EFECTUAT CORECT, realizează ÎN PRINCIPAL: 2 3 1. îndepărtarea P.D. de pe suprafeţele dentare libere, şi 4 2. PUŢIN la nivelul suprafeţelor dentare aproximale sau 3. CHIAR MAI PUŢIN la nivelul şanţurilor şi fosetelor coronare. 5 Aceste ultime două suprafeţe dentare apar mai vulnerabile la producerea cariei dentare, iar din punct de vedere parodontal este cunoscut faptul că, 6 Ştiind că, INFLAMAŢIA GINGIVALĂ debutează, de regulă, la nivelul papilei interdentare. 6 7 DE ACEEA, există pacienţi şi anumite situaţii clinice, care necesită o CURĂŢIRE SUPLIMENTARĂ a dinţilor, ca în cazul acelora cu: 8 construcţii protetice complexe, aparate ortodontice, implanturi, furcaţii expuse, proteze mobilizabile etc. 9 Este motivul pentru care anumitor pacienţi li se recomandă, AUXILIAR PERIAJULUI DENTAR, ca mijloc principal de control al plăcii, 10 MIJLOACELE MECANICE SUPLIMENTARE de curăţire a suprafeţelor dentare aproximale, 11 iar în cazul dinţilor cu şanţuri şi fosete coronare adânci se recomandă SIGILAREA. 11 12 MIJLOACELE MECANICE AUXILIARE periajului dentar pot fi recomandate inclusiv persoanelor 13 CARE PREZINTĂ ŢESUTURI DENTOPARODONTALE SĂNĂTOASE, ele putând fi folosite în scop PREVENTIV cât şi TERAPEUTIC. 14 În funcţie de problemele prezentate de pacient şi în conformitate cu studiile efectuate în acest sens, 14 15 curăţirea suprafeţelor aproximale se poate face la distanţă de minim 12 ore şi maxim 48. 16 Prin folosirea mijloacelor auxiliare, pe lângă 1. CURĂŢIREA MECANICĂ EFECTUATĂ, se mai obţine şi: 17 2. modificarea favorabilă a compoziţiei florei microbiene locale, 3. stimularea circulaţiei sanguine şi a troficităţii ţesuturilor moi, sau 18 4. se pot aplica o serie de substanţe chimic active, cu rol preventiv sau/şi terapeutic. 19 ALEGEREA mijlocului mecanic auxiliar 20 de curăţare a spaţiilor interdentare se face INDIVIDUALIZAT, în funcţie de indicaţiile acestora, şi de situaţia clinică prezentată de pacientul tratat. 21 MIJLOACELE AUXILIARE MANUALE de curăţire mecanică a plăcii dentare sunt: 22 1. Aţa dentară – dental floss, 2. Stimulatoarele gingivale interdentare, 3. Scobitorile, 4. Periuţele interdentare şi unitufă, 5. Răzuşa de limbă. 23 REŢINEM că: 24 A. utilizarea dental floss-ului poate fi superioară utilizării celorlalte dispozitive auxiliare destinate curăţirii mecanice interdentare. 25 B. de asemenea, se arată că folosirea mijlocului auxiliar cel mai puţin eficient, dar regulat, este de preferat, comparativ cu situaţia utilizării celui mai eficient dispozitiv dar intermitent. 26 Deoarece IGIENIZAREA INTERDENTARĂ, indiferent de mijlocul mecanic, este DIFICIL DE REALIZAT, 27 ea este efectuată de numai cca 10% dintre indivizi (Kalsbeek et al. 2000, Ronis et al. 1993). 28 Legat de ANATOMIA PAPILEI INTERDENTARE, este de reţinut că: 29 la nivelul frontalilor, există o singură papilă interdentară care în dreptul punctului de contact realizează o concavitate/depresiune, zona fiind numită colul papilei; în timp ce 30 30 la nivelul dinţilor laterali, papila interdentară poate fi împărţită în două, una vestibulară şi una orală, unite în dreptul punctului de contact printr-o zonă concavă, numită de asemenea col. 31 Epiteliul acoperitor al papilei din dreptul colului este subţire şi NEKERATINIZAT, el fiind mai puţin rezistent la infecţii, comparativ cu epiteliile keratinizate. 32 În plus, zona colului este inaccesibilă periajului obişnuit, motiv pentru care la acest nivel se dezvoltă o floră microbiană specifică, incidenţa inflamaţiilor (gingivitelor) fiind mai mare. 33 Inflamaţia gingivală este favorizată şi de: retracţiile gingivale produse, morfologia radiculară specifică, ca şi de suprafeţele neregulate prezente. 34 În funcţie de starea de sănătate a papilei interdentare întâlnim trei situaţii clinice: 35 ambrazură tip I papila interdentară umple în întregime spaţiul interdentar ambrazură tip II papila interdentară este retrasă parţial, generând un spaţiu redus de retenţie; 36 ambrazură tip III papila interdentară şi lizereul gingival sunt mult retrase, observându-se coletul dentar şi suprafeţe radiculare dezgolite. 37 1. AŢA DENTARĂ SAU DENTAL FLOSS 38 În cazul unei dentiţii sănătoase, MIJLOCELE STANDARD DE ÎNDEPĂRTARE A PLĂCII sunt reprezentate de: 39 1. PERIEREA DENTARĂ şi 2. “FLOSSING” 39 40 Folosirea eficientă a aţei dentare contribuie: la menţinerea sănătăţii ţesuturilor gingivale prin îndepărtarea P.D., la reducerea sângerărilor interdentare, și a halenei fetide. 41 Cu privire la folosirea dental floss-ului, studiile arată că, pacientul dovedeşte o RECEPTIVITATE REDUSĂ, deoarece folosirea lui cere: timp, manualite, şi motivare. 42 În ciuda faptului că, prin periere, 30% din suprafeţele dentare rămân necurăţate, numai 2-32% dintre pacienţi folosesc regulat şi AŢA DENTARĂ. 43 Într-un studiu realizat în SUEDIA (Axelsson 1994) se constată că SCOBITOAREA este de cca 6 ori mai mult folosită comparativ cu utilizarea aţei dentar. 44 PARMLY, este primul care a recomandat în 1819 curăţirea suprafeţelor interdentare cu ajutorul firului de mătase cerat. 45 Pe durata celui de-al doilea război mondial, lipsa mătăsii a determinat înlocuirea ei cu materiale sintetice. 46 Astfel, în 1948, BASS propune folosirea unui dental floss realizat prin împletirea a 35 de filamente de NAILON (multifilament), mult mai rezistente la uzură (cerate şi necerate), comparativ cu firul de mătase. 47 Ultimele apărute sunt fabricate din POLITETRAFLUOROETILEN (teflon) (monofilament), mult mai rezistente la rupere şi la scămoşare (cerate), 48 Floss-ul monofilament pătrunde ușor între dinți și nu scămoșează dar sunt scumpe. 49 RUPEREA dental floss-ului reprezintă o CAUZĂ FRECVENTĂ DE ABANDON al folosirii lui. 50 O ALTĂ LIMITĂ a utilizării dental flossului este că, el nu curăţă SUPRAFEŢELE DENTARE CONCAVE, precum: 51 feţele radiculare meziale ale primilor premolari maxilari sau a molarilor mandibulari. Lang/Lindhe Clinical Periodontology and Implant Dentistry, 2015 52 53 În funcţie de multitudinea situaţiilor clinice prezentate, de punctele de contact şi de multiplele indicaţii, au fost create MULTE TIPURI DE DENTAL FLOSS, 54 având grosimi şi lăţimi diferite, cu formă rotundă sau de panglică, cerate sau necerate, albe sau colorate, impregnate sau nu cu diverse substanţe active Wilkins M. Esther - Clinical Practice of the Dental Hygienist, 2014/2018 55 56 Cercetările arată că, PACIENTUL PREFERĂ folosirea dental floss-urilor cerate, colorate şi impregnate, cu gust de mentă. 57 LAMBERTS – 1982 sau BEAUMONT – 1990, arată că din punct de vedere al eficienţei, curăţirea efectuată cu dental floss- urile cerate sau cu cele necerate nu arată diferenţe esenţiale. 58 Totuşi, pot exista argumente în favoarea celor CERATE, şi anume: 59 1. trecea mai facilă a punctului de contact, 2. apoi suprafaţa lui netedă previne traumatizarea ţesutului moale, 60 3. a faptului că se rup şi se scămoşează mai greu la trecerea peste suprafeţe dentare, restaurări stomatologice şi depozitele de tartru – nefinisate/neregulate. 61 Dental floss-ul este INDICAT, în principal, 61 62 curăţării mecanice a spaţiilor interdentare care prezintă PAPILE INTEGRE şi fără expunerea cementului radicular. 63 de regulă: adolescenţilor (obişnuit după 10-12 ani) şi adulţilor care prezintă o bună coordonare neuromusculară a mişcărilor. 64 Când s-a produs RETRACŢIA GINGIVALĂ, 65 dental floss-ul se poate indica, dar trebuie să ştim că este necesar: mai mult efort, mai mult timp destinat curăţirii, şi o dexteritate superioară. 66 Obiective de atins: 67 1. să îndepărteze placa şi resturile alimentare din spaţiile interdentare curăţate, atât de la nivelul: 68 dinţilor naturali cât şi celor acoperiţi protetic sau de sub intermediarii punţilor, de la nivelul implanturilor dentare sau din jurul componentelor aparatelor ortodontice fixe etc.; 68 69 Când este corect folosit dental floss-ul îndepărtează cca 80% din placa interdentară şi poate curăţa şi subgingival cca 2 la 3,5 mm. 70 2. prin urmărirea, de către pacient, a SCĂMOŞĂRII produse, se evidenţiază prezenţa: 71 cariilor dentare incipiente, a depozitelor de tartru sau a concreţiunilor restante după detartraj, ori a restaurărilor stomatologice supraextinse (a iatrogeniilor); 72 3. pe durata curăţării suprafeţelor amintite, se obţine şi lustruirea lor, ele devenind astfel improprii depunerilor ulterioare; 73 4. se poate realiza şi un masaj blând al papilei interdentare, fapt ce duce la stimularea circulaţiei locale; 74 5. se poate reduce sângerarea şi inflamaţia gingivală prin limitarea acumulării plăcii şi a tartrului dentar, 6. reduce halitoza, şi 75 7. permite aplicarea unor agenţi chimicoterapeutici la nivelul suprafeţelor dentare curăţate sau al acelora subgingivale. 76 fluoruri sau agenţi de albire; -eficienţă neconfirmată. 77 Pentru cei mai mulţi dintre pacienţi, curăţarea cu dental floss-ul este recomandată ÎNAINTEA PERIAJULUI DENTAR. 78 ARGUMENTE: 79 1. prin curăţarea P.D. se uşurează pătrunderea şi acţiunea fluorurilor conţinute de pastele de dinţi şi indicate în prevenirea cariei dentare; 80 2. odată ce a realizat periajul, pacientul îşi simte gura curată şi nu va mai avea motivaţia folosirii aţei dentare şi în plus, nici nu mai rămâne timp suficient pentru folosirea ei. 81 Mod de utilizare: 82 la o curăţare (a pacientului cu arcade integre) se indică folosirea unui segment, de dental floss, lung de cca 45 cm (12-15 inch), această lungime fiind necesară pentru ca fiecare spaţiu interdentar să fie curăţat cu o altă porţiune. 83 - Wilkins M. Esther - Clinical Practice of the Dental Hygienist, 2014/2018 Wilkins M. Esther - Clinical Practice of the Dental Hygienist, 2014/2018 84 85 Mişcările de introducere a dental floss-ului sub punctul de contact sunt de frecare vestibuloorală, fără forţă şi controlat, 86 pentru ca atunci când aţa scapă sub punctul de contact, să nu producă traumatizarea ţesuturilor moi subiacente. 87 Atunci când dental floss-ul se introduce la MAXILAR, acesta este susţinut de policele ambelor mâini sau de un arătător şi un police, în timp ce la MANDIBULĂ segmentul de aţă este susţinut de vârful ambelor degete arătătoare. 88 Odată trecut punctul de contact, dental floss-ul este uşor încurbat către suprafaţa aproximală de curăţat, şi se efectuează 89 5–6 MIŞCĂRI VERTICALE de ştergere, în sens ocluzo-gingival şi invers. 90 La fel se procedează şi pe cealaltă suprafaţă aproximală a spaţiului interdentar curăţat. 91 Apoi, pacientul scoate floss-ul şi este EDUCAT să îl examineze, constatând: 92 cantitatea de placă curăţată, sângerarea, cum miroase sau dacă s-a scămoşat. 93 Prin obiectivarea plăcii existente, a sângerării sau a mirosurilor posibile, pacientul se MOTIVEAZĂ pentru continuarea operaţiei. 94 Specialistul este chemat să controleze: 95 1. corectitudinea curăţării realizate, 2. eventualele leziuni produse la nivelul papilelor interdentare sau a marginii gingivale, precum şi 96 apariţia şanţurilor cervicale aproximale situate radicular, care indică o tehnică incorectă, ce obligă la corecţii imediate. Indicaţiile se vor modifica atunci când este cazul. Lang/Lindhe Clinical Periodontology and Implant Dentistry, 2008 97 98 Când dorim să CURĂŢĂM SUPRAFEŢELE DENTARE APROXIMALE ÎMPREUNĂ CU PASTE DE DINŢI reţinem că operaţia este mai eficientă când folosim banda dentară (dental tape). 99 SITUAŢII CLINICE SPECIALE: 100 Wilkins M. Esther - Clinical Practice of the Dental Hygienist, 2009 A. Pacientul prezintă puncte de contact interdentare ferme, care nu pot fi trecute de dental floss, recomandăm 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 1st Qtr 2nd Qtr 3rd Qtr 4th Qtr East West North 101 folosirea dispozitivelor special fabricate, asemănătoare acului de cusut (FLOSS THREADER), cu care introducem firul în spaţiile de curăţat, direct sub punctul de contact etc. 102 Wilkins M. Esther - Clinical Practice of the Dental Hygienist, 2009 103 Astfel se poate utiliza dental floss-ul şi atunci când avem de curăţat: faţa mucozală a punţilor dentare, coletul implantelor dentare, sau componentele aparatelor ortodontice fixe. 104 Wilkins M. Esther - Clinical Practice of the Dental Hygienist, 2009 B. În cazul pacientului neîndemânatic, a celor cu incapacităţi fizice, cu mâini şi degete groase, cu deschidere redusă a gurii sau cu reflex de vomă etc., 105 se indică utilizarea dispozitivelor speciale de fixare a dental floss-ului – FLOSS HOLDER. 106 Aceste dispozitive sunt asemănătoare unei furci, cu un mâner din care pornesc două braţe, care cuprind între ele un spaţiu de cca 2,5 cm. Wilkins M. Esther - Clinical Practice of the Dental Hygienist, 2009 107 108 Verifloss 109 Pe lîngă dental floss-ul tradiţional, rotund, cu diametre variate, au mai fost propuse, la această categorie, şi ALTE PRODUSE cu aceeaşi destinaţie, precum: 110 a. Superfloss-ul - (TUFTED DENTAL FLOSS) b. Panglica dentară – knitting yarn c. Benzile de tifon – gauze strip d. Floss-ul automat – automated flosser 111 a. SUPERFLOSS-ul (TUFTED DENTAL FLOSS) 112 Prezintă un capăt rigid urmat de o zonă mai groasă realizată dintr-o reţea de filamente de nailon cu care curăţăm şi un al doilea capăt, mai lung decât primul şi cu diametrul primului. 113 114 115 Wilkins M. Esther - Clinical Practice of the Dental Hygienist, 2009 116 Este indicat pentru curăţarea: 117 1. spaţiilor interdentare cu papilă uşor retrasă, 2. sub intermediarii punţilor dentare, 118 3. a componentelor aparatelor ortodontice fixe, 4. a implanturilor, sau 5. a furcaţiilor expuse. 119 b. PANGLICA DENTARĂ – KNITTING YARN 120 Wilkins M. Esther- Clinical Practice of the Dental Hygienist, 2009 reprezintă o suprafaţă textilă, lată şi plată, care se utilizează împreună cu pasta de dinţi. 121 Ea este INDICATĂ pentru curăţarea: 122 1. spaţiilor interdentare largi sau a acelora fără punct de contact ferm, 2. la nivelul elementelor de agregare sau sub intermediarii punţilor dentare, 123 3. a suprafeţelor aproximale a dinţilor care mărginesc diasteme şi treme, 4. a suprafeţelor distale a ultimului dinte de pe arcadă. 124 Este recomandabil ca şi banda dentară să fie colorată, ca pe măsura folosirii, pacientul să poată constata prezenţa depozitelor moi curăţate şi să se motiveze. 125 Ele pot fi IMPREGNATE cu variate substanţe active, spre exemplu cu: 126 126 FLUORURI, cu ajutorul cărora se realizează şi o fluorizare a suprafeţelor dentare curăţate, sau curăţarea se poate efectua şi cu ajutorul PASTELOR DE DINŢI. 127 c. BENZILE DE TIFON – GAUZE STRIP 128 Sunt RECOMANDATE pentru curăţarea: 1. suprafeţelor dentare aproximale care mărginesc breşele edentate neprotezate, 2. spaţiilor interdentare largi, 129 Lang/Lindhe Clinical Periodontology and Implant Dentistry, 2008 130 3. suprafeţele distale ale ultimilor molari de pe arcadă, dar şi a 4. construcţiilor protetice fixe sprijinite pe implanturi. 131 De regulă, se folosesc benzi de tifon, împăturite, la lăţimi de cca 1,5 cm. mişcarea imprimată este una de ştergere a suprafeţelor, în sens vestibulo-oral. 132 Trebuie să avem grijă ca MARGINEA benzii de tifon, să nu vină în contact cu gingia liberă, deoarece se pot produce leziuni la nivelul respectivelor ţesuturi moi. Wilkins M. Esther - Clinical Practice of the Dental Hygienist, 2009 133 Folosirea benzii de tifon 134 d. FLOSS-UL AUTOMAT – Automated Flosser 135 Este recomandat pacienţilor care NU sunt capabili sau NU vor să folosească aţa dentară clasică. 136 Acest dispozitiv se poate utiliza cu o singură mână şi nu cere multă manualitate. În plus, nu generează efecte secundare. 137 Acestea realizează o curăţare în siguranţă a structurilor interproximale, supra- şi subgingivale, prin care se controlează gingivita şi sângerarea gingivală. 138 2. STIMULATOARELE GINGIVALE INTERDENTARE - CONURILE INTERDENTARE - rubber tip stimulators 139 Stimulatoarele gingivale sunt recomandate: ÎN PRIMUL RÂND pentru MASAJUL ŢESUTULUI GINGIVAL, prin care se îmbunătăţeşte şi keratinizarea mucoasei, şi 140 în al DOILEA RÂND, la îndepărtarea P.D. şi a resturilor alimentare acumulate: în spaţiile interdentare cu papilă decapitată, la nivelul furcaţiilor expuse, şi a marginilor gingiei libere. 141 Sunt practicieni care recomandă stimulatoarele de cauciuc şi după CHIRURGIE PARODONTALĂ, prin care se urmăreşte o RECONTURARE TISULARĂ 142 dar şi atunci când, pentru câteva zile, pacientului NU i se permite să-şi realizeze periajul zonei operate. 143 Studiile arată că: 144 NU EXISTĂ DIFERENŢE între scorul indicilor de placă şi cei gingivali efectuaţi după curăţarea interdentară cu dental floss-ul, periuţele interdentare, sau stimulatoarele gingivale. 145 Stimulatoarele gingivale sunt dispozitive de formă conică sau piramidală (mai rar), fabricate din cauciuc, plastic sau din lemn moale. 146 Cele din CAUCIUC conice pot fi fixate la: mânerul periuţelor de dinţi, la capătul opus celui activ, sau sunt ataşate la mânere speciale, fabricate din plastic. 147 148 CELE MAI RECOMANDATE sunt cele 149 din CAUCIUC, care sunt: moi, flexibile, uşor de adaptat spaţiilor interdentare de curăţat, mai puţin traumatizante şi mai uşor de întreţinut. 150 Conurile se introduc în spaţiile interdentare libere, dinspre vestibular şi dinspre oral, perpendicular pe axul lung al dinţilor. 151 Mişcările recomandate sunt circulare, cu uşoară presiune, prin care curăţăm suprafeţele dentare şi gingivale. 152 La nivelul fiecărui spaţiu gingival, se fac cca 10 asemenea mişcări de curăţare şi de masaj gingival. 153 Masajul efectuat cu stimulatoarele interdentare sau cu alte asemenea dispozitive pot produce stimularea circulației, favorizează keratinizarea și îngroșarea epiteliului. 154 Se recomandă folosirea lor o dată sau excepţional, de două ori pe zi. 155 După fiecare utilizare, stimulatoarele, indiferent de materialul din care sunt confecţionate, se spală şi se curăţă. 156 Stimulatoarele confecţionate din PLASTIC, sunt comercializate sub formă de piramidă triunghiulară . fiind rigide, ele sunt mai puţin recomandate. prezintă însă avantajul unei rezistenţe îndelungate. 157 cu stimulatoarele fabricate din plastic se fac mişcări de curăţare de dute-vino, dinspre vestibular spre oral. 158 3. SCOBITORILE – Toothpick 159 Lang/Lindhe Clinical Periodontology and Implant Dentistry, 2008 160 Pentru că se manipulează mai uşor decât dental floss-ul, scobitorile sunt folosite cel mai mult comparativ cu celelalte mijloace auxiliare periajului dentar. 161 Folosite însă intempestiv şi agresiv, pot produce multiple EFECTE NEGATIVE, în principal, retracţii şi sângerări gingivale. 161 162 Scobitorile pot fi: A. rotunde, fabricate din lemn moale de balsa sau de mesteacăn, B. triunghiulare, fabricate din lemn de tei negru, mesteacăn, 163 Scobitorile din lemn oferă o duritate convenabilă după înmuierea lor în salivă. 164 AVEM: a. TOOTHPICK IN HOLDER b. WOODEN INTERDENTAL CLEANER 164 165 a. TOOTHPICK IN HOLDER 166 Sunt scobitorile montate ROTUNDE, conice, care sunt inserate la capătul unui mâner de plastic, special fabricat, 167 mânerul poate să fie încurbat în unghiuri variate, pentru a se adapta la suprafeţele dentare şi la marginile gingivale de curăţat (numite şi Perio-Aid). 168 Ele pot fi folosite dinspre vestibular și dinspre oral. 169 Wilkins M. Esther - Clinical Practice of the Dental Hygienist, 2009 Scobitorile rotunde sunt fabricate din lemn moale de balsa şi de mesteacăn. 170 Sunt INDICATE pentru curăţarea mecanică: 171 1. a spaţiilor interdentare cu papilă parţial retrasă, 2. a marginilor gingivale libere, 3. în şanţul şi pungile parodontale prezente, 172 4. a suprafeţelor radiculare aproximale concave, cum întâlnim la nivelul premolarului unu maxilar şi mezial la nivelul molarilor mandibulari, 173 5. a furcaţiilor expuse, 6. la nivelul componentelor aparatelor ortodontice fixe sau la cei cu lucrări protetice complexe etc. 174 Pe lângă acţiunea de curăţare, scobitorile mai folosesc şi la aplicarea de substanţe chimice active, ca în cazul zonelor cu hipersensibilitate dentinară etc. 175 b. WOODEN INTERDENTAL CLEANER 176 Curăţătorul interdentar la o formă, pe secţiune, triunghiulară este fabricat din lemn lemn de tei negru sau de mesteacăn, la o lungime de cca 5 cm (2 inch) Wilkins M. EstherClinical Practice of the Dental Hygienist, 2009 177 Au avantajul de a putea fi folosite cu o singură mână, manevrarea este confortabilă iar riscul de rănire a țesutului moale este redus. 178 Sunt INDICATE pentru 179 pentru îndepărtarea plăcii interdentare de la nivelul ambrazurilor de tip II și III (spaţiilor interdentare cu papilă retrasă). urmare a evoluţiei bolii parodontale. 180 Mişcarea de curăţare este una de dutevino, vestibulo-oral şi invers, folosite NUMAI dinspre vestibular. 180 181 Ele pot fi utilizate până în momentul în care vârful se scămoşează. 182 Folosirea îndelungată poate avea consecinţe negative prin retracţia permanentă a papilei interdentare ca şi prin deschiderea ambrazurii, ambele generează probleme estetice când apar în zona frontală. 182 183 Studiile arată superioritatea folosirii scobitorilor de formă triunghiulară, chiar comparativ cu utilizarea, regulată, a clorhexidinei, a floss-ului și a periuțelor interdentare constatându-se reduceri a sângerării gingivale. 184 Acest aspect este legat de masajul efectuat sau de curăţirea superioară realizată prin depresia papilei interdentare cu cca 2-3 mm. 184 185 4. PERIUŢELE INTERDENTARE au fost introduse în 1960 ca alternativă la curăţarea spaţiilor interdentare efectuate cu ajutorul scobitorilor. 186 sunt asemănătoare, ca aspect, cu cele de spălat sticle. 187 Există: A. PERIUŢE MONTATE la mânere speciale din plastic, care au lungimea părţii active de 12-15 mm şi lungimea filamentelor de 3-5 mm. 188 B. PERIUŢE CU MÂNER PROPRIU - care se folosesc prin prindere directă de mâner, dimensiunile fiind de 35–45 mm lungime, unde partea activă este de 30- 35 mm iar lungimea filamentelor este de 5–8 mm. 189 Lang/Lindhe Clinical Periodontology and Implant Dentistry, 2008 190 Forma lor este - cilindrică, şi - tronconică. 191 Cele mai folosite sunt cele de formă conică și proiectate a fi inserate la un mâner de plastic reutilizabil și care poate fi îndoit în unghiuri cei facilitează adaptarea interproximală. 192 FILAMENTELE sunt din plastic au capătul activ rotunjit, sunt moi (la un diametru al filamentelor de 0,075 mm) şi sunt prinse la mijlocul lor într-un mâner din sârmă împletită. 193 194 Sârma de prindere a filamentelor poate fi simplă sau cel mai recomandabil, acoperită cu material plastic, modalitate prin care evităm abrazările dentare nedorite sau zgârierea implanturilor din titan (moale) 195 Periuţele interdentare se INDICĂ pentru curăţarea: 196 1.spaţiilor interdentare libere (la pacienții cu ambrazură de tip II și III) dar şi 2.în zona imobilizărilor dentare şi intermaxilare, efectuate în parodontologie sau chirurgie BMF. Lang/Lindhe Clinical Periodontology and Implant Dentistry, 2008 197 3. furcaţiilor expuse 198 4. pacienţilor cu aparate ortodontice fixe sau cu lucrări protetice complexe, sprijinite pe implanturi dentare, 198 199 Cu ajutorul lor se pot aplica variate substanţe active precum: fluoruri, sub formă de geluri fluorurate, substanţe antimicrobiene, de regulă, clorhexidină, sau agenţi desensibilizanţi. 200 Pentru a reduce abraziunile posibile la nivelul cemetului expus ele se folosesc FĂRĂ pastă de dinţi, aceasta putând fi totuşi recomandată în anumite situaţii. 200 201 201 Firma GUM propune periuţe cu filamente acoperite cu un strat de clorhexidină prin care, după 2 săptămâni de utilizare, se reduce contaminarea microbiană a suprafeţelor dento-parodontale periate. 202 PERIUŢE INTERDENTARE HENDY 203 Periuţele interdentare sunt PREFERATE dental flossului pentru curăţarea spaţiilor interdentare larg deschise (ambrazură de tip II și III), sau în zona furcațiilor expuse. 204 REŢINÂND recomandarea ca, înainte de utilizare, să UMEZIM respectivul dispozitiv. 204 205 Periuţa interdentară aleasă va avea un diametru, puţin mai mare comparativ cu spaţiul de curăţat, iar mişcările de curăţare vor fi unele de dute-vino, vestibulo-oral şi invers. 206 Pentru o alegere corectă, firma TANDEX pune la dispoziţia practicienilor un dispozitiv conic variat colorat (la fel şi firma Swiss Premium Oral Care) care, 207 în funcţie de culoarea înregistrată la nivelul spaţiului interdentar măsurat, indică o anumită mărime a diametrului periuţei. 208 După utilizare periuţele sunt spălate minuţios şi uscate într-o atmosferă deschisă. 209 Folosite incorect pot genera hipersensibilitate. 209 210 În comerț sunt disponibile variate produse ce pot fi folosite în călători sau oricând la domiciliu. 211 PERIUŢELE UNITUFĂ single-tuft brush 212 Lang/Lindhe Clinical Periodontology and Implant Dentistry, 2008 213 sunt periuţe care prezintă o parte activă formată dintr-o singură tufă sau dintr-un număr redus de tufe. 214 Filamentele sunt dispuse circular, la un diametru de 3–6 mm, iar SUPRAFAŢA ACTIVĂ de curăţat este: plată, sau conică şi sunt ataşate la un mâner drept sau curbat. 215 Sunt INDICATE pentru curăţarea, în principal, : - a ambrazurilor de tip II și III, - în zone greu accesibile, sau - în jurul aplicațiilor dentare fixe. 215 216 1. spaţiilor interdentare cu papilă decapitată (ambrazură de tip II și III), 217 2. feţelor aproximale, meziale sau distale ale dinţilor care mărginesc spaţiile edentate neprotezate, 3. furcaţiilor expuse, 218 4. implanturilor, 5. sub intermediarii punţilor dentare 6. feţelor distovestibulare ale ultimilor molari. 219 la nivelul cărora mişcarea folosită este una combinată, circulară şi cu o presiune uşoară, intermitentă, aplicată în cazul mişcării sulculare de periere manuală. 220 Cu ajutorul lor putem aplica şi substanţe chimice active. 221 MÂNERUL de plastic poate fi MODIFICAT după necesităţi, prin introducerea lui în apă fierbinte. 222 223 B. MIJLOACE CHIMICE ANTIPLACĂ 224 Conceptul de CONTROL AL PLĂCII dentare urmăreşte limitarea dezvoltării şi a proliferării acesteia prin orice mijloace. 225 Conceptul de control chimic al plăcilor supragingivale porneşte de la constatatea că gingivitele sunt cauzate de prezenţa plăcilor supra/subgingivale. 226 Controlul plăcii supragingivale devine fundamental în prevenirea şi managerierea afecţiunilor parodontale. 227 Indicarea dispozitivilor ca şi educarea profesională sunt importante, dar ele sunt dependente, în primul rând, de RESPONSABILIZAREA INDIVIDULUI. 228 Este demonstrat că, îmbunătăţind igiena orală se reduce prevalenţa afecţiunilor parodontale (Hugoson et al. 1998). 229 Pentru a preveni boala parodontală este necesar să controlăm GINGIVITELE şi pentru aceasta, 229 230 pe lângă controlul mecanic al plăcii este necesară folosirea şi a unor agenţi chimici, eficienţi şi siguri. 231 Pe de altă parte există dovezi (dar nu suficiente), că în producerea forme mai grave de parodontopati marginale pot fi incriminate şi acțiunea virusurilor. 232 Deoarece îndepărtarea în totalitate a plăcii dentare prin CURĂŢIRE MECANICĂ NU este posibilă, de-a lungul timpului cercetătorii şi-au propus şi folosirea/descoperirea unor substanţe chimice antiplacă care: 233 să prevină colonizarea microorganismelor la nivelul suprafeţelor dentare, să reducă numărul lor de la nivelul cavităţii orale, să producă degradarea matricei organice a plăcii, să influenţeze favorabil metabolismul plăcii, să-i reducă patogenitatea etc. 234 Asemenea agenţi sunt de folosit de timpuriu, de o largă proporţie a populaţiei, 234 235 chiar dacă mulţi dintre indivizi sunt la risc scăzut sau ne susceptibili la afectare parodontală. 235 236 Utilizarea agenţilor chimici apare ca obligatorie și în contextul în care majoritatea oamenilor reşesc, în mod obişnuit, 236 237 o îndepărtare mecanică a plăcii de maxim 50% în cele cca 2 min de periere, care reprezintă practica cotidiană. 238 Asemenea SUBSTANŢE CHIMICE ANTIPLACĂ se pot folosi: 239 A. în paralel cu controlul mecanic efectuat zilnic, sau 240 B. pentru perioade limitate de timp, se pot recomanda SINGURE, 241 atunci când pacientului i se interzice periajul anumitor zone pentru câteva zile, în special, după efectuarea unor INTERVENŢII CHIRURGICALE asupra parodonţiului marginal. 242 În decembrie 1985, Council on Dental Therapeutics of A.D.A. stabileşte CRITERIILE pe care trebuie să le îndeplinească un produs antiplacă pentru a putea fi comercializat şi administrat oamenilor. 243 1. specificitate – adică să prezinte efectul scontat doar la nivelul cavităţii orale; 244 2. eficacitate – defineşte capacitatea agentului chimic antiplacă de a acţiona numai asupra microorganismelor responsabile, în principal, de producere a cariei sau a parodontopatiilor; 245 3. substantivitate – defineşte calitatea substanţei de a fi adsorbită de ţesuturi, într-o zonă ţintă, şi de a rămâne activă o perioadă de timp; 246 4. siguranţă în utilizare – se vor utiliza numai acele produse care şi-au primit avizele pentru aplicarea lor clinică; 247 REGULA este ca fiecare produs, propus spre comercializare, să treacă testul a cel puţin 2 cercetări clinice efectuate pe parcursul a minimum 6 luni, în urma cărora se obţin aceleaşi concluzii, favorabile utilizării lor. 248 5. să necesite aplicări la o frecvenţă redusă, 6. să acţioneze şi asupra halenei fetide. 249 S-a stabilit ca produsele stomatologice să fie testate înainte de a fi comercializate prin: 250 STUDII DUBLU ORB, care în final să demonstreze siguranţă şi eficienţă pe termen lung, a produsului respectiv, 250 251 Studiile TREBUIE să dureze 3-6 luni pentru placă şi gingivită, sau 2-3 ani pentru cele care cercetează caria dentară. 252 De- a lungul timpului sau propus spre utilizare mai mult de 100 agenţi chimici antiplacă, care au fost clasificaţi variat, 253 CLASIFICAREA Addy & Moran 1997 254 După Addy & Moran 1997 Agenţii care pot inhiba dezvoltarea şi maturizarea plăcilor supragingivale au fost clasificaţi după următoarele posibile mecanisme de acţiune în: 255 anti-adezivi, antimicrobieni, de îndepărtare a plăcii, antipatogeni. 256 1. Agenţii antiadezivi 257 Agenţii antiadezivi acţionează asupra peliculei dobândite prevenind ataşarea ei. 258 Pentru un efect maxim este recomandabil să acţioneze pe suprafeţe dentare cât mai curate. 259 HIDROCLORURA de DELMOPINOL 0,2% (DH) este un alcool aminat. 260 El este singurul reprezentant, care pe lângă efectul antiadeziv are şi unul redus, asupra bacteriilor orale. 261 Este un agent tensioactiv care interferă cu formarea matricei intermicrobiene, prevenind sinteza polizaharidelor extracelulare, în principal, a glucanilor. 262 Datorită acestui fapt placa poate să fie îndepărtată, cu uşurinţă, de către pacient. 263 Ca efecte secundare reţinem: 1. uşoara colorare produsă, mai redusă comparativ cu cea produsă de clorhexidină şi care se îndepărtează rapid. 264 2. produce, de asemenea, o senzaţie de amorţire tranzitorie a limbii şi 3. senzaţie de arsură. 264 265 Se administrează pe termen îndelungat fără a genera infecţii oportuniste. 266 Dar, una dintre clasificările, de reţinut, este cea a lui MANDEL, elaborată în 1988, care împarte substanţele antiplacă în: 266 267 A. antiseptice biguanide – clorhexidina compuşii fenolici – triclosanul şi listerina alcaloizii vegetali – sanguinarina compuşii cuaternari de amoniu - clorhidratul de cetilpiridinium, hexitidina săruri ale metalelor – citratul de zinc, clorura de sodiu, fluoruri agenţii de oxidare B. antibiotice C. enzime D. agenţi non-enzimatici 268 Cele mai importante rămân ANTISEPTICELE, sunt substanțe care prezintă activitate bactericidă, adică distrug direct microorganismele sau activitate bacteriostatică, ceace înseamnă că metabolismul sau reproducerea microbiană este afectată. 269 CEL MAI VALOROS REPREZENTANT este DIGLUCONATUL de CLORHEXIDINĂ. 270 Studiile arată că, uleiurile esenţiale şi digluconatul de clorhexidina, și clorura de cetilpiridinium prezintă efectele antimicrobiene cele mai benefice, 271 apele de gură cu clorhexidină şi listerina (uleiuri esenţiale) sunt singurele care au primit certificare ADA. 271 272 A. ANTISEPTICELE a. BIGUANIDELE 273 Sunt polimeri cationici SOLUBILI ÎN APĂ. Prezintă spectru bactericid larg şi sunt bacteriostatice. 274 Reprezentantul de bază este DIGLUCONATUL de CLORHEXIDINĂ, sintetizat de DAVIES în 1950. Alexidina, Octenidina. 275 DIGLUCONATUL de CLORHEXIDINĂ Se utilizează ca dezinfectant medical şi chirurgical din 1950 şi oral din 1970. 276 Clorhexidina este utilizabilă sub formă de digluconat, acetat şi săruri clorhidrice. 277 CLORHEXIDINA spre deosebire de digluconatul de clorhexidină NU este solubilă în apă, este activă la un pH cuprins între 5,5 – 7,0 şi 278 Este indicată ca spălături, în cadrul tratamentului mecanic al canalelor radiculare o alternativă, mai favorabilă, utilizării hipocloritului de sodiu. 278 279 DIGLUCONATUL de CLORHEXIDINĂ 280 DIGLUCONATUL de CLORHEXIDINĂ este sarea acidului gluconic cu clorhexidina. 281 DIGLUCONATUL de CLORHEXIDINA reprezintă, până la această dată, cel mai eficient agent antimicrobian şi antigingivită . 282 Efectele antiplacă ale digluconatului de clorhexidină se realizează prin 2 mecanisme: 282 283 1. fiind un compus cationic el se leagă la cristalele de hidroxiapatită, la pelicula dobândită, la P.D., la polizaharidele extracelulare şi mai ales la mucoasele orale. 284 La nivelul dintelui se ADSOARBE la nivelul cristalelor de hidroxiapatită producând inhibarea colonizării microorganismelor la acest nivel. 284 285 2. dependent de concentraţia folosită, gluconatul de clorhexidină poate pătrunde în citoplasma microbiană unde produce precipitarea proteinelor, 286 cu efect BACTERICID la o g/mlconcentraţie de 100 (provoacă liza celulei) sau BACTERIOSTATIC, la o g/mlconcentraţie de 0,1 (interferă cu sistemele de transport de la nivelul membranei microbiene). 286 287 Digluconatul de clorhexidina prezintă un spectru larg : 288 antibactericid, antifungic, antiplacă (reduce adeziunea), antiviral (inclusiv HIV, HBV) şi deci antiinflamator, 289 Acţionează, în special, asupra germenilor gram-pozitivi, dar şi asupra celor gram-negativi sau asupra fungilor. 290 Gluconatul de clorhexidină este deosebit de activ şi împotriva microorganismelor PATOGENE PARODONTALE 291 dar penetrează puţin în adâncimea pungilor când NU efectuăm irigări subgingivale. 291 292 Important DE REŢINUT: 293 1.aduce rapid pH-ul oral în zone neutre şi prezintă 2.efect remanent de 8-12 ore (RĂMÂNE ACTIV) 294 Iar prin modificările produse în componenţa microbiană a plăcii 3.NU conduc la dezvoltarea INFECŢIILOR OPORTUNISTE. 295 În 1976 COULTER şi RUSSEL, pe model artificial arată că, este suficientă o cantitate de 0,002% gluconat de clorhexidină pentru a inhiba formarea plăcii. 296 DAR Folositea ei în cazul pacienţilor PARODONTOPAŢI, ne trataţi în prealabil convenţional, 297 crează probleme datorită vindecări ţesuturilor superficiale, mecanism prin care generăm complicaţii, de genul ABCESELOR PARODONTALE. 298 DE REȚINUT: 299 1. Având un puternic efect cationic, digluconatul de clorhexidină poate: interfera cu absorbţia fluorului (au apărut produse complexe cu fluor şi clorhexidină) la nivelul stucturilor dure dentare 300 motiv pentru care utilizarea lui se face după un anumit interval de timp, obişnuit digluconatul de clorhexidină utilizându-se la 30 – 60 min după periaj etc. 300 301 2. în plus, este INACTIVATĂ de o serie ingrediente din compoziţia pastelor de dinţi lauril sulfatul de sodiu, fluorurile anionice, 302 Actualmente s-au lansat pe piaţă produse care conţin clorhexidină şi fluorură de sodiu, 303 reţinând că, cel care produce inhibarea efectelor antiplacă a clorhexidinei este monofluorofosfatul de sodiu NU și fluorura de sodiu. 303 304 3. INHIBĂ formarea chiagului sanguin motiv pentru care folosirea produselor cu clorhexidină sunt, de regulă, contraindicate cca 3 zile după realizarea, spre exemplu, a extracțiilor dentare. 304 305 Pentru a contracara această acțiune s-au fabricat produse ce conțin digluconat de clorhexidină dar la concentrații de 0,10% care nu dezorganizează formarea cheagului. 305 306 Gluconatul de clorhexidină se ABSOARBE la nivelul tubului digestiv, însă SE ELIMINĂ INTEGRAL. 307 DE REŢINUT: Produce totuşi surditate când este introdusă la nivelul urechii medii. 308 INDICAŢIILE gluconatului de clorhexidină sunt multiple: 309 1. ca soluţie dezinfectantă la decontaminarea suprafeţelor, dezinfecţia instrumentarului sau a mucoaselor înaintea puncţiei anestezice; 310 2. ca ape de gură sau gel, la tratamentul: gingivitelor ulcero-necrotice, a aftelor, a candidozelor, amigdalitelor, faringitelor etc. 311 3. Ca soluţii antiseptice la a. clătirea gurii; este parte a protocoalelor pre- şi postchirurgicale. 312 Se recomandă şi post detartraj, modalitate prin care suplinim un control al plăcii, mai puţin eficiente, ca urmare a sensibilităţilor dureroase, posibile, apărute post detartraj. 313 b. în irigări subgingivale efectuate împreună cu planarea radiculară. c. la cei cu implanturi dentare; 314 d.înaintea procedurilor stomatologice care produc cantităţi mari de aerosoli şi se reduce riscul de infectare, dar şi efectele bacteriemiilor; (şlefuiri, detartraje ultrasonice etc.) 315 e. pentru a reduce halitoza, când se mai pot recomanda produse cu triclosan, CPC şi bicarbonat de sodiu; 316 f. la pacientul care a suportat iradieri în zona capului sau al gâtului şi implicit la toţi pacienţii care prezintă variate grade de xerostomie; 317 g. pentru dezinfecţia protezelor mobile; mai ales când avem de tratat CANDIDOZE la pacienţi cu proteze mobile. 318 În aceste situaţii recomandarea este de a trata candidoza cu medicamente antifungice urmând să folosim clorhexidina pentru a prevenii recidivele. 318 319 Se recomandă chiar menţinerea respectivelor proteze într-o soluţie de clorhexidină, procedeu prin care o „sterilizăm”; 320 h. clătiri antiseptice înaintea procedurilor stomatologice la pacienţii cu BOLI SISTEMICE GRAVE precum: discrazii sanguine, diabet necontrolat, endocardite, 321 cancere (tratament prin chimioterapie), SIDA sau în cazul purtătorilor cronici de virusuri ai hepatitei B sau C etc., transplant de măduvă osoasă, modalitate prin care minimalizăm riscul producerii şi a transmiterii infecţiilor; 322 i. la tratarea: parodontopatiilor şi a complicaţiilor acestora, sau la pacienţii cu aparate ortodontice fixe sau mobile, cu imobilizări intermaxilare sau cu variate incapacităţi fizice şi psihice; 323 la cei cu variate dizabilităţi se recomandă produsele cu clorhexidină tip spray şi varnish. 324 j. la pacientul cuprins în grupa celor cu risc crescut la carie; Produsele sub formă de apă de gură şi gel reduc numărul Streptococilor Mutans 325 şi care, în combinaţie cu fluorură de sodiu produc un efect sinergic. 326 k. se mai poate recomanda pentru câteva zile şi la igienizarea zonelor operate parodontal, atunci când periajul dentar, în zonele respective, este contraindicat. 327 L. Hunter & Addy 1987 arată că, în caz de ulceraţii de AFTE MINORE RECIDIVANTE utilizarea 328 apelor de gură sau a gelurilor cu clorhexidină (de trei ori pe zi 2-3 săptămâni) reduc incidenţa, durata şi severitatea lor. 328 329 Dar în cazul leziunilor ulcerate întinse (afte majore, gingivo-stomatite ulcero-necrotice) clorhexidina pare a fi mai puţin eficientă datorită proteinelor prezente la nivelul ulceraţiilor care o neutralizează; 330 EXPERIMENTAL s-a constatat efect BACTERICID produs asupra STREPTOCOCILOR MUTANS şi a ACTINOMICETELOR. 331 S-a stabilit că, după administrarea gluconatului de clorhexidină timp de 21 de zile, se produce 332 o scădere a numărului de streptococi S. mutans cu 26–68% din numărul iniţial, număr ce revine la valorile de plecare după o perioadă de 2–6 luni de la încetarea administrării. 332 333 LÖE şi SCHIOTT au demonstrat experimental că, printr-o clătire zilnică cu digluconat de clorhexidină 0,2%, timp de 21 zile, 334 se inhibă total formarea plăcii, iar semnele de gingivită dispar chiar în absenţa practicării altor măsuri de igienă orală. 334 335 Gluconatul de clorhexidina pentru că realizează un control eficient al depunerilor de PLACĂ SUPRAGINGIVALĂ, 336 motiv pentru care a mai fost numită şi „periuţă chimică” . 336 337 În mod obişnuit este indicată ca: terapie de scurtă durată pentru a controla puseele acute sau severe ale bolii parodontale. 338 Dar PENTRU A EVITA APARIŢIA EFECTELOR SECUNDARE, GLUCONATUL DE CLORHEXIDINĂ 339 se administrează pentru perioade scurte de timp, DE MAXIM 21 DE ZILE. 340 EFECTELE SECUNDARE sunt: 341 1. COLORAREA BRUNĂ (precipită coloranţii alimentari) 342 a suprafeţelor dentare incorect curăţate, a obturaţiilor (în special a celor incorect finisate), a mucoasei orale, - în special a feţei dorsale a limbii, a dinţilor artificiali; 343 De regulă, în asemenea cazuri se indică întreruperea administrării produsului pentru o perioadă de timp, iar în cazul colorărilor vom recomanda un periaj mai atent sau chiar periaj profesional. 344 2. perceperea unui GUST AMAR este motivul pentru care au fost introduse diferite arome; 345 3. PIERDEREA TEMPORARĂ A SENZAŢIEI GUSTATIVE impune utilizarea ei după masă; 346 4. SENZAŢIA de ARSURĂ şi de uscăciune a gurii în asemenea situaţii se stopează administrarea ei; 347 347 5. eroziuni ale mucoasei orale la concentraţii 0,2%, dar sunt rar văzute la concentrații de 0,12%; 348 Lang/Lindhe Clinical Periodontology and Implant Dentistry, 2008 Eroziuni ale mucoasei orale 349 5. CREŞTE RITMUL DEPUNERILOR DE TARTRU DENTAR, - datorită accelerării descuamărilor epiteliale şi a plusului de bacterii moarte produse; 350 6. HIPERSENSIBILITATE DENTINARĂ; 7. TUMEFACŢII PAROTIDIENE, la un număr redus de persoane, după o folosire îndelungată. 351 8. este de REŢINUT şi faptul că, clorhexidina inhibă formarea cheagului sanguin, motiv pentru care în cazul plăgilor osoase vom contraindica utilizarea ei timp de 2–3 zile. 352 DAR cele cu clorhexidină 0,10% NU afectează formarea chiagului şi sinteza colagenului. 353 Forme de prezentare: 354 1. APE DE GURĂ 355 0,12% (în S.U.A. - Peridex), 0,2% (în Europa şi Canada), ultimile apărute cu 0,10% (cu efecte secundare mai rar întâlnite). 356 Formulele de apă de gură cu sau fără alcool sau dovedit la fel de eficiente. 357 Se recomandă clătirea gurii de 2 ori/zi, timp de 30 s cu 10 ml soluţie sau după indicaţiile fabricantului. 358 Folosită ca apă de gură reduce depunerile de placă cu 16 la 45% şi gingivita cu 27 la 80%. 359 Atunci când soluţia de gluconat de clorhexidină se foloseşte la IRIGĂRI ORALE, concentraţia recomandată este de 0,06%. 360 Denumiri comerciale: CORSODYL (Glaxo- SmithKlein), PLAK-OUT (Santa Balanos), HIBIDENT, CLORHEXIMED, PERIDEX etc. 361 LACALUT (firmei D66424 Hamburg, Germania) AKTIV cu digluconat de clorhexidină, lactat de aluminiu şi fluorură de sodiu, şi 362 LACALUT SENSITIV fără alcool, cu digluconat de clorhexidină şi aminofluoruri, destinată tratarii hipersensibilităţii dentinare şi prevenirii cariei radiculare, 363 Produsele tip CURAPROX aduc, în APELE DE GURĂ, alături de clorhexidină 0,2% şi alte ingrediente active, precum: 364 ACID HIALURONIC 0,2% care prezintă o serie de efecte benefice, şi anume: film protector pentru plaga chirurgicală, asigurînd 365 o regenerare mai rapidă a ţesutului implicat chirurgical, prin care se reduce şi riscul de complicaţii post-operatorii; 365 366 CLORBUTANOL 0,5% care are ca efect reducerea durerilor de la nivelul plăgilor chirurgicale şi nu numai. 367 Firma Curaprox propune adăugarea, în apele de gură cu clorhexidină, a complexului ADS (anti discoloration system) care are capacitatea de a reduce colorările posibile cu 80%. 368 Ultimile propuneri sunt apele de gură cu gluconat cu clorhexidină 0,10%. Astfel, pe piaţă există produsele: 368 369 ONDROHEXIDIN a firmei One Drop Only D-13627 Berlin este fără alcool dar cu fluorură de potasiu 250 ppm F, şi 370 ELUDRIL a firmei Pierre Fabre Oral Care (cu gluconat de clorhexidină 0,10%, clorbutanol 0,50%) cu proprietăţi analgezice şi în plus, nu afectează sinteza colagenului de către fibroblaşti. 371 2. GELURI cu gluconat de clorhexidină 1% 371 372 sunt eficiente în tratamentul stomatitelor, parodontopatiilor candidozelor, aftelor. 373 Se pot aplica a. direct în pungile parodontale, b. prin periere sau c. aplicate şi în conformatoare 374 c. Gelurile cu clorhexidină aplicate în conformatoare sunt de folosit în cazul personelor cu variate incapacități. 375 Mai recent au apărut geluri cu un conţinut de clorhexidină de 0,20%, 0,12%. 375 376 Denumiri comerciale: CORSODYL, PLAK-OUT, ELUGEL (analgezic local, după intervenții chirurgicale, cu clorhexidină 0,2%) Chlorhexamed cu clorhexidină 1% 377 3. SPRAY-uri cu gluconat de clorhexidină 0,1 şi 0,2 %; 377 378 se pot folosi ca antiseptic cutanat după efectuarea intervenţiilor chirurgicale; 379 există şi spray-uri cu clorhexidină recomandate pentru controlul plăcii la personele cu dizabilităţi fizice şi psihice. 380 4. CONURI 381 PERIOCOL-GC și PERIOCHIP (clorhexidin chip) cu eliberare lentă de digluconat de clorhexidină (2,5 mg), sunt indicate pentru introducerea periodică (la 3 luni) în punga parodontală; 382 Conurile biodegradabil mențin o concentrație, la o medie de 125µg/mL clorhexidină în fluidul gingival crevicular pentru 7 – 10 zile 383 Depășește concentrația minimă necesară inhibării aproape a tuturor bacteriilor subgingivale. 384 Este autoretantiv în contact cu umezeala pungii. 385 Se introduc, ca adjuvant, după detartrare şi planare radiculară Se obține reducerea adâncimii pungilor parodontale. 386 Conurile sunt CONTRAINDICATE pacienţilor care prezintă sensibilitate la clorhexidină. 387 Aplicarea conurilor cu gluconat de clorhexidină După Wilkins E. – Clinical Practice of the Dental Hygienist, Eighth Edition, 1999. 388 5. PASTE DE DINŢI cu cca 0,12 la 0,004% gluconat de clorhexidină 388 389 par a avea o eficienţă superioară celor cu fluor (CLAYDON – 1995). 390 Produse comercializate ca PASTĂ DE DINŢI sunt LACALUT AKTIV şi SENSITIVE, ELGYDIUM, a lui Pierre Fabre Médicament 391 391 sau pasta de dinţigel CURASEPT ADS (Anti-Discoloration System) cu clorhexidină 0,12% şi sistemul ADS care previne colorarea dinţilor. 392 6. GUME DE MESTECAT cu gluconat de clorhexidină 392 393 cu 20 mg clorhexidină la o lamă- utilizate de 2 ori/zi; poate avea acelaşi efect ca şi clătirea cu apele de gură cu clorhexidină 0,2%, SMITH – 1995. 394 7. LACURI cu gluconat de clorhexidină 40% 394 395 pentru aplicaţii pe dinţi pentru 15 min. Sunt recomandate la pacienţii cu carioactivitate intensă, în aplicaţii o dată pe lună. (produs EC 40) 396 8. Lacuri cu gluconat de clorhexidină 1% şi timol; 396 397 se recomandă o aplicaţie pe săptămână, pentru perioade de la 8 săptămâni la 3 luni (produsul CERVITEC). 398 În Statele Unite LACURILE sunt indicate la copii şi la pacienţii cu xerostomie, în scopul reducerii prevalenței cariei dentare. 399 9. Fibre cu clorhexidină care eliberează treptat substanța activă 399 400 sunt introduse în pungile parodontale după detartraj și planare radiculară, unde sunt menținute prin utilizarea unui adeziv cu cianoacrilat, 400 401 Fibrele folosite sunt din bumbac și conțin 0,8 mM clorhexidină sau din vâscoză care conține 0,3 mM clorhexidină. 401 402 contribuie la reducerea adâncimii pungilor și a sângerări, în cazul adultului cu boală parodontală. 403 În contrast cu administrarea sistemică, administrarea controlată de medicamente asigură o concentrare de 1.000 de ori mai mare a medicamentului la nivelul fluidului crevicular a zonei afectate. 403 404 A. ANTISEPTICE b. Compuşii fenolici și uleiurile esențiale 405 Compușii fenolici sunt o clasă de compuși chimici cu proprietăți unice; reținem că, unii fenoli sunt germicizi și sunt utilizați ca dezinfectanți. 406 Uleiurile esenţiale sunt componente chimice extrase din plante care conţin compuşi fenolici. 406 407 COMPUŞII FENOLICI acţionează prin distrugerea membranei celulare şi inhibarea activităţii enzimelor microbiene. 408 În plus, compuşii fenolici previn agregarea microbiană, le încetinesc multiplicarea şi extrag endotoxinele (prin care teoretic, se reduce patogenitatea plăcii). 409 Cei mai importanţi reprezentanţi sunt: LISTERINA TRICLOSANUL 410 -LISTERINA Ea este utilizată: -la combaterea plăcii, DIN 1915, -a gingivitelor sau -la tratarea candidozelor. 410 411 este o apă de gură hidroalcoolică care conţine uleiuri esențiale extrase din plante, și anume: timol (0,064%), mentol (0,042%) , eucaliptol (0,092%), şi metil salicilat. 412 Recomandările sunt ca pacientul să-şi efectueze normal igiena zilnică şi să clătească de 2 ori/zi, cu 20 ml soluţie, timp de 30 s. Listerina acţionează bactericid prin alterarea membranei microbiene. 413 Studiile efectuate in vitro arată că sunt distruse după 30 secunde de contact: Actinobacillus actinomycetemcomitans, Actinomyces viscosus, Streptococcus S. mutans şi S. sanguis, speciile Bacteroides, sau Candida albicans. 414 Însă, EFECTUL ANTIPLACĂ al LISTERINEI este evaluat însă la 35% din cel realizat prin folosirea corectă a celor cu clorhexidină. 415 Este motivul pentru care administrarea ei se face perioade îndelungate de timp, de ordinul lunilor, pentru un efect antiplacă vizibil. 415 416 Este eficientă și în reducerea halitozei. 417 EFECTE SECUNDARE produse prin folosirea Listerinei sunt: senzaţii de arsură, gust amar şi posibil, chiar, colorarea dinţilor (mult mai redus comparativ cu CHG). 418 MARELE DEFECT al Listerinei este conţinutul alcoolic mare, între 21,6– 26,9% (formula originală conţinea 21,6% alcool), 419 2. la un pH de 4,3, care o fac, ca şi în cazul celorlalte ape de gură cu conţinut mare de alcool, mai puţin recomandabilă, datorită efectului cancerigen. 420 Legat de pH-ul 4,3 prin care se generează eroziuni în dentină şi smalţ dar la un nivel mult mai redus comparativ cu consumul de suc de portocale. 421 Este RECOMANDATĂ: 422 pacientului care NU este capabil să-şi efectueze un periaj şi un flossing dentar adecvat; periodic pentru a-şi îmbunătăţi igiena orală; 423 înaintea procedurilor stomatologice care produc cantităţi mari de aerosoli. 423 424 Fine şi colab. - recomandă clătirea gurii cu Listerină înaintea şedinţelor de lucru şi constată o reducere a încărcăturii microbiene a aerosolilor produşi cu 93,6%. 424 425 Conţinutul mare de ALCOOL 426 O problemă generată de folosirea apelor de gură şi ridicată de National Poison Center Network, din S.U.A., este reprezentată de conţinutul mare de ALCOOL (între 0 şi 27%). 427 1. National Cancer Institute a atras atenţia asupra legăturii certe existente între utilizarea regulată a acestor ape de gură (cu conţinut mare de alcool – 25% sau mai mult) şi incidenţa crescută a CANCERULUI din zona bucofaringiană. 428 Nu s-a putut stabili dacă alcoolul singur este vinovat, dar s-a stabilit că prezenţa lui favorizează dizolvarea şi dispersia anumitor substanţe incriminate în apariţia cancerului. 429 De aceea, Council on Dental Therapeutics al ADA, cere 430 1. ca pe lângă CONŢINUTUL MAXIM DE ALCOOL ETILIC, de până la 5%, 431 2. realizarea de sticle prevăzute cu dopuri speciale, greu de deşurubat de copilul mic şi cu AVERTISMENTE, pe eticheta produsului 432 ATENŢIE: a fi ţinut la distanţă de copilul mic. Nu se înghite. Conţine alcool. De folosit la indicaţia medicului. 433 2. Conţinutul mare de alcool este PERICULOS în special, pentru copiii de 2-3 ani, rapoartele perioadei 1987- 1991 arătând că în America s-au înregistrat 434 peste 10.000 de INTOXICAŢII ALCOOLICE ACUTE cu asemenea ape de gură, la copiii sub 6 ani, dintre care 3 mortale. 435 Apele de gură cu ALCOOL, NU SE RECOMANDĂ: 435 436 alcoolicilor, sau acelora cărora li se administrează anumite medicamente ce reacţionează advers cu alcoolul, precum METRONIDAZOLUL. 437 - TRICLOSANUL (2, 4, 4 triclor–2 hidroxildifenileter) Agent antimicrobian sintetic 437 438 Triclosanul este un solid incolor solubil în solvenți organici dar greu solubil în apă (este aproape insolubil în apă, motiv pentru care se asociază cu o bază, un alcool sau un glicol). 438 439 este un agent antimicrobian- cu spectru larg, ce acţionează: bactericid împotriva bacteriilor gram-negative şi gram- pozitive, dar cu acţiune bacteriostatică mai redusă comparativ cu cea a clorhexidinei (JENKINS – 1991). 440 Triclosanul determină distrucţii la nivelul membranei celulare şi bacterioliză. 441 DAR Produsele cu triclosan au fost indicate pentru a reduce acumulările de placă şi a gingivitei ca şi pentru a reduce cantitatea de tartru formată. 441 Efectul antiplacă al triclosanului este de doar 65%, comparativ cu cel al clorhexidinei. 442 443 CEL MAI RENUMIT PRODUS A FOST COLGATE TOTAL pasta de dinţi Colgate Total conţine pe lângă triclosan 0,3% triclosan/2% copolimer, fluorură de sodiu 0,32%, 1450 ppm F, şi pirofosfat de sodiu 5% 443 444 The American Cleaning Institute constată că Triclosanul a fost unul dintre cei mai folosiţi şi investigaţi agenţi sintetici antimicrobieni. 445 El este prezent în casele oamenilor într-o serie de produse de la paste de dinţi, ape de gură, pespirant, săpunuri antiseptice sau soluții de spălat vase. 445 446 Legat de toxicitatea lui apar o serie de informaţii care dovedesc că: 447 1. în soluţie, triclosanul creşte rezistenţa individului la acţiunea antibioticelor, 448 2. că pot afecta activitatea endocrină influienţează secreţia endocrină, a nivelului extrogenilor şi a testosteronului, generând de asemenea şi probleme în funcţionarea tiroidei, 449 3. Se constată apoi, că în contact cu apa care conţine clor triclosanul eliberează un nivel periculos de cloroform, substanţă despre care se crede că este cancerigenă. 450 4. Pentru MEDIU este considerat PESTICID. 451 5. S-a demonstrat prezenţa triclosanului în urină şi în sânge. Asta înseamnă că pot exista efecte negative la mamă/gravidă şi la cei care au predispoziţie genetică spre anumite boli. 451 452 Deci, DATORITĂ EFECTELOR SECUNDARE S-A RENUNȚAT LA UTILIZAREA LUI ÎN PRODUSE STOMATOLOGICE (firma Colgate). 453 Din 2018, firma COLGATE a renunțat la folosirea lui la fabricarea pastelor de dinți (principala pastă comercializată și indicată în Statele Unite a fost Colgate Total) dar și a apelor de gură (Plax). 454 Din 2018, vechea pasta de dinți Colgate Total apare sub aceași denumire dar cu un alt conținut Pasta actuală numită Colgate® Total cu Zinc Dual și arginiă conține: 455 oxid și citrat de zinc 0,96%, 1,5% L-arginină și 1450 ppm fluorură de sodiu într-o bază de silice 456 Ea prezintă o serie de efecte benefice comparativ cu pastele de dinți obișnuite care conține numai 1450 ppm fluoruri. 456 457 Pasta Colgate® Total Dual Zinc efecte benefice: 458 reduce semnificativ hipersensibilitatea dentinară după 4 la săptămâni de utilizare, reduce semnificativ formarea tartrului supragingival constatându-se inhibarea formării lui pentru o perioadă de 12 săptămâni, 459 reduce semnificativ colorările dentare extrinseci, reduce pentru cca 12 ore numărul microorganismelor orale aflate pe suprafața dinților, a limbii, mucoasei gingivale și jugale, salivă, 460 eficiență în reducerea halitozei prin reducerea producţiei de CSV, eficientă în reducerea plăcii dentare și implicit a gingivitei după o perioadă de utilizare a pastei de 2 ori pe zi pentru 3 – 6 luni. 460 461 Folosirea ei oferă o protecţie dentară şi a tuturor structurilor orale pentru 12 ore (substantivitate). 461 462 Acțiunea substanțelor active: 462 463 FLUORUL întăreşte specific structura dentară limitând formarea cariilor în smalţ sau in structurile radiculare şi previne producerea eroziunilor dentare cauzate prin aciditate produsă prin metabolism microbian; 463 464 ZINCUL este un nutrient esenţial şi este și antioxidant a fost ales datorită rolurilor sale într-o serie de procese metabolice şi fiziologice, în apărarea împotriva stresului oxidativ, de protecţie împotriva îmbătrânirii, în accelerarea proceselor de vindecare a rănilor, inclusiv în sinteza ADN-ului şi a proteinelor, în menţinerea imunităţii şi a proprietăţilor antibacteriene. 464 465 ZINC DUAL activat cu arginină îmbunătăţeşte folosirea, retenţia şi bioactivitatea zincului la nivelul ţesuturilor moi şi în profunzimea plăcii dentare 465 466 L-ARGININA este un aminoacid care intervine în modularea metabolismului microbian şi creşte pH- ul plăcii prin producerea de amoniac, 466 467 iar în combinaţie cu un compus insolubil de calciu ameliorează simptomele de hipersensibilitate dentinară formând cristale de fosfat de calciu la nivelul canaliculilor dentinari expuşi care sunt astfel obstruaţi. 468 PARTICULELE DE SILICE (dioxid de siliciu) utilizate, care pe de-o parte curăţă, menţinând albul dinţilor şi pe de altă parte, mărimea particulelor previn producerea hipersensibilităţii dentinare. 468 469 Legat de SĂPUNURILE ANTIMICROBIENE FDA permite utilizarea triclosanului în cele cu conţinut de peste 60% alcool 470 Se constată însă, că din punct de vedere al transmiterii infecţiilor şi spălarea mâinilor cu săpun obişnuit este la fel de eficientă. 471 De asemenea se recomandă ca asemenea săpunuri cu triclosan să fie folosite numai în unităţi medicale şi nu şi cotidian, la domiciliu. 472 A. ANTISEPTICELE 3. Alcaloizii vegetali sau produsele naturale 473 A. SANGUINARIA este principalul reprezentant al grupei. 474 EXTRACTUL DE SANGUINARIA este un alcool extras din rădăcina plantei Sanguinaria Candensis, care creşte în America de Nord, şi conţine benzofenantidină. 475 SANGUINARIA este un agent cationic de suprafaţă, SOLUBIL ÎN APĂ, 476 care prezintă capacitate de legare la lipoproteinele membranei microbiene (endotoxine microbiene), generând EFECT BACTERICID. 476 477 În plus, SANGUINARIA 1. inhibă METABOLISMUL GLUCIDIC, mecanism prin care pH-ul bucal se menţine în limite fiziologice (BOULWARE –1983 şi JONES – 1986), sau 478 2. reduce aderenţa microbiană şi depunerile de placă şi implicit inflamaţia gingivală (QUIRYNEN – 1990). 479 a. Prezintă o ACŢIUNE ANTIPLACĂ specială, acţionând MAI ALES asupra celei SUBGINGIVALE, ce poate fi comparabilă ca efect, cu cel al clorhexidinei asupra celei SUPRAGINGIVALE. 480 Reduce depunerile de placă cu 20–60% la scurt timp de la aplicarea ei. Acţiunea antiplacă şi antimicrobiană se produce la o concentraţie a substanţei g/mlactive de 16 (SOCRANSKY). 481 3. Este activă şi în reducerea HALENEI FETIDE, prin anihilarea formării sulfurilor volatile. 482 Se COMERCIALIZEAZĂ sub formă de: 482 483 APE DE GURĂ, la o concentraţie de 0,03%, produsul comercializat fiind VIADENT, recomandabilă în irigări subgingivale, sau 484 PASTA DE DINŢI în aceaşi concentraţie în (produsul comercializat VEADENT) unde se găseşte în combinaţie cu monofluorofosfatul de sodiu. 485 Studii recente constată PROBABILITATEA producerii leziunilor precanceroase prin folosirea apelor de gură cu sanguinaria chiar şi după 10 ani de la stoparea folosirii ei. 486 Este motivul pentru care producătorii înlocuiesc sanguinaria din aceste ape de gură cu alte substanţe active. 487 B. lemnul dulce – SEWAK/MESWAK – din arborele Salvadora Persica. 487 488 Ramurile arborelui sunt folosite încă din ANTICHITATE, de populaţiile care locuiesc în jurul Golfului Persic. 489 Ramurile respectivului arbore se transformă în adevărate PERIUŢE DE DINŢI prin mestecarea lor la unul din capete. 490 Şi astăzi, asemenea ramuri sunt comercializate în tuburi de sticlă vidate, 491 Pe lângă efectul mecanic de periere, el acţionează şi chimic prin intermediul: acizilor graşi, compuşilor fenolici, fitosterolilor, şi flavonelor conţinute. 492 în timp ce EXTRACTELE CHIMICE obţinute pot fi componente ale unor paste de dinţi şi ape de gură (ENOXOLONA – Pierre Fabre). 492 493 C. Alte EXTRACTE NATURALE din plante 493 494 prin proprietăţile lor antiseptice, antiinflamatorii, analgezice, calmante şi regeneratorii, 495 ele sunt încorporate în variatele reţete ale: apelor de gură, gumelor de mestecat, sau pastelor de dinţi. 495 496 MUŞEŢELUL sau romaniţa CHAMOMILLAE FLOSS – prezintă proprietăţi antiinflamatorii, analgetice, antiseptice şi cicatrizante. Apă de gură comercializată, Romazulan-Biofarm. 497 CIMBRU DE GRĂDINĂ THYMI VULGARIS HERBA prezintă efecte antiseptice şi calmante (datorită prezenţei timolului) 497 498 ANASONUL ANISI FRUCTUS cu proprietăţi antiinflamatorii şi antiseptice datorate prezenţei mentolului. 499 MENTA MENTHA CRISTPAE FOLIUM prin prezenţa mentolului oferă proprietăţi antiinflamatorii şi antiseptice. 499 500 ULEIUL DE CUIŞOARE AETHEROLEUM CARYOPHYLLY conţine 70–90% eugenol liber cu efect bactericid datorat fenolului conţinut. 501 EUCALIPTOLUL EUCALYPTI FOLIUM conţine uleiuri volatile cu efecte astringente şi antiseptice. 501 502 RUBARBA RHEUM PALMATUM efect calmant şi decongestionant. 503 Un exemplu de utilizare a extractelor vegetale este pasta de dinţi PRODONTAX classic, care conţine: 503 504 alături de bicarbonatul de sodiu fin granulat, 6 extracte naturale: echinacea (imunostimulator), rathania (astringent), muşeţelul (antiinflamator, antibacterian), 505 salvia (antibacterian, antiinflamator, analgezic), smirna (antihemoragic, tonifiant), menta (antibacterian, oferă prospeţime respiraţiei). 506 Pasta este folosită de peste 60 de ani în tratamentul gingivitei şi a bolilor parodontale datorită: 507 efectului ei antibacterian, dar şi pentru pH-ul alcalin de 8,4 ce oferă o bună capacitate tampon. 507 508 A. ANTISEPTICELE 4. Compuşii cuaternari de amoniu 509 Sunt agenţi cationici de suprafaţă puternic atraşi de suprafeţele dentare şi de componentele chimice ale plăcii. în plus, produc reducerea tensiunii superficiale a coroanei dentare. 510 Compuşii cuaternari de amoniu acţionează antimicrobian prin distrugerea membranei celulare şi alterări la nivelul citoplasmei. 511 Deşi prezintă o atracţie puternică, iniţială, la ţesuturile orale, ei nu prezintă aceeaşi eficienţă antiplacă ca şi clorhexidina, efectul antiplacă menţinânduse timp redus, substantivitate redusă (JENKINS – 1994). 512 Din această grupă fac parte: 512 513 CLORURA de CETYLPIRIDINIUM (cel mai important – produs comercializat - Cepacol cu 0,05% CPC) CLORURA de BENZALKONIUM (produsul Colgate 100 cu 0,05% clorură de benzalconiu) și HEXETIDINA. 514 Ele intră în compoziţia unor APE DE GURĂ la concentraţii de 0,05%, cu care pacientul clăteşte de 2–4 ori/zi. 515 CLORURA DE CETYLPIRIDINIUM - la pH-ul cavităţii orale 515 516 este un antiseptic monocationic ce se adsoarbe rapid la nivelul structurilor dentare, 517 prezintă o substantivitate de 3-5 ore reduce cantitatea de acid produs microbian este detoxifiant (neutralizează toxinele). 518 CPC – agent de neutralizare a toxinelor, la concentraţii de 0,05 – 0,07%. 519 Obişnuit, se foloseşte ca antiseptic în ape de gură (PLAX cu CPC și fluorură de sodiu) iar în ultimul timp este folosită împreună cu clorhexidina. 520 Și CPC poate cauza colorări dentare (nu la nivelul clorhexidinei) iar lauril sulfatul de sodiu din componența pastelor de dinți îl inactivează. 521 Hexetidina 0,1% 522 Hexetidina este un antiseptic cu spectru larg, care distruge 97,5% din bacterii și 99% din virusurile din cavitatea bucală. Produs - HEXORAL 522 523 prezintă acţiune limitată de inhibare a formării plăcii, însă acţiunea este potenţată în prezenţa sărurilor de zinc. 524 Efecte secundare Hexetidină sunt colorările dentare şi eroziunile mucozale, ultimile fiind mult mai evidente când concentraaţia soluţiei creşte peste 0,14%. 525 Alte EFECTE SECUNDARE ale compușilor cuaternari de amoniu: 526 1. coloraţii dentare şi 2. creşterea vitezei de depunere a tartrului dentar, 527 3. prin folosire îndelungată şi componenta alcoolică pot provoca leziuni descuamative, senzaţii de arsură la nivelul limbii şi chiar coloraţii minore şi reversibile la nivelul dinţilor. 527 528 4. În plus, acţiunea lor este anihilată de prezenţa componentelor anionice din compoziţia pastelor de dinţi, motiv pentru care ele vor fi folosite numai după clătirea atentă a gurii. 529 Denumiri comerciale: CEPADONT, CEPACOL, ALODONT, AQUAFRESH, SCOPE. 530 A. ANTISEPTICELE 5. Agenţii de oxidare 531 Agenţii de oxidare elibereză oxigen atomic, prin care ţesuturile necrozate sunt curățate şi alterează celula microbiană, prin creşterea permeabilităţii membranei. Substantivitatea lor este redusă. 532 Agenţii de oxidare cei mai folosiți în apele de gură comercializate sunt peroxidul de carbamidă 10% (CH6N2O3 ) şi peroxidul de hidrogen 1,5%. 533 APELE DE GURĂ sunt recomandate în administrări de scură durată, în caz de pericoronarită şi gingivostomatite ulceronecrotice. 534 A. PEROXIDUL DE HIDROGEN 3% H2O2 534 535 sub formă de APA OXIGENATĂ – este folosit ca dezinfectant în aplicaţii topice dar şi în clătiri orale, la concentraţii de 0,3– 0,5%. 536 Apa oxigenată este un antiseptic eficient care acţionează asupra spirochetelor, bacteriilor anaerobe, sau a Streptococului pyogenes. 537 Folosită în IRIGĂRI SUBGINGIVALE prezintă un efect rapid dar de scurtă durată asupra germenilor anaerobi şi este inactivată de substanţele organice prezente. 538 Ea are şi acţiune hemostatică şi de îndepărtare a detritusurilor organice. 539 Reţinem că, într-o utilizare îndelungată, apa oxigenată poate determina apariţia unor EFECTE SECUNDARE SEVERE: 540 de la hiperkeratoză la ulceraţii orale, de la hiperplazii şi limbă neagră păroasă, până la efecte cancerigene. 541 B. Soluţia cu PEROXID de hidrogen 30% - Perhidrol 541 542 prezintă acţiune antimicrobiană, în special asupra germenilor anaerobi şi este indicată, datorită efectului CAUTERIZANT, în tratamentul gingivitei hiperplazice, mai ales a celei gravidice. 543 A. ANTISEPTICELE 6. Săruri ale unor metale 544 Soluţiile apoase HIPERTONE cu: CLORURĂ DE SODIU, BICARBONAT DE SODIU, sau SULFATUL DE MAGNEZIU, 545 Acționează prin a. DIFERENŢA de PRESIUNE OSMOTICĂ creată, determină atragerea apei din interiorul celulelor, mecanism 546 prin care se REDUCE EDEMUL inflamator sau cel post-traumatic. 546 547 b. stimulează în plus, circulaţia sanguină şi secreţia salivară, c. realizează de asemenea şi curăţirea ţesuturilor. 548 Soluţiile izotone ca şi cele hipertone cu CLORURĂ DE SODIU EFECTE SECUNDARE 549 Folosite timp îndelungat asemenea soluţii pot provoca: ulceraţii sau retracţii gingivale, candidoze, hipertrofia papilelor linguale etc. 550 FLUORURILE – mai ales cea de STANIU ca şi AMINELE FLUORURATE 551 reduc numărul spirochetelor de la nivelul şanţului gingival şi indicii de sângerare, situaţia păstrându-se cca 6 săptămâni de la utilizarea lor. 552 Însă, efectul antiplacă şi antigingivită al apelor de gură cu amine fluorurate sau cu fluorură de staniu este mai redusă comparativ cu cel al clorhexidinei. 553 Soluţiile cu fluorură de staniu 1,65% se pot folosi în aplicaţii topice sau în irigaţii subgingivale. 554 Dezavantajul gustului sau cel de colorare a suprafeţelor dentare demineralizate, contribuie la recomandări limitate. 555 ALTE ANTISEPTICE 556 POVIDONE IODINE Folosit din 1955 ca dezinfectant cutanat înainte şi după intervenţii chirurgicale 557 În Anglia se comercializează sub numele de BETADINE soluție antiseptică 558 Se foloseşte pentru dezinfecţia tegumentului (săpunuri chirurgicale) şi a mucoaselor. 558 559 Preparatul conţine iod activ ca substanţă antimicrobiană 560 Principale efecte benefice NU produce infecţii oportuniste Efectul antiseptic este similar cu cel produs de clorhexidină 560 561 În Medicina Dentară Povidone Iodine se indică în tratarea gingivitelor acute ulcerate 562 Concentrația recomandată este în irigări profesionale (10%), în irigări la domiciliu (0,1%) sau ca ape de gură (1%). 562 563 Prezintă o substantivitate de numai 60 min Este însă eficienţă în inhibarea formării plăcii. 564 Chiar dacă efectele secundare sunt reduse, pentru apele de gură cu povidone iodine se menţionează că produc afectarea funcţionării tiroidei (Wray et al. 1978). 564 565 2. ANTIBIOTICELE 566 Antibioticele administrate sistemic sau local, dovedesc un înalt potenţial de inhibare al formării plăcii dentare, supra- şi subgingivale, dar folosirea lor îndelungată este interzisă. 567 Această atitudine se datorează EFECTELOR SECUNDARE: modificarea nişei ecologice, produce : a. rezistenţă microbiană, b. infecţii oportuniste, c. şi cel mai grav, alergii. 568 A. De-a lungul timpului, LOCAL, au fost testate o serie de antibiotice precum: 569 tetraciclina, vancomycina, eritromicina, kanamicina, spiramycina, nidamicina, metronidazolul, etc., care au demonstrat efecte antimicrobiene certe asupra germenilor specifici plăcii microbiene. 570 Penicilina a fost şi ea folosită în acest scop, însă datorită potenţialului alergic crescut (ŞOC ANAFILACTIC), utilizarea ei a fost drastic limitată. 571 Datorită efectelor secundare generate de reţinut: infecţiile oportuniste şi alergiile ANTIBIOTICELE NU mai sunt utilizate LOCAL ca substanţe antiplacă, decât într-o mică măsură. 572 a. ADMINISTRARE LOCALĂ 573 Antibioticele, care au demonstrat bune EFECTE LOCALE, şi în tratamentul parodontopatiei sunt utilizate: 574 A.fibrele impregnate cu tetraciclină sau cu clorhexidină și 575 2. pastele cu tetraciclinămetronidazol sau cu minocyclină care sunt introduse direct în punga parodontală (cu seringa cu ac bont), au eficienţă asupra Actinobacilului actinomycetemcomitans. 575 576 3. De ultimă oră sunt preparatele nano (nanotechnology sau nano drug delivery systems) cu triclosan, tetraciclină. 576 577 Metoda NANO este extrem de sigură datorită controlului eliberării substanței active și a minimalizării efectelor secundare. 578 Aplicarea fibrelor impregnate cu tetraciclină După Wilkins E. – Clinical Practice of the Dental Hygienist, Eighth Edition, 1999. 579 Fibrele impregnate cu tetraciclină un monofilament de copolimer de etilen/acetat de vinil la un diametru de 0,5 mm și care conține 12,7 mg tetraciclină hidroclorid egal dispersată; 580 produsul oferă o eliberare continuă a tetraciclinei pentru o perioadă de 10-14 zile. 580 581 Folosirea metodei este în declin pentru că firul nu este rezorbabil și au fost relatate dificultăți la plasarea și la retenția fibrelor. 582 B. ADMINISTRAREA SISTEMICĂ A ANTIBIOTICELOR ÎN STOMATOLOGIE Acestea se indică corect NUMAI pe baza antibiogramei efectuate în prealabil. 583 În STOMATOLOGIE şi pentru tratarea diferitelor forme şi manifestări ale afecţiunilor parodonţului se indică specific: 584 combinaţia tetraciclinămetronidazol (tetraciclină 250 mg la 6 ore timp de 10- 14 zile) sau metronidazol (250 mg 3 ori/zi) - augmentin (250-500 mg/zi) timp de 7 zile. 585 Studii recente au concluzionat că: AMOXICILINA sau o combinație de amoxicilină și metronidazol, sau metronidazol singur sau o doză sub antimicrobiană de doxiciclină, 585 586 toate oferă benefici împreună cu detartrajul și planarea radiculară. 586 587 Studiile arată că rezultatele obţinute prin asocierea antibioterapiei cu detartrajul şi planarea radiculară sunt mult superioare acelora obţinute NUMAI prin DETARTRAJ 588 Însă, plecăm de la constatarea că cca 85% dintre pacienţi răspund favorabil numai la detartraj şi planare radiculară. 589 Aceste combinaţii se indică, de regulă, la TRATAREA formelor de 589 590 1. parodontopatie marginală generalizată ele acţionează eficient împotriva Actinobacillus actinomycetemcomitans şi nu numai. 591 În plus, SISTEMIC, antibioticele se recomandă, OBLIGATORIU, în cazul tratării: 592 2. pericoronaritelor, 3. abceselor apicale, 4. a formei refractare a parodontopatiei marginale a adultului (există pungi parodontale de peste 5 mm), 593 5. parodontopatiei juvenile localizate, 6. când există simptomatologie generală (ex. febră), ca în cazul a.abcesului parodontal sau b.al gingivo-stomatitei ulceronecrotice (ANUG). 594 Când indicăm tratament antibiotic SISTEMIC, trebuie să ţinem cont însă de următoarele LIMITE: 595 1. efecte secundare generate de anumite antibiotice (alergii); 2. posibilitatea inducerii rezistenţei faţă de antibioticul în cauză; 596 3. medicamentul acţionează şi în zone care nu necesită intervenţie, în timp ce concentraţia lui ajunge diluată la locul de acţiune; 597 4. poate genera suprainfectare (infecţii oportuniste), cum ar fi candidoza; 598 5. iar acuzele parodontale atenuate de antibiotic limitează voinţa pacientului de a urma strict tratamentul antibiotic un anumit număr de zile. 599 Din aceste motive se propune o nouă abordare a DOZELOR SISTEMICE SUB ANTIMICROBIENE (subantimicrobial systemic dose) 599 600 prin care se încearcă o modularea a rezistenței gazdei față de atacul patogenilor parodontali. 600 601 Un exemplu este tratamentul cu DOXICICLINĂ (Periostat) când administrăm antibioticul în doze mici (20 mg de 2/zi) pentru o lungă perioadă (pentru 6-9 luni) prin care se inhibă acțiunea colagenzei și se previne distrugerea fibrelor de colagen. 601 602 Rezultatele obținute sunt echivalente celor obținute numai prin detartraj și planare radiculară. 603 Terapia cu antibiotice în doze reduse sub antimicrobiene nu produc modificări dăunătoare la nivelul florei periodontale și nici nu s-au observat producerea rezistenței microbiene. 603 604 Tratamentul cu doxaciclină chiar în doze reduse este contraindicată pacientului alergic la tetracicline. 604 605 Noi posibilități de modulare a răspunsului gazdei la atacul patogenilor parodontali este tratamentul cu probiotice și vaccinările dar cercetările pe aceste piste sunt încă la început. 605