Anatomia globului ocular si a

anexelor sale
LP 1
Orbita
Cavitate, forma piramidala- patrulatera , ax ant-post de 4-5 cm
Continut : globul ocular
grasime orbitara
musculatura extrinseca
artera si venele oftalmice
nv S si PS
 Conjunctiva
⚫ Membrana subtire, semitransparenta,
roz, ce acopera partea ant a sclerei
( conj bulbara) si fetele interne ale
pleoapelor ( conj palpebrala)

⚫ Locul unde conj palpebrala se reflecta pe glob pt a se continua cu cea bulbara se

numeste fundul de sac ( fornixul) conjunctival sup si inf

⚫ Rol in protectia globului ocular

⚫ Histologic – epiteliu scuamos necheratinizat, stroma bogat vascularizata, gl

lacrimale accesorii, gl secretoare de mucus
Muschii extrinseci ai globului
ocular
Asigura motilitatea globului si mentinerea paralelismului
4 muschi drepti (drept sup, inf, intern, extern) si 2 oblici (oblic mare – sup, oblic
mic – inf)
Pleoape
Strcuturi cutaneo-mucoase cu rol de protectie
Fata ant – cutanata; Fata post – mucoasa
Unite la extremitati in comisuri (interna si externa)
Marginea libera delim fanta palpebrala
Pe marginea pleoapelor, in partea mediala – papila lacrimala cu orificiul canalului
lacrimal = punct lacrimal
Pe marginea pleoapei – cili (genele), mai multe pe pleaoapa sup
Fiecare folicul ciliar contine 2 glande sebacee Zeiss si are in apropiere gl
sudoripare Moll
Pe lamela post se deschid glandele lui Meibomius
Structura ext-int: piele, muschi constrictor, sept orbital, muschi ridicator, tars
(formatiune fibroasa cu rol de suport), conjunctiva
 Aparat lacrimal
⚫ Aparat secretor si cai lacrimale
⚫ Aparatul secretor :
⚫ glanda lacrimala principala se afla in fosa gl lacrimale la nivelul partii ant-lat a
tavanului orbitei.
⚫ De la nivelul sau pleaca ductele lacrimale (12) care se deschid in fornicxul
conjunctival sup.
⚫ Are rol principal in secretia lacrimala reflexa (PS)
⚫ Glande lacrimale accesorii
⚫ De dimensiuni mici, localizate in grosimea conjunctivei palpebrale, in special la
nivelul fundurilor de sac conjunctivale
⚫ Secretia mucoasa permanenta , secretia lacrimala de baza ce mentine filmul
lacrimal si integritatea suprafetei oculare
⚫ Filmul lacrimal – mucus, secretie apoasa, strat lipidic (glande Meibomius)
Cai de excretie
Canaliculele lacrimale (2), in partea medila a pleoapelor, incep de la
nivelul punctelor lacrimale si se deschid in sacul lacrimal
Sacul lacrimal –> ductul nazo-lacrimal -> meatul nazal inferior ->
nazofaringe
 Globul ocular
Situat in orbita, forma sfero-ovoidala cu dimensiuni de 24mm(a-p)/ 23,5
mm (trv)/ 23,5 mm (vert)7,5 g /6,5 cm3 vol format din trei tunici si din
medii refringente (continutul)
Tunici:
◦ Stratul extern ( tunica fibroasa) – cornee + sclera
◦ Stratul intermediar – uveea/ tunica vasculara – iris +corp ciliar (uveea anterioara)+coroida
(uveea post)
◦ Stratul intern – tunica nervoasa (retina)
 Stratul extern (de invelis)
Sclera - alb sidefie, lucioasa, tesut conjunctiv dens (colagen , elastina), avasculara , ocupa
5/6 post ale globului
- anterior se insera muschii oculomotori
- la nivelul polului post exista o zona in care sclera prezinta numeroase orificii –
lamina cribrosa - prin care trec axonii cel ganglionare ce form nv optic
Corneea – transparenta, avasculara , foarte bine inervata senzitiv, rol de protectie si mediu
refringent ( asigura 45 de dioptrii din refringenta totala);
- are 5 straturi – epiteliul, membrana Bowmann, stroma, membrana Descemet,
endoteliul
Limbul sclero-cornean – jonctiunea corneei cu sclera
Stratul intermediar – Uveea
(tunica medie - vasculara)
Irisul – are in centru orificiul pupilar prin care
camera posterioara comunica cu camera
anterioara asigurand circulatia umorului apos
- stroma iriana e formata din fibre
musculare circulare – m.sfincter pupilar
(control PS) – mioza si din fibre radiare – m.
dilatator( control S) - midriaza
Corpul ciliar – procesele ciliare (rol in secretia
um. apos)
- muschiul ciliar – m. neted,
asigura acomodatia critaliniana
Coroida – intre retina si sclera, tunica
vasculara , ocupa 2/3 posterioare , asigura
nutritia straturilor ext retiniene
- bogat vascularizata si bogat
pigmentata – rol de camera obscura pentru
formarea imaginii pe retina
 Stratul intern-Tunica nervoasa
Retina – se insera la nivelul orei serrata pe corpul ciliar
- are 10 straturi de celule (str. cel fotoreceptoare cu con si bastonas – functia vizuala transf
semnalele luminoase in impulsuri electrice)
- conurile max concentrate – macula - vederea diurna, colorata
- bastonasele max concentrate in periferie (vederea nocturna)
- papila nv optic – locul de iesire al fibrelor nv optic , margini bine delimitate, culoare alb-roz ,
mica excavatie fiziologica 1/3 (pata oarba)
- temporal de papila – macula lutea ; in centrul maculei- fovea centralis – zona de acuitate
vizual maxima
- a. si v. centrala a retinei
 Globul ocular – spatii libere
Camera anterioara – intre fata post a corneei si fata anterioara a irisului
formand unghiul iridocornean ; in mijloc – orificiul pupilar
Camera posterioara – aici se formeaza sinechiile iriene posterioare –
aderente intre fata post a irisului si fata ant a cristalinului
 Mediile transparente – Cristalinul
Lentila biconvexa
situata in spatele irisului,
in fata vitrosului,
prin turtire si bombare
aduce imaginea vizuala
pe retina
Inconjurat de capsula
cristaliniana
(capsulorexis)
Format din nucleu si cortex
Legat de muschiul ciliar prin zonula lui Zinn care se insera pe capsula cristaliniana in zona ecuatoriala
Unul din mediile refringente ale globului ocular
– asigura 15 D
Contine apa, proteine si saruri minerale
Nu contine vase de sange, limfatice sau nervi
Mediile transparente
Umoarea apoasa – lichid incolor, secretat de procesele ciliare, se gaseste in camera
ant si post a ochiului
- resorbita de venele sclerei prin canalul Schlemm (unghiul
iridocornean)
- intre prod si resorb – echilibru – tensiunea intraoculara normala
11-22 mmHg
Vitrosul – tesut conjunctiv transparent de consistenta gelatinoasa (90 % apa ,
colagen si ac hialuronic), situat intre cristalin si retina ; ocupa 2/3 din vol glob ocular ;
nu contine vase si nv ;
- mentine forma globului, amortizarea socurilor, formarea imaginii pe retina
(are putere de refractie neglijabila)
 Calea optica
Analizatorul vizual este alcatuit din :
◦ Retina (receptori pt lumina)
◦ Cai de transmitere – nervul optic
◦ Zone de proiectie corticala – analiza si sinteza informatiilor

Nervul optic strabate orbita, canalul optic, endobaza

craniana, apoi fibrele nazale alea celor doi nervi optici se
ncruciseaza formand chiasma optica

Tracturile optice -> corpul geniculat lat -> arii corticale

17,18,19 ale lobului occipital
Acuitatea vizuala
Capacitatea ochiului de a distinge forma, dimensiunea, conturul si detaliile
elementelor din spatiu (precizie, claritate, distante)

Se caracterizeaza prin doi parametri :

◦ Minim separabil
◦ Minim vizibil
 Testarea AV
■ Se face la inceputul oricarui examen oftalmologic
■ Cu optotipi clasici, asezati la 5 m de pacienti
(infinitul- nu mai acomodeaza)
■ Se masoara pt fiecare ochi in parte, in conditii
fotopice, cu si fara corectie optica
■ AV = d/D d = dist la care e pacientul
D = dist la care ochiul emetrop vede
randul
1/50, nd la x cm, pmm, pl, fpl
 Campul vizual
Vederea periferica reprezinta totalitatea suprafetei retinei fotosensibile, a unui ochi imobil
care priveste la infinit, care poate percepe obiecte din spatiu
Este examinat monocular, iar cel binocular se obţine prin suprapunerea celor două câmpuri
monoculare

Limitele normale :
◦ sup 50-60 grade
◦ inf 60-70 grade
◦ nazal 45-50 grade
◦ temp 80-90 grade

La culori < cu
A -10 grade,
R -20 grade
V -30 grade

Pata oarba =
scotom fiziologic
Refractia oculara
Ochiul este un sistem optic adaptativ cu o putere de refracție de aproximativ 60 D, din
care 75% (45 D) este refracția interfeței aer-cornee, iar restul este cea produsă de
cristalin.

Cristalinul poate suplimenta puterea refractivă a ochiului printr-un sistem adaptativ

numit acomodație care permite vederea clară a obiectelor apropiate.

Sistemul optic al ochiului este convergent, astfel că imaginea formată pe retină este
reală, de dimensiuni mai mici și răsturnata.
Notiuni de refractie
Ochi emetrop – stare refractivă a ochiului în care razele luminoase venite de la o
distanță mai mare de 5 m(infinitul oftalmologic) focalizează pe retină; imaginea
care se obține este clară și reală.

Ametropiile = viciile de refractie – stări refractive în care razele ce vin de la o

distanță mai mare de 5 m nu focalizează pe retină
- sferice – imaginea unui punct din spatiu este un punct pe retina,
exista aceeasi refringenta in toate meridianele corneei - miopie/ hipermetropie
- asferice – astigmatismul , imaginea unui punct din spatiu este o
elipsa pe suprafata retinei, refringente diferite in diverse meridiane ale corneei
 Hipermetropia +
Viciu de refractie in care imaginea razelor venite de la infinit se formeaza in spatele retinei
(nu vede bine la aproape, nici la distanta)

3 tipuri – de ax – globul este de dimensiuni mici

- de refringenta – in afakie – traumatica sau iatrogena
- de curbura – in cornee aplatizata

Mica +1 -> +3 D
Medie +3 -> +6 D
Mare >6 D
Simptomatologie
De obicei jena oculara, oboseala, lacrimare, cefalee, vedere incetosata,
inrosirea ochilor

La copiii mai mici de 7 ani poate determina strabism convergent refractiv –

acomodativ; in timp ochiul va deveni ambliop (cu functie alterata) deoarece
imaginea in cazul acestuia nu se formeaza in fovee
Tratament
Corectia cu lentile aeriene – lentile sferice convergente (+) - aduc imaginea pe retina; puterea
dioptrica a lentilelor se alege in functie refractia obiectiva a pacientului (autorefractometrie) dupa
administrarea de cicloplegice

Se alege lentila cu cea mai mare putere dioptrica la care pacientul vede clar

La tineri si adulti se poate subocrecta deoarece participa acomodatia

La varstnici se sumeaza cu valoarea presbiopiei

La copiii sub 4 ani se prescrie cat se gaseste pe refractia cicloplegica

Cu lentile de contact

Chirurgical – laser cu excimeri (pana la +5 D)

- implante refractive
 Miopia -
Viciu de refractie in care imaginea razelor venite de la infinit se formeaza in fata
retinei (nu vede la distanta, vede la aproape)

Tipuri – de ax- glob ocular mare

- refringenta – (ex. in cataracta nucleara)
- de curbura – (ex. in keratoconus )

❑Mica -1 -> -3 D
❑Medie -3 -> -6 D
❑Mare -6 -> - 8 D
❑Forte > -8 D
 Tratament
Miopia simpla
Lentile aeriene divergente concave (-)
Lentila divergenta cea mai mica cu care se obtine vedere clara
Lentile de contact
Chirurgical – laser cu excimeri
- implante refractive (peste -11D sau cornee subtire ce nu permite
procedura)
Miopia degenerativa
Apare la 2-3 % din miopii datorita cresterii exagerate diametrului globului
ocular cu aparitia complicatiilor:
Coroidoza miopica, conus miopic, stafilom posterior
Leziuni degenerative ale periferiei retinei
Dezlipire de retina
Cataracta miopica
Hemoftalmus
Pata fuchs
 ASTIGMATISMUL
Asigmatismul este o ametropie asferică în care razele luminoase provenite de la mai
mult de 5 m nu focalizează într-un punct focal ci într-o linie focală sau într-o formă
geometrică.
Simptome
◦ acuitate vizuală diminuată la distanță și la aproape
◦ pacientul face efort pentru a vedea corespunzător, producându-se discomfort ocular și
cefalee.

Corectia astigmatismului
◦ Corecție optică cu lentile aeriene cilindrice (lentile care corectează un ax, fără să modifice
refracția pe cel perpendicular) sau sferocilindrice sau cu lentile de contact torice
◦ Corecție chirurgicală cu ajutorul laserilor cu excimeri (tehnica LASIK și LASEK), sau cu
implante refractive torice.
 Acomodatia
■ Mecanismul prin care ochiul isi ajusteaza
puterea dioptrica
■ Acomodatia scade cu varsta
■ Este un act reflex, consta in stimularea
muschiului ciliar cu relaxarea fibrelor zonulare
Zinn si a intregului cristalin care devine astfel
bombat, deci refringent, ajutand astfel la
vederea clara de aproape (35 cm)
 Presbiopia
Tulburarea acomodatiei datorita scaderii puterii de acomodare a cristalinului cu varsta
Apare la emetrop in jurul varstei de 40-45 ani prin scaderea progresiva a vederii pentru
aproape (imbatranirea cristalinului care isi pierde progresiv elasticitatea)
Simptome: scaderea vederii de aproape, pacientul indeparteaza ziarul, cefalee,
hiprelacrimare
Se corecteaza cu lentile convergente

Nou născut 10 ani 12ani 40 ani 45 ani 50 ani 70 ani

20D 14D 12D 4D 3,5D 2,5D 0D

Patologia pleoapelor
Lp 2
 Afectiuni inflamatorii

•Orjelet
Cea mai frecventa afectiune
infectioasa a pleoapelor
Granulom focal, nodular al
pleoapei
Orjeletul extern – inflamatia gl
Zeiss (ulcior)
Orjeletul intern – inflamatia gl
Meibomius
 Orjelet

• Subiectiv – durere palpebrala , mai ales la clipit, insotita de fenomene

inflamatorii locale
• Obiectiv
edem si hiperemie palpebrala
hipertrofia unei portiuni din
pleoapa
zona centrata de un cil la baza
caruia apare un punct de puroi
Tratament

• In faza de inceput – prisnit local rece decongestiv

• In faza de colectare – prisnit cald pt favorizarea abcedarii
• Medical : sol antibiotice antistafilococice: oxacilina, netilmicina, AINS,
corticosteroizi (netildex, tobradex)
• Se poate smulge firul de par pt a grabi abcedarea
• Tratamentul chirurgical este contraindicat pt pericolul de
tromboflebite de sinus cavernos
Salazion

• Inflamatia cronica, granulomatoasa a gl Meibomius care poate

surveni spontan sau ca urmare a cronicizarii unui orjelet
• Subiectiv - asimptomatic
• Obiectiv – formatiune tumorala nodulara, ferma la palpare, fara
semne locale de inflamatie
• Pacientii cu salazion pot prezenta ten gras, comedoane, scuame la
nivelul scalpului
• Tratament chirurgical – incizia si curetajul chirurgical al leziunii
 Blefarita

• Inflamatia marginii libere a pleoapelor

• Determinata de alergii, uscaciune oculara, factori hormonali, infectii
cu stafilococ/streptococ
• Subiectiv – usturimi palpebrale, prurit al marginilor libere, lacrimare
• Blefarita eritematoasa: hiperemie si hipertrofie a marginii libere
• Blefarira scuamoasa: pleoape hipertrofiate si eritematoase, cu
scuame albicioase
• Blefarita ulcero-necrotica – ulceratii, necroze
Blefarita

• Tratament
igiena pleoapelor
comprese calde pt inmuiere si spalarea mecanica cu sampoane
speciale
tratam medicamentos al posibililor factori cauzatori (local cu
antibiotic, corticosteriozi si general daca este necesar)
 Ectropion

Eversarea pleoapei(de obicei cea inf) spre exterior cu deplasarea marginii

libere a acesteia fata de globul ocular
Poate fi congenital sau dobandit
Clinic:
pleoapa rulata extern cu eversarea punctului lacrimal
hiperlacrimare
conj expusa devine uscata, hiperemica, keratinizata
corneea prezinta eroziuni punctate/ ulceratii
 Ectropion

• Senil – cea mai frecventa forma clinica, apare datorita unei hiperlaxitati a
tesuturilor pleoapei; tratamentul este chirurgical
• Paralitic – in paralizia periferica de nv facial, cu abolirea sau hipofunctia m
orbicular
• Tablou clinic : lagoftalmia(imposibilitatea inchiderii pleoapelor), expunere conj si
corneana, alterarea sensibilitatii corneene
• Tratament: lacrimi artificiale, inchiderea pleoapelor cu niste benzi adezive pe
parcursul noptii, tarsorafie provizorie
 Ectropion
• Cicatricial – datorita unei cicatrici tractionale la nivelul pleoapei; arsuri, infectii,
rezectii extinse pentru tumori palpebrale
• Tratament – excizia cicatricilor si acoperirea cu grefe
• Spastic – apare pe fondul unei hipercontractilitati a m . orbicular; la copii in
cadrul unor afectiuni inflamatorii ale conjunctivei sau corneei
• Mecanic – cand exista o masa voluminoasa (chist, edem , tumora) la nivelul
marginii palpebrale care o indeparteaza de glob. Tratament chirurgical cu
indepartarea cauzei
• Congenital – rar, asociat de obicei cu sdr malformative (Down, Goldenhar) sau
cu anomalii osoase. Tratament chirurgical
 Entropion

• Rularea spre interior a marginii palpebrale libere a tarsului, mai frecvent la

pleoapa inf
• Tablou clinic: pleoapa rulata intern
• cilii in contact cu corneea, produc leziuni insotite de senzatie de
corp strain, lacrimare, secretii eroziuni, ulceratii
• Poate fi dobandit (senil, icatricial, spastic) sau congenital
 Entropion

• Cel senil este cea mai frecventa forma

• Cauze :
scaderea tonusului musc palpebrale
dezinsertia m retractori ai pleoapei inf
enoftalmia de involutie
• Tratament : lacrimi artificiale, lentila de contact terapeutica, proceduri
chirurgicale de corectare a entropionului
Patologia conjunctivei
 Conjunctivita

⚫ Cel mai frecvent intalnite

= inflamatia conjunctivei de origine
bacteriana, virala, alergica, fungica sau
parazitara

⚫ Simptome:
senzatie de corp strain
aglutinarea cililor
uneori prurit
AV nemodificata, daca apar fotofobie sau
durere oculara – interesata si corneea in
procesul inflamator (keratoconjunctivita )
 Conjunctivita
⚫ Semne:
- hiperemie conjunctivala periferica mai ales
in fundurile de sac
- secretie conjunctivala la nivelul fundurilor
de sac (seroasa, serofibrinoasa, hemoragica,
purulenta, membranoasa)
- modificari de relief la nivelul conjunctivei
foliculi, papile, flictene

Hiperemia conjunctivala – dg diferential:

Conjunctivite – superficiala, predominand

spre fundurile de sac
Iridociclite, keratite, glaucom – hiperemie
perikeratica , rosu-violacee (pupila in
mioza/midriaza, scadere de AV, CA mica/n)
Conjunctivita

• Ocupa 40 % din patologia infectios inflamatorie a polului ant al

globului
• Poate avea caracter endemo-epidemic
• Pot fi recidivante, cronice
• Pot fi generate sau amplificate de factori microbieni stagnanti in
fundurile de sac – exacerbati in conditii de caldura, umezeala, igiena
defectuoasa sau de flora microbiana de suprainfectie
 Diagnostic
• Dg pozitiv – hiperemie conjunctivala cu sau fara secretii, senzatie de corp
strain, AV nemodificata
- ggl limfativi preauriculari mariti +/-
• Dg de certitudine – examen de laborator al secretiei conjunctivale
(recoltata dimineata inainte de toaleta ochiului)
- se evidentiaza germenele si se face antibiograma /
antifungigrama
- PMN (bacteriana), leucocite (virala), eozinofile (alergica)
 Conjunctivita bacteriana
⚫ Etilogie: stafilococ, streptococ, haemophilus
⚫ Durata 5-7 zile, cu evolutie acuta, subacuta
⚫ Manifestari : hiperemie ………
scuame pe pleoape/gene
secretie ………..
Diagnosticul se pune pe istoricul medical si examenul obiectiv
Se realizeaza teste diagnostice numai la nou-nascuti, in cazurile recurente,
care nu raspund la tratament

Tratament – igiena locala, izolare din colectivitate

- colir cu AB spectru larg 1pic x 5/zi, 7-10 zile (aminoglicozid :
tobramicina, fluorochinolona : ofloxacina)
NU se pun comprese cu ceai, pansamente
 Conjunctivita gonococica a nou-nascutului
⚫ Cauzata de specii de Neisseria( de obicei N
Gonorrhoea)

⚫ Infectarea se produce in momentul nasterii

(mama infectata) sau prin manipularea lui cu
maini murdare, obiecte infectate

⚫ Debut in primele 24-48 h, sever, fulminant ,

bilateral (dg dif cu conj cu Chlamidii care se
instaleaza la 5-7 zile)
 Conjunctivita gonococica
⚫ Evolutie in 3 stadii:

Infiltratie - hiperemie conjunctivala, edem conjunctival si palpebral

Pioree – secretie purulenta, vascoasa, aderenta, galben-verzuie, gonococul

avand capacitatea de a perfora corneea

Regresie si complicatii – perforare, iridociclita, endo /panoftalmita,

cataracta complicata, glaucom secundar

Chiar septicemie cu artrita, meningita

Tratament

⚫ Profilactic:
- al mamei – tratamentul gonocociei genitale
- nou-nascutului – instilare de solutie de nistrat de argint 1% in
fundurile de sac conjunctivale imediat dupa nastere sau solutie de
fluorochinolone

Curativ :
antibiotice local, la nevoie general
penicilina (solutie 10 000 U/ml) la 30-60 min
sau cefalosporine
sau fluorochinolone (Ciloxan, Floxal) de 6 ori pe zi
Conjunctivita virala

⚫Adenovirusuri, herpes simplex, varicelozosterian, epstein barr

⚫Durata 2-3 sapt
⚫Foarte contagioasa
⚫Semne :
• hiperemie conjunctivala periferica intensa
• secretie seroasa sau serohemoragica abundenta, clara
• edem palpebral, lacrimare abundenta
• reactie foliculara conjunctivala
• keratoconjunctivita
• in caz de infectie cu virus adenofaringoconjunctival apar false
membrane conjunctivale si keratita punctata superficiala
 Conjunctivita virala
⚫ General
- adenopatie preauriculara
- frecvent istoric de febra recenta, faringita, infectii de tract respirator

Dg – pe baza istoricului medical si al examenului oftalmologic

Tratament
- suportiv: lacrimi artificiale, vitaminoterapie, antihistaminice,
antiinflamatorii nesteroidiene (per os )
- antibiotic in caz de suprainfectie

In caz de infectie cu virus herpetic – Aciclovir topic, AINS, antihistaminice

general, lacrimi artificiale NU corticosteroizi
Conjunctivita cu Chlamidii

⚫ Chlamidia – parazit intracelular ce poate produce :

Conjunctivita acuta cu incluzii la nou-nascut
Conjunctivita de piscina la adult
Conjunctivita cronica – trahom

⚫ La nou – nascut - conjunctivita acuta apare la 5-7 zile dupa nastere,

secretie purulenta alb galbuie
⚫ La adult - conj de piscina este acuta, unilaterala, cu hiperemie conj,
secretia mucopurulenta si foliculi conj
⚫ Tratament: Azitromicina sistemic 1 g, sau Eritromicina, Tetracilina,
Doxiciclina (2 sapt)
Conjunctivita cu Chlamidii

⚫ Conjunctivita CRONICA (Trahom):

Produsa de Chlamidia Trahomatis
Keratoconjunctivita endemo-epidemica cu evolutie si complicatii
grave care duce in final la orbire (cauza principala de orbire in unele
zone din Africa)
In Romania a fost eradicat
Boala a mizeriei si ignorantei
Incipient se manifesta ca o conj bacteriana cronica; dupa cativa
ani nodulii se extind pana la limb, pornesc pachete de neovase
corneene in perdea -> panusul trachomatos, neovasele se
obstrueaza, raman niste canale albe, bogat arborizate -> leucom
cornean cu aderenta intre conj bulbara si palpebrala, cu retractia
pleoapelor, cu trichiazis -> ulcer cornean
Conjunctivita alergica

⚫ Acuta – poate fi declansata prin reactie de hipersensibilitate imediata fata de

un antigen din mediu – praf, polen, acarieni sau prin aplicarea locala de solutii
cosmetice, lentile de contact
⚫ simptome, semne:
pacienti cu teren atopic
pruprit, senzatie de arsura
hiperemie conjunctivala periferica
chemozis, edem palpebral
secretie seroasa
rinoree
⚫ Tratament: inlaturarea factorilor alergogeni, topic – lacrimi artificiale,
antihistaminice, vasoconstrictoare, corticosteroizi, stabilizatori ai membranei
mastocitare
⚫ General – antialergice, corticosteroizi (rar)
Conjunctivita alergica

⚫ Cronica – conj primavarateca si flictenulara

⚫ Conj vernala : debut sezonier, mai frecventa la baieti 10-14 ani, cu
evolutie cronica, recidivanta, datorita alergiei la razele UV, de obicei
dispare in adolescenta

⚫ Semne:
hiperemie conj
secretie seromucoasa
modificari de relief la nivelul conjunctivei tarsale superioare cu
papile gigant aspect de “piatra de pavaj”, poate lasa o pseudo-ptoza
palpebrala

⚫ Tratament local cu corticosteroizi, lacrimi artificiale si general cu

corticosteroizi
Conjunctivita alergica

⚫ Flictenulara : apare la 10-12 ani , copii care traiesc in mediu TBC, ca

o alergie fata de bacilul Koch

⚫ Hiperemie conjunctivala superficiala

⚫ Secretie seromucoasa
⚫ Flictene pe conjunctiva bulbara cu tendinta de extindere spre limb, spre
cornee (putand aparea ulcere corneene)

⚫ Tratament: local cu corticosteroizi, antibiotic, lacrimi artificiale,

general cu corticosteroizi
Patologia orbitei
Lp 2
Infectii orbitare-celulita preseptala
• Proces infectios care intereseaza tesutul subcutanat al pleoapelor si
structurile periorbitare situate anterior de septul orbitar

• Etiologie – traumatisme(plagi sau intepaturi de insecte) suprainfectate

- infectii locale(orjelet) extinse
- diseminari hematogene – infectii ale tractului respirator
superior si ale urechii medii mai ales la copii
 Celulita preseptala
• Semne si simptome :
edem si eritem palpebral unilateral
edem periorbital unilateral
fara exoftalmie si chemozis
AV, reactie pupilara si motilitate
oculara normala

• Tratament: Amoxiclav oral 500/125

mg la 8h la adulti
• 20-40 mg/kg/zi la copii in 3 prize
• Infectia severa poate necesita
tratament intravenos 10-14 zile
Celulita orbitara
• Infectie acuta bacteriana a tesuturilor moi ale orbitei, in spatele
septului orbitar
• Poate surveni la orice varsta, la copii este mai frecventa

• Lasata sa evolueaza poate propaga intracranian:

• Tromboza de sinus cavernos
• Meningita purulenta
• Abcese cerebrale
(afectiuni cu potential letal)
 Celulita orbitara
• Etiologie:

Extensia infectiei de la structurile periorbitare

- sinuzita etmoidala (copii si adulti tineri)
- celulita preseptala, dacriocistita
- infectii dentare
Traumatisme care penetreaza septul orbitar
Postchirurgical – chirurgie lacrimala, orbitara sau a strabismului
Hematogen – in septicemii
Simptome si semne

Debut acut unilateral cu dureri oculare si

perioculare intense
General:
• Febra, cefalee
• Stare generala alterata, astenie
• Scaderea vederii

Local :
edem palpebral rosu-violaceu, voluminos
chemozis, congestie conjunctivala
exoftalmie foarte dureroasa cu limitarea
miscarilor oculare
 Complicatii

Oculare :
- cornee – keratopatie lagoftalmica
- FO – ocluzii vasculare postcompresie
- neuropatie optica edematoasa, atrofica
- endoftalmita
Orbitare :
abcese subperiostale, mai ales etmoidale
Intracranian :
abcese cerebrale, meningite, tromboza de sinus cavernos
Risc vital prin meningita purulenta, septicemie
 Tratament
• Urgenta maxima ce necesita spitalizare intr-un serviciu de boli infectioase
• Prognosticul bolii depinde de rapiditatea tratamentului
• Tratament antibiotic iv sau im :
- Ceftazidim iv cu metronidazol oral la adulti
- Peniciline cu spectru larg (amoxiclav, nafcilin) la copii
- Vancomicina iv
- Parenteral se face tratament pana cand pacientul este afebril de 4 zile
Tratament
*Local: coliruri cu AB
Tratment ORL (cura sinusala)

*Monitorizare oftalmologica la 4-6 h cu AV, simt cromatic, simt

luminos, reflex pupilar

*Monitorizare sistemica : HLG, hemoculturi prelevate in frison, punctie

lombara daca apar semne de afectare meningeala, tomografie
orbitomeningeala

*Tratament chirurgical pentru drenarea colectiilor purulente care nu

raspund la tratament (abces sau flegmon)
Patologia corneei
11/14/18
 Afectiuni inflamatorii corneene
⚫ Keratite bacteriene :
• Inflamatia corneei cu etiologie
bacteriana
• Normal corneea – protectie
mecanica si imunologica impotriva invaziei
bacteriene
• Factori de risc:
traumatisme corneene (chirurgicale/ utilizarea inadecvata a
lentilelor de contact ce dau microleziuni epiteliale corneene)
boli ale pleoapelor (ectropion, entropion, blefarite)
sdr de ochi uscat, toxicitate medicamentoasa
stari de imunosupresie , imunodeficienta, diabet zaharat, artrita
reumatoida, malnutritie , deficit de vitamina A
 Keratite bacteriene

⚫ Exista cateva bacterii care pot patrunde prin epiteliul cornean

intact: neisseria gonorrhoae, corynebacterium
diphteriae, listeria, haemophilus
⚫ Celelalte – poarta de intrare este o dezepitelizare corneana

⚫ Simptome:
⚫ durere
⚫ fotofobie
⚫ senzatie de corp strain
⚫ lacrimare
⚫ incetosarea vederii
 Keratite bacteriene
⚫ Obiectiv:
hiperemie conjunctivala perikeratica
infiltrat stromal bine delimitat cu
defect epitelial
ulcer cornean cu baza necrotica sau
nu
reactie intensa inflamatorie a camerei
anterioare cu hipopion
netratat ulcerul poate perfora corneea

*keratita cu neisseria gonorrhoae la nou

nascuti – keratita periferica rapid
progresiva care duce la perforatia
corneei si endoftalmita
Complicatii

⚫ Uveita anterioara, hipopion

⚫ Extensia ulceratiei spre limb si
/sau sclera
⚫ Abces inelar al corneei cu
perforarea sa
⚫ Endoftalmita
⚫ Leucom cornean
⚫ Neovascularizatie corneana
 Diagnostic
⚫ De laborator:
se recolteaza material biologic de la nivelul marginilor si bazei
ulcerului
frotiuri, culturi cu antibiograma -> diagnostic etiologic si
antibioterapia tintita

⚫ Diag diferential:
Keratite fungice, herpetice
Keratite neinfectioase
Sindrom de ochi uscat
Keratita neurotrofica (pierderea inerv senzitive a corneei)
 Tratament

⚫ Cicloplegice pt diminuarea durerii

⚫ Antibiotice cu spectru larg administrate topic din ora in ora
(gram + si gram-)
⚫ Pansament ocular
⚫ Infectii severe – injectii subconjunctivale cu AB
⚫ Risc iminent de perforatie corneana - AB sistemic
⚫ Steroizii topic se folosesc numai dupa epitelizarea
leziunilor si prezenta de culturi sterile
⚫ Necroze extinse – keratoplastie perforanta
 Keratite bacteriene
⚫ *keratita cu Pseudomonas aeruginosa
- mai frecvent la purtatorii de lentile de contact ;
- debuteaza cu defect epitelial , pot fi si infiltrate satelite
- ulcereaza rapid, in cateva ore , cu perforatie
- reactie intensa a camerei anterioare, hipopion
 Ulcerul serpiginos

⚫ Keratita cu Streptococus pneumoniae - apărea la secerători când

o leziune corneană minoră prin frunza de cereal se suprainfecta
cu un pneumococ
hiperemie conjunctivală perikeratică
ulcer cornean alb-gri cu baza necrotica ce prezintă o
margine semilunară mai infiltrată, numită “spranceana de
invazie” prin care se extinde la suprafata corneei
evoluează si in profunzime
prezintă reacție intensă a camerei anterioare cu hipopion
netratat, ulcerul determină o necroza progresiva a
stromei cu aparitia descemetocelului si perforatia corneei.
 Keratite virale - herpetica
⚫ Infectia primara – copiii cu varste de 6 luni – 5 ani , pe fondul
unei boli generale cu febra si sindrom gripal
- blefaroconjunctivita cu vezicule clare pe o baza
eritematoasa la nivelul pleoapelor -> cruste -> vindecare
- conjunctivita unilaterala , foliculara, cu secretie
apoasa, adenopatie preauriculara

⚫ Virusul ascensioneaza pe traiectul nv senzitivi pana la ggl

trigeminal si ramane cantonat in stare latenta
⚫ In conditii de imunitate scazuta virusul se reactiveaza , se
replica si migreaza retrograd catre cornee -> keratite
Keratita herpetica
⚫ Epiteliala:
• Simptome :
durere
fotofobie
lacrimare
sensibilitate corneana diminuata
• Obiectiv :
keratita punctata superficiala – primele 24 h
eroziuni stelate sau cu aspect dendritic
margini proeminente datorita edemului
se coloreaza cu roz bengal ( cel devitalizate) iar baza ulceratiei se
coloreaza cu fluoresceina ( cel descuamate)
⚫ Complicatii :
uveita ant / retinita
Keratita herpetica
⚫ Ulcerul geografic

- agravare a keratitei dendritice, mai ales dupa tratam cu CS topici

- ulcerul apare ca o zona extinsa dezepitelizata cu margini infiltrate ,
ce se pote asocia cu reactia camerei anterioare sau leziuni
stromale
11/14/18
 Keratita herpetica

⚫ Keratita stromala :

Urmeaza la cateva luni

-
keratitei epiteliale
Are o componenta
-
infectioasa si una imunologica
- Forma necrozanta si forma
disciforma
Tratament
⚫ Topic in cazul keratitei epiteliale:
- aciclovir ung de 5 ori pe zi
- cicloplegice de 3 ori pe zi
- pansament pentru reepitelizare
- pentru profilaxia recurentelor aciclovir 400 mg per os
de 4 ori pe zi , 2 sapt
⚫ Keratita stromala:
aciclovir ung topic de 5 ori pe zi
cicloplegice de 3 ori pe zi
aciclovir 400 mg per os de 5 ori pe zi
topice cortizonice daca epiteliul e intact
Keratita cu herpes zoster

⚫ Produs de virusul varicelo-zosterian,

determina varicela in copilarie si ramane
cantonat in stare latenta in ggl senzitivi
spinali si trigeminal

⚫ Apare mai frecvent la varstnici, declansata de

scaderea imunitatii
Zona oftalmica :

- unilateral,
- pe tegumentul fruntii,
sclpului, pleoapei sup,
aripa nazala, globul
ocular, 1/3 mediala a
pleoapei inf (traiectul
ram oftalmice a nv
trigemen)
 Keratita cu herpes zoster

⚫ Initial – nevralgie in teritoriul nv oftalmic care

evolueaza de la simpla jena la arsuri puternice
⚫ La cateva zile – eritem maculo-papular
insotit de edem periorbital si plapebral
⚫ Evolueaza spre vezicule cu continut clar,
pustule(cu continut purulent), ulceratie, cruste;
⚫ eruptia nu depaseste linia mediana a fetei

⚫ Cornean : keratita punctata superficiala

keratita pseudodendritica
Tratament

⚫ Aciclovir topic ung oftalmic si cutatant

⚫ Aciclovir sistemic 800 mg de 5 ori pe
zi
⚫ Lacrimi artificiale
⚫ Topice cortizonice in keratitele stromale
⚫ Keratoplastie perforanta in keratitele
necrotice
Cataracta
Lp 6
 Cataracta

⚫ Modificarea transparentei
cristalinului

⚫ Poate fi :
⚫ Congenitala
⚫ Dobandita :
legata de varsta (senila)
patologica
complicata
traumatica
toxica (iatrogena)
Secundara
Cataracta legata de varsta (senila)

•Cea mai frecventa forma

•Imbatranirea cristalinului cu cresterea volumului sau si ingalbenirea
fibrelor
•Nucleara – scleroza progresiva a fibrelor nucleare determinand o
miopie de indice care imbunatateste initial vederea la aproape
•Corticala – opacifieri la nivelul cortexului
•Subcapsulara – opacifieri subcapsulare
 Simptome

⚫ Scaderea lenta si progresiva a AV

⚫ Fotofobie
⚫ Instalarea unei miopii de indice
 Semne

• Opacitati cristaliniene in functie

de topografie (corticale,
nucleare, subcapsulare) sau
opacitate cristaliniana totala alb
sidefata sau cu tenta bruna
• In cazul unei cataracte totale –
FO nu se poate vizualiza –
indicatie de ecografie
 Cataracta patologica

• Opacifierea cristalinului ca urmare a unor boli sistemice metabolice (DZ),

deramtologice (deramtita atopica)
 Cataracta complicata

• Unilaterala
• In urma unor afectiuni oculare locale inflamatorii (keratite infectioase,
iridociclite), tumorale (melanom malign, retinoblastom), degenerative (miopia
forte – cataracta subcapsulara posterioara), ischemice, glaucomatoase
Cataracta traumatica
• Datorita unui corp strain intraocular care a traversat cristalinul
• Dupa plagi corneene cu perforarea sacului cristalinian
• Post contuziva – cataracta apare imediat sau la distanta
Cataracta toxica

• Corticosteroizii in administrare generala sau locala prelungita au

efect caractogen
• Amiodarona
• Substantele miotice
• Clorpromazina
• Radiatii X, beta, gamma
 Tratament

• Chirurgical
• Extractia cristalinului opacifiat prin procedeul de facoemulsificare
• Corectia ochiului afak prin implant de cristalin artificial
Cataracta secundara
• Opacifierea capsulei posterioare a cristalinului restant postoperator
• Scaderea AV instalate lent, progresiv
• Capsulotomie YAG sau chirurgical
Patologia uveei
 Reminder
• Tunica medie
Uveea anterioara – iris, corp ciliar
Uveea posterioara – coroida

• Uveite - afectiuni inflamatorii ale uveei

•Uveita anterioara (iridociclite)– inflamatia irisului si a portiunii
anterioare a corpului ciliar
•Uveita intermediara – inflamatia portiunii posterioare a corpului
ciliar si inflamatia periferiei coroidei
•Uveita post – inflamatia coroidei cu afectarea retinei si vitrosului
 uveita

• Etiologie – inflamatorie
- infectioasa (microbiana, virala, parazitara, fungica)
- imuna(reactie alergica,toxine bacteriene)
- asociata cu inflamatii sistemice

In functie de evolutie : acute

subacute
cronice
recidivante
Uveita anterioara

• In functie de poarta de plecare:

Exogene – dupa plaga perforanta
- ulcer cornean profund sau perforant cu patrunderea
germenilor, arsuri cu substante chimice
Endogene: mecanism infectios (focarele de infectie din organism
–stomatologic, ORL), toxic, alergic
• In cazul uveitelor anterioare predomina ca etiologie iridociclitele
reumatismale (HLA B27 pozitive), uveitele virale si cele de natura
exogena.
 Iridociclita acuta

• Inflamatia acuta a uveei anterioare

• Simptome:
durere oculara iradiata frontal si
temporal (determinata de inflamatia
irisului)
Scaderea AV
Lacrimare si fotofobie
Iridociclita anterioara

• Semne obiective:
Hiperemie conjunctivala perikeratica , rosu-violacee (zona
concentrica de congestie de aprox 4-6 mm, perilimbic)
Semne obiective

• Mioza spastica prin spasm reflex al m sfincter pupilar

 Semne obiective

• Sindrom exudativ datorat hiperpermeabilizarii peretilor vasculari( secundar

inflamatiei) cu transudarea in umorul apos de celule mediatoare ale
inflamatiei , proteine si fibrina:
Tulburarea umorului apos (efect Tyndall)
 Sindrom exudativ
• Sinechii iriene posterioare datorita aderentelor care se form intre marginea
pupilara a irisului si cristaloida ant;
• Se pot organiza cuprinzand toata circumferinta pupilara= secluzie pupilara
(glaucom secundar prin bloc pupilar)
 Sindrom exudativ
• Precipitate retrocorneene – depuneri punctiforme, albicioase, pe endoteliul
cornean
• Edem cornean endotelial
• Hipopion – lama de puroi steril depus in camera anterioara datorita acumularii
de celule mediatoare ale inflamatiei, proteine si fibrina
 Sindrom exudativ
• Sinechii anterioare la nivelul unghiului irido-cornean (membrane
inflamatorii ce produc aderente in periferia camerei anterioare intre
iris si endoteliul cornean )
 Semne obiective

• Se poate intalni cresterea tensiunii intraoculare

datorita hipersecretiei de umoare apoasa la nivelul proceselor ciliare

datorita prezentei sinechiilor anterioare
in cazul secluziilor pupilare, cresterea tensiunii oculare fiind permanenta
cu aparitia glaucomului secundar
 Diagnostic pozitiv

•Examinare biomicroscopica cu evidentierea

semnelor

•Dg etiologic – prin colaborare interdisciplinara si

examene paraclinice
Complicatii

• Cataracta complicata in formele recidivante

• Glaucom secundar prin: hipersecretie de umor apos, prin prezenta

sinechiilor iriene anterioare, datorat unui proces de secluzie pupilara

• Panuveita = intinderea procesului inflamator catre tesuturile vecine

in cazul iridociclitelor netratate sau prost diagnosticate
 Diagnostic diferential

• Conjunctivita acută – hiperemia conjunctivală este predominentă la

nivelul fundurilor de sac conjunctivale, se asociază de secreţie
conjunctivală, acuitatea vizuală este normală, pupila este nemodificată
Diagnostic diferential

• Glaucom acut - camera anterioară a ochiului este foarte mică,

pupila este în midriază areflexivă, tensiunea oculară este foarte
mare.
Diagnostic diferential

• Ulcerul cornean – modificari caracteristice evidentiate prin instilare

de fluoresceina
 Tratament local

• Midriatice – instilatii sau injectii subconj, cu rol de a rupe sinechiile post si

de a dilata pupila (prevenirea complicatiilor) cu atropina, tropicamida (PS
litic), fenilefrina (S mimetic)
1 pic de 3-5 ori pe zi
daca nu se dilata -> adrenalina subconj (nu la copii, cu atentie la batrani)
• Cortizon topic (reduce exudatia prin scaderea permeabilitatii peretelui
vascular)
• Etiologic : AB topic sau in injectii subconj
Tratament general

• AINS sau AIS, chiar prednison, depinde de etiologie

• AB pentru asanarea focarelor de infectie

• Etiologic
Tratament complicatii

• Glaucom secundar – local coliruri ce reduc secretia de umor apos

(Timolol) sau chirurgical (desfacerea sinechiilor)

• Cataracta complicata – chirurgical cu extractia cristalinului urmata de

corectia ochiului afak
Glaucom
Glaucom

• Grup de afectiuni, cu etiologie complexa, ce au in comun o

neuropatie optica, cronica progresiva, cu aspecte tipice si modificari
ale campului vizual

• Neuropatia glaucomatoasa – moartea celulelor ganglionare retiniene

prin apoptoza
Cai de eliminare a UA

• 98% - UA produsa la nivelul corpului ciliar- camera post – pupila-

camera ant – unghiul irido-cornean – canalul Schlemm – sistemul
venos general

• 2% - din camera ant- interstitiul m. ciliar – spatiul supracoroidian –

vase sclerale/ coroidiene – orbita
Tonometria

• Masurarea TIO
• Normal – 10-21 mmHg
• Val maxime – 8-11 dimineata
• Val minime – 0-2 noaptea
• Variatii diurne normale 3-5 mmHg
• Importanta atat in diagnosticul formei clinice cat si in monitorizare
Tonometria

• Principiul se bazeaza pe forta necesara deformarii corneene de catre

o greutate fixa
Tonometria

• Aplanotometrul Goldmann : “ gold – standard” (cel mai exact)

Gonioscopia

• Pentru examinarea unghiului camerular

• Cu lentila Goldmann

• Unghiul este deschis

cand exista 40-45 grade
(grad IV)
Goniscopia
Discul optic

• Examen FO – neuropatia optica glaucomatoasa

• Retina are aprox 1.200.000 cell ganglionare ale caror axoni formeaza nv
optic
• Papila este locul unde toate fibrele ganglionare converg si traverseaza
sclera
• Excavatia (raportul cup/disc) fiziologica – 1/3 (0,3) – in centru, o zona mai
alba si mai adancita unde nu exista fibre ganglionare
• Excavatia difera in functie de marimea papilei pacientului
• Orice diferenta intre excavatia celor doi ochi ridica suspiciunea de
glaucom
 Discul optic
• Inelul neural – portiunea papilei cuprinsa intre marginile excavatiei si
conturul periferic al acesteia – axonii celuleor ganglionare
• Modificari sugestive in glaucom:
Ingustari ale inelului neural, mai ales la nivelul polilor
Hemoragii liniare la nivelul inelului ce indica progresia bolii
 Imagistic
• Modificari structurale :
Tomografia HRT – masoara dimensiunile papilei si ale excavatiei
Tomografia OCT – sectiuni 3D ale papilei

• Modificari functionale:
Campul vizual - masuram defectele de camp vizual si urmarim rata de
progresie a bolii
Camp vizual

• Zona cea mai vulnerabila a retinei este zona infero-temporala in

boala glaucomatoasa, deci modificarile initiale de CV vor fi in zona
supero-nazala la 10-20 grade de fixatie
Diagnostic pozitiv

• Triada :

FO – C/D crescut, asimetrie C/D la cei doi ochi, inel neural

ingustat, hemoragii la nivelul inelului

TIO > 21 mmHg

Modificari de CV

• Putem adauga si modificari de imagistica

HTIO

• Tensiune >21 mmHg fara alte modificari la gonioscopie, CV , FO ,

imagistic
• Luam in discutie grosimea corneei – pahimetrie
• Normal corneea 550 microm

• Cornee groasa – supraevaluarea TIO – la fiecare 50 microm in plus se

scade 2.5 mmHg din TIO masurata

• Cornee subtire – subevaluarea TIO – idem se adauga

Tratament

• Daca TIO <27 mmHg, urmarire

• TIO > 27 mmHg tratament antiglaucomatos, CV si FO la un an , HRT

si OCT la doi ani
 Atacul acut de glaucom
• Cresterea paroxistica a TIO ca rezultat al obstructiei partiale/ totale a
unghiului camerular
• Predispozitia anatomica joaca un rol important (femei, hipermetroape)

• Inchiderea unghiului
- acut - reversibil – apozitie irido-corneana
- cronic – ireversibil – sinechii anterioare
Mecanismul inchiderii

• Blocaj pupilar
- ochi mic, hipermetrop
- unghi camerular ingust genetic (<20 grade)
- secundar - cresterea in volum a cristalinului la varstnici;
cristalin luxat/subluxat

UA nu mai trece din camera post in camera ant, presiunea din camera
post devine mai mare decat cea din camera ant, irisul este impins
anterior cu blocarea unghiului , tensiunea intraoculara creste la
50-80 mmHg
Simptome

• Vedere incetosata
• Halouri in jurul surselor de lumina
• Dureri perioculare, frontale
• Varsaturi, greata (mai rar)
• Dupa 24 h , scadere totala a functiei vizuale
• TIO 50-80 mmHg
•Semne
AV scazuta
• Edem cornean, initial epitelial
• Aplatizarea CA
• Pupila semimidriatica, fixa
• Hiperemie conjunctivala perikeratica
• Gonioscopie – unghi inchis pe 360 grade
• Ochiul contralateral- unghi ingustat
• FO – edem papilar, vene turgescente, hemoragii, excavatia poate fi
normala (dupa 48-72 h de tensiune – atrofie optica fara excavatie)
Tratament

• Imediat : Acetazolamida 4 tb
Manitol iv

dupa scaderea TIO cu tratament general sau local (dupa aprox 1h):
Timolol de 2 ori pe zi (beta blocant)
pilocarpina de 2-3 ori in prima ora (parasimpatomimetic)
metoclopramid (antiemetic)
analgezice daca este necesar
Tratament

• Ochiul iese din atac si TIO normala fara tratament : iridotomie laser
YAG profilactic – previne inchiderea unghiului

• Ochiul iese din atac dar TIO poate fi mentinuta numai cu tratament
(semn de atac prelungit): iridotomie laser YAG si tratam local

• Ochiul nu iese din atac – dupa 2 zile – operatie filtranta

Evolutie

• Toti ochii congeneri – iridotomie laser YAG daca gonioscopia

confirma unghi ingust

• Toti pacientii vor fi urmariti cronic deoarece sunt predispusi la

inchiderea cronica a unghiului cu neuropatia optica progresiva
Complicatii

• Atrofia optica

• Obstructii vasculare in atac

• Leziuni ischemice ale irisului, cristalinului

 Glaucom primitiv cu unghi deschis
• Neuropatie optica bilaterala, cronica si progresiva , caracterizata prin
modificari la nivelul capului nervului optic si modificari de camp vizual
• Nu se cunoaste mecanismul bolii
• Singurul factor curabil fiind TIO
• Factori de risc :
varsta >65 ani
rasa africana
istoric familial la rude de grad I
boli cardiovasculare, cerebrale, hipotensiune sistemica
 Simptome si semne
• Asimptomatica pana in fazele avansate
• Uneori dureri oculare, halouri luminoase
• In stadii avansate pacientii sesizeaza scaderea AV
• TIO >21 fara tratament
• Gonioscopic – unghi deschis
• FO – C/D > 0,3, asimetria C/D , alungirea verticala a cuperi, ingustarea inelului
neural, hemoragii discale
• Defecte de CV – defect nazal, scotoame
Dg diferential

• Megalopapile cu C/D mare

• HTIO

• Atrofii optice de alte cauze

• Glaucoame secundare
Tratament

• Franarea progresiei bolii

• Medicamentos :
Analogi de prostaglandine topic
Beta blocante topice
Inhibitori de anhidraza carbonica topic
Alfa agonisti topici
Inhibitori de anhidraza carbonica tablete
 Tratament

• Chirurgie filtranta – trabeculectomia

• Sisteme artificiale de drenaj

• Ciclodistructii cu crio (distructia corpului ciliar)

RETINA
Reminder
Reminder
Ocluzia arteriala

• Ocluzia arterei centrale a retinei sau

• Ocluzia unui ram arterial

• URGENTA OFTALMOLOGICA!!!

• Se produce ischemie acuta retiniana , cu prognostic vizual foarte

prost
 Ocluzia arterei centrale a retinei
⚫ Datorita obstructiei intravasculare printr-un embol la nivelul punctului de
ramificatie a ACR (la nivelul capului nv optic, unde ACR se ramifica in cele 4
ramuri si unde calibrul arterei scade brusc)

⚫ Embolul poate fi calcic ( de la nivelul unei placi ateromatoase carotidiene ), de

colesterol sau fibrino-plachetar , emboli grasosi (fracturi de bazin, oase lungi),
talc – consumatori de droguri

⚫ Factori favorizanti : ateroscleroza, HTA, ateromatoza carotidiana

Tablou clinic

• Scaderea brusca si importanta a vederii (pmm/pl)

• Midriaza amaurotica (in momentul scaderii totale a vederii)

• Reflex fotomotor absent (RFM -) la stimulare luminoasa la ochiul

afectat si reflex consensual absent
 Biomicroscopie

⚫ Paloare retiniana
marcata (retina palida)
⚫ Atenuarea vaselor retiniene
pana la obstructie completa
⚫ Edem retinian ischemic alb laptos
⚫ Capul nervului optic poate prezenta edem papilar difuz
⚫ In centrul maculei, datorita grosimii reduse a retinei la nivelul foveei, se
observa o pata rosie cu aspect de cireasa maculara, prin vizualizarea la
acest nivel a coroidei subiacente normal vascularizate (contrast puternic
fata de retina din jur)
 Tratament
⚫ URGENTA ABSOLUTA!!!

⚫ Tratament sistemic, inceput cat mai repede cu vasodilatatoare periferice si

antispastice

⚫ Scaderea medicamentoasa rapida a tensiunii oculare

⚫ masaj ocular extern pentru a incerca mobilizarea embolului de la nivelul

bifurcatiei ACR si reperfuzarea retinei
Tratament

⚫ Pacientul este asezat decliv, fara perna

⚫ Masaj ocular extern - se aplica o presiune importanta pe ochi cu
doua degete timp de 20-30 secunde (pacientul privind in jos)
alternand cu perioade de 20-30 secunde fara presiune
⚫ Se poate realiza punctia camerei anterioare sub anestezie locala
⚫ Inhalare pe masca 5-10 min de carbogen (95% o2, 5% co2)
realizand vasodilatatie
 Prognostic
• Foarte prost

• Atrofia nervului optic incepe sa se instaleze dupa 12 ore de la debut

• AV scazuta si defectul de camp vizual se permanentizeaza

• Profilaxia OACR este foarte importanta, tratamentul corect al bolilor

predispozante
Obstructia de vena

⚫ De vena centrala a retinei

⚫ De ram venos retinian
⚫ Accident vascular retinian produs prin tromboza
⚫ Factori predispozanti: varsta inaintata
HTA, DZ
hipercholesterolemie
stari patologice de
hipercoagulabilitate
(leucemii, limfoame)
 Obstructia de vena centrala a retinei

• Tablou clinic : de obicei asimptomatic , pacientii fiind frecvent diagnosticati

in faze tardive

• Pot acuza scaderea AV in grade variate si defecte de camp vizual

Biomicroscopie

• Tablou predominant hemoragic

• Edem papiloretinian
• Vene dilatate, turgescente , cu traseu sinuos
• Multiple hemoragii in pata si in flacara pe traiectul venelor
 OVCR forma non ischemica
• = edematoasa (mai usoara)
• Provocata de cresterea presiunii venoase a vaselor retiniene cu transudatie
(traverseaza peretele capilar)
• Scaderea AV minima, defecte de camp minime
• Evolutie favorabila cu rezolutie in 6-12 luni
• Complicatia majora este edemul macular cistoid , posibil chiar gaura
maculara (OCT)
OVCR forma ischemica

• Blocaj al circulatiei capilare cu nonperfuzarea teritoriilor retiniene si

ischemie

• Scaderea importanta unilaterala de AV , CV cu deficite centrale si

periferice

• Complicatii frecvente de tipul hemoragiilor vitreene, glaucomului

secundar neovascular
Tratament

• Antitrombotice : heparina iv sau subcutanat urmata de administrare

de trombostop, antiagregante plachetare (aspenter)
• Tratamentul bolii de baza
• In caz de neovascularizatie – fotocoagulare laser
• Vitrectomie in cazul hemoragiilor vitreene
 Decolare de retina regmatogena
• = dezlipirea de retina
• Detasarea retinei neurosenzoriale (straturile 2-10) de pe stratul epiteliului
pigmentar (primul strat, cel mai extern)
• Desfacerea retinei de pe patul coroidian datorita prezentei unei rupturi in
retina, de obicei in periferie, care permite intrarea lichidului din camera
vitreana la nivel subretinian
Ruptura retiniana

• Ruptura retiniana se produce de obicei prin tractiunea gelului vitros

asupra retinei, mai ales daca exista degenerescenta retiniene
periferice ( zone mai subtiri si mai fragile ale retinei, intalnite mai ales
la miopi)
 Decolare de retina regmatogena

• Factori predispozanti :
Miopia
Traumatismele oculare
Varsta peste 40 de ani
Antecedente de DRR
Afakia si /sau pseudofakia la pacienti fara DPV
Tablou clinic

• Boala este unilaterala, cu debut brusc

• Pacientii sesizeaza defectul de camp vizual proportional cu suprafata

retinei decolate

• Scaderea acuitatii vizuale

• Poate ramane asimptomatica daca ramane cantonata in periferie si

nu avanseaza spre centru (macula)
Biomicroscopic

• Ridicarea retinei din planul peretelui si al epiteliului pigmentar si

prezenta a cel putin o ruptura in periferie , in zona de retina decolata
• Decolarea poate fi partiala sau totala
 Prognostic

• Prognosticul vizual fara tratament este prost, cu evolutie lenta spre atrofie
retiniana si complicatii
Tratament

• Profilactic
– ruptura retiniana periferica – tratament laser

• Curativ
– chirurgical
– externe – metode de compresie externa
- interne – vitrectomie
TRAUMATISME
OCULARE
Eroziunile corneene
• Apar în urma unor traumatisme cu impact direct sau tangențial asupra
corneii (unghii , foi de hartie, lentile de contact)
• Clinic
• dureri acute ,fotofobie, încețoșarea vederii și senzație de corp străin
• Eroziunea se obiectivează prin colorație cu fluoresceină
• Tratament
• cicloplegice,
• antibiotice –unguent,
• antinflamatorii nesteroidiene pansament;
• în locul pansamentului se poate folosi o lentilă de contact terapeutică și
atunci în locul unguentelor utilizăm coliruri
• La eroziunile survenite prin corpi vegetali sau lentile de contact se va lua în
considerare posibilitatea contaminării cu fungi sau agenți gram negativi.
 Corpi străini corneeni
• Sunt rezultatul unor traumatisme a căror energie nu a fost suficientă
pentru a penetra cornea.
• Ochiul se examinează cu atenție dupa o anestezie topică , examenul cu
fluoresceină arată afectarea epiteliului cornean și trebuie să excludă o
plagă penetrantă prin testul Siedel.
• În caz de suspiciune de corp străin intraocular (hipopion, explozie, corpi
straini multipli) se practica Rx oculo-orbitară, echografie
• Tratament
• Corpii corneeni se vor extrage sub anestezie topică , la biomicroscop
cu îndepărtarea inelului de rugină
• Tratament topic cu : antibiotice unguente, antinflamatorii
nesteroidiene , cicloplegice și pansament până la epitelizarea corneii .
Testul Siedel
• dupa instilarea fluoresceinei 2% se aplică o presiune moderată pe
globul ocular -in caz de plagă penetrantă fluoresceina se va dilua la
locul plăgii prin eliminarea umoarei apoase la acest nivel
 Corpii străini intraoculari
• Orice plagă corneeană penetrantă verificată prin testul Siedel și produsă în
condiții de proiecție a unor fragmente cu energie mare și nu prin ințepare
este suspectă de asociere cu corp străin intraocular
• Când hifema , cataracta traumatică sau hemoragia vitreană nu permit
examinarea FO dar există suspiciunea existentei corpilor străini intraoculari
se vor efectua Rx oculoorbitar pentru corpi radioopaci , echografie sau
CTscan pentru cei care nu sunt radioopaci sau când dorim o bună
pozitionare .
• Tratament
• Se va realiza proxilaxia tetanusului în toate cazurile .
• După documentarea prezenței și localizării CSIO se trece la extracția sa urgentă
• Corpii străini prezenți în CA se pot extrage cu electromagnetul atunci cand sunt
magnetici sau cu pensa în celelalte cazuri printr-o incizie limbica
• Extracția corpilor străini vitreeni magnetici se va face cu ajutorul electromagnetului
printr-o incizie paralelă cu limbul plasată la nivelul pars plana (4mm posterior de limb)
• Când există hemoragie vitreană se va face vitrectomie , dezinclavarea CSIO și extracția
acestuia cu pensa