecu
l es
(infecţii cu
Cu
oportuniste), cum ar
M .
fi candidoza;
620
5. iar acuzele parodontale
atenuate de antibiotic
limitează
s c u
voinţa
pacientului de u l e a urma
u c
strict
. C tratamentul
M
antibiotic un anumit
număr de zile.
621
■ Din aceste motive se
propune o nouă
abordare a DOZELOR
s c u
SISTEMICE ule SUB
u c
C
ANTIMICROBIENE
.
M
(subantimicrobial
systemic dose)
622
■ princare se încearcă
o modularea a
rezistenței s c u
gazdei
ul e
față de
u c atacul
. C
patogenilor
M
parodontali.
623
■ Un exemplu este tratamentul
cu DOXICICLINĂ (Periostat)
când administrăm antibioticul
❑ în doze mici (20 mg de s c u
2/zi)
ul e
pentru o lungă perioadă (pentru 6-9
❑

u c
❑
luni)
prin Mcare
C
. se inhibă acțiunea
colagenzei și se previne
distrugerea fibrelor de colagen.
624
■ Rezultateleobținute sunt
c u
echivalente les celor
obținute uc u
numai prin
.
detartraj
C și planare
M
radiculară.
625
■ Terapia cu antibiotice în
doze reduse sub
antimicrobiene us c
e modificări
❑ nu
cul
produc
u
dăunătoare la nivelul florei
C
.
periodontale și
M
❑ nici nu s-au observat
producerea rezistenței
microbiene. 626
■ Tratamentul cu
doxaciclină chiar în
doze redusescueste
contraindicatăul e
u c
. C
pacientului alergic la
M
tetracicline.
627
■ Noi posibilități de modulare
a răspunsului gazdei la
atacul patogenilor
u
es c
parodontali este ltratamentul
❑ u
cu probioticecuși vaccinările
❑ dar M . C
cercetările pe aceste
piste sunt încă la început.

628
3. ENZIMELE s c u
ul e
u c
. C
M
629
 Enzime precum dextranaza
■ exercită in vivo, la animalele
c u
de laborator, o acţiune de
s
ul e
dizolvare şi inhibare a formării
u c
plăcii bacteriene.
. C
M
❑ Experimentele efectuate la
om au demonstrat însă o
acţiune antiplacă redusă.
630
S-au mai folosit şi alte enzime:
■ combinaţii ale
aminoglucozoxidazei şi
s c u
l e
glucozoxidazei care împreună
u
u c
formează HIPOTHIOCYANITUL,
un . C
constituent antibacterian
■
M
natural al salivei, care conferă
rezultate favorabile antiplacă.
631
■ Alte enzime testate au fost
❑ tripsina,

❑ chemotripsina,

❑ amilaza,
s c u
❑ lipaza, ul e
u c
❑ elastaza
. C
M
■ care nu au prezentat însă o
acţiune antiplacă demnă de
reţinut.
632