Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
OS : sph -1,25
DI in VA = 63 mm
Varsta:29 ani
Sexul: F
CUPRINS
Memoriu explicativ;
1. 1. Dotari necesare;
1. 2. Teste optometrice;
Capitolul 3 Miopie:
3. 1. Descrierea problemei;
3. 4. Consecintele necorectiei;
3. 5. Tipul compensarii;
6. 1. Prescriptia ochelarului;
6. 3. Calculul lentilei;
6. 4. Rama de ochelari;
Bibliografie
MEMORIU EXPLICATIV
DEFINIREA
Optica este stiinta despre lumina si despre interactiunea acesteia cu materia. Ea poate fi
impartita in domenii distincte in functie de fenomenele specifice pe care le studiaza si acopera un
domeniu foarte larg, domeniu strans legat de alte discipline cum ar fi de exemplu: electronica,
mecanica, fizica, atomica si alte domenii si stiinte. Din punct de vedere practic rezultatele
cunoasterii trebuie corelate in functie de scopul urmarit. Nivelul opticii aplicate este o expresie a
nivelului tehnologic atins. Insa in punctul de vedere al tehnicii iluminatului, lumina este acea
parte a radiatiei electromagnetice care produce oamenilor senzatia de vedere (senzatia vizuala).
Pentru multe alte scopuri practice, lumina poate fi definita ca un anumit fel de radiatie
electromagnetica.
CLASIFICARE
Optica geometrica, studiata in anul intai, bazata pe conceptul de fascicul ingust sau raza
de lumina, fara sa se preocupe de natura luminii. Este partea care studiaza
fenomenele luminoase folosind notiunea de raza de lumina si aplicand
legile refractiei si reflexiei in ipoteza simplificatoare.
II. Optica (fizica) ondulatorie bazata pe conceptul de unda, si care se ocupa cu studiul
fenomenelor rezultate din interactiunea lumina - lumina, sau altfel spus cu
studiul proprietatilor radiatiilor electromagnetice ca fenomene ondulatorii.
III. Optica cuantica sau fotonica, bazata pe conceptul de cuanta de lumina(natura
cuantica a luminii)si care se ocupa cu studiul fenomenelor rezultate din
interactiunile, lumina – substanta sau altfel spus cu studiul luminii din
punct de vedere energetic, emisia, propagarea si absobtia facandu-se prin
cuante de energie capabila sa interactioneze cu substante.
Unii autori Unii autori impart optica doar in doua parti cea
geometrica si cea fizica.
ANALIZA DOMENIILOR:
Optica geometrica isi propune sa prezinte viitorilor tehnicieni optometristi, cele mai
importante aspecte utilizate in practica optometriei oftalmice. Ea este importanta pentru un
optician medical, intrucat aceasta parte a opticii reprezinta o prima aproximatie care serveste la
studiul opticii tehnice
Implicatiile sociale ale opticii sunt numeroase. Prin legatura sa cu forma de precepere
vizuala informatiilor despre lumina inconjuratoare, prin instrumentele stiintifice de mare finete
pe care le ofera, optica joaca un rol deosebit in viata cotidiana.
De aceea si tara noastra s-a aliniat la aceste cerinte imperioase ale dezvoltarii
activitatilor de diferite domenii, incercand sa adopte aceleasi strategii ale Comunitatii
Europene in ceea ce priveste profesia de optometrist.
Cabinetul de optometrie trebuie sa fie alcatuit din macar doua incaperi: Sala de primire si
cabinetul de consultatie. Sala de primire a pacientilor trebuie sa aiba aspectul unei camere pentru
invitati decat a unei camere profesionale. Mobilierul este preferabil sa fie din pal melaminat
pentru o mai usoara intretinere si de asemenea este si mai ieftin. In camera trebuie sa existe
scaune pentru o persoana dar si fotolii pentru trei persoane. Pentru copii este bine sa existe
masute rotunde, scunde si scaune corespunzatoare destul de solide si asezate spre colturile
camerei. Capacitatea salii de primire este cam de 8 locuri pentru un post de testare.
Pentru examenul amanuntit este necesar un echipament complet care in general se compune din;
-Oftalmometru;
- Foropter;
- Proiector de teste;
-Oftalmoscop;
-Skiascop;
Este necesar sa existe si o oglinda in cabinet pentru ca pacientii sa-si aranjeze parul si
hainele dupa terminarea testelor. In cabinetele in care se fac adaptari de lentile de contact oglinda
serveste ca pacientul sa invete aplicarea acestor lentile pe ochi. In acest spatiu trebuie sa fie
create, conditii pentru aspectarea corneeicu lampa cu fanta dupa ce s-a instilat floresceina, in
lumina ultravioleta sau violet.
1. 2. Teste optometrice
„caracterele negre sunt mai clare pe fond rosu sau verde?”. Se noteaza toate raspunsurile si
comportamentele pacientului se iau in considerare, chiar daca nu par sa fie in raport cu
determinarea formulei optice; fiecare test trebuie realizat fara a cauta in mod sistematic o valoare
de compensare.
1. oftalmoscopie
2. keratometrie
3. skiascopie
4. testul subiectiv
5. punctul proxim de convergenta
6. amplitudinea de acomodare Donders
7. rotatii monoculare
8. rotatii binoculare
9. testul de orientare ochi-mana
10. fixari sacadate
11. fixari aproape –departe si departe-aproape
12. coarda Brock
13. foria laterala pentru departe
14. foria verticala (vederea departe)
15. fuziunea imaginilor(vederea departe)
16. vederea stereoscopica(vederea departe)
17. coordonare ochi mana(cederea departe)
18. flexibiliatea acomodativa
19. testul Dvorine pentru vederea in culori
20. adductie la vederea departe
21. forie verticala si ductiuni verticale la vederea departe
22. convergenta relativa pozitiva
23. rezerva pozitiva de fuziune
24. convergenta relativa negativa
25. rezerva negativa de fuziune
26. acomodare ralativa negativa
27. acomodare relativa pozitiva
28. reflexul pupilar
29. urmariri oculare
30. test worth
31. perimetrie
32. campimetrie
33. discriminarea detaliilor
Tinta se plaseaza in planul median la nivelul ochilor, la distanta de 400 mm de pacient. Acestuia
i se obtureaza unul din ochi cu un carton(12x18 cm ) iar pacientul trebuie sa arate tinta cu
degetul aratator al celeilalte maini(de ex.cu mana stanga tine cartonul opturator si acopera OS cu
degetul mainii drepte atinge tinta. Apoi schimba ochiul si mana). Normal este tintirea corecta a
izvorului lumninos.
Miscarea tintei trebuie sa fie rapida. Daca subiectul are ambliopie sau fixare excentrica va
avea dificultati sa atinga tinta. Se noteaza: exactitatea fixarii cu OS, exactitatea fixarii cu OD,
ezitarile si erorile de indicatie a tintei.
Testul are scop evaluarea miscarilor oculare in conditiile fixarii binoculare a tintei
mobile; se foloseste un izvor punctiform luminos , tinta se fixeaza in fata pacientului la distanta
de 900 milimetri. Aceasta se misca in spirala , incepand de la aproximativ 300 mm si ajungand
dupa 5 rotatii la diametrul de 900 mm, cu viteza constanta de o rotatie la 3 secunde. Tinta se
misca odata in sens orar si apoi in sens antiorar. Se urmareste rotatia globilor oculari pentru a
depista eventualele sacade sau regresii. Se instruieste subiectul sa nu miste capul in timpul
urmaririi.
Scopul testului este evidentierea anomaliilor severe ale vederii culorilor. Se foloseste
stereograma DVS-8 si DVS-9(keystone V.C) si stereoscopul fiind reglat la infinit. Pacientul
trebuie mai intai sa vizioneze stereograma DVS-8 . El trebuie sa recunoasca numele din cele trei
suprafete circulare. Daca sunt identificate cel putin doua numere nu exista anomalii severe dar
daca subiectul identifica doua un numar sau nic unul inseamna existenta orbirii la culoare. Pentru
cazul profesia pacientului are nevoie de o vedere buna in culori, se recomnda examinarea
suplimentara cu teste speciale. Daca testul DVS 8 este reusit, subiectul va examina DVS-9. Daca
in aceasta stereograma se identifica corect cel mult un numar inseamna ca subiectul are o
anomalie a vederii culorilor mai putin severa.
Testul foria verticala (vedera departe)
Stereograma are in stanga o linie orizontala alba, si in dreapta simboluri rosii. Pacientul
este intrebat ce vede: linia alba , gruparea de linii rosii, linia si simbolurile in acelasi timp, prin
ce simbol trece linia, se vede tot timpul linia si simbolurile.
Se utilizeaza 2 tinte diferite: bagheta cu varf rosu si verde, sau doua surse punctiforme de
lumina de culoare diferita; se optureaza ochiul dominant; cele doua tinte sunt asezate in plan
frontal in fata ochiului liber, la un metru. Distanta intre tinte este de circa 600mm in plan median.
La comanda subiectul schimba repede fixarea de la o tinta la alta. Perioda schimbarilor este de o
secunda. Se fac cateva treceri in planul orizontal apoi se fixeaza tintele in acelasi plan frontal si
se comanda fixari succesive in acest plan.
Cap.2 Prezentarea sistemului oculo- motor
Globul ocular este o formatiune aproape sferica ,situata in partea anterioara a orbitei , cu
un diametru de aproximativ 25-26 mm.
Polul anterior corespunde centrului corneei, iar cel posterior se afla intre papila si
macula .
Linia vizuala este linia ce uneste obiectul potrivit si macula trecand prin centrul optic
al ochiului.
Globul ocular este format din trei straturi suprapuse care formeaza peretele lui si din
medii transparente .
-stratul fibros
-stratul vascular
-stratul nervos(retina)
STRATUL FIBROS formeaza invelisul protector al globului ocular .este format din
sclera si cornee.
E formata din tesut fibros dens , este dura, inextensibila la adult, are culoare alb sidefie si
nu e strabatuta razele luminoase . Are o grosime de cca.1mm. La nivelulpolului sau
posterior prezinta un canal conic prin care iese nervul optic.
CORNEEA este partea anterioara a stratului fibros .Are rol protector si optic.
-umoarea apoasa
-filmul lacrimal
STRATUL VASCULAR este situat sub sclera, e intens vascularizat si bogat in celule
pigmentare .
-corpul ciliar
-coroida
-procesele ciliare(secreta
umoarea apoasa)
Stratul nervos ests reprezentat din retina , care este situata intre coroida si corpul vitros.
Camera posterioara se afla in spatiul cuprins intre fata posterioara a irisului , corpul
ciliar si fata anterioara a cristalinului. Ambele camere sunt umplute cu umoare apoasa.
Corpul vitros este o substanta gelatinoasa care ocupa tot spatiul cuprins intre fata a
cristalinului si peretele globului ocular; reprezinta cca.6/10 din volumul globului ocular.
-nervul optic
-chiasma optica
-bandeletele optice
-corpiigeniculati externi
-radiatiile optice
Un ochi normal, aflat in stare de repaus, are focarul situat pe retina. Din aceasta cauza, pentru
obiectele situatea la infinit (practic, la distante mai mari decat circa 15 m) ochiul formeaza
imaginile pe retina fara nici un efort de modificare a cristalinului.
Apropiind obiectul, cristalinul se bombeaza sub actiunea muschilor ciliari, asa fel incat
imaginea sa ramana tot pe retina. Fenomenul se numeste acomodare. Cristalinul insa nu se poate
bomba oricat si de aceea obiectul poate fi adus doar pana la o anumita distanta minima – distanta
minima de vedere – sub care ochiul nu mai poate forma imaginea pe retina. Acomodarea
ochiului este deci posibila in tre un punct aflat la o distanta maxima (punctul remotum), care,
pentru ochiul normal este la infinit (practic, peste 15 m) si un punct aflat la o distanta minima
(punctul proximum), care pentru ochiul normal este de 10–15 cm la tineri si aproximativ 25 cm
la adulti. In mod normal, ochiul vede cel mai bine, putand distinge cele mai multe detalii, la o
distanta mai mare decat distanta minima de vedere si anume la aproximativ 25 cm, numita
distanta vederii optime. Tulburari patologice ale acomodatiei
Ochiul poate vedea 7 milioane de culori. Anumite culori pot irita ochii si pot cauza dureri de cap
.Alte culori sau combinatii de culori sunt linistitoare. Deci folosirea corecta a culorilor poate
mari productivitatea, minimaliza obosirea vizuala si pot relaxa intreg corpul.
Culoarea regilor era purpuriu. Pentru persoanele importante, se desfasoara covoare rosii.
In unele culturi se credea ca anumite culori aveau puteri energizante sau vindecatoare. De
exemplu, o pictura a lui Jan Van Eyeck (1434) descrie o mireasa in perioada Renascentista.
Purtand o rochie verde ,aratand, astfel dorinta si posibilitatea de a purta copii. Omul Verde era
zeul fertilitatii in cultura celta. Verdele era o culoare sacra pentru egipteni, reprezentand
speranta si bucuria primaverii.
VERDE
GALBEN
-corneea
-umoarea apoasa
-cristalinul
-corpul vitros
Sistemul de dioptrici sferici centrati ai ochiului este alcatuit din 4 suprafete dioptrice
principale;
-r =6mm
-n =1,337
D =+60
F =23mm
C situat la 17 mm de retina
In mod normal sistemul dioptric ocular permite focalizarea unui fascicol incident de raze
paralele –venite de la infinit – intr-un focar punctiform situat la nivelul posterior al ochiului pe
retina , situatie in care vorbim de emetropie.
Daca nu este un focar unic punctiform, ci doua sau mai multe focare liniare , ochiul este
astigmat.
AMETROPIILE
Ametropiile sunt tulburari ale refractiei oculare statice . Clinic un ochi este in stare de repaus
cand priveste la o distanta mai mare de 5 m (distanta considerata infinitul oftalmologic).
HIPERMETROPIA
La nastere copii sunt hipermetropi de 2-3 dioptrii; odata cu dezvoltarea copilului, hipermetropia
scade progresiv, ochiul devenind emetrop sau chiar miop.
Se prescrie lentila cu cea mai mare valoare dioptrica ce permite cea mai buna acuitate vizuala
la distanta de 5 m.
MIOPIA
REFRACTIA DINAMICA
Acomodatia asigura vederea clara a obiectelor la diferite distante de ochi. Se realizeaza prin
contractia si relaxarea muschiului ciliar si modificarea curburii cristalinului, favorizata de
elasticitatea acestuia.
. Presbiopia
Vederea Stereoscopica
Oamenii si celelalte animale care sunt capabile sa focalizeze ambii ochi asupra unui singur obiect
sunt capabile de vedere stereoscopica, care este fundamentala pt o perceptie mai adanca a
lucrurilor. Principiul consta in prezentarea unei imagini din doua unghiuri , putin diferite, pentru
ca apoi ochiul sa contopeasca aceste imagini intr-o singura imagine tridimensionala.
PATOLOGIA PLEOAPELOR
Anomalii congenitale
Afectiuni inflamatorii
Orjeletul extern este infectia stafilococica a glandelor sebacee Zeiss.Poate fi unic sau
multiplu.
Tumorile pleoapelor
Tumori congenitale
Angiomul=tumori vasculare
Tumori benigne
Moluscum contagiosum=tumora de talie mica, cu centrul ombilicat, insotita frecvent
de conjuctivita.
Tumori maligne
PATOLOGIA CORNEEI
Anomalii congenitale
Sunt relativ rare .Corneea poate fi mai mica decat normal , sau mai mare . Ambele anomaliise
insotesc de modificari ale refractiei si alte anomalii de dezvoltare a ochiului .
Pot fi :-exogene
-endogene
Cele exogene apar ca urmare a patrunderii agentilor patogeni din mediul extensiv , fie post
traumatic , fie prin propagarea unor procese patologice de vecinatate (conjunctivite, dacriocistite,
blefarite)
Cele endogene sunt produse de agenti patogeni ce ajung la cornee pe cale hematogena ,
nervoasa sau umorala , fiind secundare unei stari patologice generale.
Keratita exogena poate avea etiologie alergica, fungica, bacteriana sau virala.
TUMORILE CORNEEI
Tratamentul este chirurgical in cele benigne se practica extirparea tumorii , in cele maligne se
face extirparea acesteia sau enucleatie.
PATOLOGIA SCLEREI
Inflamatii
Se deosebesc doua forme principale:-episclerita care care intereseaza straturile superficiale ale
sclerei si alta care intereseaza structurile sclerale profunde- sclerita propriu zisa.
PATOLOGIA UVEEI
Din punct de vedere al localizarii proceselor patologice putem imparti uveea in doua portiuni:
Portiunea anterioara, irigata de arterele ciliare anterioare si arterele ciliare lungi posterioare.
TUMORILE UVEEI
TUMORILE IRIENE sunt rare si de obicei benigne. Intre acestea intalnim chisturile si tumorile
pigmentare:-nervul pigmentar si melonomulirian ; irisul poate fi invadat de tumori maligne
pornite din corpul ciliar.
PATOLOGIA CRISTALINULUI
Anomalii congenitale
Afectiuni dobandite
Tulburari de transparenta(cataracte)
Se manifesta printr-o scadere a transparentei cristalinului insotita de o scadere mai mult sau mai
putin accentuata a vederii.
-cataracte primitive
PATOLOGIA RETINEI
Anomaliile congenitale ale retinei sunt rare; mai adesea sunt asociate cu anomaliile coroidei.
Inflamatiile retinei
Orice agent patogen infectios sau toxic pote ajunge pe calea vaselor retiniene , dintr-un focar
din organism , la retina si sa produca aici un focar inflamator. Astfel se produc retinitele
metastatice in urma emboliilor septice vasculare ale retinei.
Abcesul metastatic al retinei apare in vecinatatea papilei, sub forma unor pete exsudative,
usor proieminente, si poate duce la panoftalmie.
Uneori se vad si hemoragii, de aspect variat, datorat leziunilor peretilor vasculari.
Degenerescentele retinei
Retinopatia pigmentara
Are mai ales caracter ereditar, cu debut in copilarie.Primele simptome constau in hemeralopie
(orbul gainilor). Cu varsta campul vizual se ingusteaza , devenind tubular, astfel incat pacientii
nu se pot orienta in spatiu nici ziua.
Dezlipirea de retina
Dezlipirea de retina primara apare fara sa fie precedata de o afectiune oculara aparenta
capabila sa provoace clivajul retinei.
Dezlipirea de retina apare mai ales superior si se intinde progresiv. Globul ocular devine
hipoton.
Tratamentuleste chirurgical sau laser si vizeaza producerea unor cicatrici care sa oblitereze
ruptura retiniana si sa realizeze o aderenta intre retina si coroida.
-tumori
-inflamatii
Tumorile retinei pot fi maligne si benigne
Anomalii congenitale
Sunt rare , mai ales coloboame. Majoritatea sunt variatii anatomice , fara consecinte functionale.
Nevritele optice sunt inflamatii de origine toxica sau infectioasa ale nervului .
-tumori ale tecilor(meningioame), care apar dupa varsta de 20 ani si sunt mai rare,
-tumori ale tesutului nervului optic (glioame), care apar inainte de 15 ani si reprezinta ¾ din
tumorile acestuia.
Corpii straini
Actiunea corpului strain depinde de marimea , viteza , natura chimica, locul de patrundere si
sediul sau. Cand corpulstrain se gaseste in segmentulanterior al ochiului sau in partea anterioara
a vitrosului, el poate fi descoperit in lumina focala sau la biomicroscop
Cand se afla in straturile profunde (retina, coroida), iar mediile oculare sunt transparente, el
poate fi descoperit la examenul oftalmologic..
Deformari
Miopia este cauzata de lipsa simetriei a globului ocular, sau lipsa abilitatii muschilor
oculari de a schimba forma lentilelor , pentru a focaliza corect imaginea pe retina .Miopia poate
fi corectata prin folosirea lentilelor biconcave. Presbitismul, este cauzat de pierderea elasticitatii
ochiului odata cu inaintarea in varsta, apare de obicei dupa varsta de 50 de ani , si poate fi
corectata prin purtarea unor ochelari cu lentile convexe. Strabismul poate fi corectat pin purtarea
unor lentile speciale, dar in stadii avansate, este necesara o operatie asupra muschilor oculari.
Ambliopia este o slabire a vederii, fara o avarie fizica a ochiului, si poate fi cauzata de abuzul de
droguri, alcool , tigari ,sau poate fi cauzate de isterie.
Orbirea
Presiunea pe nervul optic poate cauza orbirea. Desprinderea retinei din interiorul globului ocular
poate cauza orbire, pentru ca retina va iesi din cadrul imaginii formate de lentile. Corectarea
permanenta a acestui defect se face numai prin operatie.
Capitolul 3
3. 1. Descrierea problemei
Se aseaza apoi in fata ochiului pe langa lentila sferica un cilindru concav cu axa
perpendiculara pe directia de claritate maxima; distanta focala anterioara se apropie de retina
cealalta ramanand fixa. Se mareste prograsiv puterea cilindrului pana la identitate de aspect
atestului in toate directiile. Astigmatismul este corectat si subiectul transformat in miop simplu
fara astigmatism. Se modifica usor corectia sferica pentru a transforma miopul in emetrop
cautand sa se obtina acuitate maxima. Se verifica din nou astigmatismul si la nevoie se aduc
modificari cilindrilor.
Testul cu mire si capriori in cazul cand este orientat dupa meridianul cel mai putin miop
pare cu liniile unei mire mai negre ca liniile celeilalte perpendiculara pe prima, liniile capriorilor
apar la fel de cenusii. Puterea cilindrului corector, va fi acea care face ca mirele sa apara identice
cu innegrire.
Testul Raubitschok apare cu liniile la fel de negre daca axa de simetrie a testului coincide
cu o sectiune principala a ochiului astigmat. Pentru a controla puterea cilindrului se adaoga o
lentila sferica de – 0.25 dpt. Liniile testelor trebuie sa se pastreze la fel de nete. Daca puterea
sferica este bine aleasa, adaugand + 0.12 dpt. sau + 0.25 dpt. acuitatea trebuie sa scada usor daca
se adaoga – 0.25 dpt. acuitatea trebuie sa ramana neschimbata.
3.4Consecintele necorectiei
Cadrul, reprezinta partea din fata a ramei de ochelari.Rolul sau este de a fixa
lentilele. Trebuie avut grija ca aceasta sa nu afecteze campul vizual.In unele cazuri cand
se tine cont de estetica si moda ,se fac si unele compromisuri.In figura 2 , este reprezentat
desenul de executie al unui cadru(executat din material plastic), precum si o serie de
dimensiuni caracteristice ale acestuia:l1-lungimea totala a cadrului;h1-inaltimea totala a
cadrului; l2-lungimea lentilei masurata fata de linia ochelarului; h2-inaltimea lentilei
masurata pe verticala; l3-latimea seii nazale care poate varia intre 16 si 24mm; l4-
lungimea partii de legatura;h3-inaltimea partii de lagatura; h4-ianaltimea seii nazale; l5-
lungimea lentilei; h5-depinde de unghiul 2 alfa si de raza de curbura r; l6-distanta dintre
centrelel optice ale lentilei. Ramele pentru ochelari trebuie sa fie comode,dar in acelasi
timp sa corespunda din punct de vedere medical.
In cazul cadrului executat din placa de celuloid cu mai multe straturi si diferite
culori,prin indepartarea unor straturi cu scopuri decorative se poate obtine o greutate mai
mica a ramei. In fig 3.partea superioara a cadrului,ramane de grosimea de 4 mm,iar
pentru restul cadrului se va indeparta unul sau doua straturi pana la dimensiunea de
3,4mm. Astfel,locasul pentru lentila va ajunge in linia simetrica a grosimii ce a mai
ramas.
Folosirea mai buna a campului vizual este asigurata de rama perivist . Acest tip
de rama,poate avea mai multe forme. Caracteristica de baza este ca la montarea lentilelor
este nevoie de fire de nylon sau suruburi.
b).BRATUL
29
c)BALAMALELE(SARNIERE)
Sunt balamale care se pot aplica atat de partea dreapta cat si pe partea stanga
deopotriva.
Balamalele pot avea latimea de 5,6,7,8 mm.Ele sunt executate din alama,bronz,sau
zinc.Pot fi demontabile(cu surub) sau nedemontabile.Balamaua este prevazuta cu doua
gauri avand un diametru de 1,2mm.
Partea care se monteaza pe brat,are o lungime mai mare,iar cea care este montata
pe cadru,este mai scurta, si de asemenea prevazuta cu doua goluri.O balama este corect
montata,atunci cand pentru a deschide bratele trebuie fortata putin,iar cand bratele sunt
lasate libere nu cad unul peste celalalt.Suruburile folosite sunt de tipul M1,2 sau M1,4 si
se pot insuruba cu ajutorul surubelnitei.Suruburile trebuie bine stranse,nu trebuie sa se
desurubeze cand se misca bratele.Pentru o prindere mai sigura,se pot folosi piulite.Dupa
felul montarii,balamalele pot fi:ingropate,incastrate,aplicate.
Balamalele ingropate se pot asambla in doua feluri:
-prin incalzirea balamaleila 80-85 grade celsius si aplicarea ei cu penseta pe locul
dorit.
-prin frezarea unui locas in locul unde se fixeaza balamaua atat in cadru cat si in
brat.
Balamaua incastrata face corp cu armatura.Se fixeaza in cadru intr-un locas frezat
prin lipire si presare.
d)SAUA NAZALA(PUNTE)
Saua este executata din material plastic.Se poate clasifica astfel:sa normala,sa in
unghi,si sa arcuita sau ondulata.
Pentru o montare usoara cele doua nituri trebuie sa fie paralele,iar lungimea lor sa
fie aceeasi cu a niturilor simple.
Metalul este din ce in ce mai folosit pentru fabricarea ramelor pentru ochelari
datorita numeroaselor sale calitati.
Pernitele sunt pastile executate din material plastic,iar suportul din metal cu
diametru de 1,2mm.
Suportul curbat dupa forma nasului este sudat de partea superioara a ramei.Pernitele sunt
turtite lateral si prezinta pe suprafata lor adancituri pentru o mai buna fixare pe nasul
purtatorului.Ele se pot executa din celuloid sau acetat de celuloza si au diferite forme.
Ramele glazant sunt rame usoare,greutatea lor creste prin montarea lentilelor.
Sportul pernitelor trebuie astfel aranjat,incat rama sa fie bine fixata pe nasul
purtatorului.
Bratele din metal sunt foarte usoare,au un diametru de 2,4mm.La un capat sunt
prevazute cu o balama,iar in celalalt capat cu aparatori.Balamalele sunt prevazute cu
orificii cu diametru de 0,8mm.La montare balamalele se nituiesc niturile avand un
diametru de 0,7mm.
Ramele combinate sunt foarte placute deoarece sunt combinatii din materiale
plastice cu materiale metalice.Este reprezentat un ochelar care are partea superioara din
din celuloid,saua nazala si anourile din metal.Pernitele sunt comode si se aseaza usor
dupa fizionomia purtatorului de ochelari.Partea superioara a ramei executata din celuloid
se monteaza cu suruburiM1,4x2mm fixate in doua locuri spre nazal si spre
temporal.Acest tip de rama combinata este folosita pentru barbati.Bratele sunt executate
tot din celuloid si sunt prevazute cu armaturi metalice.
Lentilele pentru ochelarii de corectie sunt destinate pentru corectarea viciilor de refractie
ale ochiului.Ele sunt confectionate din sticla minerala sau sticla organica transparente.Din punct
de vedere constructiv,lentilele pentru ochelari pot fi:
-sferice
-plane
-asferice.
sferice,
asferice,
combinate,
bifocale,(multifocale)
prismatice
de contact.
Daca aceste doua axe, axa optica si axa geometrica coincid, lentila este centrata.
-lentile convergente(convexe);
-lentile divergente(concave).
a). Lentilele biconvexe pentru ochelari sunt cele mai slabe din punct de vedere al
formarii imaginii. Nici razele de lumina paralele cu axa optica si nici razele care cad oblic
pe suprafata lentilei nu vor da imagini corecte. Aceste lentile se executa pana la 6,00 dpt
din 0,25dpt in 0,25dpt in ordine crescatoare, iar peste aceasta valoare din 0,50dpt in
0,50dpt diametrul acestor lentile variaza intre 48si 72mm. Lentilele biconvexe dau o
imagine perfecta numai in jurul centrului lor optic, pe o suprafata mica. Inspre margini
apar aberatii geometrice si cromaticedin ce in ce mai mari.
e). Lentilele punctuale pentru ochelari sunt de cea mai buna calitate pentru optica
medicala. Aceste lentile dau o imagine perfect punctuala, chiar si in cazul fasciculelor de
lumina, care cad foarte oblic pe suprafata lor. Ele sunt lentile sferice corijate pentru
astigmatismul fasciculelor de lumina oblice. In cazul lentilelor convergente, miscand
lentilele,obiectele privite prin ele se vor deplasa in directii opuse miscarii lentilelor. Deci
in afara de caracteristicile lor, grosimea mai mare la centru si capacitatea de a mari
obiectele, lentilele convergente se mai pot identifica si prin acest procedeu.
e).Lentilele lenticulare pentru ochelari sunt lentile sferice concave de cea mai
buna calitate. Suprefata exterioara a lentilei are baza constanta de obicei -7dpt; variaza
valoarea supreafetei interioare. Aceste lentile sunt folosite in cazul lentilelor cu o valoare
de -10,00dpt. Pentru micsorarea greutatii acestor lentile,ele sunt prevazute cu fatet
marginal. Acest fatet poate fi slefuit plan sau in forma de V. Prin taierea acestui fatet se
scade campul vizual, dar lentila cu asemenea valori mari prezinta aberatii la margina.
Lentile asferice(astigmatice)
Aceste lentile sunt corpuri transparente marginite de o parte sau pe ambele parti
de suprafete cilindrice, torice sau elipsoidale.
Anourile pentru ramele metalice pot avea diferite forme constructive, in general insa
anoul nu este complet inchis, ci prezinta o deschidere necesara pentru montarea lentilei.
Anourile se executa din sarma de alama moale cu diametrul de 2,3 mm,ce se trefliaza
la profilul dorit.Treflierea sau tragerea este procedeul prin care sarmele, bratele si tevile,
sub actiunea unui efort de tractiune, sunt trecute printr-un orificiu calibrat, de forma
profilului dorit si sufera o reducere si uneori o modificare a formei sectiunii. La trefilare,
pe langa modificarea dimensiunii si a formei, se modifica si caracteristicile fizica-
mecanice ale materialului din care se executa produsul respectiv.
Dupa trefilare, in vederea inlaturarii efectului de ecruisare, alama este supusa unui
tratament termic de recristalizare prin recoacere la 500-600 grade celssius. Filtrele se
executa din otel, diamante si carburi metalice.
Sarma de alama astfel trefilata la forma corespunzatoare, adica prezentand in sectiune
un canal in V la un unghi de 90 grade si adancime de 0,5 - 0,6mm necesar pentru
asezarea lentilei este infasurata pe un sablon avand forma corespunzatoare anourilor
dorite.Infasurarea se executa pe strung similar cu realizarea arcurilor elicoidale.
Din acest arc elicoidal se taie cate o spira,obtinadu-se anoul (ringul )respectiv,
pantoscopic, dreptunghiular, rotund, trapezoidal. La cele doua capete libere ale anourilor
se lipesc,prin alamire sau argintare,indeosebi elementele de prindere ale ramei galzant si
de prindere a lentileor. La unele modele,prinderea anourilor intre ele prin bare de legatura
si suportul nasal ce sa fac tot prin sudura. Bratele se executa din sarma de alama, ce este
supusa unei operatii de formare a sarmei prin indrepatre obtinandu-se diferite profiluri, in
general, bratul prezinta o parte de sectiune dreptunghiulara cu o latura foarte mica 0,5-
1mm(ca o banda subtire) iar la cele doua capete sunt prelucrate astfel incat sa permita
montarea la cadru la un cap, iar la celalalt este ascutit pentru a putea fi montata o
aparatoare de plastic pentru protectia urechilor purtatorului de ochelari.
Suportul nasal se executa din sarma de alama cu grosimea de 1,2 - 2,5mm. Dupa ce se
taie la lungime, se aplatizeaza cele doua capete prinzandu-se de ele pernitele de protectie
a nasului.
Aparatorile pentru brate si pernitele pentru suportul nasal se realizeaza prin injectarea
in matrite inchise pe masini de injectat materiale plastice. Materialul plastic este
polietilena de joasa presiune.
La ramele sudate, lipirea se poate executa cu ajutorul unui aliaj cu alama. Inainte de
lipire, portiunea de lipit este decapata prin curatire cu pasla inmuiata in acid boric.
Topirea aliajului intre cele doua piese se realizeaza sub actiunea unei flacari.
In cazul sudurii electrice se vor curate mai inatai suprafetele de oxizi, se introduce
partile ce trebuie sudate intr-un lichid de sudare intr-o baie intre electrozi. Varful sarmei
de sudare cu diametrul de 0,3mm din argint se introduce in baie aducandu-se in contact
cu zonele ce trebuie imbinate. Cand se atinge tempeartura de topire a argintului aceasta se
va scurge pe cele doua zine de lipit. Se scoate din baie si se raceste in apa rece. Se mai
poate executa sudura si cu electrozi de cupru la o tensiune de 1,5 - 3,5V. Daca piesele
sudate cu astfel de electrozi sunt din duble sau tombac,trebuie inlaturate straturile de oxid
din timpul sudarii, prin dizolvarea cu solutie de 20% acid clorhidric.
Dupa sudare urmeaza operatia de curatare si apoi lustruirea ramei, mai ales la ramele
din duble,sau operatii de nichelare, exolare etc.. in vederea obtinerii unui aspect placut.
Balamalele sunt prinse de cadru sau de brate cu ajutorul unor bride, imbinarea
realizandu-se prin nituire sau insurubare. La imbinarile cu suruburi se folosesc saibe din
material plastic, cu care se acopera piulitele metalice.
-se aleg si se identifica dupa inscrisurile de pe ambalaj sau dintr-un document ales;
-se scot lentilele din ambalaj, se spala si se verifica la acuratete (bule,striuri) stirbituri;
-se verifica monturile.
Controlul lentilei
Pentru ramele din material plastic, montarea incepe cu incalzirea ramei, lentilele
asezandu-se in canalul interior al anoului, intotdeauna in partea exterioara a cercului, se
apasa si operatia se termina spre nasal pana se aseaza corespunzator. La incalzire rama se
dilate, iar dupa racire se contracta, lentila ramanand astfel fixate in rama.
Montarea lentilelor in rama . Pentru ramele din material plastic montarea incepe
cu incalzirea ramei,lentila aseandu-se in canalul anterior al anoului, intotdeauna din
partea exerioara a cercului, se apasa si operatia se termina spre nasal,pan ace lentila se
aseaza corespunzator. La incalzire rama se dilate, iar dupa racire se contracta, lentila
ramanand astfel fixate in rama.
interogatoriul;
Vom nota numele si prenumele, varsta, sexul, starea civila, profesia, locul de
munca, domiciliul.
in etate ne gandim la glaucom, cataracta, afectiuni vasculare ale retinei si alte afectiuni
caracteristice acestor varste.
- vedere dubla;
-prima ne indreapta atentia spre afectiuni ale globlui ocular (iridociclita, glaucom, ulcer
cornean) sau inflamatii acute ale anexelor (ale orbitei, aparatului lacrimal),
Vom stabili datele cu privire la debutul afectiunii (bruc sau insidios, de data
Din aceasta ancheta vom deduce aproximativ natura si sediul bolii (conjunctiva,
leziuni ale polului anterior sau posterior, vicii de refractie si alte concluzii).
intrucat ele pot explica multe din tulburarile organice sau functionale pentru care
suntem consultati. Astfel, locuinta insalubra, alimentatia insuficienta, surmenajul
aparatelor si al sistemelor.
atitudinea generala a pacientului se pot deduce tulburari mai mult sau mai putin grave ale
functiei vizuale. Astfel, orbul merge cu bratul intins pentru a descoperi eventuale
obstacole, bolnavul in criza de glaucom acut sta in pat solicitand sa fie examinat la,
domiciliu, iar bolnavii cu vicii de refractie, afectiuni ale anexelor globului.
refractie (astigmatism), paralizii ale musculaturii oculare; inclinata spre spate - in ptoza
palpebrala.In caz de fotofobie bolnavul isi tine capul inclinat inainte si isi acopera fata cu
bratul, atitudine observata la copiii cu keratoconjunctivita flictenulara. Examinarea
fizionomiei bolnavului ne poate furniza unele date. Amintim astfel faciesul
adenolimfatic, hipertiroidian, bacilar, nefritic, eredo - sifilitic.
ISTORIA CAZULUI:
Nume: Gabor
Localitatea: Arbore
ISTORIA VIZUALA:
Strabism; -nu
Miopie; -tatal;
Hipermetropie; - nu;
Glaucom; -nu;
STAREA DE SANATATE:
APARENTA PSIHOLOGICA:
In functie de plangerile sale, si dupa efectuarea unui nou control s-a constatat ca pacientul
are la ochiul drept un astigmatism miopic. Deasemenea s-a constatat ca are nevoie de o noua
corectie prin schimbarea ochelarului. Astfel daca inainte a purtat OD: - 0,75 sph
In urma corectie are nevoie de: OD: - 1,00 sph.– 0,75 cyl ax 90˚
Ochelarul este un instrument optic,care are rolul de a proteja ochiul sau de a corecta
anumite defecte ale vederii.Este format din rama propriu zisa si doua lentile.Rolul principal al
ramelor este de a pozitiona cat mai corect lentila pe axul optic al ochilor.
Pentru a -si putea indeplini functia de ajutator al vederii clare, ochelarul trebuie
sa fie potrivit pentru fiecare persoana in parte, tinand seama de considerente anatomice,
fizice si estetice. El nu trebuie sa pricinuiasca purtatorului nici un fel de neplaceri, trebuie
sa-l satisfaca din punct de vedere optic si sa-i dea o infatisare cat mai avantajoasa.
Rama ochelarului trebuie sa fie potrivita de optician aslfel incat lentilele sa aiba o
6. 1. Prescriptia ochelarului:
Pentru cresterea performantelor optice si estetice se recomanda tratament antireflex Carat care
include:
6 straturi antireflex cu nuanta verzuie care reduc reflexia luminii pe suprafata
lentilei sub 0,6 % si asigura transparenta maxima;
Tratament de durificare a suprafetei HA care protejeaza lentila impotriva
zgarieturilor;
Tratament hidrofob – oleofob Clean- Coat care ajuta la o intretinere usoara si
reduce aderenta apei si a murdariei pe suprafata lentilei.
6. 3. Calculul lentilei
-grosimea la centru – depinde felul lentilei si de materialul din care este executata
lentila, -diametrul lentilei, notat ”D”;
-coeficienti optici specifici lentilelor de ochelari: indicele de refractie notat ”n”,
coeficientul Abbe, coeficientul de dispersie etc.
Φ1 + Φ2 = Φtotal
Φ1 = (n – 1) / R1; Φ2 = (n – 1) / R2
6. 4. Rama de ochelari
Pacientei i s-a recomandat o rama cu montura metalica de forma usor patrata tinand cont
de fizionomia si forma fetei, care i se aseaza mai bine pe fata. Montura metalica are bratele din
material plastic, usor care se ajusteaza dupa forma auriculara. Tinand cont ca lentila este din
sticla organica, ochelarul final nu va fi un ochelar greu, deranjant la purtare.
Sumar:
I. DESCRIEREA SOCIETATII
PRODUSELE SI SERVICIILE
Ochelarii care vor fi montati de catre societatea noastra vor satisface gusturile
clientilor .
Vom urmari ca serviciile sa fie de cea mai buna calitate
AMPLASAMENTUL SOCIETATII
Societatea SC TOTAL OPTIC SRL isi are sediul in comuna ARBORE la nr 787
jud. SUCEAVA si este amplasata la soseaua principala a comunei care este drum
judetean
Tinand cont ca pe raza comunei noastre si prin imprejurimi nu mai exista alta
societate de acest gen,speram sa fie o afacere profitabila.
Alte avantaje:
II.PLANUL DE MARKETING
PIATA
In raza prevazuta de firma noastra nu mai sunt alti mari producatori.Prin combinatia
pret-calitate speram sa cucerim un segment cat mai mare din piata vizata .
Tinand cont ca pe raza noastra nu mai exista alti concurenti, totusi incercam sa
atragem clientii prin :
Reclame
STATEGIA VANZARILOR
Aducerea ,procurarea de rame cat mai bune si a lentilelor de cea mai
buna calitate
STRATEGIA DE DISTRIBUTIE
Pentru inceput comenzile sunt mici, acestea majorandu-se odata cu raspandirea imaginii
si afirmarea pe piata.Produsele firmei vor fi distribuite direct clientilor.
POLITICA DE PRET
Preturile la produsele livrate vor fi constituite din elemente proprii, reesind din costurile
de productie , din alte cheltuieli.Se preconizeaza stabilirea preturilor la un nivel mai jos la
pensionari varstnici si persoanele cu diferite probleme materiale.
III.PLANUL OPERATIONAL
Furnizorii sunt in numar mare din diferite tari si asigura aprovizionarea cu materie
prima a societatiii.
ORGANIZAREA PRODUCTIEI
Cei trei actionari vor avea fiecare stabilit unde si cum se vor ocupa de firma .
Salariul asociatilor cat si angajatilor va fi alcatuit din salariul fix cat si un commission.
Astfel asociatii vor primi un salariu de 1000ron pe luna . Persoanele angajate care vor fi
zilnic la societate si se vor ocupa de comenzi vor primi un salariu de 700 ron.
VI.NECESARUL DE FINANTARE
Creditarea a fost facuta de catre fiecare asociat in parte , fiecare venind cu cate o suma de
bani.
VI.PLANUL FINANCIAR
Materie prima-rame
Ambalaje-tocuri
Manopera-taxe
Energie,alte
Servicii sau
FLUXUL DE NUMERAR
Resursele financiare
Total intrari
Surplus 9850ron
Deficit 29.810ron
In urma acestei analize financiare putem spune ca proiectul de afaceri este unul
viabil, acceptabil.
Profitul obtinut ii va permite societatii sa-si onoreze obligatiunile sale atat fata de
banca cat si fata de buget, precum si s- a acumuleze resurse financiare necesare,
incepand cu anul III de exploatare,pentru extinderea afacerii in viitorul apropiat.
BIBLIOGRAFIE
Benton, William. Ed. Encyclopedia Britannica. Vol. 6. Chicago. 1961. 54“Choosing Color:
Guidelines to Give You Bright Ideas.” Yahoo. 20 November 1998.
Morton, J.L. “Color and Appetite Matters.” Yahoo. 6 November 1998. Morton, J.L. “Color
and Culture Matters.” Yahoo. 6 November 1998.
ANEXE: