Şcoala Gimnazială Mihu Dragomir, Brăila

Prof. Gîrbă Cristina Alina

cls. a VII-a B
activitate online

Epoca Medievală

Se poate vorbi despre arta medievală românească începând cu sec. al XI-lea

în Transilvania și al XIV-lea în Țara Românească și Moldova, până la
jumătatea sec. al XIX-lea.
Specific Evului Mediu din punct de vedere artistic este stilul romanic și gotic
în Transilvania și stilul bizantin în Țara Românească și în Moldova.

Arhitectura este forma artistică reprezentativă pentru Evul Mediu. Pictura,

sculptura, artele decorative sunt subordonate arhitecturii.

Datorită coloniștilor sași și a ordinelor călugărești, stilul romanic se

instalează pe teritoriul Transilvaniei în sec. al XIII-lea. Aproape concomitent
se întrepătrund caracteristicile stilului gotic.
Stilul gotic, ajuns la maturitate în Europa, pătrunde în Transilvania în sec al
XIV-lea, odată cu dezvoltarea orașelor.

Catedrala Romano-Catolică Sfântul Mihail este situată în interiorul

cetății Alba Iulia și este cel mai valoros monument de arhitectură romanică
și gotică din Transilvania. Lăcașul deține două recorduri: este cea mai veche
și totodată cea mai lungă catedrală din România. Edificiul este monument
istoric.

Pictura a fost considerată o cale eficientă în învățarea principiilor religioase

de către populație, ilustrând Biblia sau Cărțile de Rugăciuni și dedicând
interiorul bisericilor gloriei lui Dumnezeu. În acea vreme existau foarte
puține persoane care știau să citească; din acest motiv, scopul frescelor era
acela de a face creștinismul mai ușor de înțeles și de a-i familiariza pe
profani cu conținutul biblic. În fresce, culoarea era aplicată direct pe
tencuiala umedă cu care fuziona pentru a forma una dintre cele mai durabile
forme de pictură murală. Acest gen de artă poate fi întâlnit în întreaga
Europă.
 Trăsătura cea mai izbitoare a bisericilor și catedralelor romanice este
masivitatea și utilizarea frecventă a arcurilor curbe pentru ferestre, uși sau
arcade. Același principiu al construcțiilor semicirculare a fost aplicat și
pentru acoperișul de piatră, care a înlocuit în cele mai multe biserici lemnul;
bolta in leagan (ca un arc rotund continuu) sau pe cea a bolții ogivale (ce
consta din două bolți în leagan care se intersectau). Stâlpii masivi, rotunzi, și
pereții groși ai clădirilor romanice erau necesități structurale până la
descoperirea tehnicilor perfecționate, asociate cu stilul gotic târziu, ce
permiteau preluarea tensiunilor, unele dintre acestea (mai ales bolțile
ogivale) fiind utilizate chiar și în perioada precedentă.

Două dintre elementele caracteristice ale arhitecturii gotice sunt bolta

în arc frânt, sau ogiva, care este de fapt o intersecție longitudinală a doua
bolte clasice ale stilului romanic, și arcul de susținere al ogivei, așa numitul
arc butant. Un al treilea element definitoriu, care apare la multe clădiri
gotice, nefiind însă omniprezent, este rozeta, prezentă atât în basoreliefuri
cât și în alte forme ornamentale.

Biserica Neagră din Braşov este unul dintre cele mai reprezentative
monumente de arhitectură gotică din România, datând din secolele XIV-
XV. Având o lungime de peste 89 de metri este considerată a fi a doua cea
mai mare biserică din România, după Catedrala Mântuirii Neamului și cea
mai mare construcție gotică din Europa de Sud-est. Datorită mărimii ei,
când a fost finalizată a primit titlul de Cea mai mare biserică dintre Viena și
Constantinopol.

ŞTIAŢI CĂ:

Sub influența arhitecturii gotice, bisericile ortodoxe din

Moldova au preluat elemente gotice caracteristice, precum
ancadramentele ferestrelor și portalurilor, contraforții etc., care au
participat la sinteza stilului moldovenesc constituit în epoca lui
Ștefan cel Mare.
 TEMA:

Schiţez elementele prezente pe o faţada unei catedrale gotice.

Model: