1 2.

MILOACE MECANICE AUXILIARE PERIAJULUI DENTAR 2 PERIAJUL DENTAR

EFECTUAT CORECT, realizează ÎN PRINCIPAL: 2 3 1. îndepărtarea P.D. de pe
suprafeţele dentare libere, şi 4 2. PUŢIN la nivelul suprafeţelor dentare
aproximale sau 3. CHIAR MAI PUŢIN la nivelul şanţurilor şi fosetelor coronare. 5
Aceste ultime două suprafeţe dentare apar mai vulnerabile la producerea cariei
dentare, iar din punct de vedere parodontal este cunoscut faptul că, 6 Ştiind că,
INFLAMAŢIA GINGIVALĂ debutează, de regulă, la nivelul papilei interdentare. 6 7
DE ACEEA, există pacienţi şi anumite situaţii clinice, care necesită o
CURĂŢIRE SUPLIMENTARĂ a dinţilor, ca în cazul acelora cu: 8 construcţii
protetice complexe, aparate ortodontice, implanturi, furcaţii expuse, proteze
mobilizabile etc. 9 Este motivul pentru care anumitor pacienţi li se recomandă,
AUXILIAR PERIAJULUI DENTAR, ca mijloc principal de control al plăcii, 10
MIJLOACELE MECANICE SUPLIMENTARE de curăţire a suprafeţelor dentare
aproximale, 11 iar în cazul dinţilor cu şanţuri şi fosete coronare adânci se
recomandă SIGILAREA. 11 12 MIJLOACELE MECANICE AUXILIARE periajului
dentar pot fi recomandate inclusiv persoanelor 13 CARE PREZINTĂ ŢESUTURI
DENTOPARODONTALE SĂNĂTOASE, ele putând fi folosite în scop PREVENTIV cât
şi TERAPEUTIC. 14 În funcţie de problemele prezentate de pacient şi în
conformitate cu studiile efectuate în acest sens, 14 15 curăţirea suprafeţelor
aproximale se poate face la distanţă de minim 12 ore şi maxim 48. 16 Prin
folosirea mijloacelor auxiliare, pe lângă 1. CURĂŢIREA MECANICĂ EFECTUATĂ, se
mai obţine şi: 17 2. modificarea favorabilă a compoziţiei florei microbiene locale,
3. stimularea circulaţiei sanguine şi a troficităţii ţesuturilor moi, sau 18 4. se pot
aplica o serie de substanţe chimic active, cu rol preventiv sau/şi terapeutic. 19
ALEGEREA mijlocului mecanic auxiliar 20 de curăţare a spaţiilor interdentare se
face INDIVIDUALIZAT, în funcţie de indicaţiile acestora, şi de situaţia clinică
prezentată de pacientul tratat. 21 MIJLOACELE AUXILIARE MANUALE de curăţire
mecanică a plăcii dentare sunt: 22 1. Aţa dentară – dental floss, 2. Stimulatoarele
gingivale interdentare, 3. Scobitorile, 4. Periuţele interdentare şi unitufă, 5.
Răzuşa de limbă. 23 REŢINEM că: 24 A. utilizarea dental floss-ului poate fi
superioară utilizării celorlalte dispozitive auxiliare destinate curăţirii mecanice
interdentare. 25 B. de asemenea, se arată că folosirea mijlocului auxiliar cel mai
puţin eficient, dar regulat, este de preferat, comparativ cu situaţia utilizării celui
mai eficient dispozitiv dar intermitent. 26 Deoarece IGIENIZAREA
INTERDENTARĂ, indiferent de mijlocul mecanic, este DIFICIL DE REALIZAT, 27 ea
este efectuată de numai cca 10% dintre indivizi (Kalsbeek et al. 2000, Ronis et al.
1993). 28 Legat de ANATOMIA PAPILEI INTERDENTARE, este de reţinut că: 29 la
nivelul frontalilor, există o singură papilă interdentară care în dreptul punctului
de contact realizează o concavitate/depresiune, zona fiind numită colul papilei;
în timp ce 30 30 la nivelul dinţilor laterali, papila interdentară poate fi împărţită
în două, una vestibulară şi una orală, unite în dreptul punctului de contact
printr-o zonă concavă, numită de asemenea col. 31 Epiteliul acoperitor al papilei
din dreptul colului este subţire şi NEKERATINIZAT, el fiind mai puţin rezistent la
infecţii, comparativ cu epiteliile keratinizate. 32 În plus, zona colului este
inaccesibilă periajului obişnuit, motiv pentru care la acest nivel se dezvoltă o
floră microbiană specifică, incidenţa inflamaţiilor (gingivitelor) fiind mai mare.
33 Inflamaţia gingivală este favorizată şi de: retracţiile gingivale produse,
morfologia radiculară specifică, ca şi de suprafeţele neregulate prezente. 34 În
funcţie de starea de sănătate a papilei interdentare întâlnim trei situaţii clinice: 35
ambrazură tip I papila interdentară umple în întregime spaţiul interdentar
ambrazură tip II papila interdentară este retrasă parţial, generând un spaţiu
redus de retenţie; 36 ambrazură tip III papila interdentară şi lizereul gingival
sunt mult retrase, observându-se coletul dentar şi suprafeţe radiculare dezgolite.
37 1. AŢA DENTARĂ SAU DENTAL FLOSS 38 În cazul unei dentiţii sănătoase,
MIJLOCELE STANDARD DE ÎNDEPĂRTARE A PLĂCII sunt reprezentate de: 39 1.
PERIEREA DENTARĂ şi 2. “FLOSSING” 39 40 Folosirea eficientă a aţei dentare
contribuie: la menţinerea sănătăţii ţesuturilor gingivale prin îndepărtarea P.D.,
la reducerea sângerărilor interdentare, și a halenei fetide. 41 Cu privire la
folosirea dental floss-ului, studiile arată că, pacientul dovedeşte o
RECEPTIVITATE REDUSĂ, deoarece folosirea lui cere: timp, manualite, şi
motivare. 42 În ciuda faptului că, prin periere, 30% din suprafeţele dentare
rămân necurăţate, numai 2-32% dintre pacienţi folosesc regulat şi AŢA
DENTARĂ. 43 Într-un studiu realizat în SUEDIA (Axelsson 1994) se constată că
SCOBITOAREA este de cca 6 ori mai mult folosită comparativ cu utilizarea aţei
dentar. 44 PARMLY, este primul care a recomandat în 1819 curăţirea
suprafeţelor interdentare cu ajutorul firului de mătase cerat. 45 Pe durata celui
de-al doilea război mondial, lipsa mătăsii a determinat înlocuirea ei cu
materiale sintetice. 46 Astfel, în 1948, BASS propune folosirea unui dental floss
realizat prin împletirea a 35 de filamente de NAILON (multifilament), mult mai
rezistente la uzură (cerate şi necerate), comparativ cu firul de mătase. 47
Ultimele apărute sunt fabricate din POLITETRAFLUOROETILEN (teflon)
(monofilament), mult mai rezistente la rupere şi la scămoşare (cerate), 48 Floss-ul
monofilament pătrunde ușor între dinți și nu scămoșează dar sunt scumpe.
49 RUPEREA dental floss-ului reprezintă o CAUZĂ FRECVENTĂ DE ABANDON al
folosirii lui. 50 O ALTĂ LIMITĂ a utilizării dental flossului este că, el nu curăţă
SUPRAFEŢELE DENTARE CONCAVE, precum: 51 feţele radiculare meziale ale
primilor premolari maxilari sau a molarilor mandibulari. Lang/Lindhe Clinical
Periodontology and Implant Dentistry, 2015 52 53 În funcţie de multitudinea
situaţiilor clinice prezentate, de punctele de contact şi de multiplele indicaţii,
au fost create MULTE TIPURI DE DENTAL FLOSS, 54 având grosimi şi lăţimi
diferite, cu formă rotundă sau de panglică, cerate sau necerate, albe sau
colorate, impregnate sau nu cu diverse substanţe active Wilkins M. Esther -
Clinical Practice of the Dental Hygienist, 2014/2018 55 56 Cercetările arată că,
PACIENTUL PREFERĂ folosirea dental floss-urilor cerate, colorate şi
impregnate, cu gust de mentă. 57 LAMBERTS – 1982 sau BEAUMONT – 1990,
arată că din punct de vedere al eficienţei, curăţirea efectuată cu dental floss-
urile cerate sau cu cele necerate nu arată diferenţe esenţiale. 58 Totuşi, pot exista
argumente în favoarea celor CERATE, şi anume: 59 1. trecea mai facilă a punctului
de contact, 2. apoi suprafaţa lui netedă previne traumatizarea ţesutului moale, 60
3. a faptului că se rup şi se scămoşează mai greu la trecerea peste suprafeţe
dentare, restaurări stomatologice şi depozitele de tartru –
nefinisate/neregulate. 61 Dental floss-ul este INDICAT, în principal, 61 62 curăţării
mecanice a spaţiilor interdentare care prezintă PAPILE INTEGRE şi fără
expunerea cementului radicular. 63 de regulă: adolescenţilor (obişnuit după
10-12 ani) şi adulţilor care prezintă o bună coordonare neuromusculară a
mişcărilor. 64 Când s-a produs RETRACŢIA GINGIVALĂ, 65 dental floss-ul se poate
indica, dar trebuie să ştim că este necesar: mai mult efort, mai mult timp
destinat curăţirii, şi o dexteritate superioară. 66 Obiective de atins: 67 1. să
îndepărteze placa şi resturile alimentare din spaţiile interdentare curăţate, atât de
la nivelul: 68 dinţilor naturali cât şi celor acoperiţi protetic sau de sub
intermediarii punţilor, de la nivelul implanturilor dentare sau din jurul
componentelor aparatelor ortodontice fixe etc.; 68 69 Când este corect folosit
dental floss-ul îndepărtează cca 80% din placa interdentară şi poate curăţa şi
subgingival cca 2 la 3,5 mm. 70 2. prin urmărirea, de către pacient, a
SCĂMOŞĂRII produse, se evidenţiază prezenţa: 71 cariilor dentare incipiente, a
depozitelor de tartru sau a concreţiunilor restante după detartraj, ori a
restaurărilor stomatologice supraextinse (a iatrogeniilor); 72 3. pe durata
curăţării suprafeţelor amintite, se obţine şi lustruirea lor, ele devenind astfel
improprii depunerilor ulterioare; 73 4. se poate realiza şi un masaj blând al papilei
interdentare, fapt ce duce la stimularea circulaţiei locale; 74 5. se poate reduce
sângerarea şi inflamaţia gingivală prin limitarea acumulării plăcii şi a tartrului
dentar, 6. reduce halitoza, şi 75 7. permite aplicarea unor agenţi
chimicoterapeutici la nivelul suprafeţelor dentare curăţate sau al acelora
subgingivale. 76 fluoruri sau agenţi de albire; -eficienţă neconfirmată. 77 Pentru
cei mai mulţi dintre pacienţi, curăţarea cu dental floss-ul este recomandată
ÎNAINTEA PERIAJULUI DENTAR. 78 ARGUMENTE: 79 1. prin curăţarea P.D. se
uşurează pătrunderea şi acţiunea fluorurilor conţinute de pastele de dinţi şi
indicate în prevenirea cariei dentare; 80 2. odată ce a realizat periajul, pacientul
îşi simte gura curată şi nu va mai avea motivaţia folosirii aţei dentare şi în plus,
nici nu mai rămâne timp suficient pentru folosirea ei. 81 Mod de utilizare: 82 la
o curăţare (a pacientului cu arcade integre) se indică folosirea unui segment, de
dental floss, lung de cca 45 cm (12-15 inch), această lungime fiind necesară
pentru ca fiecare spaţiu interdentar să fie curăţat cu o altă porţiune. 83 - Wilkins
M. Esther - Clinical Practice of the Dental Hygienist, 2014/2018 Wilkins M. Esther -
Clinical Practice of the Dental Hygienist, 2014/2018 84 85 Mişcările de
introducere a dental floss-ului sub punctul de contact sunt de frecare
vestibuloorală, fără forţă şi controlat, 86 pentru ca atunci când aţa scapă sub
punctul de contact, să nu producă traumatizarea ţesuturilor moi subiacente. 87
Atunci când dental floss-ul se introduce la MAXILAR, acesta este susţinut de
policele ambelor mâini sau de un arătător şi un police, în timp ce la MANDIBULĂ
segmentul de aţă este susţinut de vârful ambelor degete arătătoare. 88 Odată
trecut punctul de contact, dental floss-ul este uşor încurbat către suprafaţa
aproximală de curăţat, şi se efectuează 89 5–6 MIŞCĂRI VERTICALE de ştergere,
în sens ocluzo-gingival şi invers. 90 La fel se procedează şi pe cealaltă suprafaţă
aproximală a spaţiului interdentar curăţat. 91 Apoi, pacientul scoate floss-ul şi
este EDUCAT să îl examineze, constatând: 92 cantitatea de placă curăţată,
sângerarea, cum miroase sau dacă s-a scămoşat. 93 Prin obiectivarea plăcii
existente, a sângerării sau a mirosurilor posibile, pacientul se MOTIVEAZĂ pentru
continuarea operaţiei. 94 Specialistul este chemat să controleze: 95 1.
corectitudinea curăţării realizate, 2. eventualele leziuni produse la nivelul
papilelor interdentare sau a marginii gingivale, precum şi 96 apariţia şanţurilor
cervicale aproximale situate radicular, care indică o tehnică incorectă, ce obligă
la corecţii imediate. Indicaţiile se vor modifica atunci când este cazul.
Lang/Lindhe Clinical Periodontology and Implant Dentistry, 2008 97 98 Când
dorim să CURĂŢĂM SUPRAFEŢELE DENTARE APROXIMALE ÎMPREUNĂ CU PASTE
DE DINŢI reţinem că operaţia este mai eficientă când folosim banda dentară
(dental tape). 99 SITUAŢII CLINICE SPECIALE: 100 Wilkins M. Esther - Clinical
Practice of the Dental Hygienist, 2009 A. Pacientul prezintă puncte de contact
interdentare ferme, care nu pot fi trecute de dental floss, recomandăm 0 10 20
30 40 50 60 70 80 90 1st Qtr 2nd Qtr 3rd Qtr 4th Qtr East West North 101
folosirea dispozitivelor special fabricate, asemănătoare acului de cusut (FLOSS
THREADER), cu care introducem firul în spaţiile de curăţat, direct sub punctul de
contact etc. 102 Wilkins M. Esther - Clinical Practice of the Dental Hygienist, 2009
103 Astfel se poate utiliza dental floss-ul şi atunci când avem de curăţat: faţa
mucozală a punţilor dentare, coletul implantelor dentare, sau componentele
aparatelor ortodontice fixe. 104 Wilkins M. Esther - Clinical Practice of the
Dental Hygienist, 2009 B. În cazul pacientului neîndemânatic, a celor cu
incapacităţi fizice, cu mâini şi degete groase, cu deschidere redusă a gurii sau
cu reflex de vomă etc., 105 se indică utilizarea dispozitivelor speciale de fixare a
dental floss-ului – FLOSS HOLDER. 106 Aceste dispozitive sunt asemănătoare
unei furci, cu un mâner din care pornesc două braţe, care cuprind între ele un
spaţiu de cca 2,5 cm. Wilkins M. Esther - Clinical Practice of the Dental Hygienist,
2009 107 108 Verifloss 109 Pe lîngă dental floss-ul tradiţional, rotund, cu diametre
variate, au mai fost propuse, la această categorie, şi ALTE PRODUSE cu aceeaşi
destinaţie, precum: 110 a. Superfloss-ul - (TUFTED DENTAL FLOSS) b. Panglica
dentară – knitting yarn c. Benzile de tifon – gauze strip d. Floss-ul automat –
automated flosser 111 a. SUPERFLOSS-ul (TUFTED DENTAL FLOSS) 112 Prezintă
un capăt rigid urmat de o zonă mai groasă realizată dintr-o reţea de filamente
de nailon cu care curăţăm şi un al doilea capăt, mai lung decât primul şi cu
diametrul primului. 113 114 115 Wilkins M. Esther - Clinical Practice of the Dental
Hygienist, 2009 116 Este indicat pentru curăţarea: 117 1. spaţiilor interdentare cu
papilă uşor retrasă, 2. sub intermediarii punţilor dentare, 118 3. a componentelor
aparatelor ortodontice fixe, 4. a implanturilor, sau 5. a furcaţiilor expuse. 119 b.
PANGLICA DENTARĂ – KNITTING YARN 120 Wilkins M. Esther- Clinical Practice of
the Dental Hygienist, 2009 reprezintă o suprafaţă textilă, lată şi plată, care se
utilizează împreună cu pasta de dinţi. 121 Ea este INDICATĂ pentru curăţarea:
122 1. spaţiilor interdentare largi sau a acelora fără punct de contact ferm, 2. la
nivelul elementelor de agregare sau sub intermediarii punţilor dentare, 123 3. a
suprafeţelor aproximale a dinţilor care mărginesc diasteme şi treme, 4. a
suprafeţelor distale a ultimului dinte de pe arcadă. 124 Este recomandabil ca şi
banda dentară să fie colorată, ca pe măsura folosirii, pacientul să poată constata
prezenţa depozitelor moi curăţate şi să se motiveze. 125 Ele pot fi IMPREGNATE
cu variate substanţe active, spre exemplu cu: 126 126 FLUORURI, cu ajutorul
cărora se realizează şi o fluorizare a suprafeţelor dentare curăţate, sau curăţarea
se poate efectua şi cu ajutorul PASTELOR DE DINŢI. 127 c. BENZILE DE TIFON –
GAUZE STRIP 128 Sunt RECOMANDATE pentru curăţarea: 1. suprafeţelor dentare
aproximale care mărginesc breşele edentate neprotezate, 2. spaţiilor interdentare
largi, 129 Lang/Lindhe Clinical Periodontology and Implant Dentistry, 2008 130 3.
suprafeţele distale ale ultimilor molari de pe arcadă, dar şi a 4. construcţiilor
protetice fixe sprijinite pe implanturi. 131 De regulă, se folosesc benzi de tifon,
împăturite, la lăţimi de cca 1,5 cm. mişcarea imprimată este una de ştergere a
suprafeţelor, în sens vestibulo-oral. 132 Trebuie să avem grijă ca MARGINEA
benzii de tifon, să nu vină în contact cu gingia liberă, deoarece se pot produce
leziuni la nivelul respectivelor ţesuturi moi. Wilkins M. Esther - Clinical Practice of
the Dental Hygienist, 2009 133 Folosirea benzii de tifon 134 d. FLOSS-UL
AUTOMAT – Automated Flosser 135 Este recomandat pacienţilor care NU sunt
capabili sau NU vor să folosească aţa dentară clasică. 136 Acest dispozitiv se
poate utiliza cu o singură mână şi nu cere multă manualitate. În plus, nu
generează efecte secundare. 137 Acestea realizează o curăţare în siguranţă a
structurilor interproximale, supra- şi subgingivale, prin care se controlează
gingivita şi sângerarea gingivală. 138 2. STIMULATOARELE GINGIVALE
INTERDENTARE - CONURILE INTERDENTARE - rubber tip stimulators 139
Stimulatoarele gingivale sunt recomandate: ÎN PRIMUL RÂND pentru MASAJUL
ŢESUTULUI GINGIVAL, prin care se îmbunătăţeşte şi keratinizarea mucoasei, şi
140 în al DOILEA RÂND, la îndepărtarea P.D. şi a resturilor alimentare
acumulate: în spaţiile interdentare cu papilă decapitată, la nivelul furcaţiilor
expuse, şi a marginilor gingiei libere. 141 Sunt practicieni care recomandă
stimulatoarele de cauciuc şi după CHIRURGIE PARODONTALĂ, prin care se
urmăreşte o RECONTURARE TISULARĂ 142 dar şi atunci când, pentru câteva
zile, pacientului NU i se permite să-şi realizeze periajul zonei operate. 143
Studiile arată că: 144 NU EXISTĂ DIFERENŢE între scorul indicilor de placă şi cei
gingivali efectuaţi după curăţarea interdentară cu dental floss-ul, periuţele
interdentare, sau stimulatoarele gingivale. 145 Stimulatoarele gingivale sunt
dispozitive de formă conică sau piramidală (mai rar), fabricate din
cauciuc, plastic sau din lemn moale. 146 Cele din CAUCIUC conice pot fi
fixate la: mânerul periuţelor de dinţi, la capătul opus celui activ, sau sunt ataşate
la mânere speciale, fabricate din plastic. 147 148 CELE MAI RECOMANDATE sunt
cele 149 din CAUCIUC, care sunt: moi, flexibile, uşor de adaptat spaţiilor
interdentare de curăţat, mai puţin traumatizante şi mai uşor de întreţinut. 150
Conurile se introduc în spaţiile interdentare libere, dinspre vestibular şi dinspre
oral, perpendicular pe axul lung al dinţilor. 151 Mişcările recomandate sunt
circulare, cu uşoară presiune, prin care curăţăm suprafeţele dentare şi
gingivale. 152 La nivelul fiecărui spaţiu gingival, se fac cca 10 asemenea mişcări
de curăţare şi de masaj gingival. 153 Masajul efectuat cu stimulatoarele
interdentare sau cu alte asemenea dispozitive pot produce stimularea circulației,
favorizează keratinizarea și îngroșarea epiteliului. 154 Se recomandă folosirea lor
o dată sau excepţional, de două ori pe zi. 155 După fiecare utilizare,
stimulatoarele, indiferent de materialul din care sunt confecţionate, se spală şi se
curăţă. 156 Stimulatoarele confecţionate din PLASTIC, sunt comercializate sub
formă de piramidă triunghiulară . fiind rigide, ele sunt mai puţin recomandate.
prezintă însă avantajul unei rezistenţe îndelungate. 157 cu stimulatoarele
fabricate din plastic se fac mişcări de curăţare de dute-vino, dinspre vestibular
spre oral. 158 3. SCOBITORILE – Toothpick 159 Lang/Lindhe Clinical
Periodontology and Implant Dentistry, 2008 160 Pentru că se manipulează mai
uşor decât dental floss-ul, scobitorile sunt folosite cel mai mult comparativ cu
celelalte mijloace auxiliare periajului dentar. 161 Folosite însă intempestiv şi
agresiv, pot produce multiple EFECTE NEGATIVE, în principal, retracţii şi
sângerări gingivale. 161 162 Scobitorile pot fi: A. rotunde, fabricate din lemn
moale de balsa sau de mesteacăn, B. triunghiulare, fabricate din lemn de tei
negru, mesteacăn, 163 Scobitorile din lemn oferă o duritate convenabilă după
înmuierea lor în salivă. 164 AVEM: a. TOOTHPICK IN HOLDER b. WOODEN
INTERDENTAL CLEANER 164 165 a. TOOTHPICK IN HOLDER 166 Sunt scobitorile
montate ROTUNDE, conice, care sunt inserate la capătul unui mâner de plastic,
special fabricat, 167 mânerul poate să fie încurbat în unghiuri variate, pentru a
se adapta la suprafeţele dentare şi la marginile gingivale de curăţat (numite şi
Perio-Aid). 168 Ele pot fi folosite dinspre vestibular și dinspre oral. 169
Wilkins M. Esther - Clinical Practice of the Dental Hygienist, 2009 Scobitorile
rotunde sunt fabricate din lemn moale de balsa şi de mesteacăn. 170 Sunt
INDICATE pentru curăţarea mecanică: 171 1. a spaţiilor interdentare cu papilă
parţial retrasă, 2. a marginilor gingivale libere, 3. în şanţul şi pungile parodontale
prezente, 172 4. a suprafeţelor radiculare aproximale concave, cum întâlnim la
nivelul premolarului unu maxilar şi mezial la nivelul molarilor mandibulari, 173
5. a furcaţiilor expuse, 6. la nivelul componentelor aparatelor ortodontice fixe sau
la cei cu lucrări protetice complexe etc. 174 Pe lângă acţiunea de curăţare,
scobitorile mai folosesc şi la aplicarea de substanţe chimice active, ca în cazul
zonelor cu hipersensibilitate dentinară etc. 175 b. WOODEN INTERDENTAL
CLEANER 176 Curăţătorul interdentar la o formă, pe secţiune, triunghiulară este
fabricat din lemn lemn de tei negru sau de mesteacăn, la o lungime de cca 5
cm (2 inch) Wilkins M. EstherClinical Practice of the Dental Hygienist, 2009 177
Au avantajul de a putea fi folosite cu o singură mână, manevrarea este
confortabilă iar riscul de rănire a țesutului moale este redus. 178 Sunt INDICATE
pentru 179 pentru îndepărtarea plăcii interdentare de la nivelul ambrazurilor de
tip II și III (spaţiilor interdentare cu papilă retrasă). urmare a evoluţiei bolii
parodontale. 180 Mişcarea de curăţare este una de dutevino, vestibulo-oral şi
invers, folosite NUMAI dinspre vestibular. 180 181 Ele pot fi utilizate până în
momentul în care vârful se scămoşează. 182 Folosirea îndelungată poate avea
consecinţe negative prin retracţia permanentă a papilei interdentare ca şi prin
deschiderea ambrazurii, ambele generează probleme estetice când apar în
zona frontală. 182 183 Studiile arată superioritatea folosirii scobitorilor de
formă triunghiulară, chiar comparativ cu utilizarea, regulată, a clorhexidinei, a
floss-ului și a periuțelor interdentare constatându-se reduceri a sângerării
gingivale. 184 Acest aspect este legat de masajul efectuat sau de curăţirea
superioară realizată prin depresia papilei interdentare cu cca 2-3 mm. 184 185 4.
PERIUŢELE INTERDENTARE au fost introduse în 1960 ca alternativă la curăţarea
spaţiilor interdentare efectuate cu ajutorul scobitorilor. 186 sunt asemănătoare,
ca aspect, cu cele de spălat sticle. 187 Există: A. PERIUŢE MONTATE la mânere
speciale din plastic, care au lungimea părţii active de 12-15 mm şi lungimea
filamentelor de 3-5 mm. 188 B. PERIUŢE CU MÂNER PROPRIU - care se folosesc
prin prindere directă de mâner, dimensiunile fiind de 35–45 mm lungime, unde
partea activă este de 30- 35 mm iar lungimea filamentelor este de 5–8 mm.
189 Lang/Lindhe Clinical Periodontology and Implant Dentistry, 2008 190 Forma
lor este - cilindrică, şi - tronconică. 191 Cele mai folosite sunt cele de formă
conică și proiectate a fi inserate la un mâner de plastic reutilizabil și care poate
fi îndoit în unghiuri cei facilitează adaptarea interproximală. 192 FILAMENTELE
sunt din plastic au capătul activ rotunjit, sunt moi (la un diametru al
filamentelor de 0,075 mm) şi sunt prinse la mijlocul lor într-un mâner din sârmă
împletită. 193 194 Sârma de prindere a filamentelor poate fi simplă sau cel
mai recomandabil, acoperită cu material plastic, modalitate prin care evităm
abrazările dentare nedorite sau zgârierea implanturilor din titan (moale) 195
Periuţele interdentare se INDICĂ pentru curăţarea: 196 1.spaţiilor interdentare
libere (la pacienții cu ambrazură de tip II și III) dar şi 2.în zona imobilizărilor
dentare şi intermaxilare, efectuate în parodontologie sau chirurgie BMF.
Lang/Lindhe Clinical Periodontology and Implant Dentistry, 2008 197 3. furcaţiilor
expuse 198 4. pacienţilor cu aparate ortodontice fixe sau cu lucrări protetice
complexe, sprijinite pe implanturi dentare, 198 199 Cu ajutorul lor se pot aplica
variate substanţe active precum: fluoruri, sub formă de geluri fluorurate,
substanţe antimicrobiene, de regulă, clorhexidină, sau agenţi desensibilizanţi.
200 Pentru a reduce abraziunile posibile la nivelul cemetului expus ele se
folosesc FĂRĂ pastă de dinţi, aceasta putând fi totuşi recomandată în anumite
situaţii. 200 201 201 Firma GUM propune periuţe cu filamente acoperite cu un
strat de clorhexidină prin care, după 2 săptămâni de utilizare, se reduce
contaminarea microbiană a suprafeţelor dento-parodontale periate. 202
PERIUŢE INTERDENTARE HENDY 203 Periuţele interdentare sunt PREFERATE
dental flossului pentru curăţarea spaţiilor interdentare larg deschise (ambrazură
de tip II și III), sau în zona furcațiilor expuse. 204 REŢINÂND recomandarea ca,
înainte de utilizare, să UMEZIM respectivul dispozitiv. 204 205 Periuţa
interdentară aleasă va avea un diametru, puţin mai mare comparativ cu spaţiul
de curăţat, iar mişcările de curăţare vor fi unele de dute-vino, vestibulo-oral şi
invers. 206 Pentru o alegere corectă, firma TANDEX pune la dispoziţia
practicienilor un dispozitiv conic variat colorat (la fel şi firma Swiss Premium Oral
Care) care, 207 în funcţie de culoarea înregistrată la nivelul spaţiului interdentar
măsurat, indică o anumită mărime a diametrului periuţei. 208 După utilizare
periuţele sunt spălate minuţios şi uscate într-o atmosferă deschisă. 209 Folosite
incorect pot genera hipersensibilitate. 209 210 În comerț sunt disponibile
variate produse ce pot fi folosite în călători sau oricând la domiciliu. 211
PERIUŢELE UNITUFĂ single-tuft brush 212 Lang/Lindhe Clinical Periodontology
and Implant Dentistry, 2008 213 sunt periuţe care prezintă o parte activă
formată dintr-o singură tufă sau dintr-un număr redus de tufe. 214
Filamentele sunt dispuse circular, la un diametru de 3–6 mm, iar SUPRAFAŢA
ACTIVĂ de curăţat este: plată, sau conică şi sunt ataşate la un mâner drept
sau curbat. 215 Sunt INDICATE pentru curăţarea, în principal, : - a ambrazurilor de
tip II și III, - în zone greu accesibile, sau - în jurul aplicațiilor dentare fixe. 215 216
1. spaţiilor interdentare cu papilă decapitată (ambrazură de tip II și III), 217 2.
feţelor aproximale, meziale sau distale ale dinţilor care mărginesc spaţiile
edentate neprotezate, 3. furcaţiilor expuse, 218 4. implanturilor, 5. sub
intermediarii punţilor dentare 6. feţelor distovestibulare ale ultimilor molari. 219
la nivelul cărora mişcarea folosită este una combinată, circulară şi cu o presiune
uşoară, intermitentă, aplicată în cazul mişcării sulculare de periere manuală. 220
Cu ajutorul lor putem aplica şi substanţe chimice active. 221 MÂNERUL de plastic
poate fi MODIFICAT după necesităţi, prin introducerea lui în apă fierbinte. 222
223 B. MIJLOACE CHIMICE ANTIPLACĂ 224 Conceptul de CONTROL AL PLĂCII
dentare urmăreşte limitarea dezvoltării şi a proliferării acesteia prin orice
mijloace. 225 Conceptul de control chimic al plăcilor supragingivale porneşte de
la constatatea că gingivitele sunt cauzate de prezenţa plăcilor
supra/subgingivale. 226 Controlul plăcii supragingivale devine fundamental în
prevenirea şi managerierea afecţiunilor parodontale. 227 Indicarea dispozitivilor
ca şi educarea profesională sunt importante, dar ele sunt dependente, în primul
rând, de RESPONSABILIZAREA INDIVIDULUI. 228 Este demonstrat că,
îmbunătăţind igiena orală se reduce prevalenţa afecţiunilor parodontale
(Hugoson et al. 1998). 229 Pentru a preveni boala parodontală este necesar să
controlăm GINGIVITELE şi pentru aceasta, 229 230 pe lângă controlul mecanic
al plăcii este necesară folosirea şi a unor agenţi chimici, eficienţi şi siguri. 231 Pe
de altă parte există dovezi (dar nu suficiente), că în producerea forme mai
grave de parodontopati marginale pot fi incriminate şi acțiunea virusurilor. 232
Deoarece îndepărtarea în totalitate a plăcii dentare prin CURĂŢIRE MECANICĂ
NU este posibilă, de-a lungul timpului cercetătorii şi-au propus şi
folosirea/descoperirea unor substanţe chimice antiplacă care: 233 să prevină
colonizarea microorganismelor la nivelul suprafeţelor dentare, să reducă
numărul lor de la nivelul cavităţii orale, să producă degradarea matricei
organice a plăcii, să influenţeze favorabil metabolismul plăcii, să-i reducă
patogenitatea etc. 234 Asemenea agenţi sunt de folosit de timpuriu, de o largă
proporţie a populaţiei, 234 235 chiar dacă mulţi dintre indivizi sunt la risc
scăzut sau ne susceptibili la afectare parodontală. 235 236 Utilizarea agenţilor
chimici apare ca obligatorie și în contextul în care majoritatea oamenilor reşesc,
în mod obişnuit, 236 237 o îndepărtare mecanică a plăcii de maxim 50% în cele
cca 2 min de periere, care reprezintă practica cotidiană. 238 Asemenea
SUBSTANŢE CHIMICE ANTIPLACĂ se pot folosi: 239 A. în paralel cu controlul
mecanic efectuat zilnic, sau 240 B. pentru perioade limitate de timp, se pot
recomanda SINGURE, 241 atunci când pacientului i se interzice periajul anumitor
zone pentru câteva zile, în special, după efectuarea unor INTERVENŢII
CHIRURGICALE asupra parodonţiului marginal. 242 În decembrie 1985, Council on
Dental Therapeutics of A.D.A. stabileşte CRITERIILE pe care trebuie să le
îndeplinească un produs antiplacă pentru a putea fi comercializat şi administrat
oamenilor. 243 1. specificitate – adică să prezinte efectul scontat doar la nivelul
cavităţii orale; 244 2. eficacitate – defineşte capacitatea agentului chimic
antiplacă de a acţiona numai asupra microorganismelor responsabile, în principal,
de producere a cariei sau a parodontopatiilor; 245 3. substantivitate – defineşte
calitatea substanţei de a fi adsorbită de ţesuturi, într-o zonă ţintă, şi de a rămâne
activă o perioadă de timp; 246 4. siguranţă în utilizare – se vor utiliza numai acele
produse care şi-au primit avizele pentru aplicarea lor clinică; 247 REGULA este ca
fiecare produs, propus spre comercializare, să treacă testul a cel puţin 2
cercetări clinice efectuate pe parcursul a minimum 6 luni, în urma cărora se
obţin aceleaşi concluzii, favorabile utilizării lor. 248 5. să necesite aplicări la o
frecvenţă redusă, 6. să acţioneze şi asupra halenei fetide. 249 S-a stabilit ca
produsele stomatologice să fie testate înainte de a fi comercializate prin: 250
STUDII DUBLU ORB, care în final să demonstreze siguranţă şi eficienţă pe termen
lung, a produsului respectiv, 250 251 Studiile TREBUIE să dureze 3-6 luni pentru
placă şi gingivită, sau 2-3 ani pentru cele care cercetează caria dentară. 252 De-
a lungul timpului sau propus spre utilizare mai mult de 100 agenţi chimici
antiplacă, care au fost clasificaţi variat, 253 CLASIFICAREA Addy & Moran 1997
254 După Addy & Moran 1997 Agenţii care pot inhiba dezvoltarea şi maturizarea
plăcilor supragingivale au fost clasificaţi după următoarele posibile mecanisme
de acţiune în: 255 anti-adezivi, antimicrobieni, de îndepărtare a plăcii,
antipatogeni. 256 1. Agenţii antiadezivi 257 Agenţii antiadezivi acţionează
asupra peliculei dobândite prevenind ataşarea ei. 258 Pentru un efect maxim
este recomandabil să acţioneze pe suprafeţe dentare cât mai curate. 259
HIDROCLORURA de DELMOPINOL 0,2% (DH) este un alcool aminat. 260 El este
singurul reprezentant, care pe lângă efectul antiadeziv are şi unul redus,
asupra bacteriilor orale. 261 Este un agent tensioactiv care interferă cu formarea
matricei intermicrobiene, prevenind sinteza polizaharidelor extracelulare, în
principal, a glucanilor. 262 Datorită acestui fapt placa poate să fie îndepărtată,
cu uşurinţă, de către pacient. 263 Ca efecte secundare reţinem: 1. uşoara colorare
produsă, mai redusă comparativ cu cea produsă de clorhexidină şi care se
îndepărtează rapid. 264 2. produce, de asemenea, o senzaţie de amorţire
tranzitorie a limbii şi 3. senzaţie de arsură. 264 265 Se administrează pe termen
îndelungat fără a genera infecţii oportuniste. 266 Dar, una dintre clasificările, de
reţinut, este cea a lui MANDEL, elaborată în 1988, care împarte substanţele
antiplacă în: 266 267 A. antiseptice biguanide – clorhexidina compuşii fenolici –
triclosanul şi listerina alcaloizii vegetali – sanguinarina compuşii cuaternari de
amoniu - clorhidratul de cetilpiridinium, hexitidina săruri ale metalelor – citratul
de zinc, clorura de sodiu, fluoruri agenţii de oxidare B. antibiotice C. enzime D.
agenţi non-enzimatici 268 Cele mai importante rămân ANTISEPTICELE, sunt
substanțe care prezintă activitate bactericidă, adică distrug direct
microorganismele sau activitate bacteriostatică, ceace înseamnă că
metabolismul sau reproducerea microbiană este afectată. 269 CEL MAI
VALOROS REPREZENTANT este DIGLUCONATUL de CLORHEXIDINĂ. 270 Studiile
arată că, uleiurile esenţiale şi digluconatul de clorhexidina, și clorura de
cetilpiridinium prezintă efectele antimicrobiene cele mai benefice, 271 apele de
gură cu clorhexidină şi listerina (uleiuri esenţiale) sunt singurele care au
primit certificare ADA. 271 272 A. ANTISEPTICELE a. BIGUANIDELE 273 Sunt
polimeri cationici SOLUBILI ÎN APĂ. Prezintă spectru bactericid larg şi sunt
bacteriostatice. 274 Reprezentantul de bază este DIGLUCONATUL de
CLORHEXIDINĂ, sintetizat de DAVIES în 1950. Alexidina, Octenidina. 275
DIGLUCONATUL de CLORHEXIDINĂ Se utilizează ca dezinfectant medical şi
chirurgical din 1950 şi oral din 1970. 276 Clorhexidina este utilizabilă sub
formă de digluconat, acetat şi săruri clorhidrice. 277 CLORHEXIDINA spre
deosebire de digluconatul de clorhexidină NU este solubilă în apă, este activă la
un pH cuprins între 5,5 – 7,0 şi 278 Este indicată ca spălături, în cadrul
tratamentului mecanic al canalelor radiculare o alternativă, mai favorabilă,
utilizării hipocloritului de sodiu. 278 279 DIGLUCONATUL de CLORHEXIDINĂ 280
DIGLUCONATUL de CLORHEXIDINĂ este sarea acidului gluconic cu clorhexidina.
281 DIGLUCONATUL de CLORHEXIDINA reprezintă, până la această dată, cel mai
eficient agent antimicrobian şi antigingivită . 282 Efectele antiplacă ale
digluconatului de clorhexidină se realizează prin 2 mecanisme: 282 283 1. fiind un
compus cationic el se leagă la cristalele de hidroxiapatită, la pelicula
dobândită, la P.D., la polizaharidele extracelulare şi mai ales la mucoasele
orale. 284 La nivelul dintelui se ADSOARBE la nivelul cristalelor de
hidroxiapatită producând inhibarea colonizării microorganismelor la acest nivel.
284 285 2. dependent de concentraţia folosită, gluconatul de clorhexidină poate
pătrunde în citoplasma microbiană unde produce precipitarea proteinelor, 286
cu efect BACTERICID la o g/mlconcentraţie de 100 (provoacă liza celulei) sau
BACTERIOSTATIC, la o g/mlconcentraţie de 0,1 (interferă cu sistemele de
transport de la nivelul membranei microbiene). 286 287 Digluconatul de
clorhexidina prezintă un spectru larg : 288 antibactericid, antifungic, antiplacă
(reduce adeziunea), antiviral (inclusiv HIV, HBV) şi deci antiinflamator, 289
Acţionează, în special, asupra germenilor gram-pozitivi, dar şi asupra celor
gram-negativi sau asupra fungilor. 290 Gluconatul de clorhexidină este
deosebit de activ şi împotriva microorganismelor PATOGENE PARODONTALE 291
dar penetrează puţin în adâncimea pungilor când NU efectuăm irigări
subgingivale. 291 292 Important DE REŢINUT: 293 1.aduce rapid pH-ul oral în zone
neutre şi prezintă 2.efect remanent de 8-12 ore (RĂMÂNE ACTIV) 294 Iar prin
modificările produse în componenţa microbiană a plăcii 3.NU conduc la
dezvoltarea INFECŢIILOR OPORTUNISTE. 295 În 1976 COULTER şi RUSSEL, pe
model artificial arată că, este suficientă o cantitate de 0,002% gluconat de
clorhexidină pentru a inhiba formarea plăcii. 296 DAR Folositea ei în cazul
pacienţilor PARODONTOPAŢI, ne trataţi în prealabil convenţional, 297 crează
probleme datorită vindecări ţesuturilor superficiale, mecanism prin care
generăm complicaţii, de genul ABCESELOR PARODONTALE. 298 DE REȚINUT: 299
1. Având un puternic efect cationic, digluconatul de clorhexidină poate: interfera
cu absorbţia fluorului (au apărut produse complexe cu fluor şi clorhexidină) la
nivelul stucturilor dure dentare 300 motiv pentru care utilizarea lui se face după
un anumit interval de timp, obişnuit digluconatul de clorhexidină utilizându-se la
30 – 60 min după periaj etc. 300 301 2. în plus, este INACTIVATĂ de o serie
ingrediente din compoziţia pastelor de dinţi lauril sulfatul de sodiu, fluorurile
anionice, 302 Actualmente s-au lansat pe piaţă produse care conţin
clorhexidină şi fluorură de sodiu, 303 reţinând că, cel care produce inhibarea
efectelor antiplacă a clorhexidinei este monofluorofosfatul de sodiu NU și
fluorura de sodiu. 303 304 3. INHIBĂ formarea chiagului sanguin motiv pentru
care folosirea produselor cu clorhexidină sunt, de regulă, contraindicate cca 3 zile
după realizarea, spre exemplu, a extracțiilor dentare. 304 305 Pentru a contracara
această acțiune s-au fabricat produse ce conțin digluconat de clorhexidină dar la
concentrații de 0,10% care nu dezorganizează formarea cheagului. 305 306
Gluconatul de clorhexidină se ABSOARBE la nivelul tubului digestiv, însă SE
ELIMINĂ INTEGRAL. 307 DE REŢINUT: Produce totuşi surditate când este
introdusă la nivelul urechii medii. 308 INDICAŢIILE gluconatului de clorhexidină
sunt multiple: 309 1. ca soluţie dezinfectantă la decontaminarea suprafeţelor,
dezinfecţia instrumentarului sau a mucoaselor înaintea puncţiei anestezice; 310
2. ca ape de gură sau gel, la tratamentul: gingivitelor ulcero-necrotice, a aftelor,
a candidozelor, amigdalitelor, faringitelor etc. 311 3. Ca soluţii antiseptice la a.
clătirea gurii; este parte a protocoalelor pre- şi postchirurgicale. 312 Se
recomandă şi post detartraj, modalitate prin care suplinim un control al plăcii,
mai puţin eficiente, ca urmare a sensibilităţilor dureroase, posibile, apărute post
detartraj. 313 b. în irigări subgingivale efectuate împreună cu planarea radiculară.
c. la cei cu implanturi dentare; 314 d.înaintea procedurilor stomatologice care
produc cantităţi mari de aerosoli şi se reduce riscul de infectare, dar şi efectele
bacteriemiilor; (şlefuiri, detartraje ultrasonice etc.) 315 e. pentru a reduce
halitoza, când se mai pot recomanda produse cu triclosan, CPC şi bicarbonat
de sodiu; 316 f. la pacientul care a suportat iradieri în zona capului sau al gâtului
şi implicit la toţi pacienţii care prezintă variate grade de xerostomie; 317 g.
pentru dezinfecţia protezelor mobile; mai ales când avem de tratat CANDIDOZE
la pacienţi cu proteze mobile. 318 În aceste situaţii recomandarea este de a trata
candidoza cu medicamente antifungice urmând să folosim clorhexidina pentru
a prevenii recidivele. 318 319 Se recomandă chiar menţinerea respectivelor
proteze într-o soluţie de clorhexidină, procedeu prin care o „sterilizăm”; 320 h.
clătiri antiseptice înaintea procedurilor stomatologice la pacienţii cu BOLI
SISTEMICE GRAVE precum: discrazii sanguine, diabet necontrolat,
endocardite, 321 cancere (tratament prin chimioterapie), SIDA sau în cazul
purtătorilor cronici de virusuri ai hepatitei B sau C etc., transplant de măduvă
osoasă, modalitate prin care minimalizăm riscul producerii şi a transmiterii
infecţiilor; 322 i. la tratarea: parodontopatiilor şi a complicaţiilor acestora, sau
la pacienţii cu aparate ortodontice fixe sau mobile, cu imobilizări intermaxilare
sau cu variate incapacităţi fizice şi psihice; 323 la cei cu variate dizabilităţi se
recomandă produsele cu clorhexidină tip spray şi varnish. 324 j. la pacientul
cuprins în grupa celor cu risc crescut la carie; Produsele sub formă de apă de
gură şi gel reduc numărul Streptococilor Mutans 325 şi care, în combinaţie cu
fluorură de sodiu produc un efect sinergic. 326 k. se mai poate recomanda pentru
câteva zile şi la igienizarea zonelor operate parodontal, atunci când periajul
dentar, în zonele respective, este contraindicat. 327 L. Hunter & Addy 1987 arată
că, în caz de ulceraţii de AFTE MINORE RECIDIVANTE utilizarea 328 apelor de gură
sau a gelurilor cu clorhexidină (de trei ori pe zi 2-3 săptămâni) reduc incidenţa,
durata şi severitatea lor. 328 329 Dar în cazul leziunilor ulcerate întinse (afte
majore, gingivo-stomatite ulcero-necrotice) clorhexidina pare a fi mai puţin
eficientă datorită proteinelor prezente la nivelul ulceraţiilor care o neutralizează;
330 EXPERIMENTAL s-a constatat efect BACTERICID produs asupra
STREPTOCOCILOR MUTANS şi a ACTINOMICETELOR. 331 S-a stabilit că, după
administrarea gluconatului de clorhexidină timp de 21 de zile, se produce 332 o
scădere a numărului de streptococi S. mutans cu 26–68% din numărul iniţial,
număr ce revine la valorile de plecare după o perioadă de 2–6 luni de la
încetarea administrării. 332 333 LÖE şi SCHIOTT au demonstrat experimental că,
printr-o clătire zilnică cu digluconat de clorhexidină 0,2%, timp de 21 zile, 334 se
inhibă total formarea plăcii, iar semnele de gingivită dispar chiar în absenţa
practicării altor măsuri de igienă orală. 334 335 Gluconatul de clorhexidina
pentru că realizează un control eficient al depunerilor de PLACĂ
SUPRAGINGIVALĂ, 336 motiv pentru care a mai fost numită şi „periuţă chimică” .
336 337 În mod obişnuit este indicată ca: terapie de scurtă durată pentru a
controla puseele acute sau severe ale bolii parodontale. 338 Dar PENTRU A
EVITA APARIŢIA EFECTELOR SECUNDARE, GLUCONATUL DE CLORHEXIDINĂ 339
se administrează pentru perioade scurte de timp, DE MAXIM 21 DE ZILE. 340
EFECTELE SECUNDARE sunt: 341 1. COLORAREA BRUNĂ (precipită coloranţii
alimentari) 342 a suprafeţelor dentare incorect curăţate, a obturaţiilor (în special
a celor incorect finisate), a mucoasei orale, - în special a feţei dorsale a limbii, a
dinţilor artificiali; 343 De regulă, în asemenea cazuri se indică întreruperea
administrării produsului pentru o perioadă de timp, iar în cazul colorărilor vom
recomanda un periaj mai atent sau chiar periaj profesional. 344 2. perceperea
unui GUST AMAR este motivul pentru care au fost introduse diferite arome; 345
3. PIERDEREA TEMPORARĂ A SENZAŢIEI GUSTATIVE impune utilizarea ei după
masă; 346 4. SENZAŢIA de ARSURĂ şi de uscăciune a gurii în asemenea situaţii se
stopează administrarea ei; 347 347 5. eroziuni ale mucoasei orale la concentraţii
0,2%, dar sunt rar văzute la concentrații de 0,12%; 348 Lang/Lindhe Clinical
Periodontology and Implant Dentistry, 2008 Eroziuni ale mucoasei orale 349 5.
CREŞTE RITMUL DEPUNERILOR DE TARTRU DENTAR, - datorită accelerării
descuamărilor epiteliale şi a plusului de bacterii moarte produse; 350 6.
HIPERSENSIBILITATE DENTINARĂ; 7. TUMEFACŢII PAROTIDIENE, la un număr
redus de persoane, după o folosire îndelungată. 351 8. este de REŢINUT şi faptul
că, clorhexidina inhibă formarea cheagului sanguin, motiv pentru care în cazul
plăgilor osoase vom contraindica utilizarea ei timp de 2–3 zile. 352 DAR cele cu
clorhexidină 0,10% NU afectează formarea chiagului şi sinteza colagenului. 353
Forme de prezentare: 354 1. APE DE GURĂ 355 0,12% (în S.U.A. - Peridex), 0,2%
(în Europa şi Canada), ultimile apărute cu 0,10% (cu efecte secundare mai rar
întâlnite). 356 Formulele de apă de gură cu sau fără alcool sau dovedit la fel de
eficiente. 357 Se recomandă clătirea gurii de 2 ori/zi, timp de 30 s cu 10 ml
soluţie sau după indicaţiile fabricantului. 358 Folosită ca apă de gură reduce
depunerile de placă cu 16 la 45% şi gingivita cu 27 la 80%. 359 Atunci când
soluţia de gluconat de clorhexidină se foloseşte la IRIGĂRI ORALE, concentraţia
recomandată este de 0,06%. 360 Denumiri comerciale: CORSODYL (Glaxo-
SmithKlein), PLAK-OUT (Santa Balanos), HIBIDENT, CLORHEXIMED, PERIDEX
etc. 361 LACALUT (firmei D66424 Hamburg, Germania) AKTIV cu digluconat de
clorhexidină, lactat de aluminiu şi fluorură de sodiu, şi 362 LACALUT
SENSITIV fără alcool, cu digluconat de clorhexidină şi aminofluoruri,
destinată tratarii hipersensibilităţii dentinare şi prevenirii cariei radiculare, 363
Produsele tip CURAPROX aduc, în APELE DE GURĂ, alături de clorhexidină 0,2% şi
alte ingrediente active, precum: 364 ACID HIALURONIC 0,2% care prezintă o
serie de efecte benefice, şi anume: film protector pentru plaga chirurgicală,
asigurînd 365 o regenerare mai rapidă a ţesutului implicat chirurgical, prin care
se reduce şi riscul de complicaţii post-operatorii; 365 366 CLORBUTANOL 0,5%
care are ca efect reducerea durerilor de la nivelul plăgilor chirurgicale şi nu
numai. 367 Firma Curaprox propune adăugarea, în apele de gură cu clorhexidină,
a complexului ADS (anti discoloration system) care are capacitatea de a reduce
colorările posibile cu 80%. 368 Ultimile propuneri sunt apele de gură cu gluconat
cu clorhexidină 0,10%. Astfel, pe piaţă există produsele: 368 369 ONDROHEXIDIN
a firmei One Drop Only D-13627 Berlin este fără alcool dar cu fluorură de
potasiu 250 ppm F, şi 370 ELUDRIL a firmei Pierre Fabre Oral Care (cu gluconat
de clorhexidină 0,10%, clorbutanol 0,50%) cu proprietăţi analgezice şi în plus,
nu afectează sinteza colagenului de către fibroblaşti. 371 2. GELURI cu gluconat
de clorhexidină 1% 371 372 sunt eficiente în tratamentul stomatitelor,
parodontopatiilor candidozelor, aftelor. 373 Se pot aplica a. direct în pungile
parodontale, b. prin periere sau c. aplicate şi în conformatoare 374 c. Gelurile cu
clorhexidină aplicate în conformatoare sunt de folosit în cazul personelor cu
variate incapacități. 375 Mai recent au apărut geluri cu un conţinut de
clorhexidină de 0,20%, 0,12%. 375 376 Denumiri comerciale: CORSODYL,
PLAK-OUT, ELUGEL (analgezic local, după intervenții chirurgicale, cu
clorhexidină 0,2%) Chlorhexamed cu clorhexidină 1% 377 3. SPRAY-uri cu
gluconat de clorhexidină 0,1 şi 0,2 %; 377 378 se pot folosi ca antiseptic cutanat
după efectuarea intervenţiilor chirurgicale; 379 există şi spray-uri cu clorhexidină
recomandate pentru controlul plăcii la personele cu dizabilităţi fizice şi psihice.
380 4. CONURI 381 PERIOCOL-GC și PERIOCHIP (clorhexidin chip) cu eliberare
lentă de digluconat de clorhexidină (2,5 mg), sunt indicate pentru introducerea
periodică (la 3 luni) în punga parodontală; 382 Conurile biodegradabil mențin o
concentrație, la o medie de 125µg/mL clorhexidină în fluidul gingival crevicular
pentru 7 – 10 zile 383 Depășește concentrația minimă necesară inhibării
aproape a tuturor bacteriilor subgingivale. 384 Este autoretantiv în contact cu
umezeala pungii. 385 Se introduc, ca adjuvant, după detartrare şi planare
radiculară Se obține reducerea adâncimii pungilor parodontale. 386 Conurile
sunt CONTRAINDICATE pacienţilor care prezintă sensibilitate la clorhexidină.
387 Aplicarea conurilor cu gluconat de clorhexidină După Wilkins E. – Clinical
Practice of the Dental Hygienist, Eighth Edition, 1999. 388 5. PASTE DE DINŢI cu
cca 0,12 la 0,004% gluconat de clorhexidină 388 389 par a avea o eficienţă
superioară celor cu fluor (CLAYDON – 1995). 390 Produse comercializate ca
PASTĂ DE DINŢI sunt LACALUT AKTIV şi SENSITIVE, ELGYDIUM, a lui Pierre Fabre
Médicament 391 391 sau pasta de dinţigel CURASEPT ADS (Anti-Discoloration
System) cu clorhexidină 0,12% şi sistemul ADS care previne colorarea dinţilor.
392 6. GUME DE MESTECAT cu gluconat de clorhexidină 392 393 cu 20 mg
clorhexidină la o lamă- utilizate de 2 ori/zi; poate avea acelaşi efect ca şi
clătirea cu apele de gură cu clorhexidină 0,2%, SMITH – 1995. 394 7. LACURI cu
gluconat de clorhexidină 40% 394 395 pentru aplicaţii pe dinţi pentru 15 min.
Sunt recomandate la pacienţii cu carioactivitate intensă, în aplicaţii o dată pe
lună. (produs EC 40) 396 8. Lacuri cu gluconat de clorhexidină 1% şi timol; 396
397 se recomandă o aplicaţie pe săptămână, pentru perioade de la 8 săptămâni
la 3 luni (produsul CERVITEC). 398 În Statele Unite LACURILE sunt indicate la
copii şi la pacienţii cu xerostomie, în scopul reducerii prevalenței cariei
dentare. 399 9. Fibre cu clorhexidină care eliberează treptat substanța activă 399
400 sunt introduse în pungile parodontale după detartraj și planare radiculară,
unde sunt menținute prin utilizarea unui adeziv cu cianoacrilat, 400 401 Fibrele
folosite sunt din bumbac și conțin 0,8 mM clorhexidină sau din vâscoză care
conține 0,3 mM clorhexidină. 401 402 contribuie la reducerea adâncimii pungilor
și a sângerări, în cazul adultului cu boală parodontală. 403 În contrast cu
administrarea sistemică, administrarea controlată de medicamente asigură o
concentrare de 1.000 de ori mai mare a medicamentului la nivelul fluidului
crevicular a zonei afectate. 403 404 A. ANTISEPTICE b. Compuşii fenolici și
uleiurile esențiale 405 Compușii fenolici sunt o clasă de compuși chimici cu
proprietăți unice; reținem că, unii fenoli sunt germicizi și sunt utilizați ca
dezinfectanți. 406 Uleiurile esenţiale sunt componente chimice extrase din
plante care conţin compuşi fenolici. 406 407 COMPUŞII FENOLICI acţionează prin
distrugerea membranei celulare şi inhibarea activităţii enzimelor microbiene.
408 În plus, compuşii fenolici previn agregarea microbiană, le încetinesc
multiplicarea şi extrag endotoxinele (prin care teoretic, se reduce
patogenitatea plăcii). 409 Cei mai importanţi reprezentanţi sunt: LISTERINA
TRICLOSANUL 410 -LISTERINA Ea este utilizată: -la combaterea plăcii, DIN 1915,
-a gingivitelor sau -la tratarea candidozelor. 410 411 este o apă de gură
hidroalcoolică care conţine uleiuri esențiale extrase din plante, și anume: timol
(0,064%), mentol (0,042%) , eucaliptol (0,092%), şi metil salicilat. 412
Recomandările sunt ca pacientul să-şi efectueze normal igiena zilnică şi să
clătească de 2 ori/zi, cu 20 ml soluţie, timp de 30 s. Listerina acţionează
bactericid prin alterarea membranei microbiene. 413 Studiile efectuate in vitro
arată că sunt distruse după 30 secunde de contact: Actinobacillus
actinomycetemcomitans, Actinomyces viscosus, Streptococcus S. mutans şi S.
sanguis, speciile Bacteroides, sau Candida albicans. 414 Însă, EFECTUL
ANTIPLACĂ al LISTERINEI este evaluat însă la 35% din cel realizat prin folosirea
corectă a celor cu clorhexidină. 415 Este motivul pentru care administrarea ei
se face perioade îndelungate de timp, de ordinul lunilor, pentru un efect
antiplacă vizibil. 415 416 Este eficientă și în reducerea halitozei. 417 EFECTE
SECUNDARE produse prin folosirea Listerinei sunt: senzaţii de arsură, gust
amar şi posibil, chiar, colorarea dinţilor (mult mai redus comparativ cu CHG).
418 MARELE DEFECT al Listerinei este conţinutul alcoolic mare, între 21,6–
26,9% (formula originală conţinea 21,6% alcool), 419 2. la un pH de 4,3, care o
fac, ca şi în cazul celorlalte ape de gură cu conţinut mare de alcool, mai puţin
recomandabilă, datorită efectului cancerigen. 420 Legat de pH-ul 4,3 prin care se
generează eroziuni în dentină şi smalţ dar la un nivel mult mai redus comparativ
cu consumul de suc de portocale. 421 Este RECOMANDATĂ: 422 pacientului care
NU este capabil să-şi efectueze un periaj şi un flossing dentar adecvat; periodic
pentru a-şi îmbunătăţi igiena orală; 423 înaintea procedurilor stomatologice
care produc cantităţi mari de aerosoli. 423 424 Fine şi colab. - recomandă
clătirea gurii cu Listerină înaintea şedinţelor de lucru şi constată o reducere a
încărcăturii microbiene a aerosolilor produşi cu 93,6%. 424 425 Conţinutul mare
de ALCOOL 426 O problemă generată de folosirea apelor de gură şi ridicată de
National Poison Center Network, din S.U.A., este reprezentată de conţinutul mare
de ALCOOL (între 0 şi 27%). 427 1. National Cancer Institute a atras atenţia
asupra legăturii certe existente între utilizarea regulată a acestor ape de gură
(cu conţinut mare de alcool – 25% sau mai mult) şi incidenţa crescută a
CANCERULUI din zona bucofaringiană. 428 Nu s-a putut stabili dacă alcoolul
singur este vinovat, dar s-a stabilit că prezenţa lui favorizează dizolvarea şi
dispersia anumitor substanţe incriminate în apariţia cancerului. 429 De aceea,
Council on Dental Therapeutics al ADA, cere 430 1. ca pe lângă CONŢINUTUL
MAXIM DE ALCOOL ETILIC, de până la 5%, 431 2. realizarea de sticle prevăzute cu
dopuri speciale, greu de deşurubat de copilul mic şi cu AVERTISMENTE, pe
eticheta produsului 432 ATENŢIE: a fi ţinut la distanţă de copilul mic. Nu se
înghite. Conţine alcool. De folosit la indicaţia medicului. 433 2. Conţinutul
mare de alcool este PERICULOS în special, pentru copiii de 2-3 ani, rapoartele
perioadei 1987- 1991 arătând că în America s-au înregistrat 434 peste 10.000
de INTOXICAŢII ALCOOLICE ACUTE cu asemenea ape de gură, la copiii sub 6 ani,
dintre care 3 mortale. 435 Apele de gură cu ALCOOL, NU SE RECOMANDĂ: 435
436 alcoolicilor, sau acelora cărora li se administrează anumite medicamente
ce reacţionează advers cu alcoolul, precum METRONIDAZOLUL. 437 -
TRICLOSANUL (2, 4, 4 triclor–2 hidroxildifenileter) Agent antimicrobian sintetic
437 438 Triclosanul este un solid incolor solubil în solvenți organici dar greu
solubil în apă (este aproape insolubil în apă, motiv pentru care se asociază cu o
bază, un alcool sau un glicol). 438 439 este un agent antimicrobian- cu spectru
larg, ce acţionează: bactericid împotriva bacteriilor gram-negative şi gram-
pozitive, dar cu acţiune bacteriostatică mai redusă comparativ cu cea a
clorhexidinei (JENKINS – 1991). 440 Triclosanul determină distrucţii la nivelul
membranei celulare şi bacterioliză. 441 DAR Produsele cu triclosan au fost
indicate pentru a reduce acumulările de placă şi a gingivitei ca şi pentru a reduce
cantitatea de tartru formată. 441 Efectul antiplacă al triclosanului este de doar
65%, comparativ cu cel al clorhexidinei. 442 443 CEL MAI RENUMIT PRODUS A
FOST COLGATE TOTAL pasta de dinţi Colgate Total conţine pe lângă triclosan
0,3% triclosan/2% copolimer, fluorură de sodiu 0,32%, 1450 ppm F, şi
pirofosfat de sodiu 5% 443 444 The American Cleaning Institute constată că
Triclosanul a fost unul dintre cei mai folosiţi şi investigaţi agenţi sintetici
antimicrobieni. 445 El este prezent în casele oamenilor într-o serie de produse
de la paste de dinţi, ape de gură, pespirant, săpunuri antiseptice sau soluții
de spălat vase. 445 446 Legat de toxicitatea lui apar o serie de informaţii care
dovedesc că: 447 1. în soluţie, triclosanul creşte rezistenţa individului la acţiunea
antibioticelor, 448 2. că pot afecta activitatea endocrină influienţează secreţia
endocrină, a nivelului extrogenilor şi a testosteronului, generând de asemenea
şi probleme în funcţionarea tiroidei, 449 3. Se constată apoi, că în contact cu apa
care conţine clor triclosanul eliberează un nivel periculos de cloroform, substanţă
despre care se crede că este cancerigenă. 450 4. Pentru MEDIU este considerat
PESTICID. 451 5. S-a demonstrat prezenţa triclosanului în urină şi în sânge. Asta
înseamnă că pot exista efecte negative la mamă/gravidă şi la cei care au
predispoziţie genetică spre anumite boli. 451 452 Deci, DATORITĂ EFECTELOR
SECUNDARE S-A RENUNȚAT LA UTILIZAREA LUI ÎN PRODUSE STOMATOLOGICE
(firma Colgate). 453 Din 2018, firma COLGATE a renunțat la folosirea lui la
fabricarea pastelor de dinți (principala pastă comercializată și indicată în Statele
Unite a fost Colgate Total) dar și a apelor de gură (Plax). 454 Din 2018, vechea
pasta de dinți Colgate Total apare sub aceași denumire dar cu un alt conținut
Pasta actuală numită Colgate® Total cu Zinc Dual și arginiă conține: 455 oxid și
citrat de zinc 0,96%, 1,5% L-arginină și 1450 ppm fluorură de sodiu într-o bază
de silice 456 Ea prezintă o serie de efecte benefice comparativ cu pastele de
dinți obișnuite care conține numai 1450 ppm fluoruri. 456 457 Pasta Colgate®
Total Dual Zinc efecte benefice: 458 reduce semnificativ hipersensibilitatea
dentinară după 4 la săptămâni de utilizare, reduce semnificativ formarea
tartrului supragingival constatându-se inhibarea formării lui pentru o perioadă de
12 săptămâni, 459 reduce semnificativ colorările dentare extrinseci, reduce
pentru cca 12 ore numărul microorganismelor orale aflate pe suprafața dinților,
a limbii, mucoasei gingivale și jugale, salivă, 460 eficiență în reducerea halitozei
prin reducerea producţiei de CSV, eficientă în reducerea plăcii dentare și implicit
a gingivitei după o perioadă de utilizare a pastei de 2 ori pe zi pentru 3 – 6 luni.
460 461 Folosirea ei oferă o protecţie dentară şi a tuturor structurilor orale
pentru 12 ore (substantivitate). 461 462 Acțiunea substanțelor active: 462 463
FLUORUL întăreşte specific structura dentară limitând formarea cariilor în
smalţ sau in structurile radiculare şi previne producerea eroziunilor dentare
cauzate prin aciditate produsă prin metabolism microbian; 463 464 ZINCUL este
un nutrient esenţial şi este și antioxidant a fost ales datorită rolurilor sale într-o
serie de procese metabolice şi fiziologice, în apărarea împotriva stresului
oxidativ, de protecţie împotriva îmbătrânirii, în accelerarea proceselor de
vindecare a rănilor, inclusiv în sinteza ADN-ului şi a proteinelor, în menţinerea
imunităţii şi a proprietăţilor antibacteriene. 464 465 ZINC DUAL activat cu
arginină îmbunătăţeşte folosirea, retenţia şi bioactivitatea zincului la nivelul
ţesuturilor moi şi în profunzimea plăcii dentare 465 466 L-ARGININA este un
aminoacid care intervine în modularea metabolismului microbian şi creşte pH-
ul plăcii prin producerea de amoniac, 466 467 iar în combinaţie cu un compus
insolubil de calciu ameliorează simptomele de hipersensibilitate dentinară
formând cristale de fosfat de calciu la nivelul canaliculilor dentinari expuşi care
sunt astfel obstruaţi. 468 PARTICULELE DE SILICE (dioxid de siliciu) utilizate, care
pe de-o parte curăţă, menţinând albul dinţilor şi pe de altă parte, mărimea
particulelor previn producerea hipersensibilităţii dentinare. 468 469 Legat de
SĂPUNURILE ANTIMICROBIENE FDA permite utilizarea triclosanului în cele cu
conţinut de peste 60% alcool 470 Se constată însă, că din punct de vedere al
transmiterii infecţiilor şi spălarea mâinilor cu săpun obişnuit este la fel de
eficientă. 471 De asemenea se recomandă ca asemenea săpunuri cu triclosan să
fie folosite numai în unităţi medicale şi nu şi cotidian, la domiciliu. 472 A.
ANTISEPTICELE 3. Alcaloizii vegetali sau produsele naturale 473 A. SANGUINARIA
este principalul reprezentant al grupei. 474 EXTRACTUL DE SANGUINARIA este
un alcool extras din rădăcina plantei Sanguinaria Candensis, care creşte în
America de Nord, şi conţine benzofenantidină. 475 SANGUINARIA este un agent
cationic de suprafaţă, SOLUBIL ÎN APĂ, 476 care prezintă capacitate de legare
la lipoproteinele membranei microbiene (endotoxine microbiene), generând
EFECT BACTERICID. 476 477 În plus, SANGUINARIA 1. inhibă METABOLISMUL
GLUCIDIC, mecanism prin care pH-ul bucal se menţine în limite fiziologice
(BOULWARE –1983 şi JONES – 1986), sau 478 2. reduce aderenţa microbiană şi
depunerile de placă şi implicit inflamaţia gingivală (QUIRYNEN – 1990). 479 a.
Prezintă o ACŢIUNE ANTIPLACĂ specială, acţionând MAI ALES asupra celei
SUBGINGIVALE, ce poate fi comparabilă ca efect, cu cel al clorhexidinei asupra
celei SUPRAGINGIVALE. 480 Reduce depunerile de placă cu 20–60% la scurt timp
de la aplicarea ei. Acţiunea antiplacă şi antimicrobiană se produce la o
concentraţie a substanţei g/mlactive de 16 (SOCRANSKY). 481 3. Este activă şi în
reducerea HALENEI FETIDE, prin anihilarea formării sulfurilor volatile. 482 Se
COMERCIALIZEAZĂ sub formă de: 482 483 APE DE GURĂ, la o concentraţie de
0,03%, produsul comercializat fiind VIADENT, recomandabilă în irigări
subgingivale, sau 484 PASTA DE DINŢI în aceaşi concentraţie în (produsul
comercializat VEADENT) unde se găseşte în combinaţie cu monofluorofosfatul de
sodiu. 485 Studii recente constată PROBABILITATEA producerii leziunilor
precanceroase prin folosirea apelor de gură cu sanguinaria chiar şi după 10 ani
de la stoparea folosirii ei. 486 Este motivul pentru care producătorii înlocuiesc
sanguinaria din aceste ape de gură cu alte substanţe active. 487 B. lemnul dulce –
SEWAK/MESWAK – din arborele Salvadora Persica. 487 488 Ramurile arborelui
sunt folosite încă din ANTICHITATE, de populaţiile care locuiesc în jurul Golfului
Persic. 489 Ramurile respectivului arbore se transformă în adevărate PERIUŢE DE
DINŢI prin mestecarea lor la unul din capete. 490 Şi astăzi, asemenea ramuri
sunt comercializate în tuburi de sticlă vidate, 491 Pe lângă efectul mecanic de
periere, el acţionează şi chimic prin intermediul: acizilor graşi, compuşilor
fenolici, fitosterolilor, şi flavonelor conţinute. 492 în timp ce EXTRACTELE
CHIMICE obţinute pot fi componente ale unor paste de dinţi şi ape de gură
(ENOXOLONA – Pierre Fabre). 492 493 C. Alte EXTRACTE NATURALE din plante
493 494 prin proprietăţile lor antiseptice, antiinflamatorii, analgezice,
calmante şi regeneratorii, 495 ele sunt încorporate în variatele reţete ale:
apelor de gură, gumelor de mestecat, sau pastelor de dinţi. 495 496
MUŞEŢELUL sau romaniţa CHAMOMILLAE FLOSS – prezintă proprietăţi
antiinflamatorii, analgetice, antiseptice şi cicatrizante. Apă de gură
comercializată, Romazulan-Biofarm. 497 CIMBRU DE GRĂDINĂ THYMI
VULGARIS HERBA prezintă efecte antiseptice şi calmante (datorită prezenţei
timolului) 497 498 ANASONUL ANISI FRUCTUS cu proprietăţi antiinflamatorii şi
antiseptice datorate prezenţei mentolului. 499 MENTA MENTHA CRISTPAE
FOLIUM prin prezenţa mentolului oferă proprietăţi antiinflamatorii şi
antiseptice. 499 500 ULEIUL DE CUIŞOARE AETHEROLEUM CARYOPHYLLY conţine
70–90% eugenol liber cu efect bactericid datorat fenolului conţinut. 501
EUCALIPTOLUL EUCALYPTI FOLIUM conţine uleiuri volatile cu efecte astringente
şi antiseptice. 501 502 RUBARBA RHEUM PALMATUM efect calmant şi
decongestionant. 503 Un exemplu de utilizare a extractelor vegetale este pasta de
dinţi PRODONTAX classic, care conţine: 503 504 alături de bicarbonatul de sodiu
fin granulat, 6 extracte naturale: echinacea (imunostimulator), rathania
(astringent), muşeţelul (antiinflamator, antibacterian), 505 salvia
(antibacterian, antiinflamator, analgezic), smirna (antihemoragic, tonifiant),
menta (antibacterian, oferă prospeţime respiraţiei). 506 Pasta este folosită de
peste 60 de ani în tratamentul gingivitei şi a bolilor parodontale datorită: 507
efectului ei antibacterian, dar şi pentru pH-ul alcalin de 8,4 ce oferă o bună
capacitate tampon. 507 508 A. ANTISEPTICELE 4. Compuşii cuaternari de amoniu
509 Sunt agenţi cationici de suprafaţă puternic atraşi de suprafeţele dentare şi
de componentele chimice ale plăcii. în plus, produc reducerea tensiunii
superficiale a coroanei dentare. 510 Compuşii cuaternari de amoniu acţionează
antimicrobian prin distrugerea membranei celulare şi alterări la nivelul
citoplasmei. 511 Deşi prezintă o atracţie puternică, iniţială, la ţesuturile orale, ei
nu prezintă aceeaşi eficienţă antiplacă ca şi clorhexidina, efectul antiplacă
menţinânduse timp redus, substantivitate redusă (JENKINS – 1994). 512 Din
această grupă fac parte: 512 513 CLORURA de CETYLPIRIDINIUM (cel mai
important – produs comercializat - Cepacol cu 0,05% CPC) CLORURA de
BENZALKONIUM (produsul Colgate 100 cu 0,05% clorură de benzalconiu) și
HEXETIDINA. 514 Ele intră în compoziţia unor APE DE GURĂ la concentraţii de
0,05%, cu care pacientul clăteşte de 2–4 ori/zi. 515 CLORURA DE
CETYLPIRIDINIUM - la pH-ul cavităţii orale 515 516 este un antiseptic
monocationic ce se adsoarbe rapid la nivelul structurilor dentare, 517 prezintă o
substantivitate de 3-5 ore reduce cantitatea de acid produs microbian este
detoxifiant (neutralizează toxinele). 518 CPC – agent de neutralizare a
toxinelor, la concentraţii de 0,05 – 0,07%. 519 Obişnuit, se foloseşte ca antiseptic
în ape de gură (PLAX cu CPC și fluorură de sodiu) iar în ultimul timp este folosită
împreună cu clorhexidina. 520 Și CPC poate cauza colorări dentare (nu la nivelul
clorhexidinei) iar lauril sulfatul de sodiu din componența pastelor de dinți îl
inactivează. 521 Hexetidina 0,1% 522 Hexetidina este un antiseptic cu spectru
larg, care distruge 97,5% din bacterii și 99% din virusurile din cavitatea bucală.
Produs - HEXORAL 522 523 prezintă acţiune limitată de inhibare a formării
plăcii, însă acţiunea este potenţată în prezenţa sărurilor de zinc. 524 Efecte
secundare Hexetidină sunt colorările dentare şi eroziunile mucozale, ultimile
fiind mult mai evidente când concentraaţia soluţiei creşte peste 0,14%. 525 Alte
EFECTE SECUNDARE ale compușilor cuaternari de amoniu: 526 1. coloraţii dentare
şi 2. creşterea vitezei de depunere a tartrului dentar, 527 3. prin folosire
îndelungată şi componenta alcoolică pot provoca leziuni descuamative, senzaţii
de arsură la nivelul limbii şi chiar coloraţii minore şi reversibile la nivelul
dinţilor. 527 528 4. În plus, acţiunea lor este anihilată de prezenţa componentelor
anionice din compoziţia pastelor de dinţi, motiv pentru care ele vor fi folosite
numai după clătirea atentă a gurii. 529 Denumiri comerciale: CEPADONT,
CEPACOL, ALODONT, AQUAFRESH, SCOPE. 530 A. ANTISEPTICELE 5. Agenţii
de oxidare 531 Agenţii de oxidare elibereză oxigen atomic, prin care ţesuturile
necrozate sunt curățate şi alterează celula microbiană, prin creşterea
permeabilităţii membranei. Substantivitatea lor este redusă. 532 Agenţii de
oxidare cei mai folosiți în apele de gură comercializate sunt peroxidul de
carbamidă 10% (CH6N2O3 ) şi peroxidul de hidrogen 1,5%. 533 APELE DE GURĂ
sunt recomandate în administrări de scură durată, în caz de pericoronarită şi
gingivostomatite ulceronecrotice. 534 A. PEROXIDUL DE HIDROGEN 3% H2O2
534 535 sub formă de APA OXIGENATĂ – este folosit ca dezinfectant în
aplicaţii topice dar şi în clătiri orale, la concentraţii de 0,3– 0,5%. 536 Apa
oxigenată este un antiseptic eficient care acţionează asupra spirochetelor,
bacteriilor anaerobe, sau a Streptococului pyogenes. 537 Folosită în IRIGĂRI
SUBGINGIVALE prezintă un efect rapid dar de scurtă durată asupra germenilor
anaerobi şi este inactivată de substanţele organice prezente. 538 Ea are şi
acţiune hemostatică şi de îndepărtare a detritusurilor organice. 539 Reţinem
că, într-o utilizare îndelungată, apa oxigenată poate determina apariţia unor
EFECTE SECUNDARE SEVERE: 540 de la hiperkeratoză la ulceraţii orale, de la
hiperplazii şi limbă neagră păroasă, până la efecte cancerigene. 541 B. Soluţia
cu PEROXID de hidrogen 30% - Perhidrol 541 542 prezintă acţiune
antimicrobiană, în special asupra germenilor anaerobi şi este indicată, datorită
efectului CAUTERIZANT, în tratamentul gingivitei hiperplazice, mai ales a celei
gravidice. 543 A. ANTISEPTICELE 6. Săruri ale unor metale 544 Soluţiile apoase
HIPERTONE cu: CLORURĂ DE SODIU, BICARBONAT DE SODIU, sau SULFATUL
DE MAGNEZIU, 545 Acționează prin a. DIFERENŢA de PRESIUNE OSMOTICĂ
creată, determină atragerea apei din interiorul celulelor, mecanism 546 prin care
se REDUCE EDEMUL inflamator sau cel post-traumatic. 546 547 b. stimulează
în plus, circulaţia sanguină şi secreţia salivară, c. realizează de asemenea şi
curăţirea ţesuturilor. 548 Soluţiile izotone ca şi cele hipertone cu CLORURĂ DE
SODIU EFECTE SECUNDARE 549 Folosite timp îndelungat asemenea soluţii pot
provoca: ulceraţii sau retracţii gingivale, candidoze, hipertrofia papilelor
linguale etc. 550 FLUORURILE – mai ales cea de STANIU ca şi AMINELE
FLUORURATE 551 reduc numărul spirochetelor de la nivelul şanţului gingival şi
indicii de sângerare, situaţia păstrându-se cca 6 săptămâni de la utilizarea lor.
552 Însă, efectul antiplacă şi antigingivită al apelor de gură cu amine fluorurate
sau cu fluorură de staniu este mai redusă comparativ cu cel al clorhexidinei. 553
Soluţiile cu fluorură de staniu 1,65% se pot folosi în aplicaţii topice sau în
irigaţii subgingivale. 554 Dezavantajul gustului sau cel de colorare a
suprafeţelor dentare demineralizate, contribuie la recomandări limitate. 555 ALTE
ANTISEPTICE 556 POVIDONE IODINE Folosit din 1955 ca dezinfectant cutanat
înainte şi după intervenţii chirurgicale 557 În Anglia se comercializează sub
numele de BETADINE soluție antiseptică 558 Se foloseşte pentru dezinfecţia
tegumentului (săpunuri chirurgicale) şi a mucoaselor. 558 559 Preparatul
conţine iod activ ca substanţă antimicrobiană 560 Principale efecte benefice NU
produce infecţii oportuniste Efectul antiseptic este similar cu cel produs de
clorhexidină 560 561 În Medicina Dentară Povidone Iodine se indică în tratarea
gingivitelor acute ulcerate 562 Concentrația recomandată este în irigări
profesionale (10%), în irigări la domiciliu (0,1%) sau ca ape de gură (1%). 562
563 Prezintă o substantivitate de numai 60 min Este însă eficienţă în inhibarea
formării plăcii. 564 Chiar dacă efectele secundare sunt reduse, pentru apele de
gură cu povidone iodine se menţionează că produc afectarea funcţionării
tiroidei (Wray et al. 1978). 564 565 2. ANTIBIOTICELE 566 Antibioticele
administrate sistemic sau local, dovedesc un înalt potenţial de inhibare al
formării plăcii dentare, supra- şi subgingivale, dar folosirea lor îndelungată este
interzisă. 567 Această atitudine se datorează EFECTELOR SECUNDARE:
modificarea nişei ecologice, produce : a. rezistenţă microbiană, b. infecţii
oportuniste, c. şi cel mai grav, alergii. 568 A. De-a lungul timpului, LOCAL, au fost
testate o serie de antibiotice precum: 569 tetraciclina, vancomycina,
eritromicina, kanamicina, spiramycina, nidamicina, metronidazolul, etc.,
care au demonstrat efecte antimicrobiene certe asupra germenilor specifici
plăcii microbiene. 570 Penicilina a fost şi ea folosită în acest scop, însă datorită
potenţialului alergic crescut (ŞOC ANAFILACTIC), utilizarea ei a fost drastic
limitată. 571 Datorită efectelor secundare generate de reţinut: infecţiile
oportuniste şi alergiile ANTIBIOTICELE NU mai sunt utilizate LOCAL ca substanţe
antiplacă, decât într-o mică măsură. 572 a. ADMINISTRARE LOCALĂ 573
Antibioticele, care au demonstrat bune EFECTE LOCALE, şi în tratamentul
parodontopatiei sunt utilizate: 574 A.fibrele impregnate cu tetraciclină sau cu
clorhexidină și 575 2. pastele cu tetraciclinămetronidazol sau cu minocyclină
care sunt introduse direct în punga parodontală (cu seringa cu ac bont), au
eficienţă asupra Actinobacilului actinomycetemcomitans. 575 576 3. De ultimă
oră sunt preparatele nano (nanotechnology sau nano drug delivery systems) cu
triclosan, tetraciclină. 576 577 Metoda NANO este extrem de sigură datorită
controlului eliberării substanței active și a minimalizării efectelor secundare.
578 Aplicarea fibrelor impregnate cu tetraciclină După Wilkins E. – Clinical
Practice of the Dental Hygienist, Eighth Edition, 1999. 579 Fibrele impregnate cu
tetraciclină un monofilament de copolimer de etilen/acetat de vinil la un
diametru de 0,5 mm și care conține 12,7 mg tetraciclină hidroclorid egal
dispersată; 580 produsul oferă o eliberare continuă a tetraciclinei pentru o
perioadă de 10-14 zile. 580 581 Folosirea metodei este în declin pentru că firul
nu este rezorbabil și au fost relatate dificultăți la plasarea și la retenția fibrelor.
582 B. ADMINISTRAREA SISTEMICĂ A ANTIBIOTICELOR ÎN STOMATOLOGIE
Acestea se indică corect NUMAI pe baza antibiogramei efectuate în prealabil. 583
În STOMATOLOGIE şi pentru tratarea diferitelor forme şi manifestări ale
afecţiunilor parodonţului se indică specific: 584 combinaţia
tetraciclinămetronidazol (tetraciclină 250 mg la 6 ore timp de 10- 14 zile) sau
metronidazol (250 mg 3 ori/zi) - augmentin (250-500 mg/zi) timp de 7 zile. 585
Studii recente au concluzionat că: AMOXICILINA sau o combinație de
amoxicilină și metronidazol, sau metronidazol singur sau o doză sub
antimicrobiană de doxiciclină, 585 586 toate oferă benefici împreună cu
detartrajul și planarea radiculară. 586 587 Studiile arată că rezultatele obţinute
prin asocierea antibioterapiei cu detartrajul şi planarea radiculară sunt mult
superioare acelora obţinute NUMAI prin DETARTRAJ 588 Însă, plecăm de la
constatarea că cca 85% dintre pacienţi răspund favorabil numai la detartraj şi
planare radiculară. 589 Aceste combinaţii se indică, de regulă, la TRATAREA
formelor de 589 590 1. parodontopatie marginală generalizată ele acţionează
eficient împotriva Actinobacillus actinomycetemcomitans şi nu numai. 591 În
plus, SISTEMIC, antibioticele se recomandă, OBLIGATORIU, în cazul tratării: 592
2. pericoronaritelor, 3. abceselor apicale, 4. a formei refractare a parodontopatiei
marginale a adultului (există pungi parodontale de peste 5 mm), 593 5.
parodontopatiei juvenile localizate, 6. când există simptomatologie generală (ex.
febră), ca în cazul a.abcesului parodontal sau b.al gingivo-stomatitei
ulceronecrotice (ANUG). 594 Când indicăm tratament antibiotic SISTEMIC, trebuie
să ţinem cont însă de următoarele LIMITE: 595 1. efecte secundare generate de
anumite antibiotice (alergii); 2. posibilitatea inducerii rezistenţei faţă de
antibioticul în cauză; 596 3. medicamentul acţionează şi în zone care nu necesită
intervenţie, în timp ce concentraţia lui ajunge diluată la locul de acţiune; 597 4.
poate genera suprainfectare (infecţii oportuniste), cum ar fi candidoza; 598 5. iar
acuzele parodontale atenuate de antibiotic limitează voinţa pacientului de a urma
strict tratamentul antibiotic un anumit număr de zile. 599 Din aceste motive se
propune o nouă abordare a DOZELOR SISTEMICE SUB ANTIMICROBIENE
(subantimicrobial systemic dose) 599 600 prin care se încearcă o modularea a
rezistenței gazdei față de atacul patogenilor parodontali. 600 601 Un exemplu
este tratamentul cu DOXICICLINĂ (Periostat) când administrăm antibioticul în
doze mici (20 mg de 2/zi) pentru o lungă perioadă (pentru 6-9 luni) prin care
se inhibă acțiunea colagenzei și se previne distrugerea fibrelor de colagen. 601
602 Rezultatele obținute sunt echivalente celor obținute numai prin detartraj și
planare radiculară. 603 Terapia cu antibiotice în doze reduse sub antimicrobiene
nu produc modificări dăunătoare la nivelul florei periodontale și nici nu s-au
observat producerea rezistenței microbiene. 603 604 Tratamentul cu
doxaciclină chiar în doze reduse este contraindicată pacientului alergic la
tetracicline. 604 605 Noi posibilități de modulare a răspunsului gazdei la atacul
patogenilor parodontali este tratamentul cu probiotice și vaccinările dar
cercetările pe aceste piste sunt încă la început. 605